li;pi:r :t*;:1r",';' f;l':..,',i':':.'-.dff;':,. .':'::+,'. -'*:#"' -.

l, '::1"':;';':'r
.,,.,,.',', :":;';:";f'
,..:.-,,.,
"il,:11',.\;gi
:..*,,..;t11 l*
&?:.:s:.;dsi, ..:::i ;t:t-'oH'*#..tl1.*'|g#,ffi'Y#'*':;1i#
:;4,;.:,.,,.:.:3: :ffi
1::::il,'.::;::
31:..,:: *:;i 'Oti,u,,
-i+,
itt*,
#:'s:;:i1!$:i "i:ffi
limbii norvegiene
contemporane

j' i, :::.. "-:i' -i" .'.:' .: ,:r

$.".-, i* ", " t

t.,: 1 "ii t." ,.'
";,"
Gramatica limbii norvegiene contemporane

Lingea s.r.o. Cuvent inainte . 7

Volumul a fost elaborat de colectivul de autori al Linqhea S.R.L. 5i
Bibliografie B
Publicat de Editura Linghea, Timi5oa"a,2016.
Edilia I lot
1,1 Pronunlia alfabetului norvegian 10
1.2 Sunetele.. 10
1.3 Accentul r3
Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a RomAniei 1.4 Tonem .. t3
Gramatica limbii norvegiene contemporane. - TimiSoara : Linghea, 2016
Conline bibliografie
ndex 2,1 Gen . ............. t4
I

tsBN 978-606-849 -87-5

articolul
2.2 Pluralul 5i . .. . .. 17
1
2.3 Urme de declinare . .. .. . ... 23
B',l 1.1 13.5',36 2.4 fipuri de artlcole ..........25

3.1 Declinarea adjectivelor. ............29

3.2 Comparalia adjectivului.. .. . .. . .. . .. . 35

4.1 Pronumele personal ........ ....... 3l

4.2 ...
Pronumele reflexiv ... .. . .. . .. . .. .. 38
4.3 Pronumele posesiv... .. . ... .. 38
4.4 Pronumele demonstrativ . .. . .. . .. ... 39
4.5 Pronumele interogativ 5i relativ .. .. . ... .. . .. . .. 40
4.6 Pronumele nehotir6t, delimitativ 5i negativ

S lt*merilUt'l,l , , , ;l. , ;,.:i,- 'r: ,,,1t rr: 43,'

5.1 Numeralul cardinal . 43
5.2 Numeralul ordinal 45
5.3 Numeralul multiplicativ 46
5.4 Numeralul nehoterat.. . 47
5.5 Frac!iile 47
o Lingea s.r.o.,2O16 5.6 Operalii matematice ........ 48
www.linghea.ro 5.7 Exprimarea timpului ...... 49

,50
Toate drepturile sunt rezervate. 6.1 Formele verbale. . 51
N iciun fragment al acestei publicalii nu poate fi reprodus, copiat sau transmis fArS 6.2 Grupele verbale . . .. .. .52
acordul scris al editurii. 6,3 Conjugarea verbelor .54
6.4 Timpurile 5i formele verbale .......... .59
6.5 Timpurile gi utilizarea verbelor modale .67
Printed in the EU. 6.6 Concordanta timpurilor. .69
6.7 Subordonata condilionala gi subordonata temporala .71
 1 Cuprlns ., 5

6.8 Diateza pasivi .. .73 1 6 Regullla de s*iere f, virgulel 120

6.9 Modul imperativ .75 16.1 Virgula intre propozilii coordonate .120
6.10 Verbele-S..... .77 16.2 Virgula in raportul de subordonare .122
6.11 Participiul prezent . . .. . .78
6.12 Loculiunile verbale 5i frazele verbale 79 17 Politegea 123
I /.1 Cererea, mullumirea .123
7 Adverhul &2
i/.2 Lormule de salut . .124
/.,1 Formarea adjectivelor. 82 I i.3 ,,Ce maifacell?" .126
7 .2 Tipur't de adverbe . . . . . 83
7.3 Comparalia adverbelor 85 18 Listavetbalorlarl I tl

