P. 1
Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana biletele 76-150

Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana biletele 76-150

|Views: 8,313|Likes:
Published by revistaliterara
Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana
Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana

More info:

Published by: revistaliterara on May 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/21/2013

pdf

text

original

Sections

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 76

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este opinia ta despre rolul literaturii în formarea unui tân r? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

SC

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul.

11

35
.M AG

(text adaptat dup Matei C linescu, Conceptul modern de poezie)

UR

EL

E

9

Oricât de straniu ar p rea, cititorul mediu (şi nu numai el) se simte aproape insultat intelectual când i se spune c acel altceva de dincolo de text pur şi simplu nu exist . O atare absen i se pare scandaloas , textul însuşi devine ininteligibil, autorul, condamnabil pentru c nu vrea s spun nimic (deşi spune). Acceptarea literalit ii poeziei (şi modificarea în consecin a imagina iei lecturii) este prima şi poate cea mai însemnat condi ie a recept rii adecvate a lirismului modern. Desigur, tenta ia interpret rii apare, ea poate fi chiar foarte puternic ; f r ea nici nu s-ar putea naşte acea senza ie de bog ie semantic inepuizabil gata s se reverse, s explodeze, s disloce, prin for a ei misterioas , categoriile limbajului. Orice interpretare particular se va lovi îns de conştiin a posibilit ii unui num r indefinit de interpret ri cel pu in tot atât de justificate. Ambiguitatea poeziei moderne (dimensiune a înseşi conştiin ei moderne a poeticului) este rezultatul direct al unei lecturi literale.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 77

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

2. Cunoaşterea istoriei na ionale prezint argumente, opinia prezentat .

U

interes pentru noi, cei de azi? Sus ine, cu

TR

.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.

11

35
AG

Etnogeneza românilor apare ca având trei componente fundamentale: substratul geto-dac; stratul roman; adstratul slav. Limba român este o limb latin , structura gramatical şi cea mai mare parte a fondului principal de cuvinte (60%) fiind de origine latin . Formarea poporului român a urmat aceleaşi faze ca şi etnogeneza italienilor, francezilor, spaniolilor şi portughezilor. Şi în cazul acestor popoare se întâlnesc cele trei componente de baz : substrat, strat şi adstrat. […] Odat cu încheierea etnogenezei românilor, în secolele VIII-IX, apar şi primele men iuni în sursele externe despre români. În aceste izvoare, ei sunt denumi i vlahi, valahi, volohi, blachi, variantele unui termen care, dup ce a desemnat un trib celt, a fost folosit de vechii germani pentru a-i numi pe romani şi galii romaniza i şi a sfârşit prin a fi folosit pentru a-i numi pe locuitorii Peninsulei Italice. Din lumea german , el a trecut apoi în cea slav , pentru a-i desemna pe romanici, iar de aici la bizantini, şi de la ei în alte zone etnicoculturale. (text adaptat dup Florin Constantiniu, O istorie sincer a poporului român)

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 78

(Mircea Eliade, Memorii) [Citeşte cu voce tare textul.]

ma

or

L

D.

2. Folosind ca punct de plecare urm toarea afirma ie a lui Mircea Eliade, sus ine, cu argumente, opinia ta despre rela ia omului cu timpul: „reg seam întotdeauna aceeaşi plenitudine, în care m l sam s alunec ca într-o clip f r durat , f r început şi f r sfârşit”.

n

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.

11
U

35
TR .M AG

-

UR

EL

E

9

Dar mai cu seam îmi amintesc de o dup -amiaz de var , când toat casa dormea. Am ieşit din odaia noastr , a fratelui meu şi a mea, şi, de-a buşilea, ca s nu fac zgomot, m-am îndreptat spre salon. Aproape c nu-l cunoşteam, c ci nu ni se îng duia s intr m decât la zile mari sau când aveam musafiri. Cred, de altfel, c în restul timpului uşa era încuiat cu cheia. Dar, de data aceasta, am g sit-o descuiat şi, tot de-a buşilea, am p truns în untru. În clipa urm toare, emo ia m-a intuit locului. Parc aş fi intrat într-un palat din basme: storurile erau l sate şi perdelele grele, de catifea verde, erau trase. În odaie, plutea o lumin verde, irizat , ireal , parc m-aş fi aflat dintr-o dat închis într-un bob uriaş de strugure. Nu ştiu cât timp am r mas acolo, pe covor, respirând anevoie. Când m-am deşteptat, am început s înaintez cu grij pe covor, ocolind mobilele, privind cu nesa m su ele şi etajerele pe care se aflau aşezate fel de fel de statuete, ghiocuri, sticlu e de cristal, cu ite de argint, privind mai ales oglinzile mari, vene iene, în ale c ror ape adânci şi clare m reg seam altfel, mai crescut, mai frumos, parc eu însumi înnobilat de lumina aceea ajuns acolo dintr-o alt lume.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 79

(Mircea Eliade, Memorii)

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

Cred c aveam patru sau cinci ani când, atârnat de mâna bunicului, am z rit, printre pantalonii şi rochiile care înaintau agale, la c derea serii, pe Strada Mare, o feti cam de vârsta mea, purtat şi ea de mân de un bunic. Ne-am privit amândoi, adânc în ochi, şi, dup ce-a trecut, m-am întors s-o mai privesc, şi am v zut c întorsese capul şi se oprise. Au trecut aşa câteva clipe, pân ce bunicii ne-au tras pe fiecare dup sine. Nu ştiam ce se întâmplase cu mine. Sim eam doar c se întâmplase ceva extraordinar şi hot râtor. Într-adev r, chiar în seara aceea, am descoperit c mi-era destul s evoc imaginea de pe Strada Mare, ca s m simt lunecând într-o beatitudine nemaicunoscut , pe care o puteam prelungi indefinit. În lunile care au urmat, evocam imaginea cel pu in de câteva ori pe zi, mai ales înainte de a adormi. Sim eam cum tot trupul se adun într-un fior cald, apoi încremeneşte şi, în clipa urm toare, totul dispare în jurul meu; r mâneam suspendat ca într-un suspin nefiresc, prelungit la infinit. Ani de zile, imaginea feti ei de pe Strada Mare a fost ca un fel de talisman secret, c ci îmi îng duia s m refugiez instantaneu în fragmentul acela de timp incomparabil.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. 2. Care este opinia ta despre scrierile de tip memorialistic? Argumenteaz - i r spunsul.

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 80

(Nicolae Manolescu, Ochiul estetului în Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc)

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. 2. Care este opinia ta despre modul în care perspectiva narativ influen eaz lectura unui roman? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Naratorul c linescian este [...] un specialist (ne vom mai întâlni cu el în cursul romanului, când va dovedi, pe rând, competen muzical , plastic „petele rumene din obrajii unei feti e zugr vite, probabil, în acuarel , deveniser , în ulei, prin neîn elegerea procesului de difuziune a luminii, nişte lacuri de rubin f r nici o leg tur cu restul" - psihologic , sociologic , estetic şi aşa mai departe) şi apeleaz la un limbaj profesional şi chiar uşor pedant. Universala şi magica ştiin a lui Balzac apare aici sf râmat în nenum rate ştiin e speciale, fiecare cu vocabularul ei. Locul chiromantului l-a luat expertul şi pe al poetului romantic, documentaristul. Metoda lui Balzac ni se poate p rea ast zi naiv ; a lui G. C linescu este îns artificial şi extravagant . Exactitatea de la Balzac intea un eşafodaj complicat, în care fiecare element se lega de celelalte, participând la spiritul întregului; la G. C linescu ea este mai curând o erudi ie fastidioas şi un scrupul excesiv. În fine, dac Balzac are voca ia de a crea via , G. C linescu o are pe aceea de o comenta. Balzacianismul romanului c linescian nu este numai polemic, ci şi, prin excelen , critic.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 81

(Mircea Vasilescu, Iar moare cultura?) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

În epoca noastr marcat de televiziunile comerciale, poporul a preluat puterea prin intermediul telecomenzii şi a cerut s se vad pe sine la TV, nu (doar) moderatori, intelectuali şi showmen profesionişti. Au ap rut aşadar produc ii în care protagoniştii sunt oameni obişnui i: uneori puşi în situa ii-limit (precum în transmisiuni de tipul Survivor), alteori în situa ii de via cotidian (precum în emisiunile despre b rba i care îşi înşal nevestele, despre familii care fac schimb de mame etc.). Iluzia realit ii i-a dat publicului satisfac ia c a devenit cu adev rat personajul principal la TV. […] Emisiunile de acest tip – plus marele num r de concursuri gen şi tu po i deveni vedet – au închis cercul şi sunt semnul clar al crizei finale prin care trece televiziunea-aşacum-o-ştiam: telespectatorii – protagonişti, se privesc pe ei înşişi cu problemele lor cu tot şi vor sfârşi prin a se plictisi de aceast oglindire mediatic a banalit ii. Acelaşi fenomen se petrece pe internet. Oricine este un poten ial produc tor de con inut pe care îl poate plasa în re ea. Prin intermediul unui blog, oricine poate deveni autor, f cându-şi publice impresiile şi ideile, povestind ce a visat azi-noapte sau dac micul dejun i-a provocat indigestie, comentând filme şi c r i, exprimându-şi opiniile politice ş.a.m.d.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. C rui stil func ional îi apar ine textul? Argumenteaz , pe scurt, r spunsul. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? 2. Care este opinia ta despre ideile sus inute de Mircea Vasilescu? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 82

(Codru Constantinescu, Superofert : comunicare nelimitat ) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

A nu r spunde la telefonul mobil devine tot mai des o adev rat infrac iune. Este clar, vrei s ascunzi ceva. Poate fi şi un semn evident al r cirii rela iei (de prietenie sau dragoste), chiar al inamici iei. C ci telefonul, devenind mobil, are drept principal scop acela de a-l plimba cu tine peste tot. Dar oare telefonul mobil nu- i îngr deşte libertatea, f cându-te disponibil mereu pentru toat lumea? Mobilul a devenit azi un obiect indispensabil oamenilor, dar nu sunt deloc sigur c asta îi face mai ferici i. Mai implica i în concret, da, dar şi mai pu in vis tori, c ci realitatea trage de noi cu fiecare apel pe care-l recep ion m. Odinioar , comunicarea îşi p stra magia unic . Declara iile de dragoste se f ceau altfel decât la telefon sau printr-un mesaj (te plak eshti foarte funy eshim together la un suk?). Oamenii îşi trimiteau scrisori care erau transportate cale de sute şi mii de kilometri în poştalioane sau vagoane de tren, ajungând la destinatar dup s pt mâni, dac nu dup luni bune. Acea comunicare cred c avea cu adev rat valoare. Era aşteptat şi pre uit . E minunat c am ajuns la un stadiu al comunic rii în care ea este liber , abundent , dar întrebarea e dac nu cumva aceast infla ie degradeaz calitatea informa iei, f când-o tot mai obositoare pentru om.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

ma

or

L

D.

PR

2. Exprim - i, pe baza valorilor şi convingerilor personale, un punct de vedere pro sau contra ideilor sus inute de Codru Constantinescu.

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.

-

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 83

(text adaptat dup Serenela Ghi eanu, Memorie urban – Declara ie de iubire) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

Exist c r i pe care dup ce le-ai citit î i e uşor s le împrumu i: deşi au fost utile sau i-au procurat pl cere, nu i-au atins inima şi nici înstr inarea lor nu te-ar îndurera. Cu totul altfel se întâmpl cu cele de care te-ai îndr gostit sau care s-au legat de o perioad din via a ta în aşa fel încât au devenit obiecte de ataşament indestructibil. Pe acestea le ii în bibliotec pe un anume raft, le iei din când în când şi le r sfoieşti, la lumina discret a serii, mai degrab duminica. [...] R sfoind albumul Farmecul discret al Bucureştilor, am avut imediat certitudinea c m aflu în fa a unei asemenea c r i de suflet, pe care nu o împrumu i. Titlul î i d deja sugestia unui r gaz privilegiat, înv luit în catifeaua parfumat a unor imagini de alt dat . [...] „Farmecul“ Bucureştilor este pentru mul i dintre noi, persoane active, tocmai aglomera ia pe care o d orice capital : deşi e poluat, Bucureştiul e locul în care toate se întâmpl ; deşi e atât de zgomotos, posed în însuşi acest permanent bruiaj un tumult care e via a, de nest pânit. E un r u necesar, spunem atunci. Şi ne place, deşi oft m. Acesta e „farmecul“ oraşului în care tr im azi sau pe care-l travers m adesea, venind din provincie, şi e un farmec foarte superficial, dac nu de-a dreptul fals. Pentru c el ignor Istoria.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

ma

or

L

D.

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

2. Exprim - i un punct de vedere pro sau contra ideilor sus inute de Serenela Ghi eanu.

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul.

-

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 84

(text adaptat dup Ioana Pârvulescu, Simplu elogiu al c r ii) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

Mii de oameni din toat lumea str bat mii de kilometri, ca s vad piramidele şi s p trund , cu un fior de evlavie, în interioarele lor vechi de mii de ani. [...] În vremea asta, chiar lâng ei, la îndemân , aşteapt , liniştit şi modest , f r puzderie de turişti care s caşte gura la ea şi s se pozeze veseli al turi de ea, una dintre cele mai mari şi mai inexplicabile minuni create vreodat de mintea omului: cartea. Mai aproape de cer decât orice piramid , mai misterioas decât orice construc ie care d inuie timp de milenii, mai atr g toare decât orice sit arheologic. [...] Contemporane cu Parthenonul şi Erechteionul de când erau nou-nou e, exist înc şi Dialogurile lui Platon. Nep zite, f r bilet de intrare şi program de vizitare, f r interdic ia de a le atinge, f r schele ale restauratorilor. Sunt întregi, splendide, stau acolo unde vrei s le ii, lâng templu sau lâng tine. Nu ruinate, ci îmbog ite de timp. Nu din piatr , ci din cuvânt, materie prim pur şi simplu etern . Adic indestructibil şi inepuizabil . Cartea: concurând, în cursa timpului, cu templul, cu piramida, cu orice construc ie omeneasc şi câştigând detaşat, f r ca m car s gâfâie. Victoria ei e t cut . Asemenea dragostei adev rate, nu se laud şi nu se umfl de mândrie.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul.

