examenului

lon Popa Marinela Popa

De aceea, in
:azimodalititile in
cagi textele literare
particularitdlile
&fapt, previd qi

eseurilor de la,
tmdleqi
fti
speciile
de imagini qi
Pregdtire intensivi
Av
hietape impor-
si ,,Dacia
LITERATURA ROMANA
Ei revista
canolllcr
toate cele BACALAUREAT
coostructiei

cficientl a gan-
. indrumdri
r Concepte operafionale
o Eseuri

de-a lungul
hfubogftirea - Edilia a doua, revizuit5;i addugitd -
lucrdri
mai multe
cek patru

* pregdtire.
rornknd.
;Limba
qi ortoepie; fndru-

rmdnd, cu o bogat[ experientd

:5ri, printre acestea nrimlrdn-
romfrnd. G ramat ic d, d,
fonetic
mitate cu noul DOOM: Lite_
itdyi de rezolvare; Teste-grild
'vnintul superior
etc.
NICULESCU
 /rfll..

CUPRINS

Argument ...:...........i. .......,......5

Notd la edilia a doua......
.......................7
in loc de introducere..........

Nofiuni teoretice necesare rezolvirii primului subiect

pe baza unui text la prima vedere gi arcdtuirii
eseurui
de la subiectul al treilea pe baza unui text studiat...... .........34
A. Clasificarea textetor .......,i...,..,.. . .
...,.,,..:.,:..,:.,::.,'.'.'.'.'.;;
B. Genurile literare
...,..,,,,.39
A. ldeologii literare
............g1
L ldeologia promovatd de,,Dacia literard,,,,,., ,.,.,,..,...,...,,.,.,,g1
ll. Criticismuljunimist. Rolul lui Titu Maiorescu
in impunerea unei noi direclii ln literatura rom6n6....,,.;,...,,,.,,...,,.,,.."..g5
lll. Direclia modernist5 promovatd de Eugen Lovinescu
in cUltUra rOm6nd ,.........,.;.,;.....!....ri....!...,..,,...gg

B. Autori canonici gi necanonici - specii pi curente |iterare....................94

PouestealuiHarap-A/b(delonCreang5)'''.
Tema ;i viziunea despre lume ......... .................g4
Particularitd}iledeconstruc!ieaunuipersonaj
Relalia dintre doud personaje........... .............101
Ddnila Prepeleac (de lon Creanga)
Tema si viziunea despre lume
Particularitdtile de constructie a unui personaj
.... .......105
............... 1 09
Relalia dintre doud personaje .................
112

268 & PRrcnlnt tNTENslvA. Ltreiurunn RoMANA. BACALAUREAT

Moara cu noroc (de loan Slavici) ...,..1 16
Tema ;i viziunea despre lume ......... .... . . ....116
Particularitdlile de constructie a unui personaj ................J20
Relalia dintre doud personaje............................. ..--.-.--.".123
/on (de Liviu Rebreanu)............ ........127
Tema;iviziunea despre lume......... ...:.........................'."127
Particularitdtile de construclie a unui personaj..:................................131
Relalia dintre doud personaje........... .......:...,...... ..........."134
lJltima noapte de dragoste,
intdia noapte de rdzboi (de Camil Petrescu).... ...'139
Tema siviziunea despre |ume......... ....'..........139
Particularitdlile de construclie a unui personaj .........'.......143
Relalia dlntre doud personaje........... ..-.."...'..146
Enigma Otiliei(de G. Cdlinescu)......:.....,..... .......150
Temasiviziuneadesprelume......... .............,....".'....'."'..150
ParticularitSlile de construclie a unui personaj ....-....'.".."154
Relalia dintre doud personaje...........
Fdntdna dintre ptopi(de Mihail Sadoveanu) '."'..'162
Tema ;i viziunea despre lume ....".... '.-......'..."162
Particularitdlile de construclie a unui personaj . '........... ' 66 ' 1

Relalia drntre doud personaje........... '........"'.169

Moromefii(de Marin Preda) '..-...'..".174
Tema siviziunea despre |ume......... -........-.'..'174
Particularitdlile de construclie a unui personaj .-..'........""179
Relalia dintre doud personaje........... . .'...... .:.'-..--.......'."183
Cel mai iubit dintre pdmdnteni(de Marin Preda) ".'..."..'.".'188
Tema;iviziunea despre |ume......... .."...'.......188
Particularitdlile de construclie a unui personaj ............'.'..193
Relatia dintre doud personaje ......................'_...: ......... '.. '. 98 1