8 Prcpozilia BS
8.1 Tipuri de prepozitii .... BB
8.2 Pozilia prepoziliilor.. . . .95
Nynorsk
I ConJuncAiile 97
9.1 Conjunclii coordonatoare .97 1 lntroducere 130
9.2 Conjunclii subordonatoare .98 L l O Privire sPre ;storie 130
1.2 Nynorsk gi reformele lingvistice ... .. . .. . .. . .. 131
1O Particulele 100
2 PrinciBalele dlfaranle lntra nynorsk 8i bokmfll 132
ll Onomatopeele 103
2.,l Fenomenele gramaticale ..132
2.2 Flexiunea . . '133
l2 laplca Sl formaraa propozltlltor 104 ..
2.3 Vocabularu .. 133
12.1 Topica in propozlllile principale 104
1 2.2 Iopica propoziliilor secundare 3 Substantivul 136
I /.3 inrreb;ri li r;spunsuri 3.1 Genul ..136
13 Negalia 1.2 Pluralul 5i determinarea . .136
I 3.1 Particula il.ke...,.
3.3 Genitivul saxon . . . ..... ......140
3.4 Anicolul .... 142
13.2 Pronumele 5i adverbul negativ .

I 3.3 Fxpresii cu ikke. .

4 AdJectivul 143

74 Formareac,uvlntetor 4.1 Declinarea adjectivelor... 143

4.2 Participiul cu rol de adjectiv 146
14.1 Compunerea direct6
4.3 Comparalia adjectivului
14.2 Compunerea cu s ...
14.3 Compunerea cu e.. 5 ?ranumele 150

l5 Accentuarea unei pdrli de propozilia 5.'l Pronumele personal .,. 150

5.2 Pronunele posesiv. 150
15.1 Antepunerea unei pdrli de propozi.tie
'15,2 Construcliile care indicd un repro$ 5.3 Pronumele demonstrativ 15r
. 119
5.4 Pronumele interogativ 5i relativ. 15)
15.3 Expansiunea unel pirli de propozilie .120
:.5 p'onumele nehotd'61, delimitdtiv gi neqativ 15)
 6 N*maralele
6.,l Numeralul cardinal ....
6.2 Numeralul ordinal .....
6.3 Numeralul multiplicativ
6.4 Numeralul nehotirdt. . .155
7 Verbul
7.'1 Grupele verbale dupd flexiune.
7 .2 Conjugar ea verbelor
7.3 Diarcza pasivS . .
8 Alte pdrli de vorbire
B.i Adverbul . vegiand cuprinde toate fenomenele gra-
8.2 Prepozitia.
8.3 Conjunclia
9 Llstaverbelortari
Index
r53 l)cgi norvegiana ni se poate p,irea o
.153 lirnbd exoticS, existd un numdr mare de
. 154
()ameni care aleg sd o studieze. Pentru
. 154 ,l(e$tia $i nu numai, am preg5tit o gra-
nrdLica noL-nouu a limbii norvegiene.
Aceastd lucrare i5i propune si ofere utili-
155 z;torilor o ;ragine cdt rrai clarJ a grama-
155 ticii limbii norvegiene contemporane,
156 liira termeni de specialitate 5i teorii Ilng-
162 vistice in exces.
Ghidul nostru gramatical de limba nor-
maticale obi$nuite intr-un format grafic
164 care v; permite sa g;sili u$or rdspuns la
orice intrebare cu care vd veli confrunta
164 in timpul studiilor sau in practicA. Fiecare
fenomen este prezentat cu ajutorul unor
r68 reguli cat mai simplu 5i clar formulate,
completate de tabele pentru o orlentare
rapioi 5i uSoara. Nu lipsesc nici exem
plele alese cu atentie ti traduse in limba
rom6nd.
Pentru a realiza aceastd publicalie am
pornit de la cele mai moderne c5r1i
de gramaticd, baz6ndu-ne totodatd pe
experienla noastrd in predarea limbilor
str5ine. Am completat exemplele 5i ex-
plicaliile cu o serie de note gi observa
tii menite sd ajute studenlii sd inleleagd
mai bine 5i mai ales sd foloseascd in prac-
ticd fenomenele gramaticale. Am pus ac-
centul pe fenomenele importante, utili-
zate frecvent 5i in speclal pe cele care
diferd de ceea ce ne este familiar din
limba rom6n5. De exemplu, am prezen-
tat in capitole separate formele hotdr6te
gi cele nehotdrSte ale substantivelor 5i
adjectivelor, forma negativi a verbului
ikke, folosirea articolului, construclia pro-
poziliei in limba norvegiand 5i loculiu-
nile verbale completate cu numeroase
exemple, Spre deosebire de acestea, for-
mele verbale mai pulin folosite sunt doar
amintite, iar anumite fenomene care nu
necesit; o explicalie amSnunlitd (adver
bul, numeralul etc.) sunt prezentate suc-
cint, in tabele.
Aceastd publlcatie nu iSi propune si fie
o gramatica exhaustivd a limbii norve-
giene, Dorim sd fre, ins5, un ajutor de ni-
dejde pentru cei care studiazi aceastd
limbd. Prin urmare, am addugat explica-
!iilor diferite informalii utiie pentru a im-
bogali capacitdlile de exprimare ale stu-
dentului. in afard de observalille prac
tice, in text veli gdsi informalii despre for-
narea Luv.nlelor compuse care vi ajuta
s5 va orienLaLi in arest do'neniu corn-
plex al vocabula'ului limbii norvegiene.
De asemenea, am introdus in publica
;ie lista verbe'or neregulate n care regS-
sili la un loc toate formele verbale im-
portante. Un capitol separat este dedl-
cat descrierii principalelor diferenle din
tre cele doud forme scrise oficiale ale lim-
bii norvegiene, bokmdl 5i nynorsk. Astfel,
cititorul gaseste intr-un singur loc infor-
maliile despre nynorsk care altfel ar fi fost
mai greu de accesat.
Suntem convin5i cE veli aprecia ghidul
nostru gramatical indiferent c; sunteli
student sau profesor ori lucrali cu limba
norvegiand $i dorili sd aveli la indem6nd
toate informaliile utile despre gramatica
acestei limbi.
Autorii
Pentru realizarea acestei lucrari autorii au pornit de la propria experienld practicS, pe
care auconfruntat-o cu urmdtoarele titluri de prestigiu din streindtate, in care cititorul
poate gdsi informatii suplimentare