L D.

2. Crezi c azi, în epoca internetului, a comunic rii (practic) nelimitate, cartea mai este important pentru om? Sus ine- i, cu argumente, opinia prezentat .

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 85

le

Te

LE

GI

Indiferent cum se numeşte – profesor de literatur sau profesor de lectur – profesorul care îi ini iaz pe elevi în tainele textului literar trebuie s de in , se pare, anumite calit i, pe care, cu pu in efort ra ional, le poate enumera oricine: o cultur general şi de specialitate întins şi solid , sensibilitate, imagina ie/creativitate, deschidere c tre multiplicitatea interpretativ etc., pe lâng o foarte bun cunoaştere a fenomenului literar în sine, a istoriei şi criticii literare, respectiv a didacticii generale şi specifice. La care se adaug , fireşte, calit i indispensabile oric rei comunic ri didactice reuşite, indiferent, aşadar, de specialitatea profesorului: talent şi tact pedagogic, disponibilitate pentru comunicarea interpersonal , inventivitate şi spontaneitate, intui ie şi reflexivitate.

n

ma

or

UL

TE

HN

CO

IC

(text adaptat dup Emanuela Ilie, Didactica literaturii române)

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

[Citeşte cu voce tare textul.]

2. Care este opinia ta despre calit ile necesare unui profesor de succes? Sus ine, cu argumente, opinia exprimat .

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

U

TR

.M

AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.

11

35

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 86

Te

— Dac – prin absurdul unui univers concentra ionar – Istrati ar fi interzis, v-a i înscrie în tab ra celor care ar milita pentru reabilitarea lui? Dac da, care ar fi argumentul? — Aş putea spune şi eu, ca şi dvs., c Istrati nu este azi un scriitor interzis. E vreun scriitor azi interzis? Nu-i niciunul. Dar, dac observ m c n-avem nicio edi ie de opere complete Istrati, c n-avem un grup de cercetare care s se ocupe de opera lui, de biografia lui, de rela iile lui personale, literare, intelectuale, politice, parc aş vorbi despre interdic iile tacite. […] Dac privim la întâmpl rile din patrimoniul nostru na ional, la avu ia noastr cultural , observ m cum sunt l sate s moar monumente arhitecturale, biblioteci, opere, scriitori... Nu militez doar pentru reabilitarea lui Istrati, cum spune i, încerc s militez pentru un şir de recuper ri obligatorii.

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(Istrati fixeaz geografia literar a B r ganului în Jurnalul na ional) [Citeşte cu voce tare textul.]

n

ma

or

L

D.

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

U

2. Care este opinia ta despre „avu ia noastr cultural ” actual amintit şi în text? Sus ine, cu argumente, opinia exprimat .

-

TR

.M

AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat?

11

35

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

11
OR GE SC U

le

GI

UL

Desigur, esen a libert ii o constituie lipsa constrângerii, ieşirea de sub orice autoritate perceput ca un obstacol în calea propriei realiz ri. Ac iunea uman liber , lipsit de constrângere, nu se poate manifesta îns ca şi cum individul ar fi singur sau ca şi cum de la el ar emana atât existen a realit ii, cât şi existen a celorlal i indivizi umani. De aceea, pozi ia individului în cosmos şi în societate implic asumarea, prin cunoaştere, a faptului c , independent de voin a sa, exist cosmosul şi societatea, iar existen a sa se defineşte în func ie de ele. El trebuie apoi s raporteze libertatea sa la no iunile de bine şi de r u, admi ând c libertatea trebuie s se înscrie în sfera binelui, dincolo de acesta, în sfera r ului înscriindu-se abaterea, adic libertatea r u în eleas sau libertinismul.

n

ma

or

TE

HN

IC

Te

11
OR GE SC U

n ma or
L D. PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

.M

2. Care este p rerea ta despre libertate? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

AG

UR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. De ce libertatea trebuie s se înscrie în sfera binelui, iar libertinismul, în sfera r ului?

35

EL

E

9

[Citeşte cu voce tare textul.]

CO

LE

G-

RA

(text adaptat dup Ioan Oprea, Elemente de filozofia limbii)

L

D.

PR

AP

-

TR

.M

Bilet nr. 87

AG

UR

EL

15-17 februarie 2010

35

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 88

11
OR GE SC U

Pe 21 aprilie, a avut loc la Paris lansarea primei biblioteci digitale universale. Proiectul urm reşte strângerea documentelor din patrimoniul universal, text, foto, audio şi video, cu obiectivul declarat, la inaugurarea bibliotecii, de a reduce falia dintre Nord şi Sud. […] Biblioteca digital universal , disponibil gratuit on-line la adresa www.wdl.org, are o interfa în şapte limbi de circula ie: arab , englez , francez , spaniol , rus , chinez şi portughez . Documentele cuprind 40 de limbi şi dialecte – iar demersul este abia la început. [...] Proiectul digital va strânge materialele (text, audio şi video în limba de origine), dar comentariile vor putea fi postate în orice limb sau dialect. […] Biblioteca digital mondial este primul demers universalist oficial, dar nu reprezint şi singura ini iativ de acest fel. Google Books, lansat în urm cu 4 ani, a adunat pân în prezent circa 7 milioane de lucr ri, în urma unor acorduri cu universit i americane şi europene. […] Apoi, trebuie men ionat un alt proiect important, Europeana, biblioteca digital a Europei, lansat la sfârşitul lui 2008. Pe portalul www.europeana.eu, cu interfe e de navigare în limbile statelor membre UE, deci şi în român , se afl peste 2 milioane de materiale, dintre cele care nu necesitau ob inerea de drepturi de autor pentru publicare.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

35
TR .M AG

[Citeşte cu voce tare textul.]

ma

or

L

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

2. Care este opinia ta despre utilitatea transpunerii în format electronic a patrimoniului cultural al umanit ii? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

D.

PR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)? Motiveaz - i r spunsul. c. Care este scopul unei biblioteci digitale universale?

n

-

AP

UR

EL

(Ovidiu Dr ghia, Biblioteca universal digital )

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 89

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

2. Care este opinia ta despre rolul mentorului în evolu ia omului tân r? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

U

TR

.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. c. Care este atitudinea lui Cellino fa de Pietro în secven a de dialog citat ?

11

35
AG

(Camil Petrescu, Act vene ian)

UR

EL

E

9

PIETRO (cl tinându-se în cuget ca un om care a avut easta despicat ): Cavalere, crezi oare cu adev rat c eu pot schimba oamenii...? CELLINO: Da... Numai simplul fapt c se poate descoperi c exist oameni ca dumneata pe lume şi sporeşte puterile, limpezeşte gândurile... Am v zut o dat , la o lec ie la Padua, nişte pilitur de fier asemenea cu cenuşa, risipit pe o foaie de hârtie... Profesorul a apropiat dedesubt un magnet şi atunci aceast pilitur a c p tat pe hârtie o form de crin cu dou capete... Fiecare fir de praf de fier alerga singur pe hârtie ca s -şi g seasc locul în aceast floare neagr ... Sunte i ca acel metal neasem nat, conte... prezen a voastr are darul s aleag , conte. PIETRO (dup ce a zâmbit amar, r mâne pe gânduri): S-ar putea s fie o urm de adev r, îns dumneata nu ai spus totul... [...] Dac dumneata ai fost schimbat de magnetul care socoteşti c sunt eu, e mai ales fiindc în dumneata era un metal bun [...]

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 90

Te

Aş putea acum s -i fiu mam b ie elului de care eram îndr gostit acum aproape dou zeci de ani. in minte perfect mutra lui de şoarece cu urechi mari, pielea lui m t soas şi tuciurie, mâinile de culoarea tutunului, cu unghii t iate din carne (ceea ce detestam la al ii, nu la el şi nici la Dana), c m şile lui impecabile, cu p tr ele mici albastre şi albe, cu gulerul şi manşetele albe prinse cu nasturi. Lansase chiar o mod în şcoal , dup o s pt mân de cic leli aveam şi eu guler şi manşete f cute de mama. Ajunge s focalizez acum şi, în timp ce toate celelalte mii de lucruri ale trecutului (şi prezentului) se aburesc […], apare figura lui pe care am înv at-o pe de rost, aşa cum înve i o poezie pe dinafar (by heart), aducându-mi-l, o vreme, de zeci de ori pe zi înaintea ochilor, s nu-l uit aşa cum, odat , pe când eram mai mic , avusesem cumplita revela ie a faptului c tot ce-i în jurul meu va disp rea cândva şi, ajungând acas , o înv asem pe mama pentru totdeauna.

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(text adaptat dup Simona Popescu, Exuvii) [Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este p rerea ta despre prieteniile din copil rie? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

SC

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile acestuia în textul de mai sus. b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul.

11

35
.M AG

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 91

(Mircea Itu, Epistola a XII-a în Opinia na ional )

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

Lucian Blaga definea omul drept fiin creatoare. Mircea Eliade scria c prin creativitate şi imagina ie putem dep şi tragismul existen ei umane. Exist o diferen semnificativ între a fi creator şi a fi creativ. Prin crea ie, d inuieşti, în vreme ce prin creativitate, insufli. […] Dintre toate expresiile culturii, arta încurajeaz cel mai elocvent creativitatea. Literatura, teatrul, filmul, fotografia, pictura, sculptura, arhitectura, muzica, dansul etc., toate au la baz creativitatea şi caut s aboleasc limitele. Arta ca mimesis (imitare), ca reprezentare apare la Aristotel [...]. Creativitatea nu este în posesia artei, ci ea se manifest pretutindeni, în via , în univers şi în lume. La rândul ei, ştiin a încurajeaz creativitatea. Descoperirile lui Albert Einstein au la baz creativitatea. Preocup rile creative sunt fundamentale şi primeaz în fa a lecturii p rerilor altora, conform cu Einstein. Una dintre maximele sale sugereaz interdependen a dintre creativitate şi originalitate: „[…] Secretul creativit ii este de a şti cum s - i ascunzi sursele.” Indiferent de domeniul în care lucrezi, cultiv creativitatea!

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i r spunsul. c. Care este leg tura dintre creativitate şi originalitate, în opinia lui Albert Einstein? 2. Care este p rerea ta despre rolul artei în modelarea sensibilit ii umane? Sus ine, cu argumente, r spunsul prezentat.

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

Bilet nr. 92

D.

Te

CO

Tu este un mod de a reformula – în condi ii de intimitate – institu ia respectului. Dimpotriv , infla ia tutuielii instituie indiferen a, stereotipia, griul. Spa iul dintre oameni devine monoton, ierarhiile se şterg, nuan ele sufleteşti ale comunic rii devin irelevante. Tutuiala reduce totul la orizontal . În aparen , ea face dialogul mai direct, în realitate, îl s r ceşte. Din când în când, mi se pare c o mul ime din relele cotidiene sunt rezultatul unei proaste administr ri a tutuielii, efectul exceselor ei. Guvernan ii îi tutuiesc cu autoritar nonşalan pe gazetari, gazetarii îi tutuiesc sprin ar pe guvernan i, miniştrii tutuiesc institu iile, institu iile îi tutuiesc pe cet eni, cet enii se tutuiesc între ei şi to i laolalt ne tutuim cu Europa. Diferen ele, demnit ile, eticheta, protocolul – sunt demodate. Ne scufund m în omogenitatea lui tu, iar tu evolueaz semantic spre nimeni. Nu ne-ar strica un pic de ştaif. Nu ne-ar prinde r u o scurt epidemie de polite e.

n

ma

or

le

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

PR

AP

OR

GE

SC

U

11
OR GE SC U

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

2. Care este opinia ta despre adresarea cu tu şi/ sau dumneavoastr ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând exemple din comunicarea cotidian .

.M

AG

UR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Care este opinia autorului despre tutuial ? c. Care este sensul formulei epidemie de polite e?

35

[Citeşte cu voce tare textul.]

EL

E

9

(text adaptat dup Andrei Pleşu, Tutuiala)

EL

15-17 februarie 2010

11

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 93

(Anca Manolescu, Haide i – clişee trendy şi ideologii mincinoase, în Dilema veche)

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Care este opinia Anc i Manolescu despre utilizarea excesiv a formul rii imperative haide i în cadrul emisiunilor de televiziune? c. Ce formule ar prefera s aud autoarea de la moderatori? 2. Care este opinia ta despre rolul moderatorilor/ prezentatorilor de televiziune? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien de telespectator de emisiuni informative/ de ştiri.

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Cum m aşez în fa a televizorului, simt c intru într-un regim de gr dini sau de internat. În toat clipa se aude colocvialul, dar imperiosul „haide i". „Haide i acum s vedem…, s vorbim…, s afl m…" sau chiar „haide" etc. Expresiile reprezint , b nuiesc, traducerea englezescului „let s". Dar, în româneşte, ele sun a ordin de încolonare adresat, impar ial, publicului şi invita ilor emisiunii. Tineri prezentatori de ştiri sau moderatori, to i la fel de suverani, par s ne ordone încotro s privim, cât s auzim, unde şi când e potrivit s ne concentr m aten ia. Un fel de guvernante mediatice, ei fac impetuos program de vorbire invita ilor, program de receptare publicului. N-am auzit niciodat pe vreunul dintre ei spunând „v propun acum s …", „v invit s …". Li se par probabil expresii prea lungi ori prea pu in persuasive, mai f r vlag , decât şfichiul lui „haide i…" Iar timpul trebuie economisit la sânge, ritmul nu trebuie s scad […]. De câte ori îl aud, îmi vine s -mi eliberez cotul de glasul diriguitor, s revendic distan a ce mi se cuvine fa de omul din platou şi materialul s u.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 94

Te

CO

Nu, nu v d în teatru un mijloc lesnicios de a face literatur . Teatrul – al turi de poezie şi proz – este îns şi LITERATURA şi merit aceeaşi aten ie. Şi fiind literatur , nu- i aduce decât m cinare de creieri la morile când de ap , când de vânt – o m cinare din care dac nu se alege mult f in , oricum se alege praful de autor. Dar asta e şi pl cerea lui, s se d ruiasc morilor de ap şi de vânt. Adic s viseze replici în p puriş, cu speran a c p purişul va deveni cândva hârtie şi aceasta se va fabrica gata scris , cu aceste replici şi cu problema penuriei mondiale rezolvat . Ştiam c pornind de la mine o s ajung la restul lumii şi la problemele cele mai acute. Cine pe cine înghite, unde s-a mai g sit o vân de petrol, unde dai şi unde crap . Aşa mi se întâmpl întotdeauna.

n

ma

or

le

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

[Citeşte cu voce tare textul.]