O scrisoare pierdutd (de l.L. Caragiale) ....'.".'.....203

Tema;iviziunea despre |ume......... .......'.-.....203
Particularitdlile de construclie a unui personaj .'...............208
Relalia dintre doua personaje........... ....'.'...."211
/ona (de Marin Sorescu) "...'-..'........-216
Tema;iviziunea despre 1ume................:.......... -.....'...-..'.216
Particularitd!iledeconstruc!ieapersonajului.............

Cuprins t 269
 *-"ffiu,

270 a PnrcAlRe tNTENsvA . LlrERaruna RoMANA . BacALnuRrar

 rbb tf

Nofiuni teoretice necesare rezolvdrii

primului subiect pe baza unui text la prima
vedere ;i alcdtuirii eseului de la subiectul
al treilea pe baza unui text studiat

A. CLASIFICAREA TEXTELOR
l. Textul este unitatea fundamentald a unei situa{ii de comunicare lingvisticd
orald sau scrisd.

ll. Situafia de comunicare este procesul prin care se transmit informa{ii pri-
vind gdnduri, idei, opinii, atitudini, evenimente, stdri etc.

lll. Elementele constitutive ale textului sunt identice cu cele ale situa{iei de
comunicare:
1. Emildtoral (cel care transmite mesajul);
2. Receptoral (cel care primeqte mesajul);
3. M esaj u t (informalia propriu-zisd) ;

4, Codut (elementele comune cunoscute de emilbtor qi de receptor), constituit

din:
a) elemente verbale (limba sub forma ei vorbitd sau scris6);
b) elemente paraverbale (intensitatea, intonalia, tonalitatea, ritmul, debitul
vorbirii);
c) elemente nonverbale (migcarea, gesturile, mimica etc.).
5. canalul (mediul prin care se transmite mesajul - aerul, scrisoarea, biletul,
telefonul, faxul etc.) ;
6. contertal (cadrul - locul gi momentul
- in care se desfbqoari comunicarea,
identitated, rolul qi statutul social al interlocutorilor, be gtiu sau nu qtiu
acegtia ori se consideri cd gtiu etc.).

34 a PnrcAlne tNrENStvA o LruRnrunn nouArrrA. BACaLnuRrnr

 lV. Tipuri de comunicare:
1. Dupd modul de realizare:
a) orala;
are rezolvdrii b) scrisa.
nui text la prima 2. Dupd modul de transmitere a mesajulai:
a) directa;
i de la subiectul b) mediatd;
text studiat c) unilaterali;
.d) bilaterald.

3. Dupd numdrul participanyilor ;i dupd tipurite de relafie:

a) intrapersonald;
b) interpersonald;
a{ii de comunicare lingvisticl c) de grup;
d) publica;
e) de masb.
are se transmit informafii pri_
4. Dupd statutul interloc utorilor :
iri etc.
a) verticald (qef- subaltern);
lentice cu cele ale situa{iei
b) orizontal[ (parteneri egali, cu acelaqi statut).
de
5. In funclie actului comunicativ:
de scopul
a) bccidentald (transmite int6mpl6tor infonnalii);
b) subiectiv[ (exprim5 starea afectiv[ a vorbitorului);
c) instrumentalS (are un scop precis).

itor qi de receptor), constituit V. Tipuri de texte:

l. infanbyie de modul lor de manifesture (de concepere)
td sau scrisi); a) orale;
a, tonalitatea, ritmul, debitul b) scrise.
2. infunclie de tipul (modul) dominant de construclie (de expunere) Si de co-
Limica etc.). nectori:
[ a) narative (relateazdun eveniment sau o intdmplare in succesiunea sa tem-
- aerul, scrisoarea, bileful,
poralS, plasatl -d" intr-un anumit spa{iu, caracterizatl -d prin construclii
enunliative gi conectori temporali);
, se desf5$oard comunicarea,
b) descriptive (prezint5 succesiv tr6s[turile qi proprietilile unui obiect - lucru,
rtorilor, ce gtiu sau nu qtiu
persoand, peisaj etc. -, caractenzate prin conectori adverbiali qi adjectivali
pronominali);

