Sunteți pe pagina 1din 18

Rodica Bogdan

LrMBA 5t
LITERATURA
ROMANA
Teste pentru BACALAU REAT
insolite de rezolvdri complete
ASPECTE TEORETICE

1. Perspectiva narativ5
Perspectiva narativ[ este relalia ce se stabileEte intre cel care povesteqte qi
universul ficfional propus de textul narativ.
Clasificare:
a. Punctul de vedere omniscient (viziunea rrdin spate") este cel in care na-
ratorul qtie totul despre personajele sale. Astfel, naratorul este asemenea unui de-
miurg al lumii create, iar focalizarea este zero.
b. Punctul de vedere intern (viziunea,rimpreunl cu") defineqte proza mo-
dern[ ?n care naratorul este personaj (totul este prezentat din perspectiva sa), iar
fo calizar ea este internd.
c. Punctul de vedere exterior (viziunea ,rdin afarI") se regdseqte in proza
modern5, unde naratorul este doar un martor la desfrqurarea intdmplErilor.

2. Naratorul
Naratorul este o proieclie fic{ionald a autorului, vocea care istorisegte anu-
mite int6mpl6ri.
Tipuri de narator:
a) duptr raportul narator-diegeztr (evenimente):
- narator extradiegetic (nareazd faptele la persoana alll-a, situdndu-se in afa-
ra acfiunii);
- narator-martor (asisti la desfbEurarea evenimentelor fdr[ a le influen{a
cursul);
- narator intradiegetic (naratorul este gi personaj implicat in acfiune).

ASPECTE TEORETICE T 7
CUPRINS

Ancurvrpxr .............. .........'..5

Aspocrn rEoR8TICE............... -............. 7


1. Perspectiva narativ6 ...-...-7
2. Naratorul ............... ...d.............:..-,,....7
3. Planuri narative ...,.......... 8
4. Construcfia subiectului ............

6. Finalul .............:...,"........:..:......,,...... 9

8. Rela{iile spafiale qi temporale .............. ............ 10

10. Valorile stilistice ale timpurilor verbale .......................'..................... l5


11. Sti1u1 ..:...........:....................r.:...........:..:1......,.. 1 8

13. Elementele de oralitate .................21


14. Curente literare. Perioade din Evolutia literaturii romflne ..................22
15. Concepte operalionale .......... ...............;.. -.-.--..27

Sucnsrn DE REzoLvARE............ ......123


Subiectul al III-lea
Ion Creangd- Povestea lui Harap-Alb .......... -..I25
viziune..
a. Temd qi ...125
b. Caracterizare.......... ................. 130

Mihai Eminescu - Floare albastrd ................... 140


Ioan Slavici- Moara cu noroc... .....144
a. Caracterizarc.......... ................- 144
personaje..
b. Rela{ia dintre ......-. 150
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdutd (cancterizare).........'.'....... 155
George Bacovia - Plumb.... .'........... 161
TudorArghezi - Tbstament................. ............... 165
Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni alumii ....169
Ion Barbu - Riga Crypto Ei lapona Enigel....... ...................174
Vasile Voiculescu - in Grddina Ghetsimani ............ ........... 178
Ioan Slavici- Moara cu noroc (tem[ qi viziune). ............... 182
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdutd (tem5 qi viziune) ............... 187
Liviu Rebreanu - Ion ........ .............. 193
a. TemI qi viziune.. ... 193
b. Caracterizare.......... .................I97
c. Rela{ia dintre personaje ..........202
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdutd (relafia dintre personaje)...206
Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi
(tem[ Ei viziune) .......212
Camil Petrescu - Jocul ielelor ........216
Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi
a. Caracterizare.......... .................223
b. Relafia dintre personaje.. ........228
George Cdlinescu - Enigma Otiliei....... ............233
Mihail Sadoveanu - Baltagul ..........241
NichitaStlnescu-Leoaicdtdndrd,iubirea...... ..................247
Marin Preda - Morome1ii............... ...................25I
a. Temd qi viziune.. ...251
b. Caracterizare...-...... .................255
c. Relalia dintre personaje ..........262
Marin Sorescu - Iona ....267
Mircea C[rtdrescu - Orbitor .. .........272
b) dupl raportul narator-informafie de{inutI:
- narator omniscient (Etie totul despre personajele sale Ei atenlioneazd lecto-
rul asupra unor evenimente prin intervenlii directe, anticipdnd uneori semnifica-
fiile acestora);
-narator uniscient (narator colportor, cu informalii dintr-o singur[ surs[, pe
care le difuzeazd, dintr-un mediu in altul).
c) dupi raportul narator-discurs narativ:
* narator heterodiegetic (naratorul nu este personaj, iar relatarca faptelor se
face la persoana a III-a);
* narator homodiegetic (naratorul este martor la desftEurarea intdmplSrii, po-
vestind la persoana I);
- narator autodiegetic (naratorul este un personaj care povesteEte la persoana
I despre propriile int6mpldri).