2. Î i place s citeşti piese de teatru sau preferi s Argumenteaz - i preferin a.

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

U

TR

le vezi reprezentate pe scen ?

.M

AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este opinia lui Marin Sorescu despre teatru?

11

35

UR

EL

E

9

(Marin Sorescu, Seminar de dramaturgie şi teatrologie în volumul R ceala, 1994)

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 95

[Citeşte cu voce tare textul.]

n

ma

or

L

D.

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

U

2. Care este opinia ta despre importan a râsului în via a cotidian ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

-

TR

.M

AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce forme ale râsului evoc autorul? b. Ce se opune, în viziunea autorului, râsului s n tos? c. La ce toxine se refer textul?

11

35

UR

EL

E

9

Visez demult s râd cu gura pân la urechi, aşa cum reuşeam în copil rie la filmele mute, la clovneriile circului, la giumbuşlucurile motanului Mişu, sau când c dea cu zgaibaracele-n sus pe z pad Coana Victoria vizavi de casa bunicilor. Râsul eliberator, râsul cinstit, râsul zdrav n, râsul s n tos, f r team de nimeni şi nimic, un soi de râs cosmic, c zând pe p mânt ca ploaia, dansând frenetic pe reliefurile tragismului, aşezându-se-n straturi ca neaua. Dezghiocare a f pturii, rupere de z gazuri, exfoliere, dezm rginire, extazul golirii, al evacu rii reziduurilor sufleteşti… S râzi din plin – ce fericire! Ei bine, întreba i-v de când n-a i mai râs aşa? […] Copleşi i de toxine la propriu şi la (des)figurat, învârtoşa i de duşm nia şi suspiciunea general , facem parşiv cu ochiul, ne ferim privirea l turiş, ne sufoc m de furie neputincioas , în loc s ne d m pe spate, pur şi simplu, de râs. (Dan C. Mih ilescu, Oare mai ştim (sau mai vrem) s râdem? în Via a Literar )

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 96

Te

CO

Îi plâng pe tinerii care n-au întâlnit la timp, în via a lor, un astfel de om în care s cread , un om în stare s -i pasioneze pân la a le modifica via a. E un noroc pe care merit s -l pl teşti cu toate entuziasmele, oricât ar p rea ele de excesive, imprudente sau ridicole în ochii str inilor […]. Sunt unii oameni destina i s comunice direct cu tinerii, prin anumite valori pe care le realizeaz via a lor, prin anumite sensuri de gândire sau de sensibilitate pe care le exprim scrisul lor. În elegerea între genera ii este aproape totdeauna grea, dac nu imposibil , din lipsa de generozitate a b trânilor şi din excesul de fervoare al tinerilor. Este ceva opac între ei, este o incapacitate reciproc de a se în elege, ceea ce constituie uneori un conflict surd, domol şi suportabil, dar duce alteori spre foarte grave şi adânci lupte.

n

ma

or

le

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

(Mihail Sebastian, Cum am devenit huligan)

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

11
OR GE SC U

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

2. Care este opinia ta despre importan a modelelor în via a unui tân r? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

.M

AG

UR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. La ce noroc se refer autorul? b. Care este p rerea lui Mihail Sebastian despre comunicarea dintre tineri şi b trâni? c. Care sunt, în viziunea autorului, greşelile pe care le fac tinerii, respectiv b trânii?

35

[Citeşte cu voce tare textul.]

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 97

11
OR GE SC U

n ma
L D. PR GI UL TE HN IC
Proba A)

[Citeşte cu voce tare textul.]

or

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea lui Mircea Nedelciu, rela ia stabilit între povestitorul şi ascult torul/ cititorul unei poveşti? 2. Care este opinia ta despre instinctul propriet ii? Compar în elesul curent al expresiei cu cel din fragmentul dat.

Te

CO

LE

Pr ob a_ A

le

G-

RA

AP

TR

.M

(text adaptat dup Mircea Nedelciu, din volumul Amendament la instinctul propriet ii)

AG

UR

EL

Decalogul sau cele câteva propozi ii omologate de povestitori ca amendamente la aşa-zisul instinct al propriet ii ce se manifest în timp ce ascult m, spunem sau tr im o poveste: 1) Lucrurile se întâmpl aşa cum le în elege i, restul e alc tuit din figurile de stil ale povestitorului. 2) Dac dou poveşti apar undeva împreun , una din ele pune st pânire pe cealalt . 3) Când o poveste este proprietar şi alta obiect posedat, nu e obligatoriu ca sensurile lor s fie asem n toare. 4) Dac ceea ce a i v zut sau a i auzit poate fi transformat în poveste, nimeni nu v poate interzice s-o face i. 5) Peisajul unei ri str ine poate fi descris, al patriei se povesteşte. 6) Povestitorul, ascult torul şi eroul unei poveşti sunt coproprietari. 7) Corpul ne apar ine altfel decât un obiect, trebuie povestit. 8) Povestea este o mic întreprindere. Desigur c exist şi monopoluri, concerne, trusturi, dar ea reuşeşte s le reziste. 9) Între om, un obiect, un peisaj, o lume şi povestea fiec reia dintre acestea exist o rela ie asem n toare cu cea de proprietate. 10) Numai c instrumentele prin care limba exprim rela iile de proprietate sunt imprecise şi oscilante şi nu ştim de ce. "

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

35

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 98

(text adaptat dup Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

Destinul c r ii e confruntat cu o grav amenin are? M îndoiesc. Mai întâi, experien a ne arat c emergen a unui nou mijloc de comunicare şi expresie nu le suprim pe cele deja existente: cinematograful n-a înlocuit teatrul, micul ecran n-a eliminat marele ecran, nici imprimeria n-a distrus arhitectura. Omul e o fiin amfibie, care se complace în abstrac iile calculului, dar are nevoie şi de revanşa fanteziei şi a visului, dezvoltarea tehnologiei nu poate devaloriza şi scoate din joc practicile simbolice. Cartea îmbin materialitatea prezen ei fizice cu irealitatea fic iunii. Lectura electronic e fluid şi productiv , dar mai ales când e vorba de literatur , devine, de la un moment dat înainte, prea instrumental , prea tehnic . Sim im atunci intens nevoia s ne întoarcem la lectura tradi ional , pe carte, pe o carte pe care o putem mirosi, ine în mân , mângâia cu degetele, cu care ne e posibil s încheiem un pact de intimitate. Cartea se personalizeaz în raport cu investi ia noastr afectiv , se absoarbe parc într-un receptacol de amintiri, devine o prelungire a eului, un semn identitar inconfundabil. Poate de aceea constituie şi un bun patrimonial, un obiect rânduit în bibliotec , uneori legat, un element al decorului interior în care e sigilat o parcel de via .

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul. c. Care este opinia lui Paul Cornea opinia despre lectura pe suport electronic a operelor literare?

L D.

or

2. Care este opinia ta despre lectura c r ilor tradi ionale („pe hârtie”), în raport cu cele în format electronic? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien de cititor.

ma

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 99

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este opinia ta despre afirma ia lui Mircea C rt rescu: „Nimeni nu- i va mai reda anii pierdu i în tinere e”? Sus ine- i opinia cu argumente.

SC

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

11

35
.M AG

(Mircea C rt rescu, Forever young)

UR

EL

E

9

Fericite epoci în care înaintarea în vârst era sinonim cu acumularea de cunoaştere şi de în elepciune. […] Ast zi, când suntem cu to ii celebri timp de un sfert de or , […] este foarte greu de închipuit o astfel de progresie netulburat în arcanele artei. Cei mai mul i dintre noi abia dac apuc s dea primul „şvung" al tinere ii sclipitoare prin ea îns şi, devreme şi din ce în ce mai devreme. E vârsta la care ne credem geniali şi imbatabili şi-n care ne-nchipuim c vom r mâne astfel forever, c vom scrie mereu la fel de tare, orice-ar fi, c nu ne vom tr da niciodat ideile nonconformiste din june e. [...] Un lucru e sigur: pentru literatur , […] azi, tinere ea este vârsta de aur. Ea trebuie „înşf cat ", cum spuneau latinii, atâta vreme cât se mai poate. Nimeni nu- i va mai reda anii pierdu i în tinere e. Nicio justificare nu va fi valabil , oricât de nobil şi de omeneasc . Ai scris sau n-ai scris. Ai înşf cat vremea ta sau ai l sat-o s - i curg printre degete. De aceea, într-un fel, n-ar trebui s ne supere excesele, arogan a, suficien a, agresivitatea tinerilor poe i.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 100

11
OR GE SC U

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea Lilianei Ionescu-Rux ndoiu, rolul comunic rii realizate prin limbaj?

L D.

2. Care este opinia ta despre comunicarea verbal între adolescen i? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând propria experien .

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

.M

AG

[Citeşte cu voce tare textul.]

UR

EL

(text adaptat dup Liliana Ionescu-Rux ndoiu, Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmatic stilistic )

35

Comunicarea prin limbaj este una dintre tr s turile care definesc comunit ile umane. A exista în societate înseamn în mod esen ial a comunica. Pentru c în elegerea de c tre cel lalt a unui enun rostit de cineva este rareori un scop în sine; de obicei, aceasta reprezint baza pentru o activitate ulterioar , a c rei natur determin ceea ce consider receptorul drept interpretare adecvat a semnifica iilor. Func ia oric rui enun se clarific în cursul schimburilor verbale în raport cu un context dinamic, în proces continuu de constituire prin interac iune. Pragmatica urm reşte s r spund unor întreb ri de bun sim pe care şi le poate pune orice individ dac încearc s analizeze ce se întâmpl atunci când este în curs de comunicare cu semenii s i. Iat câteva dintre aceste întreb ri: Ce facem când vorbim? Cine crezi c sunt, ca s -mi vorbeşti aşa? De ce îl întreb m pe vecinul de mas dac ne poate da sarea, când este evident c poate? Cum este posibil s spunem altceva decât ceea ce vrem s spunem? Ce trebuie s ştim pentru ca o anumit fraz s nu mai fie ambigu ?

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 101

(text adaptat dup Ioan L cust , Dup vânzare) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

F ceau o pereche frumoas mama mea şi tat l meu, când ea cânta şi el o acompania în surdin la vioar . M-a s getat frumuse ea lor, ca o suli de înger trimis s -mi deschid ochii asupra minunii de-a avea mam şi tat , în seara când ai mei au plecat din S. Când au început s cânte, pe mine, pe fratele meu, pe al i doi-trei copii, ne-au dus în alt camer s ne culce. N-am adormit. R zb teau ca dintr-un cap t de lume vioara tat lui meu şi vocea mamei, t r g nat , duioas şi înecat de triste e. B trâne e, haine grele... Am s rit din pat şi, orbec ind, m-am dus în camera unde se cânta. B trânul B. st tea în cel lalt cap t, cu fa a spre uşa pe care m furişasem. M-am strecurat în bra ele lui şi-i priveam minunat pe p rin ii mei. Sub lumina l mpii cu benzin p reau str lucitori, luminoşi, parc erau din abur argintiu, desprinşi dintr-o icoan . Mi-era nespus de bine, am gândit înfiorat şi în aceeaşi clip am ipat însp imântat: S nu muri i! Nu vreau s muri i. N-am în eles ce-a fost cu mine, nu în eleg nici acum. Decât acea ran dintr-o dat în suflet, golul imens ap rut ca o împuns tur de suli , spaima groaznic de moartea ce avea s -i cuprind , m îngrozeam, pe frumoşii mei p rin i.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. Ce anume îl face pe copilul evocat în text s ipe însp imântat?

L D.

2. Care este opinia ta despre rolul p rin ilor în via a unui tân r? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien de via .

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 102

(Rodica Zafiu, Limbajul chic) [Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este opinia ta despre tendin a tinerilor, în special, de „a-şi colora’’ limbajul cu expresii str ine? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

SC

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este autorul textului? Din ce perspectiv abordeaz tema/mesajul/ideile din text? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.

11

35
.M AG

UR

EL

E

9

Limbajul revistelor de mod şi al paginilor de internet consacrate aceluiaşi domeniu e un amestec destul de straniu de terminologie tehnic şi stil colocvial, de cuvinte şi expresii str ine, diminutive glume e, exclama ii afective etc. Hibridul stilistic e dominat de nevoia de a marca profesionalismul redactorilor, dar şi de a capta curiozitatea şi emo iile publicului (predominant feminin); în genere, e caracterizat de o c utare excesiv a nout ii, a pitorescului şi a originalit ii. În sfera modei, e de aşteptat ca împrumuturile lexicale s fie foarte numeroase şi ca, al turi de engleza dominant , franceza s -şi fi p strat un oarecare prestigiu, furnizând cuvinte şi expresii selectate pentru conota iile lor de stil şi elegan : […] „varianta très chic – de g sit şi pe la noi” (cosmopolitan.ro). Termenii ornamentali din francez sunt adesea amesteca i cu cei englezeşti – „adaug şarm feminin look-ului t u” (ibidem) – care sunt deopotriv tehnici şi conotativi: „adaug accente neaşteptate şi glamour şi vei fi superb !” (ibidem); „Vintage-ul este un must-have al sezonului” (stilfeminin.ro); „este suficient s adaugi câteva note subtile în cadrul look-ului t u”. (cosmopolitan.ro).

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 103

[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i r spunsul. b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. De ce poate fi considerat copilul o fiin liber prin defini ie? Selecteaz argumente din text.