rAT
Noliuniteoretice *
 c) poetice (apeleazd,la limbaj figurat, poetic, cu topicd specificb, simetrii,
paralelism, repeti{ii etc);
d) dialogate (apeleazdla dialog, realizatprin replici intr-o succesiune intre-
bare - rbspuns, urmdrind inifierea, continuarea sau incheierea lui).
3. infuncyie de scopul urmdrit:
a) expozitive (informeazi in legiturd cu un subiect, ddnd qi explicafiile ne-
cesare penku a fi in{eles);
b) demonstrative (argumentative) (prezntdargumente qi probe pentru a con-
vinge in legEturd cu o opinie, o opfiune sau un punct de vedere).
4. infancyie de gradul de obiectivitute tn reJlectarea reatitdyii de limbajul
Si
folosit:
a) literare:
r Tr[s[turile textului literar:
. realitatea obiectivd este transpusd subiectiv, ceea ce presupune implicarea
afectivl a autorului, intervenind imaginalia qi puterea creatoare a acestuia;
. textul literar se adreseazd in primul rdnd afectivitSlii qi sensibilitd{ii recep-
torului (cititorului);
. topica este liberd, subiectivd, iar cuvintele sunt folosite cu sensurile lor fi-
gurate (expresive);
. apar imaginile artistice realizate cu ajutorul figurilor de stil;
. aspectele expresive se manifestd la toate nivelurile limbii (fonetic, lexical,
gramatical);
. se folosesc cuvinte din toate registrele lingvistice (regional, popular, arhaic,
argotic, neologic etc.).
r Tipuri de texte literare:
. opere literare lirice;
. opere literare epice;
. opere literare dramatice.

. b) nonliterare:
r Tr[slturile textului nonliterar:
o ilr€ 9n scop principal oferirea de informa{ii;