. Den store norske bokmalsordboka. Oslo, Kaqqe forlaq 2014.

o Norsk referansegrammatikk. Oslo, Universitetsforla get 1997.
o Norsk som fremmedsprak. Grammatikk.3. utgave. Oslo, Universitetsforlaqet 2008.
 ls,url Vocald'inchisd pronunlatd ca u cu umlaut din limba
gelmand; puqle lputi91, hqs- IfrusJ
ti yrl Se pronunlS ca ii din limba germanS. Buzele se rotunjesc
pentru u, dar se pronunlS i. Y lung este mai deschis dec6t y
I
sc.rr L. siznd lsvn:], [sy:k]
ti,erJ Se pronunld la fel ca ,,a" din limba englezS - se deschide gura
pentru a pronunla a, dar pronunlam e. Vocaia rezultatd se
afl5 la jumdtatea distanlei dintre cele doud sunete: velsr
fvastl, vare lva:ral
16,oN Se pronunlS la fei ca e din limba rom6n5, dar buzele sunt
rotunjite ca pentru o. Va rezulta un sunet asemdndtor cu o
cu umlaut din limba geryq1a. hast lhastt), are lotrEl
l [r,or] Se pronunld aproape la fel ca o din limba romanS. dffe [3te],
@ lo"rl
ei larl Vocala ,,e" se pronunla lafg inaintg de i: hel [het]
oy lai) Diftong dincit, incepe cu sunetul [01, apoi se inchide, iar
> L2.1 Pronunyia vocalelor ti diftongilor pronunlia se mutA inainte, spre [v]. Buzele r;man rotunjite.
hoyre lh4vrt)
Majoritatea dialectelor norvegiene disting 18 vocale notate cu ajutorul a 9 au Pronunlia incepe cu,,e larg", apoi se inchide 9i se mutb in
teul
litere a, e, i, o, u,y, e, o, a Si 6 diftongi scri5i dupi cum urmeazd ei, oy, au, ai, spate, spre [u1, bu-zele.q9 rotunjesc spre final: dugust feeuggst]
oi, ui. Primiitrei diftongi se int6lnesc foarte des in limba norvegiane, iar ceilalti ai [or] [o] se transform5 in [r], Pronunlia lui [o] nu se va forma in
apar mai ales in cuvintele striine. spate, ca atunci c6nd este singur: hdi [hor]
O vocalS se pronun.ti de regulS lung dac5 este urmata de o singuri consoani oi tjvl i"ceper sJ pronunt;m lr,, apoi pronunL'a se "rchide g se
sau daci nu este urmatd de o <onsoani (daci vocala std la sfdrgitul cuvAntului). muta inainte, spre [y], iar spre final buzele se rotunjesc:jolk
Atunci cAnd dupd o vocalS stau doui sau mai multe consoane, ea se va [jrvkl
pronunla scurt. turl Se incepe de la sunetul [u], apoi pronun-tia se mutd inainte,
spre [r]. Buzele se rotunjesc la inceput, iar spre final rotunjirea
lese ttSisal legge Ilegial se pie'de: hui fhurl
sd [goi] sett lqptl
save lsorvel sovne [s:vrna] Pronunlia literei o nu se poate prezice cu exactitate. De regulS, dacS se
pronunti lung, se va pronunla ca [ud, dac; se pronunld scurt, se va pronunta,
scriere pronunlie observalii gi exemple probabil [:]. Existd anumite cuvinte care nu respect5 aceasti regulS generalS,
a [o,ol in norvegiand a se pronunlS mai in spate decSt a din limba de exemplu: hos [hus], sove [sorva].
romdnd 5i de aceea, sund mai inchis. ha lho:1, havne lhovnel
e in cuvintele intrate de cur6nd in limb5, pronunlia nu corespunde intotdeauna
le,e:l e sCurt este toarte aprop at de cel romdnesc, dar un pic mai
scrierii, de exemplu: pubb [p6br].
inchis. E lung este mult mai inchis, pronunlendu-se spre i.