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

(D.I.Suchianu, Despre tinere e)

n

2. Comenteaz raportul dintre libertatea gândirii şi nevoia de a- i câştiga existen a. Utilizeaz atât informa ii pe care le ofer textul, cât şi din experien a personal / cultura ta general .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

La copii, condi iile de liber cugetare sunt realizate oarecum prin defini ie. Copilul tr ieşte la ad post de dificult ile vie ii practice. Îşi poate da deci mai lesne drumul pornirilor personale. Apoi el este azi – şi a fost întotdeauna – l sat s se joace. Azi, pentru c , în mod conştient, admitem c tocmai la aceasta serveşte copil ria; înainte vreme, tocmai pentru c ignoram aceasta... pentru c prea ignoram totul din psihologia copilului, ca s putem avea cea mai mic poft de a ne amesteca în via a lui. Atât pe vremea când p rin ii încep s în eleag , cât şi pe vremea când preferau s nu în eleag nimic, copilul beneficia de libertatea gândirii. C ci cel mai mare duşman al acesteia e nevoia de a- i câştiga existen a în momentul când ai cel mai pu in poft s te deranjezi. Aceste contratimpuri sunt cele care ne falsific ideea pe care o avem despre noi înşine, îngenunchindu-ne personalitatea în beneficiul pie ei publice. Cu toat nepl cerea sanc iunilor brutale şi inabil aplicate, copilul r mâne totuşi remarcabil de liber în ceea ce priveşte via a lui interioar .

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 104

Te

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

2. Care este opinia ta despre necesitatea promov rii culturii române în str in tate? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

U

TR

.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

11

35
AG

UR

EL

E

9

(Gabriela Adameşteanu, Probleme de identitate şi pozi ionare pe pia a cultural interna ional )

CO

Scena cultural nu este stadion, nu ajunge mai în fa cel care d mai tare din coate. [...] Avem înc probleme de identitate şi de pozi ionare pe pia a cultural interna ional . România nu a reuşit s adopte o platform de export cultural, în baza unor studii de pia care s ne indice interesul actual al publicului şi tendin ele. Continu m, într-o mare m sur , s reac ion m la stimuli, în loc s avem o atitudine prospectiv , şi, de ce nu, agresiv ! Mai degrab ni se întâmpl lucruri, nu le facem s se întâmple. [...] Ni se întâmpl ca Palme d'Or s fi fost câştigat de Cristian Mungiu. Ni se întâmpl ca Mircea C rt rescu s fie considerat de Szolnay, una dintre cele mai mari edituri austriece, drept cel mai important autor pe care l-a avut în ultimii ani. [...] Cultura român în str in tate nu poate fi promovat de o singur institu ie. Dac vrem o ofensiv , trebuie s arunc m în câmpul de lupt toate batalioanele.

n

ma

or

le

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 105

(Media: De unde vine nevoia de trivial) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

Vulgaritate generalizat , ştiri senza ionaliste şi foame morbid de tabloid. Deşi aceste lucruri exist în presa oric rei ri democratice, la noi, ele par sc pate de sub control. Dar de unde vine aceast aplecare c tre carnaval?... De ce le place românilor?! „Un ingredient esen ial şi specific ar putea s fie îns cultura oral a românilor”, explic Vintil Mih escu. „De sorginte r neasc (suntem, s nu uit m, cea mai mare, procentual, popula ie rural şi agricol din Europa); aceasta constituie şi o pondere covârşitoare a publicului! […] Ceea ce reprezenta, limitat şi relativ controlat, gura satului şi oc rile peste gard, acum sunt în v zul şi auzul tuturor. Prototipul a fost, cred, emisiunea trupei Vacan a Mare. Televiziunea – şi mass-media, în general – au inventat astfel, la noi, oralitatea de pia ! Apoi au branduit-o. Iar acum, o vând cu succes... ceea ce numesc aici – destul de metaforic, bineîn eles oralitate de pia devine astfel un model cultural, în sensul antropologic al cuvântului, legitimând şi structurând astfel o serie de porniri primare de obicei, cenzurate, m car par ial, atât în lumea satului, cât şi în aceea a oraşului: comportamente şi atitudini ce pot ap rea accidental şi pot fi, eventual, tolerate în spa iul privat devin model de reprezentare social în spa iul public.”

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

ma

or

L

D.

PR

2. Care este opinia ta despre impactul produs de ştirile senza ionale din mass-media asupra receptorului? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul? b. Care sunt dou dintre elementele de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) pe care le consideri a fi de referin în textul dat? c. Care este prototipul pentru cultura oral a românilor?

-

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

11
OR GE SC U

(Liviu Rebreanu, Lauda [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

ranului român – Discurs de recep ie rostit la primirea în Academia Român , 29 mai 1940)

35
TR .M AG

„Domnilor Colegi, Onora i Ascult tori, Ales într-un loc nou creat şi dorind totuşi s m conformez uzului academic de-a elogia pe un înaintaş, m v d silit s m prezint cu unul de-afar , cu str moşul meu şi al unora dintre d-voastr , într-un sens mai larg str moşul tuturor: ranul român. […] Mul i înv a i consider naşterea şi începuturile neamului românesc drept o enigm sau un miracol, sau în sfârşit ceva inexplicabil prin obişnuitele metode istorice. Este, f r îndoial , o minune cum a rezistat şi a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar ranul român, existen a lui permanent pe aceste plaiuri, poate dezlega taina aceasta şi altele care ne privesc. ranul e începutul şi sfârşitul. Numai pentru c am fost neam paşnic de rani, am putut s ne p str m fiin a şi p mântul... Când se abat marile urgii, oamenii boga i, posedan ii de toate felurile, sunt imediat gata s se duc . Ei n-au leg turi organice cu p mântul rii şi se despart uşor de oraşele sau de castelele în care locuiesc, siguri c vor g si, cu aurul lor, în alte ri, alte oraşe şi alte castele... ranul nu pleac nici de voie, nici de nevoie. El n-are unde s -şi mute s r cia, pentru c , smuls de pe ogorul lui, ar fi osândit s piar ca un arbore smuls din r d cini.”

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

TR

.M

Bilet nr. 106

AG

UR

EL

15-17 februarie 2010

35

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

ma

or

L

D.

PR

2. Care este opinia ta despre via a la ar în compara ie cu via a de la oraş? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt, în viziunea lui Liviu Rebreanu, principalele calit i ale ranului român?

-

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 107

le

Te

LE

GI

Jurnalele mele – haotice coşuri de hârtie ale memoriei – au fost, într-adev r, nişte maculatoare prin care încercam s -mi p strez imaculat conştiin a mea moral şi politic , în lupta cu mediul, istoria şi, mai ales, prietenii mei. De 20 de ani m tot preg tesc s -mi scriu adev rata şi reala mea autobiografie şi nu reuşesc nici m car s o încep: m dor inima, carnea, oasele toate. Nu am reuşit s supravie uiesc, pe aceast insul a şerpilor, decât uitând şi iertând. Ca s fiu şi eu iertat şi uitat, dincolo. Acesta e paradoxul genera iei mele tragice: nu putem tr i decât dac reuşim s uit m ce am tr it! Şi nu putem exista decât amintindu-ne mereu ce a fost şi cum a putut s fie aşa cum a fost. Jurnalul, dup p rerea mea, este o m rturie. Amânat . Îngropat .

n

ma

or

UL

TE

HN

CO

IC

(text adaptat dup I.D. Sârbu – Fragment dintr-un jurnal uitat)

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

[Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

n ma or
L D. PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

.M

2. Care este opinia ta despre interesul pe care îl poate prezenta lectura unui jurnal? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien de cititor de jurnale.

AG

UR

EL

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea lui I.D. Sârbu, principala dificultate a jurnalului?

35

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 108

[Citeşte cu voce tare textul.]

2. Care este opinia ta despre necesitatea unor modele umane în via ? Sus ine, cu argumente, opinia exprimat .

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

U

TR

.M

AG

1. Ce po i deduce despre autorul textului şi despre situa ia de comunicare? a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.

11

35

(Mircea C rt rescu, Jurnal)

UR

EL

E

9

Când am stat prima dat fa -n fa cu Nichita St nescu (m sim eam de parc aş fi stat la mas cu Eminescu sau cu Baudelaire) eram la restaurantul Uniunii Scriitorilor cu prietenul meu, Traian T. Coşovei. Am fost atunci atât de intimidat de ochii albaştri, foarte dep rta i, ai lui Nichita, încât vreo jum tate de or n-am putut scoate o vorb , lucru pe care el l-a luat drept o t cere ostil . [...] Atunci Nichita s-a uitat la mine mai atent. „Ascult , tu eşti credincios?" „Da, bineîn eles." „Şi te rogi câteodat lui Dumnezeu?" „Da, uneori." „Şi cum îi spui lui Dumnezeu, când te rogi, Tu, Doamne, sau Dumneavoastr , Doamne?" „Tu.", i-am r spuns zâmbind, pentru c mi-am dat seama brusc ce vroia s spun . „Şi-atunci, dac lui Dumnezeu îi spui tu, mie de ce-mi zici dumneavoastr ? Hai, b trâne, zi-mi Nichita, şi s fim s n toşi..." De-atunci, în pu inele momente în care ne-am mai v zut, m-am str duit s -i spun pe nume: tu, Nichita.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 109

(Liviu Papadima, Caragiale, fireşte)

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

Comediile lui Caragiale, pe de alt parte, deşi provenind dintr-un interval de timp mai redus şi mai compact – 1879-1885 - ofer mai pu ine şanse de configurare a unei umanit i globale. Sunt întâi de toate dificult i care decurg din caracteristicile de gen: o comedie în dou (O noapte furtunoas ), trei (D-ale carnavalului) sau patru acte (O scrisoare pierdut ), cu un num r relativ mare de personaje, angrenate în complica iile unei intrigi care readuce, de fiecare dat , deznod mântul la punctul de plecare, se las mai greu dezghiocat spre a servi la compunerea unui tablou de ansamblu, decât creionul fugitiv al schi ei, fragmentar prin îns şi regula ei. Dincolo de aceasta, diferen e marcante, de naturi diferite separ comediile una de alta, în ciuda atâtor puncte comune. Ni-i închipuim pe Leonida şi pe Eftimi a scoşi din claustrarea lor „ionescian ” şi transplanta i într-o prezumtiv umanitate a comediilor? În ce m sur interfereaz mahalaua mic-burghez a lui jupân Titirc Inim -Rea cu protipendada de provincie din O scrisoare pierdut ? [...] Cred îns c , dintr-un motiv sau altul, comediile caragialiene impun impresia unor nivele sau formule de umanitate distincte, mai refractare la încercarea de contopire decât schi ele.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.

ma

or

L

D.

PR

2. Care este p rerea ta despre evolu ia personajului preferat dintr-o comedie scris Caragiale? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

-

UR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

EL

E

9

de

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 110

11
OR GE SC U

(text adaptat dup Ion Ghica, Scrisori c tre Vasile Alecsandri)

35
TR .M AG

Amice, când vine vârsta nemiloas şi ne spune c e timp de astâmp rat pornirile inimii şi de strâns aripile închipuirii, când zburdalnicele zboruri prin lumea n lucirilor atr g toare devin periculoase şi c l toriile dep rtate prin lumea real o întreprindere obositoare, ne r mâne o ultim şi nepre uit petrecere pentru mângâierea zilelor din apusul vie ii. Ea consist întru aducerea aminte a trecutului şi reînvierea prin povestire a diverselor epoci prin care am trecut întâlnind în calea noastr tipuri originale şi luând parte la fapte care se ating de istoria rii. Acest voiaj în jil are avantajul de a fi şi comod, şi încânt tor. Dac am fi avut o maşin stenografic de buzunar, maşin ce se va inventa negreşit în secolul nostru de avoca i şi de deputa i elocven i, ea ar fi produs o mic bibliotec de anecdote, de schi e uşoare, de memorii istorice şi de portrete bine colorate, care formau un soi de muzeu demn de a fi vizitat; iar genera ia actual , a c rei cunoştin de trecut nu se întinde peste limitele celor din urm treizeci de ani, ar g si în el multe subiecte de studiu atr g tor şi folositor... Câte romane, câte piese de teatru, câte scrieri fiziologice s-ar putea cl di cu materialul adunat în el! Şi câte spirite s n toase s-ar retrage cu mul umire în sanctuarul s u spre a se odihni de luptele zilnice şi de preocup rile, zise politice, ale epocii de fa !...

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

ma

or

L

D.

PR

2. Care este opinia ta despre importan a redact rii unui jurnal personal? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea lui Ion Ghica, importan a amintirilor în studiul unei societ i?

-

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

[Citeşte cu voce tare textul.]

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 111

(P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii româneşti) [Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul. b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

n

2. Care este opinia ta despre via a în marile oraşe? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Produc ia agricol a Daciei se desf cea pe pia a intern şi, conform legii romane, dijmele de grâne cuvenite împ ratului din inuturi dep rtate de porturile maritime trebuiau consumate pe loc, în provincie, de c tre armat şi administra ia imperial , interzicându-se exportul lor. Roma se aproviziona cu grâne numai din Egipt, Africa şi Sicilia. Exportul vitelor era, în schimb, una din principalele bog ii ale Daciei romane. Paulin de Nolla, scriitor creştin, spune c principala bog ie a inuturilor dun rene erau în Antichitate vitele. Vechile p şuni ale regilor daci trec în st pânirea împ ratului şi sunt arendate unor bog taşi romani care dispuneau de uriaşe turme de oi şi de vite mari. Astfel, pe baza muncii unei r nimi libere, s-a dezvoltat economia Daciei în veacul II şi urmarea a fost înt rirea oraşelor. Lucru unic în Imperiu, dup un veac de la cucerire, Dacia are cinci oraşe, colonii cu drept italic, scoase de sub jurisdic ia guvernatorului, cârmuindu-se singure dup dreptul roman. S-au creat şi 11 oraşe noi, municipii şi colonii (de grad superior celor dintâi în privin a autonomiei).