' existb qi altg scopuri, in funcfie de tiput textului nonliterar (de a convinge,
de aamuza, de a satisface unele scbpuri utilitare etc.);
o prezint[ in mod obiectiv elemente ale realit[{ii
qi date exacte;
. nu apeleazd,la ficfiune qi nu se observ[ implicarea afectivd a autorului;
le
36 a PnrcAlnr INTENsvA r Lrrunnrunn RoMANA o BACaLnuREnr
nt-propozitie sau o frazd, pus
e a ei, indicdnd rezumativ sau
propriu sau figurat.
fapful din realitate prezentat-
tui faf[ de aspectele in{b{iqate
care se realizeazd tema operei
nul6 $eneral[, un numbr sim-
simbolicd, folosit in mod re-
;ubiectul sau discursul literar.
rfinind formula artistic5, mo-
rective;
folosite de scriitor;
'egul sistem de imagini artis-
A. IDEOLOGII LITERARE
l. ldeologia promovatd de,,Dacia literar5"
1. Etapele romantismului romffnesc
Romantismul romflnesc cunoagte mai multe etape; prima etapd este cea pre-
.romunticd, ilustratd de scriitori ca Iancu Vdcdrescu, Costache Conachi, apoi de
Gheorghe Asachi, LH. R[dulescu, Vasile CArlova, Grigore Alexandrescu, Cezar
Bolliac, scriitori care depun eforturi pentru cfearea unei gcoli nalionale, a presei,
a teatrului qi care iqi intorc cu nostalgie privirile cdtre trecutul glorios sau militeazb
pentru realizarea a numeroase traduceri din literatura universald.
Cea de-a doua etupd,cunoscutd sub numele de curentul nalional-popular, este
inauguratd de aparilia,,Daciei literare" (1840) qi se intinde pe intreaga perioadd
pu;optistd (pAnd in 1860), iar ceu de-a treia aparfine romantismului eminescian,
cuprinzAnd perioada marilor clasici, urmatd deunpostromantism, care se prelun-
geqte pOnb cdtre Primul Rizboi Mondial.
2. Programul Dsciei literare
Un loc aparte in dezvoltarea literaturii romantice romdneqti Ei in definirea ro-
mantismului autohton ?l are, in cea de-a douu etapd, articolul-progfam intitulat
,,Introduclie" qi apdrut in primul numdr al revistei ,,Dacia literarl" din 1840. Dacia
literard este, dupd cum o aratd qi titlul, o revist[ literard qi ea umple golul in presa
vremii - cate nu era preocupatd explicit de literaturb, fiind reprezentatd, in acel
moment, prin apariqia ziarelor Curierul romdnesc (1829), Albina romdneascd (1829)
qi Gazeta de Transilvania (1838), apa(indnd fiecare unei provincii romdneqti. De
aceea, Dacia literard nunumai cd se va ocupa de literaturd, dar se va adresa qi scri-
itorilor din toate provinciile romAneqti, aceasta fiind semnificalia cuvdntului Dacia
din titulatura revistei. Ea va publica opere originale ale scriitoriloq articole din
alte publica{ii qi se va ocupa fie de lucrdrile nou ap[rirte, exprimdnd un punct de
vedere critic, fie de cele ce urmeazd sd apar[, inserAnd Etiri despre evenimente
culturale gi scriitori.
ldeologii literare * 81
 Pornind de la caracterul specific al revistei, Mihail Kog[lniceanu sus{ine reuni-
rca tuturorfo$elor dispersate, astfelfucht romfrnii sd aibd o timbd o literaturd
Si
comund. De aceea, revista iqi propune s6 fie un,,repertoriu g"narul" al literelor
romdneqti, insugi numele ei frind simbolic din acest punct de vedere, cdci se vrea
,,o foaie, dar care, pdrdsind politica, s-ar indeletniei nunai cu literatura nalional[,
o foaie care, frcdnd abstraclie de loc, ar fi numai o foaie romdneascd qi, prin urmare,
s-ar indeletnici cu produc{iile romdnegti, fie din orice parte a Daciei, numai sa
fie
bune". Revista doreqte sd promoveze un sname spiri critic, o criticd nepdrtini:
toare, prin care sd fie vizatd ,,catlea, iar nu persoana". Totodata, r"gul-"i.""r"
ironizeazd durul imitaliei cape o ,,manie primejdioas|" carenu face o literaturl
qi care omoar[,,duhul nafional". El propune/orrnareu unei literatari originale
cu
un profund speciftc nagional, pornind de la istorie,
folclor, naturd si ie la viayq
sociald a patriei. Astfel, scriitorii vor contribui implicit la dezvoltarea gi anijic'a-
rea limhii literare.
Romantismul romdnesc dobdndeqte prin acest prog&m note distincte, consti-
tuindu-se ?ntr-un curcnt nalional-popular. Deqi a apbrut in numai trei numere
(datele anunfate: ianuarie-iunie 1840, datele reale: mariie-august), revista a jucat
un rol important in dezvoltarea literaturii romdne, deoarece littroducliaare valoare
de manifest qi de program al romantismului autohton.
Agadar, in Introductrie sunt cuprinse direcfiile principale de dezvoltare a lite-
raturii romflne, qi anume:
a) reunirea tuturor forlelor scriitorilor rombni pentru realizarea unei limbi
Si literaturi cornune;
b) punerea accentului pe operele originale Si pe valoarea lor literard, dove-
ditd prin promovarea unei critici obiective;
c) pdstrarea in literaturd a specilicului nalional prin tematica abordatd (is-
toria Si natura patriei, folclorul, viaya sociahj;
d) inldtararea traducerilor. '
Romantismul romdnesc aparfine perioadei paEoptiste (1g40-1g60) gi este cu-
noscut qi sub numele de curentul na{ional-popular. Are deci ca tr6sdturi specifice
subordonarea literaturii idealurilor nalionale Si sociale ale vremii amestecul
$
cu elementele clasiie,accentul pundndu-se pe mesajul social al artei,condifionat
istoric qi politic.
Programul revistei ,,Dacia bteraril' poate fi considerat gi un program literar
specific romantismului, deoarece respectl unele dintre trbs[turile generale ale
acestui curent:
a) respingerea imitdrii modelelor antice apreciate de clasicism;
b) orienturea cdtrefolclor, cdtre istorie Si cdtre naturd;