C6nd este intr-o silabd neaccentuatd, se pronun!; foarte
similar cu sunetul [e]. ledd lled;1, leve Ue:val
| *unci cind scriem, Prin Pronunlia [o:] se inlelege litera A. Litera o se Pronunta

i tr,i:l i scJrt se proaunlS aproape cd 1n imba iomari, iar i llng | [u;), iar litera u se pronun\d [u:].

este mai'inchis. hllse [hrLsa], si [si:]

o [u,u:,r,o:] Pronunlia Lipica peolrL ite"a o oin l mba norvegiana este > 1.2.2 Pronunlia consoanelor 5i a grupurilor de sunete
[u,u:]. Dacd vocala este scurtS, se pronunla adesea [t]. scriere pronuntie observalii 9i exemple
Pronunlia [or] nu este foarte frecventd, dar poate apdrea. p,t,k Dacd std la inceputul unei silabe (mai ales dacd este
Modulin care se formeazd toate variantele de pronunlie accentuald)r :e va pfon!nIa aspual. pute, takk, kole
seamdnd cu limba rom6n5. hos [hus], pose [pu:se], koste lkrsl egn [arn] !e9ne, legn
tel, iove lsorva]
si,sy ti!,jYl qift, qyldiqin celelalte combinalii se pronun!6 lgl.
 sj,
is
se! f!,!arl
ttl
ghiolet ghei!il)cele-lalte comblnalii se pronunld [g]
ln acest sufix, g nu se pronunld deloc:vanlig, blllg,ienitlq
I.3 A,rre,r*#.ifi:"r ,;.l.iiir..;i,ili,fr;ii,,,1i
h Este mut. Atunci c6nd se aude, seamdnd cu h din limb; in limba norvegiani accentul este mai puternic decat in romand. Doar silabele
romdntt hilse, hare tari pot fi accentuate. Pentru ca o silaba sd fie tare, trebuie sd fie lungi, adicd
hv hj tv,jl Dacd grupurile de sunete se afld la inceputui iuv5niului, h si aiba cel pulin o vocali lungi_(eventual un diftong) sau o consoai5 lungi.
d1n gle nu se va pronunra deloc: hullken, hjgmme Acest principiu se nume$te echilibru silabic. Daci silaba nu este lungi, va-fi
ki, kr, kj tEi,iv,cl Un sunet neobi5nuit pe care il pronun!5m apropiind partea de reguli u5oari gi deci nu va putea fi accentuatd.
din spate a limbii de cerul gurii gi aspi16nd aer. Rezultatul va fi
un sunet apropiat de cuv6ntul german lch. K in alte in cuvintele de origine norvegiani, accentul principal este pe silaba tare
combinalii se pronun!5 ca grupul chi din limba romAnit. kino,
(lungi), aceasta fiind, de regula prima silabi. Cuvintele impiumutate din alte
kylling, lljeylighet limbi pot avea accentul pe alti silabi, de multe ori chiar pe ultima. Unele sufixe
mm, tt etc. Consoanele duble se pronuarj mai llng, ca gi cjnd am vrea imprumutate, de exemplu -sjon 5i -ere pot fi accentuate.
sd le pronunl6m pe am6ndoud, fdrd a ie trunchia. Aceea5i :l j9n1g, dronning (guuinre de olgine noyvegigrlg)
\one,
reguld se aplicb pentru pronunlia primei consoane dintr un
grup de consoane, atunci c6nd consoanele nu sunt
amdndoui aceleaSi: skremme, hoppe, sette, sovne Regulile.detaliate referitoare la pozilionarea accentului sunr complicale. pozilia
ng tll Acest grup de sunete se pronunl; ca un,n nazal', cj in I acce.ntului^variazd in funcsie de dialect. Cel mai sigur este sd verifcali in dicyionar
sufixul englezesc ing sau ca in cuv6ntul bancd dinltmba I
romlntt bal long, svi nge I unde se aJld accenLul.