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 112

(R zvan Exarhu, Rolling Stones 2007)

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

…s v d lacrimi de bucurie în ochii tat lui meu la concertul Rolling Stones. Tat l meu a împlinit 70 de ani şi probabil c nu-şi mai imagina, la fel ca mul i al ii chiar mai tineri decât el, c o asemenea debarcare ar mai putea fi posibil . De altfel, am întâlnit acolo multe priviri împ ienjenite de o fericire pe care rar o po i admira pe viu în mul ime. Ochii func ionau ca nişte semne de recunoaştere, ca nişte decriptoare de parole: şi tu? Da, şi eu. [...] Ziceai c a dat cometa peste oameni, c le-a luat min ile şi le-a l sat doar un zâmbet uimit. [...] În definitiv, e vorba despre muzic , despre cinci muzicieni (cu tot cu basistul negru) care au cântat pe o scen mic , în lumina alb , în mijlocul a 60.000 de oameni care se mişcau şi cântau şi îşi fluturau mâinile la unison. Nu artificii, nu ecrane uriaşe, nu dansatoare, niciun element spectaculos, doar nişte tipi care ne-ar putea fi ta i sau bunici şi care au f cut praf timp de dou ore cele mai respectate şi admirate complexe şi prejudec i ale civiliza iei noastre. Şi au cântat la fel […] ca pe discurile zgâriate pe care le-am descoperit pe la 10 ani.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz r spunsul.

n

2. Care este opinia ta despre bucuria resim it de participan ii la concertul unor forma ii celebre, precum aceea din textul dat? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 113

(Neagu Djuvara, Prefa a la o scurt istorie a românilor povestit celor tineri) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

Cititorul îşi va da repede seama c , sub aspectul unei povestiri uşoare, am îndr znit s aduc în discu ie problemele cele mai delicate, cele mai controversate din istoria noastr , considerând c şi tân rul licean are o minte adult , nu una fragil , care ar trebui menajat , oferindu-i-se despre trecutul nostru o imagine edulcorat , trandafirie. Nimic nu serveşte mai bine ara decât cunoaşterea (sau recunoaşterea) adev rului, pe cât putem noi oamenii s -l desluşim — fiindc tot adev rul în totalitate numai Dumnezeu îl cunoaşte. De aceea, s nu v mire dac zic din când în când: „unii autori sunt de p rere c ..." sau „eu cred c ..." etc. În c utarea adev rului nostru se spune de obicei c trebuie s fii obiectiv. Nici cuvântul acesta nu-mi place: dac cerceta i în dic ionare, ve i afla c „obiectiv" este „ceea ce se afl în afara conştiin ei", deci, logic, nu se poate aplica decât studiului obiectelor, lucrurilor, materiei inerte. Or, istoricul are de-a face întâi de toate cu oameni — indivizi sau colectivit i, deci subiecte nu obiecte, iar pentru a în elege aceste subiecte trebuie s fie şi el subiectiv. El se va str dui din r sputeri s -şi însuşeasc rând pe rând mentalit i şi p reri diferite sau chiar contradictorii (individuale, na ionale, religioase, doctrinare etc.).

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul. b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea lui Neagu Djuvara, nota caracteristic adev rului istoric? 2. Care este opinia ta despre importan a studiului istoriei na ionale? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 114

(Siviu Angelescu, Mitul şi literatura)

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

Lumea sadovenian se arat a fi preocupat de un imperativ al ordinii, al rânduielii stabilite dup „înv turi vechi”. Înv tura este legat de o voca ie didactic a personajului sadovenian surprins adesea în momentul în care „dezv luie” sensul unor acte prin raportare la cuviin , la rânduial , la înv tura din veac, la cuvântul vechi şi la alte sinonime ale mitului sau datinei. Educa ia tradi ional , în conformitate cu datina, este destinat s integreze individul în grupul social conform statutului la care are dreptul prin sex, dar şi prin treapta, func ia social sau prin îndeletnicirea p rin ilor. Educa ia reiese din comportamentul didactic al Vitoriei fa de Gheorghi şi Minodora, este destinat s adapteze individul. Celor supuşi ini ierii le sunt dezv luite nu numai tehnicile necesare vie ii, individuale şi colective, ci şi elementele non-materiale constituind cultura grupului – protocol social, valori morale, artistice etc. În lumea Vitoriei Lipan, rostul gestului didactic este s conformeze fa de un model integrativ, al competen ei, ilustrat chiar de eroin care se mişc în lume cu dezinvoltur , dar şi cu pruden . Evaziunea din model, ducând la înc lcarea ordinii, este blamat cu violen în cazul Minodorei, acuzat de ignoran şi de insensibilitate.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea unei educa ii bazate pe valorile tradi ionale? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

Bilet nr. 115

D.

Te

CO

Kitsch-ul pare a fi un fenomen recent, chiar dac îl identific m, pur şi simplu, cu prostul gust. Unii critici vorbesc despre universalitatea kitsch-ului (afirma ie teoretic legitim ), dar niciodat nu intr în detalii dincolo de, s zicem, perioada baroc . Poate fiindc este foarte hazardat de presupus cum ar ta prostul gust mai demult. Se prea poate, de asemenea, ca prostul gust nici s nu fi existat mai demult sau, dac a existat, s nu fi avut posibilitatea de a-şi sistematiza conven iile şi de a-şi institu ionaliza ac iunile în aşa fel încât s ajung la un num r cât mai mare de prezumtivi consumatori de art contraf cut . Se pune atunci problema leg turii dintre prostul gust şi istoria tehnologiei moderne, în spe , apari ia maşinii în producerea şi reproducerea c r ilor şi a altor tipuri de opere de art . Ca ipotez de lucru, putem considera c prostul gust din vremurile moderne const , în primul rând, într-o iluzie a gustului, manipulat din punct de vedere ideologic.

n

ma

or

le

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

PR

AP

OR

GE

SC

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

2. Care este p rerea ta despre diferen a dintre art şi kitsch în zilele noastre? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

U

TR

.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat. c. Ce leg tur se poate stabili între kitsch şi tehnologia modern ?

11

35
AG

[Citeşte cu voce tare textul.]

UR

EL

E

9

(Matei C linescu, Cinci fe e ale modernit ii)

U

EL

15-17 februarie 2010

11

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 116

(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor) [Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este opinia ta despre importan a t cerii în anumite situa ii de comunicare? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

SC

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cui s-ar putea adresa textul citat? b. Ce tip de text este acesta? Justific - i afirma ia. c. Cum comentezi afirma ia „cuvântul meu nu era – cuvânt”, citat din textul de mai sus?

11

35
.M AG

UR

EL

E

9

Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absen e a cuvântului. Urmele acelei t ceri ini iale le caut îns în zadar în amintire. Despre neobişnuita înfiin are a graiului meu aveam s primesc o înşirare de ştiri numai târziu, de la Mama şi de la fra ii mei mai r s ri i. Aflai atunci c în cei dintâi ani ai copil riei mele cuvântul meu nu era – cuvânt. Cuvântul meu nu sem na cu nimic. Nici m car cu o stângace dibuire pe la marginile sunetului, cu atât mai pu in cu o prefigurare a unei rostiri articulate. Adev rat e, pe de alt parte, c mu enia mea plutea oarecum în echivoc şi nu îndeplinea chiar în toate privin ele condi iile unei reale mu enii, c ci lumina cu care ochii mei r spundeau la întreb ri şi îndemnuri era mai vie şi mai în eleg toare decât la al i copii, iar urechea mea, ispitit de cei din preajm , se dovedea totdeauna f r sc deri. Când eram pus la încercare, cedam pe planul mişc rii şi al faptei. Gestul meu contura întocmai semnifica ia poruncii. O dorin rostit de cineva îşi g sea r sunetul în actul cel mai prompt. Totuşi, împlineam aproape patru ani – şi înc nu pronun asem niciun cuvânt.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 117

n

ma

or

L

D.

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

U

2. Care este opinia ta despre rolul visului în via a omului? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien de via .

-

TR

.M

AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. Care este, în viziunea scriitorului, semnifica ia viselor?

11

35

[Citeşte cu voce tare textul.]

UR

EL

E

9

De aceea eu cred în vise, urm cu t rie b trânul sculptor. Nu în toate, bineîn eles. Şi mai pu in în visele a c ror cheie o poart toat lumea în buzunar. Pas rea înseamn veste, pisic egal tr dare, câine – duşman şi aşa mai încolo. Astea sunt copil rii. Simbolistica viselor e mult mai complex şi mai tainic decât simpla explica ie din popor. Interpretarea lor trebuie f cut ştiin ific. Sunt unele prevestitoare. Altele ne întorc înapoi, la vie ile din str vechime. Dar nu oricine le face. Trebuie s fii anume h r zit ca s te viziteze un vis profetic. C ci şi visele sunt pe m sura oamenilor. Sunt, cum spuneam, unele care ne vin în împrejur ri de mare cump n , sub amenin area mor ii. âşnind din straturile adânci ale fiin ei noastre, ele ne dest inuiesc st ri de mult tr ite, trecute în fondul nostru, care zbucnesc în vis cum într-un cutremur n p desc prin cr p turile scoar ei vinele apelor fierbin i din miezul p mântului. (Vasile Voiculescu, C prioara din vis)

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 118

[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul. c. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

(Ştefan Iordache în Regele Scamator Ştefan Iordache de Ludmila Patlanjoglu)

n

2. Care este opinia ta despre rolul formator al teatrului? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Aveam insomnii cu Hamlet! Groaznice! Când m culcam, mai jucam înc o dat , în minte, spectacolul. E cumplit de obositor şi mi se întâmpl cu fiecare rol nou. E o ciud enie a mea. Sau poate nu numai a mea. Teatrul nu e o oglind a vie ii. E chiar via . Duci în tine, în organismul t u, atâtea existen e. Actorul se consum ca un sportiv de performan . La fiecare spectacol cu Hamlet, sl beam patru kilograme. La Richard al III-lea, trei-patru kilograme. La Titus Andronicus, dou -trei kilograme. Cu trupul t u se întâmpl multe. Exist pericolul s te îmboln veşti. S te modifici fizic, dar mai ales psihic. Imagina i-v un actor care joac zece ani Regele din Escurial sau Titus Andronicus, şi se umple de atâta otrav . Eu, când interpretez un asemenea erou, calc altfel, vorbesc, m comport altfel decât un om normal. Spre nefericirea familiei mele. Cred c -i foarte greu s supor i în cas un actor. Am avut şansa s joc numai roluri grele, care mi-au adus satisfac ii enorme pe plan artistic. Dar eu nu mai sunt acelaşi.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

Bilet nr. 119

D.

Te

O crea ie excep ional de limbaj este Nicoar Potcoav , intitulat povestire istoric . Povestirea are 39 de capitole şi, deşi nareaz fapte sângeroase, impresia general este c nici scriitorul, nici eroii nu se gr besc, vorba lor e înceat şi ceremonioas . Cartea se constituie, în fapt, dintr-o succesiune de divanuri (sfaturi) şi mişc ri în t cere, pân la un nou popas, unde „pl cerea de vorb şi aduceri-aminte” reînvie. Nicoar Potcoav este o scriere de în elepciune b trâneasc şi mai pu in o povestire istoric , unde ac iunea epic , desf şurarea rapid a faptelor ar trebui s predomine. Prima ciocnire a for elor angajate în conflict nu are loc înainte de pagina 200, pân la acest scurt moment (confruntarea de tip cavaleresc între mezinul Alexandru şi Sefer baş-ceauş) şi dup aceea eroii tr iesc din amintiri şi dau judec i pline de tâlc despre via şi istorie. Fa de romanele istorice mai vechi (Zodia Cancerului, Fra ii Jderi), o deplasare de accent s-a produs aici în favoarea limbajului şi a medita iei.

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

PR

AP

OR

GE

SC

U

EL

15-17 februarie 2010

11

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(text adaptat dup Eugen Simion, Mihail Sadoveanu) [Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

2. Î i place s citeşti romane istorice? Sus ine, cu argumente, r spunsul t u.

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. Cum comentezi sintagma „pl cerea de vorb şi aduceri-aminte”?

11

35
.M AG

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 120

(Siviu Angelescu, Mitul şi literatura) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
GE SC U OR

35
TR .M AG

Miturilor le este consacrat de G. C linescu un capitol în care, analizând influen a exercitat de poezia popular asupra literaturii culte, delimiteaz patru teme de surs mitic , folcloric , pe care literatura diverselor epoci le-a adâncit şi consolidat. O prim tem mitic , Traian şi Dochia, tratat mai ales de autorii romantici, figureaz îns şi geneza poporului român. O a doua tem mitic , cu ecoul cel mai larg, iradiat de balada Miori a, surprinde nu numai existen a pastoral a poporului nostru, ci şi atitudinea fa de o experien uman fundamental , moartea, asumat cu senin tate, ca urmare a profundului sentiment de comuniune cu natura. Cea de-a treia tem mitic , iradiat , şi ea, de o balad , Meşterul Manole, este în leg tur cu o alt experien fundamental - crea ia. G. C linescu îi recunoaşte acestei teme valoarea unui mit estetic ce simbolizeaz condi iile crea iunii umane, „încorporarea suferin ei individuale în opera de art ”. Cea de a patra tem mitic este legat , şi ea, de o experien uman fundamental , iubirea. Este vorba despre mitul erotic al „sbur torului”, un demon frumos pe seama c ruia este explicat „invaziunea instinctului erotic la fete”.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul. 2. Care este opinia ta despre influen a exercitat culte? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

L D.

de literatura popular

asupra literaturii

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

Bilet nr. 121

D.

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

Cic într-o zi, Cuza-Vod , îmbr cat în haine de târgov , ca s nu-l cunoasc nimeni, mergea prin Bucureşti, pe unde-i cazarma care poart ast zi numele lui Cuza-Vod . V zând soldatul de santinel , se îndrept c tr el: - Bine, soldat, de ce nu prezin i arma? întreb Cuza. Ostaşul, m surându-l din cap pân în picioare şi necunoscându-l, r spunse scurt s -şi caute de drum. - S -mi caut de drum? Las c te-oi înv a eu cum trebuie s te por i cu cela care- i d pâne! - E, hei? Tu eşti pitarul care ne dai pânea crud şi mititic şi înc mai cei s - i prezint arma? Şterge-o de-aici c te fac una cu p mântul! Cuza-Vod t cu şi porni. Cum a ajuns la palat lu m suri aspre ca s se deie solda ilor pâne coapt şi grea de-o oc . Sfânt a fost zisa lui Vod ! De atunci, ferit-a Dumnezeu s mai fie pânea crud ori lips la cântar. (Santinela în vol. Legende populare româneşti)

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

PR

AP

OR

GE

SC

U

EL

15-17 februarie 2010

11

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat. b. Cui i s-ar putea adresa textul ?Justific - i r spunsul. c. Care este p rerea ta despre dreptatea lui Cuza? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat . 2. Care este opinia ta despre corectitudine în via a cotidian ? Argumenteaz - i r spunsul.