82 a PREGATTRE ,rrr*r,uU r LrrrRnruna RoMANA . BacaLnunrnr

]
r
i

U fuq:.::':eanu susline reuni- c) tnclinu|ia spre elementele funtastice, spre mituri;

nidt o limbd
;i literaturd
o d\ diversitutea genurilor gi a speciilor literare.
iillmrrri- general" al literelor
r lurc: de r-edere, c[ci se wea
itri-r:: literatUra nafiOnal[,
"'U
ns ::e"ineasci qi, prin urmare,
rl*:ri a Daciei, numai sd fie
)i ,;ritic, o criticd nepdrtini-
mu.- Tu'rtodata, Kogdlniceanu
urust-;are nu face o literaturd
a n,ci literaturi originale cu
zf*Ior, naturd Si de la viala
ilrcr r de;yoltarea ;i uniftca-
migi?m note distincte, consti-
Merut in numai trei numere
revista a jucat
=ame-august),
trarece Introduclia are valoare
on.
incipale de dezvoltare a lite-
I
pentru realizarea unei limbi
te valoarea lor literard, dove-
il prin tematica abordatd (is-
d);
ptiste (1840-1860) qi este cu-
Are deci ca trdsituri specifice
rciale ale vremii;i umestecul
rjul social al artei, condi{ionat
;iderat Ei un program literar
Jintre tris[turile generale ale
ate de clasicism;
naturd;
romantismului romenesc'
3. Reprezentan{i ai
cunoscut sub numele de curentul nulional-popular
Scriitorii acestei perioade vor ilustra, de fapt, prin operele lor, tocmai aceste
direcfii, orientindu-se citre tradifii, cdtre trecutul istoric, cbtre frumuselea qi mdre{ia
naturii, spre fantastic qi mitic.
Interesul puqopti;tilor pentru istorie s-a manifestat in diferite domenii temu-
tice qi s-a concretizatin specii literare diverse. Sunt mai intdi incercdrile de epopee
nalionald ale lui Costache Negruzzi ($tefaniada), Ion Heliade-Rddulescu (Mihaida)
sau Dimitrie Bolintineant (Traianida).IonHeliade-Rddulescu are Ei o incercare
de poem sociogonic (Anatolida sau Omul ;ifor{ele), iar meditalia pe tema ruinelor
qi a mormintelor se intdlnegte la Vasile Cdrlova (Ruinurile Tdrgovi;tei), Ion Heli-
ade-Rddules cu (O noapte pe ruinele Tdrgoviqtei) qi Grigore Alexandrescu (Umbra
lui Mircea. La Cozia, Mormintele. La Drdgd;ani, Rdsdritul lunei. La Tismana).
Dimitrie Bolintineanu aborde,azdbaiada qi legenda istoric[ (Legende istorice),
VasileAlecsandri, poemul eroic (Dumbrava Ro;ie; Dan, cdpitan de plai), Costache
Negruzzi, nuvela istoricS (Alexandru Ldpu;neanul), iar Vasile Alecsandri creeazd
specia dramei istorice (Despot-Vodd).
Preocuparea pentra.folclor s-a concretizat in studiile despre literatura popu-
lard ale lui Alecu Russo (Poesia poporald),Vasile Alecsandri (Romdnii ;i poezia
lor) sauin culegerilede folclor, cea mai important[ ftind realizatd de Alecsandri
fcolec{ia Poezii poporale. Balade (Cdntice bdtrdne;ti) adunate ;i tndreptate
de
intre 1852-1853, iar apoi volumul Poezii populare ale
Vasile Alecsandri, apdruti
romdnilor,1866]. DupS modelul crealiei populare au fost scrise balade fantastice
de Ion Heliade-Rddulescu (Zburdtorul), Dimitrie Bolintineanu (Mihnea;i baba),
Vasile Alecsandri (Baba Ctoanla) sau legende mitologice de Vasile Alecsandri
(Legenda ciocdrliei, Legenda rdndunicdi) qi de Alecu Russo (Piatra Teiului).
Dimitrie Bolintineanu a scris un basm in versuri (Domnul de roud), iar Costache
Negruzzi s-a inspirat din proverbe gi zicdtori (Pdcald 5i Tandald).
Paqoptiqtii au ;i sentimentul naturii, care se manifestd sub forme diverse.
Peisajul este privit ca o stare de spirit de cdtre Ion Heliade-Rddulescu, Grigore
Alexandrescu, Vasile Cdrlova, sau natura este infbliEatb in migcarea ciclicd a ano-
timpurilor, la Vasile Alecsandri.