3. Planuri narative
tn construcfiile narative mai ample, precum romanul, pot exista mai multe
planuri narative care evolueaz[ independent, prin altemanfd, sau interfereazdin
anumite situalii. Planurile narative se pot multiplica, pe m[sur[ ce naratorul
introduce in scenl personaje noi. Astfel, aceste planuri permit prezentarea unor
medii sociale diverse, care adesea se intretaie, complicdnd les[tura epici care de-
vine astfel o compozilie ampl[, riguroas[.

4. Constructia subiectului
Subiectul denumeEte succesiunea int6mpl[rilor. Este organizat pe momente-
le subiectului (expoziliune, intrigd, desfbgurarea acfiunii, punctul culminant, dez-
nod[m6nt). Aceastf, dispunere a momentelor subiectului apare in operele clasice.
Ordinea lor poate fi incSlcat[ sau unul dintre momente poate include un altul,
cu scopul de a crea o stare de suspans sau o concentrare a narafiunii.

5. lncipitul

Incipitul este secvenfa unui text narativ sau dramatic cu o anu-


introductiv[ a
mitf, relevanf[ pentru structurS, deoarece presupune un anumit tip de organizare

8 T LIMBA:I LITERATURA ROMANA . TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT


a acestuia.Nu se suprapune neaplrat cu expozi{iunea. in unele texte cuprinde re-
perele spalio-temporale, surpritzdnd o relalie de echilibru, dar in unele sffucturi
epice din care se omite expozifiunea se poate rcalizadeburul prin intrig6, pentru
a mlri suspansul.

Rolul incipitului:
- suspendarea duratei reale clreia ii apa(ine lectorul Ei captarea lui in ficfitme;
- introduce reperele lumii ficfionale (timp, spafiu, personaj);
- poate rcprezenta o cheie de lecturi (de exemplu, in romanul ,,Moromejii"
de Marin Preda);
- se construieqte cu ajutorul descrierii;
- este un prolog - are efect de anticipare a acliunii (ca in nuvela "Moara cu
noroc" de Ioan Slavici).

5. Finalul
Finalul este secvenla ultim[ a unui text narativ, care are o anumit6 semnifi-
calie, in funcfie de scopul vrzat de autor, ilustrdnd astfel viziunea acestuia des-
pre lume. Poate aduce rezolvarea conflictului qi reg6sirea unei stiri de echilibru,
sau, in situa{ia finalului deschis, poate incita lectorul sd iqi imagineze un dezno-
d[m6nt in func{ie de receptarea textului, sau si trezeascd in mintea sa o serie de
ipoteze iegate de semnificafiile evenimentelor narate.

Tipuri de final:
- inchis (aduce explicaliile aqteptate de lector);
- deschis (istorisirea se termin[ brusc, frrd a aduce o clarificare definitiv6
asupra destinului protagonistului; final este incert, ambiguu, 16s0nd lectorului
posibilitatea de a imagina un deznoddm0nt; are valoare provocatoare, cu multi-
ple posibilitili de sugestie).

Unele texte literare se evidenf razdprintr-o simetrie intre incipit qi final, care
diimpresia de construc{ie epic[ riguroas6, perfect echilibratd. De exemplu bas-
mul care, prin formulele specifice folosite pentru introducerea qi respectiv scoa-
terea lectorului din universul ficfional, tinde spre o rcalizare a unui echilibru intre
universul fabulos qi lumea real6.
in alte texte epice scopurile vizate de autor in cazul simetriilor se refer[ la
mesajul implicit. Astfel, in nuvela ,,Moara cu noroc" de loan Slavici, incipitul

ASPECTE TEORETICE. 9
anunf[ tema qi qezul moral exprimat de un personaj ce reprezintd vocea auctori-
ald, mor alizatoare, iar fi nalul consolideazi mesaj ul.
in alte contexte, relaliaincipit-final poate fi mai subtilA, surprinzAnd ideea tre-
cerii timpului qi a inconstanfei celor omeneqti, ca in romanul ,,Enigma Otiliei"
de G. Cdlinescu. in momentul revenirii personajului Felix Sima pe strada Antim,
dupd o disculie in tren cu Leonida Pascalopol, se evocf, amintirea iubirii pentru
Otilia M[rculescu, t6ndrul rememor6nd replica rostiti de bitrdnul Giurgiuveanu
cu ani in urmd.