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 122

le

Te

LE

GI

Google pare c se reinventeaz în fiecare zi. Gigantul american tocmai a lansat c utarea pe Internet în timp real care, la prima vedere, va revolu iona, înc o dat , modul în care c ut m pe Internet. S presupunem c efectu m o c utare dup numele Eric Clapton, c tot vine s cânte la Bucureşti. Vom g si multe, multe rezultate cu linkuri c tre diverse pagini web, c ci Clapton este foarte cunoscut. Noutatea este c vom putea urm ri în timp real şi ce vorbesc internau ii români despre Clapton pe Twitter, poate c vom afla cât cost un bilet, când va avea loc concertul etc. Care este utilitatea unei asemenea c ut ri? O spun cel mai bine oficialii Google: te ajut s descoperi ştirile de ultim moment pe m sur ce evenimentele care le genereaz chiar au loc, la timpul prezent.

n

ma

or

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(MONEY.ro)

CO

[Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

2. Care este opinia ta despre utilizarea Internetului? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien de utilizator de servicii Internet.

.M

AG

UR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. c. Ce se în elege în text prin c utare în timp real?

35

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 123

11
OR GE SC U

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

2. Care este opinia ta despre organiza iile care militeaz Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

.M

pentru protejarea mediului?

AG

UR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt obiectivele campaniei ecologiste promovate de organiza ia MaiMultVerde?

35

[Citeşte cu voce tare textul.]

EL

E

9

MaiMultVerde pentru c ne dorim s putem l sa moştenire copiilor noştri cele patru anotimpuri, ap potabil şi aer curat, nu un cont în banc şi un apartament cu patru camere. MaiMultVerde pentru c ne-am înghesuit pe planeta asta ca într-un tren de navetişti la ora de vârf, am g urit scaunele, am smuls pl cu ele cu reguli de conduit , am l sat în urm ziare, PET-uri şi resturi de parizer şi am plecat cu becurile acas . MaiMultVerde pentru c noi credem c grija pentru oameni şi pentru natur ar trebui s devin o prioritate pe agenda fiec ruia dintre noi. Noi, organiza ia de mediu MaiMultVerde, ne propunem s facem ac iuni cu poveste, deznod mânt şi tâlc. Vom înso i ac iunile noastre de ample campanii de comunicare pentru a transmite obsesiv acelaşi mesaj: st în puterea fiec ruia dintre noi s fac ceva înainte de a fi prea târziu. (www.maimultverde.ro)

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 124

le

Te

LE

GI

Po i fi cel mai bun, dar dac poten ialul angajator nu ştie acest lucru, te pierzi în mul ime. Sfideaz concuren a şi plaseaz - i CV-ul în primul rând, ca s fie luat în seam de companii. Un interviu de angajare este o discu ie între tine şi recrutor pentru ca acesta din urm s îşi dea seama c po i efectua jobul, iar tu s accep i condi iile companiei. Exist anumite reguli bine stabilite în leg tur cu interviul: îmbrac -te adecvat, d impresia de str lucire şi polite e, vorbeşte clar şi încrez tor. Doar 7% din opinia recrutorului despre tine este dat de ceea ce spui – restul este judecat prin prisma felului în care ar i, ac ionezi şi eşti auzit; afl unde este sediul în care sus ii interviul, cum ajungi acolo şi cât timp dureaz drumul; preg teşte- i hainele cu o sear înainte.

n

ma

or

UL

TE

HN

IC

G-

CO

RA

L

(Ce s faci şi ce s nu faci la interviu, în www.myjob.ro)

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

[Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

2. Care este opinia ta despre respectarea anumitor reguli la un interviu de angajare? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

.M

AG

UR

EL

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce aspecte ale intervievatului influen eaz , în cea mai mare m sur , opinia recrutorului?

35

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 125

Te

CO

Tot mai mult tinerii adopt ideea de a lucra în perioada studiilor. În acest fel, po i ob ine un venit suplimentar şi po i c p ta experien . Motiva iile în a lua în considerare un job pe perioada studiilor in de fiecare individ în parte. Putem discuta despre motiva ia de a avea un venit care s permit studentului respectiv s îşi continue studiile şi s se poat între ine pe parcursul acestora. Putem discuta, de asemenea, despre studen i care doresc s ob in o experien profesional ce îi va ajuta mai târziu în carier . Sunt şi situa ii în care, studentul ia în considerare un job pe o perioad determinat de timp, în majoritatea cazurilor motiva ia fiind de ordin financiar. Fiecare experien profesional din timpul facult ii va reprezenta un plus în fa a angajatorilor în momentul în care se va lua în considerare un post mai bun dup absolvire.

n

ma

or

le

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(Job-ul în timpul studiilor)

11
OR GE SC U

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

2. Care este opinia ta despre oportunitatea de a lucra în perioada studen iei? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

.M

AG

UR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt motivele pentru care studen ii adopt ideea de a lucra în perioada studiilor?

35

[Citeşte cu voce tare textul.]

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 126

Te

Unde se duc românii? Cei mai mul i viseaz Spania! […]. Au ajuns la Madrid, se cred la Poarta Raiului. Şi drumul pân acolo e ca o plimbare pe la Poalele Paradisului. E curat, miroase frumos, livezile sunt tunse. E ca un drum printr-o carte despre oamenii cu dou creiere. Nu v d Parisul nici pe centur . Nici Madridul! De la por ile marelui oraş sunt devia i spre adrese agricole. Brusc, se trezesc la Por ile Iadului, în ciuperc rii întunecoase, în lanuri de c pşuni, cu norme de hamali horticoli. Trebuie s culeag trei tone de c pşuni pe zi! C pşuna, cartoful, ciuperca astup micul orificiu prin care sperau s vad fericirea, lumina, libertatea. Nişte banale fructe sau legume îi apas ca o piatr de mormânt. Şi cu toate acestea, direc ia românilor e aceeaşi. Spre vest. Spre Paris, spre Madrid, spre c pşuni şi ciuperci.

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(Cornel Nistorescu, C l toriile lui Bill) [Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

U

TR

2. Care este opinia ta despre emigrare? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

.M

AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Din ce cauz „adresele agricole” sunt asociate, în text, cu „Por ile Iadului”?

11

35

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 127

Te

Muzeul Na ional de Art al României vine în întâmpinarea vizitatorilor de toate vârstele cu o mare varietate de programe potrivite aştept rilor şi nevoilor acestora. Adul i, tineri sau copii pot alege cel pu in unul dintre programele organizate de Sec ia Educa ie, Comunicare şi Proiecte Culturale. Programele pentru licee, şcoli şi gr dini e, Programele pentru familii, Atelierul Pas rea ascuns în piatr , Programele pentru adolescen i şi Programele pentru publicul adult sunt diferite forme de a comunica cu vizitatorii şi de a face din muzeu o institu ie vie şi dinamic . Toate aceste programe presupun interactivitate şi apeleaz la observa ia, capacitatea de analiz şi imagina ia vizitatorilor pentru a-i familiariza cu arta şi a le transforma r gazul petrecut în muzeu într-o experien pl cut şi atractiv . Din anul 2000, când au fost lansate, programele pentru public s-au bucurat de succes şi continu s atrag un num r mare de vizitatori.’

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(website: Muzeul Na ional de Art al României) [Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

2. Care este opinia ta despre proiectele interactive derulate într-un muzeu? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

U

TR

.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce presupun programele organizate de Sec ia Educa ie, Comunicare şi Proiecte Culturale a Muzeului Na ional de Art al României?

11

35
AG

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 128

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în via a copiilor şi a adolescen ilor de ast zi? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

SC

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul.

11

35
.M AG

Aşteptam cu ner bdare s m bage mama în pat şi s -mi citeasc Capra cu trei iezi, ultima dintre poveştile lui Ion Creang dintr-o carte mare cu coperte roşii. Înv asem s citesc, dar m înc p ânam s n-o fac. Mama a deschis cartea şi a început s -mi citeasc cu voce de mam . [...] Ei bine, când lupul este invitat la praznicul r zbun rii şi începe s înfulece bucatele de pe masa aşezat deasupra gropii cu foc - sc unaşul de cear se topea lent -, mama s-a oprit din citit, suspendând insuportabil moartea nemernicului lup: „Dac vrei s afli cum se termin povestea, va trebui s citeşti singur de aici înainte!..”. Câ iva ani mai târziu, plângeam cu sughi uri la moartea maimu icii Sufle el din Singur pe lume de Hector Malot. [...] Şi din nou mama, aducându-mi nişte tartine cu salat de vinete, grijulie şi determinat : „Dac nu po i pricepe c nu tot ce scrie în c r i s-a şi întâmplat cu adev rat, s ştii c nu te mai las s citeşti! Vrei s te îmboln veşti!?”. Erau anii în care credeam absolut tot ce citeam. [...] ...Apoi m-am f cut mare. (text adaptat dup Marius Chivu, Prima carte citit )

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 129

(Horia Roman Patapievici, Zbor în b taia s ge ii)

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

Din copil rie eu nu îmi amintesc decât jocurile din strad şi camarazii de hoin real . P rin ii sunt nişte prezen e foarte vagi, iar surorile mele nu exist decât în m sura în care îmi interziceau câte ceva. Ceea ce îmi amintesc este sentimentul unei libert i ilimitate şi bucuroase. Ceea ce este ciudat e c amintirile r spund mai degrab dorin ei, sau poate unei obscure profe ii, decât realit ii, aşa cum fusese ea v zut de un ochi din afar . Zilele trecute o întrebam pe Bobi, sora care este cu nou ani mai mare decât mine, cum îşi aminteşte c îmi treceam timpul, când eram copil. R spunsul a fost imediat, f r gândire: „Citeai tot timpul: erai un perfect şoarece de bibliotec ." Faptul m-a uimit, pentru c eu nu reuşesc s îmi amintesc altceva decât libertatea la care m dedam în strad . E posibil s fi citit atunci Cireşarii, carte care s-a bucurat de un num r incredibil de recitiri. Dar nu puteam citi tot timpul Cireşarii, chiar dac orizontul meu era extrem de redus. Ce citeam este probabil un mister care ine înc şi acum de un anume consens al conturului de personalitate ce rezult din aventura amintirii.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Din ce perspectiv evoc autorul textului perioada copil riei? b. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat. c. Care este atitudinea autorului fa de copil rie? 2. Care este opinia ta despre libertatea vârstei copil riei? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 130

11
OR GE SC U

ARTICOLUL 30 (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credin elor şi libertatea crea iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzis . (3) Libertatea presei implic şi libertatea de a înfiin a publica ii. (4) Nicio publica ie nu poate fi suprimat . (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în mas obliga ia de a face public sursa finan rii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via a particular a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege def imarea rii şi a na iunii, îndemnul la r zboi de agresiune, la ur na ional , rasial , de clas sau religioas , incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen public , precum şi manifest rile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) R spunderea civil pentru informa ia sau pentru crea ia adus la cunoştin public revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifest rii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condi iile legii. Delictele de pres se stabilesc prin lege.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

35
TR .M AG

[Citeşte cu voce tare textul.]

ma

or

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

2. Care este opinia ta despre libertatea de exprimare? Sus ine, cu argumente, opinia formulat .

L

D.

PR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul. c. Cui îi revine r spunderea civil pentru informa ia sau pentru crea ia adus la cunoştin a publicului?

n

-

AP

UR

(Libertatea de exprimare în Constitu ia României)

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 131

Te

Importante pentru un sistem de înv mânt superior sunt credibilitatea şi atractivitatea. Aceste aspecte nu sunt întotdeauna concurente. În timp ce studen ii şi absolven ii din România sunt satisf cu i în totalitate de calitatea educa iei pe care o ofer universit ile lor (atractivitatea), la fel de explicit este şi recunoaşterea corup iei în cadrul sistemului (credibilitatea). Astfel, cu toate c universit ile sunt considerate atractive, duc lips de credibilitate. Având în vedere c experien a interna ional este aproape inexistent , evaluarea calit ii în educa ie ca satisf c toare spre ridicat a universit ilor provine dintr-o perspectiv local . O anumit subiectivitate se recunoaşte, cu certitudine. În timp ce studen ii/ absolven ii sunt mul umi i de educa ia lor, mai mult de 80% cred c excelen a academic nu este singurul mijloc de a reuşi în mediul academic. Aceast discrepan este semnificativ .

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(Clasamentul universit ilor din România) [Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

2. Care este opinia ta despre credibilitatea şi atractivitatea sistemului de înv mânt superior din România? Sus ine, cu argumente din text sau din cultura ta general , opinia prezentat .

U

TR

.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul.

11

35
AG

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 132 28 martie

n

(Cornelia Blaga-Brediceanu, Jurnale) [Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Din perspectiva cui se relateaz evenimentele din textul dat? b. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)? c. Care sunt dou dintre elementele de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) pe care le consideri a fi de referin în textul dat?

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

n

2. Care este opinia ta despre importan a jurnalului ca specie literar ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Dup mas am lucrat cu Lucian la transcrierea manuscrisului, pe urm am f cut singur o plimbare lung pe la marginea dinspre r s rit a oraşului. Pe-acolo, luând-o de la Rosengarten spre câmp, m plimbam deseori, pe vremuri, când aşteptam pe Dorli şi-apoi, mai târziu, cu Dorli în tr suric şi pe jos pân a împlinit ea doi ani şi jum tate şi ne-am mutat la Viena […]. Cu gândul la vremurile acelea frumoase, m-am plimbat pân târziu pe c r rile ce şerpuiesc printre ar turi şi livezi. Coline verzi se întind din preajma oraşului pân departe spre lacul de Thun. Ici-acolo z reşti câte o gospod rie r neasc sau vreun conac boieresc. La orizont se înl n uiesc piscurile grandioase ale Oberlandului bernez. Parc toat Elve ia e simbolizat în acest peisaj. Întorcându-m acas şi povestindu-i lui Lucian despre plimbarea mea, mi-a spus c şi pe el îl leag amintiri frumoase de-acele împrejurimi ale oraşului: Acolo s-a f cut filosofia mea; aici la Berna s-a f cut, nu în alt parte!