IREAT ideologii literare S 83

I n:r*mine pe Spdn sb
:eea ce ii va gr[bi
pe cdnd Spdnul
; r,:bitie nes[buitd qi Ddnild Prepeleac

rc{a1ia dintre cele de Ion Creang[

al acfiunii, in-
t qi puternic, , Terira;i viziunea despre lume

1. Particularitrfile temei qi ale viziunii despre lume intr-un basm cult

Prin tema unei opere literare se ?nfelege aspectul general din realitate abordat
in crea{ia hterard respectivd. Tema aleasd de scriitor este tratatd intr-o anumit[ vi-
ziune despre lume, inleleg0nd prin aceasta modul in care scriitorul vede lucrurile,
le in{elege gi le interpreteazd, precum qi atitudinea qi opinia lui fa!6 de aspectele
realitdlii infb{igate. Viziunea despre lume sau perspectiva narativi intr-o creafie
literarl epici este, in esenld, obiectivl sau subiectivl, in funcfie de tipul naraliunii
qi al naratorului sau de curentul literar cdruia aceasta ii aparfine, putAnd insd suferi
anumite nuan!5ri. De pildd, in b'asmul cult, viziunea despre lume porneEte de la o
anumiti realitate obiectivi, dar pe parcurs dobdndeqte gi o noti de subiectivitate
apar{indnd autorului, ca apoi ac{iuneasi treacl in supranatural, in fabulos.
viziunea despre lume, in orice basm, este, aqadar, una fabuloasi, deoarece
sunt prezente multe intdmplbri supranaturale, sdvdrqite de personaje cu insuqiri
ieqite din comun, qi astfel lumea basmului devine ,,o oglindire a vielii in moduri
fabuloase" (G. Cdlines cu, Estetic a b asmului).

2. Eviden{ierea unor trislturi specifice care fac posibild

incadrarea textului in specia literari basm cult
Acestei specii literare, a basmului cult, i se incadreazd,qi crealia lit erafit Ddnild
Prepeleac, a lui Ion Creangd, deoarece autorul porneqte de la modelul basmului
popular, de la care imprumutd unele motive populare (motilul probelor, motiwl
conflictului cu diavolul, motivul superiorit6gii mezinului care iese inving[tor etc.),
unele elemente de structurb (formula introductivS, formula de incheiere etc.),
tipuri de personaje (reale qi fabuloase, reprezentdnd forle ale binelui qi ale r[ului)
etc., toate prelucrate intr-o structurb original5 conform viziunii sale. Temele si

Autori canonici 5i ngcanonici - specii ;i curente literare S 105

motivele tipic populare dobf,ndesc o coloratur[ originalX qi subiectivd, semnificalii
proprii, fiind abordate dintr-o perspectiv[ comic6, iar personajele dobdndesc au-
tenticitate qi sunt mai aproape de real.

3.Ilustrarea a patru elemente de structurl, de comp ozilieqi de limbaj

ale textului narativ studiat, semnificative pentru tema qi viziunea
despre lume (acfiuneo conflict, construcfia subiectului, modalitd{i t

de caracterizare a personajelor etc.)