r lr,nl Se pronunla la fel ca in tlmba romana, ins; extstA anumtte

dialecte in care r se pronunli graseiat, ca in iimba francezd. 1,4',Tanam,
Nu exist; diferenle de sens intre aceste variante. C6nd se afld
la inceputul unui cuvant, r se nume5te rul/e-r, iar cel qraseiat Limba norvegiani este una dintre pulinele limbi europene care acordi fiecirui
se nume5te skaffe.r:riktlgr farel cuvAnt o anumiti intonalie denumitd tonem, fiind prin urmare o limbi tonici.
rd, rl, rn, it tql, tli, lql, [t] r este sla-n, v6rfut limbii ;;te indreptar in sus: kardemomme, Distingem dou; tipuri de tonem, tonem I Si tonem 2 (denumite prima gi a
jal! doua intona!ie).
rs
sj, ski, sky
[S]
[J,Jr,Jv]
r aproape alspbre, varful llmbii se indreapta spre cerul gur
pentru a pronunla g: herske, farst
sjanse, skifte, skygEr Pronuntdm g la fel ca in rom6nd. in alie
i

rw
tonem 1 se remarci printr-o intonalie crescitoare care incepe pe silaba
combinalii decat cele menlionate.v€m pronunla [sk]
skoy, skl Uai,,ll skoyter, skjebne Pronunlam g aproape ca in rom6nd, dar cu accentuatd. Acest tip de intonalie se folosegte in cuvintele monosilabice,
buzeie mai rotunjite. Tn alte combinalii dec6t cele in majoritatea cuvintelor noi, imprumutate Si intr-o parte din cuvintele
menlionate v9m plol-lunja Lskl plurisilabice de origine norvegiand.
sl U i[ in anumite aiatecte (mat itei in eitul qdrii), acest grup de Cuvinte cu tonem 1 sunt, de exemplu:
sunete se pronun!5 [Jl], iar in altele nu se face acest artificiu. ! hus; badet; solen; kajgkk
O1lo, sliren,lgvakla

Sunetul IE] ainceputsdsepiardainanumiteregiuni,iarmullivorbitorinativi

rffi
I il tonem 2 este compus (coborAtor-crescdtor): melodia mai int6i coboari, iar in
I inlocuiesc cu [fl: kino lgi:nul/ljtnul.
depigind intonalia de la inceput.
faza a doua cre5te
e.gltru cuvintele intrate de curknd tn limbd, (in special din limba englezd), sunetul
I I in unele diatecte (in special in vestul tarii) tonem 2 se realizeaza,,in oglindd,,: de la
I tiltrtranscrieinnorvegiandpringrupulsj,deexemplufinish*finisj,hash-hasj.
I intonatia normald, melodia mai inthi creste, apoi scade sub intonalia iniliald.