7. Conflictul
Conflictul desemneazd un dezacord, o opozilie intre dou[ personaje genera-
tE de atitudini sau sentimente contrare. Este motorul ac{iunii intr-un text epic sau
dramatic pentru cd joacd un rol important in construirea subiectului, incit[ con-
troversa ideatic[ sau afectiv[ dintre personaje.
Conflictul iqi g[segte punctul de piecare in intrigl Ei iqi afl[ rezolvarea in dez-
nod[mdnt.
Tipuri de conflict:
- psihologic;
- etic;
- simbolic.
Clasificarea conflictelor:
- conflict manifest (evident) - exterior;
- interior;
- conflict latent (reprezentat de o tensiune interioard sau exterioarf, nemani-
festatS, dar esenfial[ in desfEqurarea ac{iunii).

8. Relaliile spaliale gi temporale


Acfiunea dintr-un text narativ sau epic este plasatd intr-un timp qi spafiu (con-
ven{ii ale verosimilului evenimentelor prezentate). Nara{iunea situeaz[ faptele
in timp, iar descrierea le situeaz[ in spa{iu

10 T LIMBA SI LITERATURA ROMANA. TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT


Funcfiile spa{iului:
- decor al acfiunii;
- imagine simbolic[;
-favorizeazd desfrqurarea faptelor (personajele se intdlnesc, se despart, sunt
prezentate ?ntr-un context care le influenleazd evolufia);
- este fragmentard sau panoramic[.

Timpul narativ:
- timpul derulirii faptelor (trdit de personaje);
- timpul discursului narativ (al povestirii fbcute de narator);
- retrospeclia (intoarcerea la evenimente petrecute);
- pauza descriptivi - suspendl narafiunea, cre6nd un moment de suspans.

9. Figurile de stil

$ Comparafia constl in allturarea a doi sau mai mulfi termeni pebaza unei ana-
logii.
,,$i e lini$te pe dealuri/ Ca intr-o m[n[stire ars6." (George Coqbuc, in miezul ve-
rii).
,,Trecut-au anii ca nori lungi pe $esuri." (Mihai Eminescu, Trecut-au anii)

$ Metafora este figura de stil prin care se suprapun doul realitdli, prin interme-
diul unei compara{ii subinfelese. Procesul de elaborare a metaforei consti inrealiza-
rea analogiei dintr-o perspectivd ineditl.
,,$i anin6-n haina nopfii/ Boabe mari de piatri scump6." (Mihai Eminescu, Crd-
iasa din poveSti)
cI printre nouri s-a fost deschis o poart[,/ Prin care trece albl regina noptii
,,Pbrea
moart6." (Mihai Eminescu, Melancolie)

Clasificarea metaforei:
Din perspectiva criticului literar Tudor Vianu, se poate vorbi despre metaford ex-
plicitd - in praesentia qi metaford implicitd - in absentia (alcdtuitl dintr-un singur
cuv6nt cu valoare de sugestie).
a. Metaforl in praesentia: ,,CAnd noaptea-i o regin[ lunatecl qi brun[." (Mihai
Eminescu, in vremuri demult trecute\

ASPECTE TEORETICE T II
b. Metafori in absentia: ,,Sus, peste plai,/ Tlcutul crail Al noplii reci/ Umbrind
poteci,l Se-nalf6-n zdri..." ($t. O. Iosif, Doina)
. in crealia lirici a poetului Lucian Blaga se distinge metafora plasticizanti -,,Pe
uli1i, sublire qi-naltI/ ploaia umblS pe cataligi." (Ora; vechi) - de cea revelatorie -
,"Cenu$a ingerilor ar$i in ceruri/ ne cade fulguind pe umeri qi pe case." (Anno domini)

$ Metonimia este o figurd de stil care const6 in numirea unui obiect prin in-
termediul altuia, ?n substituirea cauzei prin efect, a efectului prin cauzL, a ope-
rei cu numele autorului, a unui produs cu originea lui, a concretuiui cu abstractul
etc., pe baza:unei relalii logice.
,,Luna, intrdnd pe fereastrd, alSturi se culcd pe paie." (Lucian Blaga, Mdnzul)

$ Sinecdoca este o figur5 de stil care constd in l[rgirea sau restrdngerea sen-
sului unui cuvdnt prin exprimarea intregului prin parte (qi invers), a particularu-
lui in locul generalului, a materiei din care este fEcut un lucru in locul lucrului
insugi etc.
,,Bolliac cdnta iobagul g-a lui lanluri de aramd." (Mihai Eminescu, Epigonii)

$ Epitetul este figura de stil constind in determinantul calificativ alunui sub-


stantiv (sau in cel modal al unui verb).
,,Mdini tomnatice intinde noaptea mea spre tine." (Lucian Blaga, infrigurare)

$ Personificarea este figura de stil constdnd in atribuirea de trSs6turi umane


unui obiect, element din natur[ etc.
,,Codrule, cu r6uri line,/ Vreme trece, vreme vine." (Mihai Eminescu, Revedere)

$ Oximoronul este figura de stil constind in aliturarea a doi termeni care in


limbajul comun se exclud, avAnd sensuri opuse, oblindndu-se astfel o imagine
neagteptatd
,,Suferin!6, tu, dureros de dulce." (Mihai Eminescu, Odd, tn metru antic)