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 133

le

Te

LE

GI

Dintre toate sentimentele pe care Creatorul le-a s dit în inima noastr , Prietenia este cel pe care nu-l putem explica, oricât de pu in; singurul care deosebeşte pe om de animal, cu excep ia câinelui care are sentimentul dragostei dezinteresate, într-un grad vecin cu sacrificiul, neputând supravie ui uneori mor ii st pânului s u. Ne iubim, p rin ii şi copiii, pentru c sunt ai noştri. Ne iubim, de asemeni, fra ii şi surorile, tot pentru c sunt ai noştri [...] Dar pentru ce îndr gim un om, un necunoscut, un str in, câteodat , cu care nu izbutim nici s ne în elegem? De ce ne pornim s -l iubim nebuneşte şi chiar s nu putem tr i f r el? Te ui i în ochii lui, care sunt ca şi ai t i şi z reşti într-înşii nesfârşitul dorin elor tale.

n

ma

or

UL

TE

CO

HN

(text adaptat dup Panait Istrati, Adolescen a lui Adrian Zografi)

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

[Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

n ma or
L D. PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

.M

2. Care este opinia ta despre prietenie? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

AG

UR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce tip de text este acesta? c. De ce crezi c fragmentul dat cuprinde cele dou întreb ri consecutive? Motiveaz - i r spunsul.

35

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 134

(Mircea Anghelescu, C maşa lui Nessus) [Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

Scrisul, literatura în sensul cel mai larg al cuvântului, ca orice alt îndeletnicire artistic , nu este o activitate uman „normal ”: în afar de condi ia talentului, mai sunt nesecare şi altele, de ordin psihologic, pentru a face o persoan aparent comun , la fel ca atâtea altele, s dedice eforturi şi timp unei activit i care îi va aduce, în cel mai bun caz, un succes de stim , f r corespondent material. [...] De aceea cred c , f când parte integrant din literatura român , dintotdeauna şi pentru totdeauna, scriitorii din exil nu pot fi citi i şi judeca i cu aceleaşi m suri cu cei r maşi acas . Cum, de ce, în ce împrejur ri au scris ei, cum şi unde a fost citit opera lor, cine şi cum a difuzat-o şi a încurajat-o, şi altele înc , sunt întreb ri care mi s-au p rut importante, uneori tot atât de importante ca şi lectura propriu-zis a operei. Totul „semnific ” în aceast literatur a exilului, începând chiar cu nevoia de a scrie, începând chiar cu atmosfera în care se scrie, totul trebuie deci cunoscut, discutat, analizat, pentru c greu se poate g si o alt condi ie – şi o alt epoc – în care normalitatea omului s fi fost mai dramatic agresat , şi pe o scar atât de important .

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus. Motiveaz - i r spunsul. 2. Care este opinia ta despre ideea cuprins în enun ul: „De aceea cred c , f când parte integrant din literatura român , dintotdeauna şi pentru totdeauna, scriitorii din exil nu pot fi citi i şi judeca i cu aceleaşi m suri cu cei r maşi acas .”? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 135

[Citeşte cu voce tare textul.]

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

— Eu nu vorbesc pentru dumneata, ci pentru mine. Vorbesc cu dumneata ca s nu vorbesc singur . În elegi? — Da. În eleg. — Ca s nu fii mirat de cele ce vei auzi, s începem cu povestitorul, adic cu mine. Are s trebuiasc , ascultând, s dai dovad de oarecare în elegere [...]. De la vârsta de dou zeci şi trei [de] ani tr iesc singur . Nu am rude, nu am prieteni, nu am cunoscu i. Nu ştiu ce a gândit Robinson Crusoe când a ap rut Vineri al lui, dar eu cred c i-a venit s înnebuneasc . E imposibil ca atunci când ai reuşit s tr ieşti departe de lume un an sau doi, s nu piar şi dorin a de a mai avea de a face cu ea. [...] Nu am nimic împotriva oamenilor. Nu aş putea nici m car s spun c îmi sunt indiferen i. Prob este c vin aici, m plimb, pe strad , în Cişmigiu [...]. Simt nevoia s -i v d. Dar ies pentru ei, aşa cum unii se duc la gr dina zoologic [...]. Mi-e de ajuns s -i v d forfotind f r niciun rost [...] pentru ca s m simt fericit atunci când sunt iar singur . Nici nu po i s - i închipui ce plin poate fi, în ciuda goliciunii ei, via a unui om care tr ieşte singur. (text adaptat dup Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei)

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)? Motiveaz - i r spunsul. b. Cum explici prima afirma ie a personajului: „Eu nu vorbesc pentru dumneata, ci pentru mine?” c. Care este opinia personajului despre via a unui om singur? 2. Care este opinia ta despre singur tate? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 136

[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul. c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul.

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

(text adaptat dup Tudor Arghezi, Principii de c l torie)

n

2. Care este opinia ta despre rolul c l toriilor în existen a omului? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Românul se naşte c l tor gratuit, tot aşa cum se naşte poet. Gratuitatea e de natur inspirat . [...] Dac nu po i citi în tren, ai mul umirea de a sta de vorb cu pasagerii necunoscu i. Nu sl bi pe tovar şul de compartiment pân nu afli de unde vine şi unde se duce, câ i ani are, ce profesiune, dac e însurat sau nu, dac are copii şi ce proiecte de viitor. Când nu r spunde, întreab -l din nou. Când te evit , ine-te dup el: c l torul e obligat s r spund altui c l tor, c ci, dup tarif, c l torii sunt egali. Conversa ia începe cu un fapt divers: „Ce frig!” sau „Nu mai pot de c ldur !”. Dup aceast constatare, po i întreba numaidecât: „C l tori i departe?”. Sau mai pui ceva la mijloc, afirmând c dumneata te duci, de pild , la Oradea. Este cu neputin ca dup ce i-ai spus vecinului unde te duci, s nu- i spun unde se duce şi el. Dac nu se m rturiseşte spontan, po i s -l pisezi.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 137

ma

or

L

D.

2. Care este opinia ta despre filmele SF? Sus ine, cu argumente, opinia formulat .

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz r spunsul. b. Ce crede autoarea despre bizarele fiin e cu piele albastr din filmul evocat? c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

-

n

OR

GE

SC

U

TR

.M

AG

[Citeşte cu voce tare textul.]

UR

EL

(Florentina Ciuverca, „Avatar”, imperiul lui Cameron)

11

Nu exist niciun mit care s genereze istoria din „Avatar”. Bizarele fiin e cu piele albastr , coad şi ochi alungi i de pe planeta Pandora sunt crea ia lui James Cameron, care şi-a imaginat înc din 1994 universul luxuriant de pe aceast mic planet aflat la 4,4 milioane ani lumin de P mânt. Când oamenii vor s acapareze acest paradis pentru a-l exploata, în anul 2154, un fost puşcaş marin (Sam Worthington) ia partea fiin elor de pe Pandora, numite Na’vi. Cameron a aşteptat îns mai mult de un deceniu – a regizat între timp „Titanic” – pentru a putea transpune povestea pe marele ecran. El însuşi, împreun cu directorul de imagine Vince Pace, a conceput şi patentat un sistem revolu ionar de filmare în 3D – „fusion digital 3D camera system”: e vorba despre o camer virtual care- i permite regizorului s se mişte pe un teren 3D şi s editeze universul creat de computer. Fiecare cadru din film şlefuit pe computer a necesitat, se pare, circa 50 de ore de munc . Efectul este fascinant. Cu atât mai mult pentru cei care vor urm ri „Avatar” în 3D. Motiv pentru care criticii „The Telegraph” se întreab retoric: „Este acesta viitorul în cinema?”. Steven Spielberg, George Lucas şi al i grei ai Hollywoodului au spus un „da” hot rât.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

35

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 138

(text adaptat dup Mihail Drumeş, Elevul Dima dintr-a şaptea) [Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Care este atitudinea personajului fa de tat l s u? b. Ce diferen e de comportament ale celor doi p rin i sunt surprinse în text? c. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)? Motiveaz - i r spunsul.

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

n

2. Care este opinia ta despre comunicarea dintre copii şi p rin i? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

To i ai casei s-au trezit. [...] Mama, care îmi preg teşte de trei zile bagajele, tot mai g seşte câte ceva de pus. E îngrijorat şi trist , de parc m-aş duce la r zboi. Îmi d mereu sfaturi cum s m p zesc de r ceal , de colegi r i şi de altele. [...] — Stroe, trebuie neap rat s vorbeşti cu directorul s -l supravegheze îndeaproape. Tata încuviin eaz t cut. [...] Îl cunoaşte pe directorul liceului. [...] Îmi iau r mas-bun. [...] Ea m îmbr işeaz şi-şi şterge pe furiş lacrimile, s n-o vad tata. [...] Simt cum îmi strecoar ceva în buzunar. Trebuie s fie niscai bani. Înainte de a pleca, m pune s -mi fac cruce şi îmi înf şoar un şal în jurul gâtului. [...] Pornim. [...] Nu vorbim nimic. E ciudat lucrul sta, dar cu tata nu m pricep s vorbesc. Dac nu m întreab , nu ştiu ce s -i spun. Uneori chiar m simt str in de el. Poate c din cauz c e rece, t cut, închis ca un diplomat. Alteori mi-e fric şi atunci mi-e tare greu s -i spun: tat . Parc tot mai bine e s nu vorbim, pentru c am r gaz s fiu în tov r şia gândurilor mele.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 139

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este opinia ta despre rela ia dintre arta de consum (comercial ) şi operele de valoare? Sus ine, cu argumente, opinia formulat .

SC

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz r spunsul. c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

11

35
.M AG

Îmi pare r u s -i inoportunez pe cei cu degetul lipit de tâmpl , dar trebuie s-o spun: trupa ABBA şi melodiile ei chiar înseamn cultur . Din punct de vedere muzical (componistic şi interpretativ), piesele sunt f r cusur. Mai mult, au un sunet aparte şi au impus o stilistic . E adev rat, sunt foarte accesibile şi comerciale. Dar de când accesibilitatea e un lucru r u? Pe de alt parte, nu orice este comercial e şi lipsit de valoare […]. M rturisesc c exist lucruri comerciale, fa de care mul i oameni de cultur cu scaun la cap strâmb din nas, pentru care îns eu am tot respectul. De pild , chestii ca R zboiul stelelor sau Harry Potter sau – iat – ABBA (ca s dau exemple din domenii diferite). [...] Da, sunt comerciale, chiar foarte comerciale – dar nu sunt doar atât. Nu e de ajuns s creezi dup re etele pie ei, pentru a avea un aşa de mare succes, pentru a reuşi chiar s influen ezi mentalul colectiv. Nu orice lucru comercial are o aşa de mare for de a se impune şi de a modifica reprezent rile sau percep iile. Î i mai trebuie şi ceva în plus – şi aici nu putem vorbi decât despre valoare.” (Cezar Paul B descu, ABBA chiar e cultur !)

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 140

Te

Sunt mândru de pu ine lucruri în ceea ce m priveşte: de faptul c m descurc cu orice instrument electronic, c pot repara aproape orice, c ştiu mai multe lucruri despre insecte decât cei mai mul i oameni. Dar marea mea mândrie şi uimire e c îmi pot între ine familia. N-aş fi crezut niciodat s-o pot face. Pentru mine e foarte important ca oamenii care-mi sunt dragi s nu sufere, s -şi poat permite lucrurile de care au nevoie. Ani în şir am tr it într-un fel de isterie, am f cut socoteli cu banii în fiecare sear , cum îi vedeam când eram mic pe p rin ii mei. Abia de patru-cinci ani încoace m-am echilibrat financiar şi chiar mi-am permis, la cincizeci şi ceva de ani, s am prima mea cas pe p mânt, cu o curticic minuscul , dar în care am pus un m r, primul pom plantat de mine vreodat . Tradi ional, un om e împlinit când a f cut un copil, a ridicat o cas şi a s dit un pom. A trebuit s treac o jum tate de veac ca s m simt şi eu un om adev rat.

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

2. Care este opinia ta despre felul în care pot ajunge oamenii împlinirea personal , în societatea contemporan ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

U

TR

.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce fel de lucruri îl fac pe Mircea C rt rescu s se simt mândru?

11

35
AG

(Mircea C rt rescu, un scriitor în c utarea adev rului, interviu realizat de Adrian Şchiop)

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 141

(Andrei Şerban, O biografie) [Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. De ce crezi c pe autor îl amuz faptul c se descrie ca pe un elev incapabil?

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

n

2. Care este opinia ta despre rolul educa iei? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Şcoala pentru mine a fost o tortur . Îmi pl cea s citesc, eram foarte bun la istorie şi la latin , dar la ştiin e nu m puteam descurca: undeva pe drum îmi pierdusem aten ia şi interesul şi nu mai în elegeam nimic. Nu m puteam concentra deloc pe ce nu era „umanist”. Citeam pasionat romane, dar ecua iile m l sau rece. În numere sim eam o lips de emo ie şi de c ldur uman . Intui ia, care m-a ghidat în deciziile importante de mai târziu, încerca s se substituie creierului, dar nu reuşea s organizeze sau s clarifice probleme matematice. Normal, pentru c sentimentul nu-şi are loc în sc deri şi adun ri. [...] M amuz acum s m descriu ca pe un elev incapabil, dar adev rul e c şi şcoala era de vin pentru respingerea pe care o manifestam. Educa ia conceput ca o acumulare de informa ii şi cunoştin e transmise mecanic e o greşeal care nu ine doar de sistemul comunist, dar func iona din deplin în acei ani, aşa cum continu s func ioneze şi azi în multe şcoli, chiar şi în America. Prea des, în loc s fie încuraja i s descopere via a şi pe ei înşişi, elevii sunt transforma i în automate care înva .