Cuvinte cu tonem 2 sunt, de exemplu:

J koia; grense; hage; kake
I Pr"""npo tonemului conJerd limbii norvegiene muzicalitatea
I caracteristice pe care le recunoaptem imediat.
ri#il.lt#.d#iiiii
Limba norvegian5 are trei genuri gramaticale - masculin, feminin Si neutru.
Existd o serie de substantive care se folosesc at6t cu genul feminin, cet Si cu
genul masculin.
ti ffielodicitatea I Dacd substantivul care denumeSte un loc este precedat de un adjectiv, acest
I adjectiu precum Si articolul vor aveaforma de gen neutru, indiftrent de genul
I substantivului, deSi forma este accentuatd, iar genul este marcat explicit!
! Oslo er vakke-r, B91g92 ey gamm/
Dary e!vgl5ke1t Oslo,de! gqmle Bepen, det tidligeqg Sovjgt?niongn
. Denumirile persoanelor terminate in sufixul -(n)ing
I 91 1lektnipq, ep vikilq, en tendring
Dor; ei kjgrying, 9! dfpnnins- (:qPstpnrlyele care den!me19 doql fiin19 femilne)
. Cuvintele terminate in sufixul -else, -sjon, -dom, -isme
!
en begynnelse, en inspinsjglt el r!kdom, e.n lealisme

.! ei/en bok . Unele cuvinte abstracteterminatein sufixul -skap

ln norvegiana cdrturireasc5 sau bokmil 5iin c6teva dialecte, genurile masculin
! en vitenskap, en ggenskap, 9n
@nrylap
gi feminin se reunescin a5a numitulgenus commune - masculinul gifemininul . Numeroase denumiri de copaci
folosesc terminaliile genului masculin. J en alm, en bak, en hassel
Dary ei/en bjork, et/en li1'd, 9i/e1 eik t:a.i gt t!9
I Pentru declinarea cuvintelor d.e gen masculin, vezi cap. Genul masculin de la pag.
Urmdtoarele grupe de substantive sunt de gen masculin: 17.
. Substantivele care denumesc fiinle de gen masculin gi masculii animalelor
! en for, en sonn, en okse
raEwffiffi*
. Denumirile de meserii Si activit5li, mai ales cele terminate in sufixele -er, Urmitoarele grupe de substantive sunt de gen feminin:
-iker, -or, -ist . Substantivele care denumesc fiinte de gen feminin gi femelele animalelor
J lere; en a!koholikey, e1 !nggliaq en jourlal!st
en J ei mor. ei dalter, ei ku

. Denumirile instrumentelor terminate in -er, -ar . Denumirile 16urilor gi insulelor norvegiene (in funcgie de genul substantive-
!9l :iggreltgnner, 91t lkanper, en radq lor comune corespunzitoare - eilen elv ea/en oy)
. Denumirile zilelor, lunilor anotimpurilor
! Glomma, hvoloyo. Senja
5i Dar:Namsen, L1gen
t en t-opdqg-, 9p april! en hast
Dor: ei/en uke, eL dr Aceasti regule nu se aplicd petru rAurile streine. Unele sunt masculine, altele
feminine, dar sunt cazuri in care nici vorbitorii nativi nu $tiu sigur ce gen se
. Substantivele derivate de la numerale cardinale atribuie respectivei ape curgitoare.
J 91 fgqmg5 en tier J Rhinen. Llben. Seinen, Volgo
. Numele literelor . Majoritatea substantivelorterminatein sufixul -(nling inclusivsubstantivele
..! 91 p,.gn p, e e1 verbale
. Denumirile limbilor ! ei/en festning, ei/en lellng
J en (bedrd norsk, fransken Toate substantivele feminine pot fi declinate ca substantive masculine. Pentru
. Denumirile fiordurilor 5i ora5elor (in funclie de genul substantivelor comune unele dintre acestea, este un fenomen neobiSnuit (cuvintele care denumesc
corespunzdtoare - en ford, en by) fiin1e de gen feminin gi cele care au in mod tradilional genul feminin), dar altele
! Sognefiorden, Gloppen, Bergen/Kristiansond er vakker trec usor la celilalt gen (substantivele verbale etc.).
J ei li, ei kjerrinq