$ Superlativul stilistic este figura de stil prin care construcfia obiqnuit[ de


superlativ absolut e inlocuiti cu o expresie ineditd (frecvent, printr-o perifrazd
metaforicd).
,,era frumoas6 de nespus" ($t. O. Iosif, Bunica)

12 T LIMBA 5I LITERATURA ROMANA . TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT


MODELE PROPUSE

Modelul 1

SUBIECTUL I

CiteEte urmitorul fragment:


M-am sfiit totdeauna sd scriu pentru tipar la persoana intdi. Hiperbolizarea
aceasta a eului, rdmd;i/d anacronicd de la romanticii care, ei ;i atunci, puteau
sd se creadd aievea buricul pdmdntului, mi se pare pulin ridicold. Scriitorul de
azi, afard de poetul liric, trdie;te tntr-o lume atdt de relativd din toate puncte-
le de vedere, cd numai identificdndu-se clt multe relativitdli izbute;te a pdtrunde
Si a tnfdli;a absolutul care, cel pulin in artd, rdmdne ndzuinla supremd. Cu atdt
mai greu tmi vine sd vorbesc acuma chiar despre'crezul ,,meu" artistic. Mai in-
tdi trebuie sd mdrturisesc cu destuld ru;ine, cd nici nlt am avut incd vreme sd-mi
confeclionez un asemenea articol, pentru simplul motiv cd niciodatd, apucdn-
du-md sd scriu, nu mi-a trecttt prin minte sd observ sau sd respect anumite cerin-
le programatice. Dar fiindcd sunt intrebat, tndrdznesc a spune cd scrisul nu mi
se pore deloc o jucdrie agreabild Si nici mai cu seamd o jonglerie cu
fraze. Pen-
*
tru mine arta zic ,,artd" ;i md gdndesc mereu numai la literaturd - tnseamnd
crealie de oameni Si de viald. Astfel arta, tocmai ca ;i crealia divind, devine cea
mai minunatd taind. Crednd oameni vii, cu viald proprie, cu lume proprie, scri-
itorul se apropie de misterul eternitd/ii. Nu frumosul, o ndscocire omeneascd,
interzisd tn artd, ci pulsalia vielii. Cdnd ai reu;it sd inchizi in cuvinte cdteva cli-
pe de viald adevdratd, ai realizat o operd mai prelioasd decdt toate frazele din
lume. Precum naqterea, iubirea qi moartea alcdtuiesc enigmele cele mai legate
de viala omeneascd, tot ele preocupd mai mult ;i pe scriitorul care tncearcd sd
creeze viald. Literatura rezultatd din asemenea preocupdri nu va mullumi, poate,

MODELE PROPUSE T 29
nici pe superestelii ce sdvureazd numai rafindriile stilistice sau extravaganlele
sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de salon. Nici n-are nevoie.
Literatura trdie;te prin ea Si pentru ea tnsd;i. Durabilitatea ei atdrnd numai de
cantitatea de viald veritabild ce o cuprinde.
(Liviu Rebreanu, Cred)

A. Scrie pe foaia de examen rispunsul la fiecare dintre urmltoarele ce-


rinfe cu privire la text.
l.Precizeaz[ sensul expresiei ,,cu at6t mai greu imi vine" in text. 4 puncte
2. Indicd efectul realizdriiunui articol despre ,,crezvl artistic" asupra unor ci-
titori dornici de ,,povestiri gentile de salon". . 4 puncte
3. Menlioneazl perspectiva din care a fost scris textul dat Ei scopul acestuia.
4 puncte
A.Prczintd,in 30-50 de cuvinte, raportul dintre art[ Ei ,,ctealiade oameni qi de
via!6" aga cum reiese din fragmenttl anahzat. 4 puncte
S.Prccizeazd perspectiva lui Liviu Rebreanu asupra scriitorilor romantici.
4 puncte

NotS! Rlspunsurile vor fi formulate in enunfuri.

B. Redacteazi un text de 15 0-3 00 de cuvinte, in care s5 ifi argum entezi opinia


asupra condifiei scriitorului in societate.
in redactarea textului, vei avea in vedere urm[toarele repere:
- formulare aipotezeiltezei/premisei; 2 puncte

- menlionarea poziliei pe care o ai fa![ de tpotezalteza/premisa formulat[;


2 puncte

- enunfarea qi dezvoltarea corespun zdtoare a douS argumente adecvate poziliei


adoptate; 12 puncte

unei concluzii pertinente; 2 puncte


- formularea
utilizarea corecth a conectorilor in argumentare; 1 punct
-
- respectare a precizdrn privind numdrul de cuvinte. I punct

NotI!
in elaborarea rispunsurilor, te vei raporta la informafii din fragmentul dat.
tr'olosirea altor informafii este facultativi.