O viziune fabuloasb despre lume, cu puternice note de originalitate, este
prezentd gi in basmul lui Ion Creangd, intitulat ,,Dinill Prepeleac", publicat in
revista ,,Convorbiri literare" la data de 1 martie 1876, qi ea este evidenliat5 prin
temd, prin intdmpl[rile relatate qi prin intermediul personajelor care participb la
acfiune. Astfel, tema este una specific[ basmului in general, gi anume lupta dintre
bine qi rIu, manifestati prin probele pe care le trece protagonistul, care par-
curge drumul de la condilia de om leneg, nepriceput qi neajutorat,laaceeade om
istef gi cu un pronunfat spirit practic.
Ac{iunea basmului este simpli,liniario fiind constituiti din episoade care
se inlinfuie. Deqi incipitul confine formula iniliald specific5 basmului ,,era odatil',
autorul ne introduce totuqi inh-un linut obiEnuit, nu fabulos, qi anume un sat oare-
care in care triiau,,doi fra1i insurali".
Cel mare era bogat, iar cel mic era sdrac, singura lui avere fiind doi boi tineri
qi frumoEi, dar uneltele ii lipseau qi de aceea le imprumuta mereu de la fratele
sdu. Fratele bogat il sfbtuieqte pdnd la urmd pe D[nil6 s5-9i vOnd[ boii gi sb-Ei
cumpere allii mai mici, iar din diferen{I s5-qi ia un car. Acesta ii ascultd sfatul,
fapt ce constituie intriga, iar desflEurarea acfiunii care-i vrmeazdcuprinde doul
pir(i distincte. in prima parte, afl[m cum mergdnd spre tdrg D[ni15 schimbd boii
pe car Ei, apoi, in urma altor schimburi succesive, r[mOne in final cu o pungd goalb.
in aceast5 situalie, fratele cel mare ii imprumutdpdndlaurm[, dinnou, boii qi carul,
ca sd aduc6 lemne din pbdure, dar Ddnil6 omoar[ boii, distruge carul gi iqi pierde
toporul. Motivdnd cd boii s-au impotmolit ink-un loc mlXqtinos, ii cere fratelui slu
iapa qi pleac[ spre iaz ca sb caute toporul pierdut. lindnd cont de sfatul ironic al
acestuia de a se cdlug[ri, D5ni16 hotdrdqte sd construiasci o m[ndstire pe pajiqtea
de l6ng[ heleqteu.
Cu aceastd hotdrdre incepe a doua parte, care se desfbEoar[ in pddure, 16ng[
heleqteu, cdnd Ddnild incepe sa-qi indeplineascd misiunea, iar dracii din iaz ii cer
sd renun{e la planul s[u. Deoarece el refuzd, i se ofer[ mai intdi un burduf de bivol

105 . PRECAIRE INTENSIVA

' LITTRATURN ROMANA
' BNCNLNUNTNT
:e cele doud personaje, existd
n episod edificator asupra
i recunoaqte Anei bundtatea,
leleagi zbuciumul: ,,[...] iar6
qi nu inlelegi nimic; sunt
cu
ton de reproq: ,,Fiindci tu le
tot eu sunt de vinb, dacd nu
rfului,Ana devine, la rdndul
suspinele mele."), ca apoi,
ci acesta este ,,muiere ?m_
deznodimflnt, este semni-
:i dintre cei doi sofi, pentru
ven{a lui Ghila determinata
curat qi cinstit. Abia in mo-
runcat-o in bra{ele lui Licd,
reflectl
rogresiv, pe parcursul acfi_
rcceptare reciproc[, dar ea
:nimente iegite din comun.
de comunicare, manifes_
Anei de a-l convinge sd se
i se transformd in crim6 qi
a altor persoane din afar[-
lon
de Liviu Rebreanu
Tema giviziunea desPre lume
1. Particularitlfile temei qi ale viziunii despre lume intr-un roman obiectiv
realitate abordat
Prin tema unei opere literare se inlelege aspectul general din
intr-o anumitd vi-
in crealia literard respectivd. Tema aleasd de scriitor este tratatd
vede lucrurile,
ziune despre lume, inlelegand prin aceasta modul in care scriitorul
qi opinia lui fala de aspectele
le inlelege qi le interpr eteazi',precum Ei atitudinea
intr-o creafie
realitllii infb{iqate. Viziunea despre lume sau perspectiva narativi
de tipul"TttTll
titerar5 epicl este, in esenf6,obiectivi sau subiectivi, in func{ie
qi al naratorului sau de curentul literar caruia aceasta ii aparline,
putand insd sd
sufere anumite nuan{dri.
qi ea pomeqte de la
Viziunea obiectivi este specific[ romanului realist-obiectiv
cu structurarea tradilio-
orientarea tematicd, mai ales de natur[ social[, continud
qi
unor clase qi structuri
nal|aconfinutului, la acliune participflnd personaje apartjndnd
relatarea cronoiogicd a faptelor
sociale diverse. Totodata, tehnica narativi consti in
prin inlbnluire, printr-o desfSqurare logici a evenimentelor'
2. Evidenfierea unor trls[turi specffice care fac posibil[
incadrareatextuluiincategoriaromanuluiobiectiv
gi
Acestei specii literare, a romanului realist-obiectiv, i se incadreazh
crea\ra
in actualitate'
literard orlon" a lui Liviu Rebreanu, intrucdt acliunea este ancoratd
sunt infrliqate diverse aspecte sociale, personajele sunt
tipice, naratorul este om-
la persoana a III-a, frr6
niprezent qi omniscient, iar relatarea intimplarilor se face
este una echilibratS'
vreo implicare afectivd a acestuia. Totodata, forma adoptatd
intamplarilor'
punandu-se accent pe exactitatea exprimSrii 9i pe verosimilitatea
Autori canonici 5i necanonici - specii ;i curente literare S 127
 ___,--*A&, ;&iu"&%'