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 142

(text adaptat dup Aurel Baranga, Re eta fericirii)

11
OR GE SC U

[Citeşte cu voce tare textul.]

35
TR .M AG

DAN: Eram mul umit. Îmi g sisem un echilibru. M sim eam pre uit. Nu mai întâlneam ochii ia neîncrez tori, care p reau s spun în fiece clip : Ce caut omul sta printre noi? Ce gânduri ascunse nutreşte? [...] M-am sim it bine de la început, din toate punctele de vedere. MARIN: Totuşi, dac se poate, mai scurt. DAN: Marine, aşa cum te-am rugat acum trei ani: Ajut -m . Ajut -m s plec. MARIN: S pleci? Unde s pleci? DAN: Oriunde. MARIN: Dar ce s-a întâmplat? Te-ai certat cu cineva? [...] Ai f cut vreo boroboa ? Hai spune, s-o descurc m. [...] Cât timp e omul în via , totul se poate îndrepta. DAN: Am ajuns s m dispre uiesc singur. MARIN: (ca s -i dea curaj) Şi pe urm , vorba ceea: un om care a greşit e mai pre ios ca unul care n-a greşit. Fiindc are experien ... Cu o singur condi ie: s -şi dea seama de greşeal . (Zâmbind, ca s -l încurajeze.)

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. b. Care este opinia personajului Marin despre perfectibilitatea fiin ei umane? c. Care ar putea fi rela ia dintre personaje? Motiveaz - i r spunsul.

n

2. Care este opinia ta despre importan a recunoaşterii greşelilor comise? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 143

(Marin Preda, Scrisori c tre Aurora) [Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul. c. Ce tip de text este acesta? Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

n

2. Care este opinia ta despre felul în care omul contemporan se raporteaz la spectacolul oferit de Univers? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Hanoi, 5 decembrie 1957 Drag Aurora, […] Am ajuns la Moscova la orele 7 seara [...] şi m preg team s petrec o noapte acolo, când, spre norocul meu [...] mi se spune de la Biroul lor de voiaj c am loc în T.U. 104 şi c pot pleca imediat. Asta însemna c în loc s c l toresc a doua zi 20 de ore cu 6 sau 7 escale chinuitoare, voi c l tori doar 6 ore cu o singur escal la Omsk. Acest T.U. 104, cu reac ie, zboar la mare în l ime şi e atât de impresionant încât te însp imân i c poate trebuie s mori pentru îndr zneala de a fi v zut acest spectacol atât de grozav: mai întâi m rimea navei, mai apoi iu eala ei de necrezut, apoi stabilitatea şi perfec iunea vitezei, în sfârşit puternicele turboreactoare capabile s te proiecteze noaptea sub cerul înghe at, str lucitor de o lumin bizar .[...] Mergeam în întâmpinarea r s ritului, ieşeam nu prin timp, ci prin vitez , din noapte şi intram în zori, la o în l ime de vreo patru mii de metri. [...] Era o iluzie fantastic . Planeta era înfricoş toare. Sunt unele spectacole care nu se pot suporta şi cred c zborul în spa iul cosmic poate s ia min ile celui care va îndr zni cel dintâi s-o fac .

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 144

(Constitu ia României - Drepturile, libert ile şi îndatoririle fundamentale)

ma

or

L

D.

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

2. Care este opinia ta despre importan a cunoaşterii drepturilor fundamentale ale cet enilor? Sus ine aceast opinie cu argumente.

n

OR

GE

SC

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Care sunt tr s turile stilului func ional în care se încadreaz textul? c. De ce crezi c dreptul la înv tur este un drept fundamental?

-

U

TR

.M

AG

UR

EL

[Citeşte cu voce tare textul.]

11

35

ARTICOLUL 32 (1) Dreptul la înv tur este asigurat prin înv mântul general obligatoriu, prin înv mântul liceal şi prin cel profesional, prin înv mântul superior, precum şi prin alte forme de instruc ie şi de perfec ionare. (2) Înv mântul de toate gradele se desf şoar în limba român . În condi iile legii, înv mântul se poate desf şura şi într-o limb de circula ie interna ional . (3) Dreptul persoanelor apar inând minorit ilor na ionale de a înv a limba lor matern şi dreptul de a putea fi instruite în aceast limb sunt garantate; modalit ile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) Înv mântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acord burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveni i din familii defavorizate şi celor institu ionaliza i, în condi iile legii. (5) Înv mântul de toate gradele se desf şoar în unit i de stat, particulare şi confesionale, în condi iile legii. (6) Autonomia universitar este garantat . (7) Statul asigur libertatea înv mântului religios, potrivit cerin elor specifice fiec rui cult.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

11
OR GE SC U

(Eugen Ionescu, C l torii în lumea mor ilor )

ma

or

L

D.

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

2. Care este opinia ta despre îndr zneal ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

n

GE

SC

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.

-

U

TR

.M

AG

UR

EL

[Citeşte cu voce tare textul.]

11

35

ALEXANDRE: Suntem oare f cu i s tr im mereu în cuşc ? JEAN: Mi-e team c da. Ce rost are s schimbi cuşca? Dar nu noi hot râm! Mai bine s r mânem în aceeaşi cuşc . ALEXANDRE: N-ai putea. Dac te-ai plictisit deja, înseamn c vrei s pleci în alt parte. Accep i deja aventura. Iar ceilal i ne împing mereu. JEAN: Un col işor mi-ar fi de-ajuns! ALEXANDRE: Cât crezi c o s mai g seşti col işoare liniştite? Gata, s-a terminat cu ele. Vezi şi tu, îi vezi, te asediaz , te halesc. JEAN: Ce-mi spui tu m -ngrijoreaz şi în acelaşi timp m linişteşte: plictisul înseamn dorin a aventurii, ner bdarea aventurii. Dar nu, nu e deloc sigur. Eu mai r mân un pic, atât cât pot. Cu dou -trei fiin e pe care le iubesc. Nu vreau s le las singure. ALEXANDRE: Eu cred c pot s m dezleg. Nu vreau s fiu dat pe uş afar , am s m arunc în aventur înainte s m alunge. JEAN: Abisul f r cap t al aventurii. Saltul peste zid! Dar dac dincolo e abisul? ALEXANDRE: Oamenii au f cut primii paşi pe lun . Au îndr znit! Trebuie doar pu in mai mult îndr zneal ! N-am s aştept s fiu dat pe uş afar .

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

TR

.M

Bilet nr. 145

AG

UR

EL

15-17 februarie 2010

35

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

11
OR GE SC U

le

GI

UL

Cel mai ciudat lucru a fost atunci când eu însumi am început s citesc. Dintr-odat aproape, direct pe cuvinte şi nu pe litere, aşa cum se întâmpl de obicei. Le recunoşteam de parc le-aş mai fi v zut undeva. Tata m-a aflat într-una din dup -amiezile de var , atunci când se întuneca mai târziu, şi, deci, el sosea acas pe vremea unei lumini g lbui, în camera mea, întins pe burt . Adic stând cufundat cu nasul într-o carte şi urm rind cu aten ie nu pozele, ci semnele ce înnegreau hârtia. Eram absorbit probabil de cele aflate, aşa c nu mi-am dat seama când a intrat. [...] I-am povestit, înfl c rându-m încetul cu încetul, despre p aniile celor trei purceluşi ce voiau s -şi fac o cas , iar dup ce şi-au f cut, au început s vin s cear ad post tot felul de alte animale, şi lupul cel r u ce voia s -i m nânce.

n

ma

or

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

Te

11
OR GE SC U

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

TR

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în conturarea orizontului spiritual al unui copil/ tân r? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

.M

AG

UR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat : a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)? Motiveaz - i r spunsul. b. Cum este sugerat pasiunea copilului pentru lectur ? c. Din a cui perspectiv este povestit întâmplarea: a copilului sau a adultului? Motiveaz - i r spunsul.

35

EL

E

9

[Citeşte cu voce tare textul.]

CO

LE

TR

(text adaptat dup Constantin Stan, Gerda)

.M

Bilet nr. 146

AG

UR

EL

15-17 februarie 2010

35

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 147

Te

Doar 2% dintre studen ii României acceseaz con inut online folosind computerele din facult i. Procentajul, extrem de sc zut fa de cel al studen ilor str ini, care trece de 60% în rile UE, arat cât de prost dotate sunt înc universit ile româneşti în privin a laboratoarelor de informatic . Nu este exclus, îns , ca acest procentaj redus s fie şi efectul accesului limitat pe care îl au înc studen ii românii în laboratoarele facult ilor, acestea fiind de multe ori inute mai degrab pe post de muzeu decât de s li func ionale. Dac accesarea Internetului din s lile facult ilor las de dorit, nu la fel stau lucrurile când este vorba de a g si informa ii necesare studiului folosind Internetul de acas . Procentajul studen ilor care stau acas şi îşi caut cursuri, informa ii necesare studiului este de 93%. Datele sunt oferite de studiul Tendin e în utilizarea instrumentului IT & C de c tre studen ii români, comandat de Intel România.

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

(Melania Mandas Vergu, Cât timp petrece genera ia Google pe internet) [Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. b. Care crezi c este explica ia dispropor iei dintre procentul studen ilor care acceseaz informa ia de la computerele facult ii şi procentul acelora care caut informa ii de acas ? c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.

11
OR GE SC U

35
TR .M AG

n

2. Care este opinia ta despre importan a Internetului în educarea tinerei genera ii? Sus ine aceast opinie cu argumente.

L D.

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 148

Te

CO

Eram în ultimul an de şcoal , la începutul verii, în fa a ultimelor examene, st team cu ochii în carte, pe o pajişte, când am auzit motorul unui avion venind dinspre munte. M hot râsem s intru în avia ie, pentru care descopeream cu întârziere o pasiune neprev zut şi irevocabil . Nu în elegeam de ce aşteptasem atâta, când nevoia zborului era în mine înc din copil rie. Fric nu-mi fusese niciodat , ca atâtor oameni, printre ei şi în frunte fiind biata mea mam , care m ruga cu mâinile împreunate s aleg altceva. Dac ezitasem cred c nu fusese alt cauz decât c nu m socoteam vrednic. Altfel, înc din primele clase, când ascultasem o conferin despre avia ie, începusem s înv ce este avionul şi cum zboar , toate mi se p reau simple şi netede, veneau de la sine şi se legau între ele, mi se p rea c le aveam în cap de la naştere.

n

ma

or

le

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

(text adaptat dup Radu Tudoran, Retragerea f r tor e)

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

2. Care este opinia ta despre importan a alegerii unei profesii potrivite? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

SC

U

TR

.M

AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat : a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i r spunsul. b. Care este elementul central în jurul c ruia se concentreaz mesajul textului? c. Ce motive sus in proiectele de viitor ale tân rului?

11

35

[Citeşte cu voce tare textul.]

UR

EL

E

9

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 149

Te

Cartea reprezint cel mai complex depozit al inteligen ei omeneşti, înmagazinând în filele ei cunoştin e, sensibilitate, fapte pe care le p streaz intact un timp nedefinit. O carte o citeşti când vrei, cum vrei şi ori de câte ori vrei. Acest prieten t cut î i ofer ori de câte ori ai nevoie acelaşi r spuns fidel la fiecare întrebare şi-l repet cu nesfârşit r bdare pân ce l-ai în eles. Cartea este atât de în eleg toare, încât atunci când n-ai în eles-o nu se sup r , nu jigneşte, te aşteapt s revii. O carte te trimite la alte c r i şi toate împreun formeaz baza trainic a culturii noastre. Toate celelalte mijloace de r spândire r mân subordonate c r ii şi subordonate vor r mâne oricât de mult se vor înmul i şi perfec iona procedeele tehnice. În ciuda progresului rapid al ştiin ei, cartea r mâne nemuritoare în educarea şi formarea personalit ii fiec rui om […].

n

ma

or

le

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este opinia ta despre rolul c r ii în formarea personalit ii unui om? Sus ine, cu argumente din text, din cultura ta general sau din experien a personal , opinia prezentat .

SC

U

TR

.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de mai sus. b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul. c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

11

35
AG

UR

EL

E

9

(Valentina Lupu, Cecilia Vasilescu, Pledoarie pentru lectur )

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

35
TR .M AG UR

11
OR GE SC U

15-17 februarie 2010 Bilet nr. 150

[Citeşte cu voce tare textul.]

L D.

n

ma

or

PR

Te

CO

LE

GI

Proba A)

Pr ob a_ A

le

UL

TE

HN

IC

G-

RA

AP

OR

GE

2. Care este opinia ta despre rolul animalelor de companie în dezvoltarea copiilor? Sus ine, cu argumente, opinia exprimat .

SC

U

TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i r spunsul.

11

35
.M AG

(Panait Istrati, Chira Chiralina)

UR

EL

E

9

Îl botezai Lupu, nume potrivit purt rii lui s lbatice şi demne. Câinele acesta avea un suflet deosebit. Cu toate c era mort de foame, mânca încet, cu delicate e şi se ferea s -şi ia îmbuc tura de-a dreptul de pe p mânt. Pentru ca s -i dovedesc c -l în elegeam, nu-i mai aruncam carnea de-a dreptul pe p mânt, ci i-o înveleam în hârtie. F r -ndoial c a b gat de seam aceasta, c ci, pentru întâia oar , se hot rî s se aşeze pe picioarele dind r t şi s m priveasc în fa . Lupu era brun, un câine de rând şi destul de voinic. […] — S rmane Lupu! îi vorbeam, întinzându-i în semn dezn d jduit mâna printre gratii şi cerşind un semn de încredere. […] Hai, frate Lupule, apropie-te şi las -m s te mângâi! Dup ce a ascultat s pt mâni în şir plângerile mele dezn d jduite, s-a apropiat într-o bun zi, cu îndr zneal . […] În ziua aceea, mi s-a dat cea mai sincer strângere de mân din câte am primit în via a mea.

n

ma

or

le

Te

CO

LE

GI

UL

TE

HN

IC

G-

RA

L

D.

PR

AP

-

EL

E

9

Examenul na ional de bacalaureat 2010

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->