30 . LIMBA SI LITERATURA ROMANA . TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT


SUBIECTUL al ll-lea (10 puncte)
Prczintd, in minimum 50 de cuvinte, semnif,rcalia textului urmdtor, eviden{i-
ind doul trds[turi ale simbolismului.

Amurg de toamnd violet ...


Doi plopi, fnfund, apar in siluete
- Apostoli tn oddjdii violete -
Oraqul tot e violet. (...)
Amurg de toamnd violet ...
Din turn, pe cdmp, vdd voieyozi cu plete;
Strdbunii trec tn pdlcuri violete,
Oraqul tot e violet.
(George Bacovia, Amurg violet)

SUBIECTUL al lll-lea (30 de puncte)


Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinli tema ;i
viziunea despre lume tntr-un basm studiat.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere:
-pr.ezentarea temei Ei a viziunii despre lume evidente intr-un basm studiat;
- evidenfierea a dou[ scene/secvenfe comentate prin care sd ilustrezi tema
textului;
- analiza,la alegere, a doud componente de structurl qi de limbaj ale creafi-
ei literare studiate, semnificative penku tema aleasl, din seria: structur[, timp qi
spafiu, perspectivd narativ5, conflict, modalit6li de caracteri zarc,limbq.

Noti!
Ordinea integrlrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru con(inutul eseului, vei primi 18 puncte (c0te 6 puncte pentru fiecare
cerinl5/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenla pdrlilor com-
ponente - introducere, cuprins incheiere - 3 puncte; logica truldnluirii ideilor -
3 puncte; abilitdli de analizd qi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimdrii

- 2 puncte; respectarea precizdrii privind numdrul minim de cuvinte - 1 punct).


in vederea acordlrii punctajului pentru organizarea discursului, eseul
trebuie str aibl minimum 400 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus.

MODELE PROPUSE. 3I
SUGESTII DE REZOLVARE

Modelul 1

SUBIECTUL I (40 de puncte)


A.
f. in textul dat expresia are sensul: ,,este cu atdt mai dificil,,.
2. Liviu Rebreanu polemizeazd cu stilul calofil, pledAnd pentru autenticitatea
limbajului gi formula estetic[ relist6, in care scriitorul incearci sd creeze selza-
lia de via![.
3. Textul are un caracter reflexiv, reprezentdnd confesiunea unui scriitor asu-
pra formulei literare adoptate ,,cre6nd oameni vii, cu viald proprie,,.
4. Pentru scriitorul Liviu Rebreanu literatura realisti se dezice de artificiile
stilistice, de acea ,jonglerie cufraze", specifici stilului calofil, incercdnd s[ ilus-
treze viafa ?ntr-o manierd veridic5, fiind ,,creafie de oameni Ei de viafr".ratd d,e
ce ,,nu frumosul, o n6scocire omeneascE" reprezintd scopul demersului artistic,
pentru c5 scriitorul realist iqi propune s[ creeze ,,o operd mai prefios[ dec6t toate
frazele din lume".
5. Pentru Liviu Rebreanu scriitorii romantici se disting prin ,,hiperbolizarea
(...) eului", inlelegAnd prin aceasta elementele excesive de retorism.

B.
in societate scriitorul asum[, in egald misurb, atdt o condilie mesianic[, de
profet al cet[1ii care pune in disculie marile provociri ale lumii sale, cdt o con-
Ei
dilie de fiinfl ostracizatd de morala burghezd Ei conduita sociald rigidd pe care o
sfideaz6.

SUGESTII DE REZOLVARE i 123


Cred cd artistul are o condilie tragic6, pentru cd este respins de contemporani
dincauzaatitudinii sale contestatare. Este evident faptul ci dintotdeauna raportul
artist-contemporani a stat sub semnul ostilit[lii reciproce, de vreme ce
scriitori
precum G. Flaubert sau I. L. Caragiale au fost acuzali de imoralitate. Relevant

in acest sens este qi exemplul pictoriior impresioniqti, obligali sd expun[ intr-un


spaliu neconvenlional, deoarece crealiile lor plastice nu erau primite
?n Salon,

-
spafiul expozilional la mod[ in acea epoc6.
i, u"..rgi ordine de idei, artistul are misiune a de a sfida convenliile vremii
a respinge
sale, de a promova arta pentru art[, dincolo de gustul publicului, de
compromisurile impuse de receptorul de artd, demoda vremii. in artrcolul Cred,
Liviu Rebreanu igi mdrturiseEte viziunea despre afia scrisului, polemizdnd cu ci-
titorii de literatura sentimentalE, denumitd cu multl ironie ..povestiri gentile de
salon". Din perspectiva esteticii realiste, c[reia i se circumscrie opera lui Liviu
Rebreanu, literatura este crealie de oameni gi de via![. Astfel, arta este
asociati
crealiei divine qi reprezintd ,,cea mai minunatdtaind" '
in concluzie, atitudinea virulent[ fa]a de nonvalori sau rigori sociale este de-
finitorie pentru condilia artistului modern care pune in disculie marile
provociri
ale societdtii sale.