3' rlustrarea a patru elemente de structuri,

de comp ozilieqi de limbaj
alp textului narativ studiat, semnificative pentru
tema qi viziunea
despre lume (ac{iune, conflict, construc,tia
subiecturui, modaritrfi
de caracterizare a personajelor)

o viziune
obiectivd despre rume este prezentitqi in romanul
,rlon, al rui Liviu
Rebreanii' apdrutin anul 1g20 gi scns pe durataa
qapte ani, Ei ea este evidenriatd
prin temd, prin ucliune, prin stractara,reu scesteia
prin intermediul persona_
s.i
jelor participd la ocliune.
care
Mai intdi se observb cd, in spirit rearist-obiectiv,
Rebre anu realizeaza prin
aceast[ scriere o monografie a satului transilvlnean
de la inceputul secolului
al XX-lea ;i, de aceea, romanul are dour
teme: prima este rupta
pdmfrnt intr-o societate in care singura ldranalai pentru
mdsurb a valorii omului este averea, iar a
doua o constituie lupta intelectuutitdyii ardelene
pentru libertate ;i emancipare
na(ionald.
I a inceput, romanul
s-a intitulat ,rzestrear',iar apoi autorul a
optat pentru titlul
,rron", numele personajului principal. Romanul are dou6 p64i:
,,Glasut pdmdn-
ta lu i' qi,, G l as u l iu
b irii " (cuprinzdndfi ecare cdte
sa s e,,.rp". rin qapte capitole),
deoarece in sufletul personajului se dd o ruptb
sfaqietoare int.",r.uoiu o. pa-#i
qi iubirea sinceri gi pdtimagd pentru Florica.
Acfiunea romanului se petrece pe doui pranuri
narative care se intersec,
teazil. Primul plan narativ cuprinde qi incipitul
romanului , aflatin capitolul I
intitulat,,inceputul", care prezinta drumurpana pripas
n ,i ,".""i."il;;.;;;
horei satului la care participa intreaga colectivitate.
Acest plan narativil are in cen-
trul intamplirilor pe Ion al Glanetaqului, care o iubegte
pe Florica, dar, aceasta fiind
s[rac6, el se cisitoregte cuAna, fata lui vasile Baciu,
unul dinhe bogdtanii satului,
qezdndcd astfel va sc6pa de slrdcie.
Tratatdcu brutalitate atdt de so!, cdt gi de tatb,
Ana se spdnzurd gi in acest timp ii moare qi copilul,
ceea ce il nemurlumeqte pe Ion,
acesta ctezdndcd iqi va pierde averea dobdnditd
de la vasile Baciu. Florica se cx-
sitoregte cu George Bulbuc, feciorul unui alt
bogatag al satului, dar Ion o iubeqte
inc6, incearcd si revinb la ea, insb este prins
de George qi ucis.
Al doilea plan narativ este mai pufin dramatic qiprezintdscene
din viala de
familie a intelectualitSlii rurale qi din tdrgul ardelean.
Aici sunt prezente familiile
inv[lxtoruluizahaiaHerdelea gi cea a preotului
Belciug. At6t familia inv[litorului,
cdt qi preotul se implic[ in problemele
ldranilor qi oe aici apar unele neinfelegeri
intre cei doi intelectuali ai satului. De aceea
se duqmdnesc, se insulti, se ameninfd,

128 t PRrcmRr tNTENStvA. LrrEnATunq novAwA.

BACALAUREAT