SUBIECTUL al ll-lea ncte)

in fragmentul selectat sunt evidente multe elemente ale simbolismului, de


la prezenla unor simboluri recurente in lirica bacoviand pfe:um violet, toamna,
ora;ul,pan[ ia refren, element care asigurd muzicalitatea. Intre amurgul violet
de an-
qi cufundarea lumii in neant se observS o corespondenld, inducAnd starea
goasd, generati de senzalia impresur[rii morlii. Angoasa este starea de spirit do-
minant[, rod al contemplarii unei lumi citadine sordide. Epitetul cromatic violet,
din debutul textului, sugereazS un sentiment copleEitor al sfArqitului apropiat'
in
ultima stroft este sugeratd atmosfera ap[s[toare a spaliului citadin care devine
palcuri
fantomatic, populat de fiinfe spectrale ,,voievozi cu plete" Ei stribuni ,,in
planul rea-
violete". Turnul, simbol al verticalitSlii, marche azd aceastdtrecere din
lit{ii imediate, obsedant de monoton[, in aceastd dimensiune oniric6, care std sub
semnul alienarii. Recurenla simbolului cromatic violet dd senzalia impresurSrii
fi-
infei de semnele morlii, iar verbul senzorial relev[ osmoza dintre real qi vis'

PENTRU BACALAUREAT
124 T LIMBA 5I LITERATURA ROMANA. TESTE REZOLVATE
SUBIECTUL al lll-lea (30 de puncte)
Text propus: Povestea lui Harap-Alb de lon Creangi
. DEFINITIE. EVOLUTIA SPECIEI
Specia epicd a prozei fantastice cu elemente supranaturale, care simbolizeazd,
fo4ele binelui gi ale riului,
aflate in lupta pentru afirmarea adevf,rului gi a drept[fii
se numeqte basm. Sorgintea acestei specii liter4re se afld in necesitatea oamenilor
de a evada din cotidian intr-un spafiu fabulos, superior din punct de vedere etic, de-
oarece contribuie la impunerea unor idei gi norrne morale prin sancfionarea r5ului.
in viziunea lui G. Cllinescu basmul este ,,o oglindire a vielii in moduri fabuloase".
in literatura romdnd basmul cult a fost abordat de scriitori importanfi precum
Ioan Slavici, M. Eminescu, L L. Caragiale, Barbu $tefEnescu-Delavrancea qi Ion
Creangd, Din proza de inspiralie folcloric[ a celui din urmS se relin basmele:
,,Povestea porcului", ,,Fata moqului qi fata babei", ,,Povestea lui Stan P[!itul",
,,Dinil[ Prepeleac" qi capodopera basmului cult rom6nesc ,,Povestea lui Harap-
Alb", text publicat in revista ,,Convorbiri literare" la 1 august 1877.
. UNIVERSUL OPEREI
Ion Creangd debuteazd,la Junimea in 1875 cu textul,,Soacra cu trei nurori",
publicAnd in ,,Convorbiri literare" pdn5 in 1878 Ei celelalte poveqti ale sale. tn
ciuda faptului c[ a fost considerat mult timp un autor ,,poporal", Ion Creangd
este un mare povestitor, un artist profund original, care a creat o operd epic6 ce
se distinge prin stilul sdu, prelucrind folclorul la un nivel superior, fapt pentru
care G. Cilinescu l-a considerat un erudit. Criticul a pus in lumin[ notele defini-
torii ale stilului lui Ion Creang5. Astfel, multe dintre textele humuleqteanului,,nu
sunt opere propriu-zise de prozator, valabile in neatdrnare, ci pirli narate dintr-o
intocmire dramatic[ cu un singur actor, monologic[".
. STILUL LUI ION CREAI{GA
,,Povestea lui Harap-Alb" este un basm cult, deoarece la Ion Creangb nu atAt
acfiunea in sine este interes antd, ci spontaneitatea, pl6cered de a construi replici
savuroase. Spre deosebire de basmul popular care se caracterizeazd,prin stereoti-
pie, basmul cult este marcat de personalitatea autorului, respectAnd cliqeele spe-
ciei populare qi depdqindu-le prin elemente specifice. La Ion Creang[ mimarea
unor canoane este un pretext pentru a inscena dialoguri.
O altd notd definitorie a stilului lui Ion Croang[ este reprezentat[ de limba-
jul din opera epici. in viziunea lui Pompiliu Constantinescu,,lexicul regional cu
locufiuni gi metafore ermetice, cu proverbe, jocuri de cuvinte Ei cu filozofia lui

SUGESTII DE REZOLVARE i 125


imagistic[, creatf, de experien]a colectivd, are aceeaqi semnificalie literard ca qi
limbajul comediilor lui Caragiale". Cuvintele apar sub forme surprinz[toafe, sau
sunt agezate in combinalii insolite. Umorul este generat adesea de prezen{a unor
regionalisme sau a termenilor familiari, carb au rolul de a catrcaturiza, de a exa-
gera, mergdnd pdn6 la grotesc: ,,Iatacd-lr gura, m[i Geri16! ziser[ ceilal1i. AcuE
se face ziu[, Ei tu nu mai stincheqti cu braqoave de-ale tale. Al dracului lighioaie
mai eEti! Destul acum, cd ne-ai frcut capul cllindar. cine-a mai dori s5 facS to-
vdrlqie cu tine aib6-gi parte gi poarte-fi portul. Cd pe noi Etiu cd ne-ai amelit' Are
cineva cap s5 se liniqteascd de r[ul thfl l-auzi-l-6i: parc[-i o moard hodorogitS."
. TEMATIC,{.
Din basmele populare, Ion Creangd pflstteazd in ,,Povestea lui Harap-Alb"
semnificaliile luptei dintre forlele binelui, reptezentate de Harap-Alb, Sfdnta Du-
minicd, calul n[zdr6van, cei cinci uriaqi qi forlele rdului, intruchipate de Spin qi
imp[ratul RoEu. Pentru G. CSlinescu ,,Povestea lui Harap-Alb" e un chip de a
dovedi c5,,omul de soi se vddeqte sub orice strai". incercdrile feciorului de crai
de a duce la bun sfdrEit probele impuse de Sp6n sunt trepte ale inilierii sale. Cea

care intuieqte in adolescentul naiv potenfialul impdrat Verde este Sf6nta Dumini-
c6, numindu-l,,luminate crdigor", inc[ din debutul textului'
. STRUCTURA
Acfiunea basmului respecti structura basmului popular, desfdqurAndu-se pe
un singur fir narativ, cu episoade care se inldnfuie, marc6nd un drum iniliatic al
personajului, care culmineaz6 cu trecerea intr-un plan psihologic superior' Cele
trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozilional, unor p[rti na-
rative: etapa inifial[, de pregatire pentru drum, parcurgerea drumului iniliatic 9i
r6splata,,criiEorului".
. PERSPECTIVA NARATIVA
Naratorul este obiectiv, evenimentele fiind prezentate la persoana a treia.
Perspectiva narativ[ este preponderent ,,din Spate", deoarece naratorul este om-
niscient, omniprezent Ei extradiegetic. Focalizarea este externd, pentru cd eve-
nimentele sunt narate din perspectiva unui observator. Norma obiectivit[1ii este
uneori suspendatb prin intervenlii auctoriale.
. TITLUL
prin titlul s[u, basmul face trimitere evidentd la parcursul iniliatic al fecioru-
lui de crai, deoarece evenimentele narate sunt repere ale formlrii adolescentului,

126 . LIMBA 5I LITERATURA ROMANA O TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT


care capdtl. o dimensiune spectaculoasS, redati prin termenul ,,poveste", acesta
put6nd avea qi sensul de ?nt6mplare neverosimilf,, fantasticS. Trimiterea incd din
titlu spre un personaj eponim, permite atdtincadrarea in genul epic, prin sugera-
rea unei acfiuni, c6.t qi evidenlierea unui nume oximoronic, oblinut prin asocierea
termenilor harap -,,om cu pir Ei piele neagrS" qi alb -,,sugestie a purit[1ii qi bu-
ndtdtli", pahtdti care il fac s[ triumfe asupra rSului.
. RELATIA INCIPIT-FINAL
Basmul se deschide cu o formuld ini1iald: ,,Amu cicd era odati intr-o [ard...",
marc6nd trecerea intr-un plan fabulos. in formula iniliald se remarc6 intervenlia
scriitorului fa!6 de tiparul clasic, al basmelor populare, de vreme ce se face o dis-
tinc{ie intre timpul povestirii (sugerat prin adverbul de timp ,,arnu") Ei timpul po-
vestit (redat prin imperfect ,,era" gi adverbul de timp ,,odat5"). Elementele prin
care aceast5 formulS se diferenliazd de cea populari sunt introducerea lui ,,cicd",
prin care se evidenliazdnegareaveridicitdlii intAmpl[rilor gi eliminarea secvenfei
,,ca niciodatf,", substituit[ prin reperul spafial ,,o fard".
Finalul basmului lui Ion Creang6 respectd convenfiile speciei, fiind inchis, re-
prezentat de triumful binelui asupra rdului, deoarece cSlf,toria iniliaticd se inche-
ie prin doud motive specifice basmului popular: primirea impirdfiei Ei nunta cu
fata lmp[ratului Roqu. Spre deosebire insf, de basmul popular, in finalul crealiei
lui Ion Creangd se observd autoreferenlialitatea prin secvenla un ,,p[cat de po-
vestariu, frrd bani in buzunariu".
O altd trds[turd a basmului cult este inserarea unei note realiste in formula finald
..qi-a durat veselia ani intregi, si acum mai line inca, cine se duce pe acolo bea gi md-
n6nc5, iar pe la noi cine are bani bea qi man6ncd,iar cine nu, se uiti gi rabdd".
Relalia dintre incipit qi final relevi organizarea simetrici a textului, care amin-
teqte de scherira basmului popular, mediind leg[tura dintre universul fabulos gi
cel al lumii reale, dar elementele profund originale din aceste structuri poartd am-
prenta stilului lui Ion Creang[.
. TIMP SI SPATTU iN rpXrUL NARATTV
incl din debutul textului se remarcd reperele spafio-temporale vagi (,,odat[",
,,o tard"), cdrora,pe parcursul textului, li se al[turi cele cu valoare de de simbol:
podul, pddurea, fdnt0na, curtea imp[ratului Verde qi curtea impdratului Roqu. Po-
dul pe care il trece crdiEorul are rolul de a marca, sirnbolic, trecerea din univer-
sul cunoscut (casa pirinteasci in care greqelile par nesemnificative) ?n universul
ostil (unde fiecare greqeal6 este asumatd de tdn5rul pornit pe un drum iniliatic).

SUGESTII DE REZOLVARE T I2']


Pidurea prin care tdndrul rdtlceqte este un labirint, un spa{iu ostil, aEa cum
apare gi in folclor, deoarece este st[p6nit de fiinle malefice' Nu poate fi dep6-
Eit dec6t cu ajutorul Spdnului, care ii iese
in cale de trei ori. Insolirea cu Spdnul
reprezirfid o incalcare a sfatului pSrintesc, dar qi o etap6 necesar[ in formarea
cr[iEorului. FdntAna mediazd o trecere spre un alttdrAm, unde forfele r[ului se
exercitd asupra cr5iqorului, echival0nd cu o cobor6re in infern. Acest episod are
o valoare iniliatica, de vreme ce personajuldescoper[ adevdtatanalttrdainsolito-
rului siu. S-a vorbit despre coborirea in fdntdnd drept un botez in sens simbolic,
crSiqorul primind un nume care il individualizeazd gi ii deflneqte noul statut, cel
de slug[ a Spanului. Numele de Harap-Alb este un oximoron care indic[ statutul
dilematic al personajului. T6n[ruleste prins ca intr-un cleEte de jur[mdntul frcut
SpAnului. Dacd il omoarf, pe acesta iqi incalcS jur[m6ntul 9i devine o fiinli cu un
statut moral degradat,dacd respect[ cuv6ntul dat Sp6nului rf,m6ne sluga sa, fiinld
cu statut social inferior celui ini1ial.
. PERSONAJE FABULOASE
in depdqirea probelor impuse de Spdn, Harap-Alb este ajutat de personaje fa-

buloase care compe nseazddeficienla de eroism a protagonistului. in construirea


lor Ion Creang[ porneqte de la un element real o trSsitur[ umani exacerbat[
-
- folosindu-se hiperbola. Dincolo de aceste personaje subinlelegem caractere,
trdsdturi omenegti, deoarece portretizarea lor se realtzeazdprin cuvintul ,,om" -
de om"'
,,dihanie de om", ,,schimonositur[ de orn", ,,ardtate de om", ,,pocitanie
Tocmai de aceea li se atribuie o dimensiune omeneascd prin trdiri sufletegti. in
fapt, aceste personaje sunt imaginea forlelor stihiale qi a trds[turilor umane duse
la extrem. Geril[, Fldmdnzlld Ei Setil[ sunt expresii alegorice ale impulsurilor
aparlinAnd instinctului de apSrare gi de conserYare a fiin{ei umane, amintind de
basmele populare, in timp ce Ochil[ gi P[sbri-L6li-Lungil6 sunt cfealiile lui Ion
Creangd.
Remarcabild la Ion Creang[ este impletirea dintre fabulos Ei notele realiste,
pertinent[ in acest sens fiind observalia lui G. Cllinescu: ,,in plin fabulos d[m
de scene de un realism pozna$. Geril[, Ochili Ei celelalte monstruozit[li ale bas-
mului se ceartS in casa de fier inroqit a imp[ratului RoEu, ca dasc[lii in gazddla
ciobotarul din F[lticeni."
. CONCLUZIE
Nu numai prin construcfia inovatoare a personajului principal se remarcd
aceastd crealie epic[. G. Cdlinescu atrage atenlia asupra faptului cd jovialitatea,

128 I LIMBA 5I LITERATURA ROMANA O TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT