A Romana Oral 12 Februarie 2018 Var 01 PDF

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2018
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 1
CE
-
DE
Citeşte textul cu voce tare.
ti
C
Joi, 16 noiembrie 2017, ora 18:30 la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, vă
I
ET
invităm la conferința „Memoria unui oraş ficţional – Bucureşti, început de secol XX”, susținută de
s
OR
Carmen Mușat, parte din seria de toamnă a conferințelor organizate de Muzeul Municipiului
re
TE
București.
„Câtă realitate şi câtă ficţiune încap în reprezentarea literară? Unde se termină oraşul şi
LI cu
UL
unde începe «oraşul de hârtie» într-un roman? O lectură atentă a prozei lui Camil Petrescu scoate
CE
la iveală un personaj inedit, seducător şi plin de contraste: Bucureştiul imaginat de prozatorul

Bu
român este un oraş melancolic şi, în acelaşi timp, dinamic, suspendat nu doar între Orient şi
Occident, ci şi între epoca trăsurilor şi cea a automobilului. De la Universitate în strada Olari, de la
1
Parlament la Hipodrom, din Dealul Arsenalului în strada Dionisie şi din strada Câmpineanu pe
9
Calea Victoriei, personajele din «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război» se mişcă
51
într-un spaţiu trasat cu precizie, în care se amestecă nume de străzi şi de personalităţi din epocă,
denumiri ale unor instituţii şi ale unor cartiere (unele dispărute, altele încă valabile). Fidelitatea faţă
de detaliile geografiei oraşului, atenţia acordată arhitecturii caselor, precum şi redarea amănunţită
L
BA
a traseelor străbătute de Ela şi Ştefan Gheorghidiu în lungile lor plimbări prin oraş sunt tot atâtea
porţi prin care cititorul pătrunde simultan în spaţiul oraşului şi în lumea lăuntrică a personajelor. O
-
CE
viziune a oraşului este dublată, în proza camilpetresciană, de o «viziune a sentimentelor». Îmi
DE
propun să străbat drumul între cele două oraşe, cel istoric şi cel ficţional, luându-i drept călăuze
i
atât pe Ştefan Gheorghidiu, cât şi pe Ela.” – afirmă Carmen Muşat.

IC
st
www.historia.ro
ET
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
dat:
re
OR
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
l
TE
ra
identificat cu exemple din textul dat.

_o
na
ma
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii istoriei unei localităţi? Motivează-ţi răspunsul.
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 2
CE
-
DE
ti
C
Din Europa până în Africa sau Asia, al Doilea Război Mondial a angrenat în luptele sale
I
ET
dintre Aliați și Axă multiple state. În cele urmează, veți regăsi diferite povești și istorii ecranizate
s
OR
despre cel mai important eveniment istoric al secolului trecut. Lista nu este neapărat un top, ci
re
TE
surprinde, mai degrabă, niște recomandări de filme care merită vizionate.

1. „Das Boot” – „Submarinul” (Germania de Vest, 1981): nominalizat pentru șase premii
LI cu
UL
Oscar, filmul prezintă drama echipajului aflat la bordul unui submarin nazist din timpul celui de-al
CE
Doilea Război Mondial. Centrat foarte mult pe stările emoţionale ale membrilor echipajului, filmul
Bu
poate prezenta la fel de bine povestea oricărui submarin, fie el englez, francez, fie rusesc.
Renunţând la excesele patriotice sau la declaraţiile războinice inutile, regizorul propune
1
publicului cinefil o atentă descriere a existenţei claustrofobice şi tensionată resimțită de soldaţii ce
9
au luptat la bordul submarinelor.
51
2. „Talvisota” – „Războiul de iarnă” (Finlanda, 1989): lansat în anul 1989, filmul a avut
încasări record în ţara natală. Pornind de la cartea lui Antti Tuuri, „Războiul de iarnă” (dramă
istorică) prezintă rezistenţa eroică a armatei finlandeze împotriva numeroaselor trupe sovietice de
L
la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
BA
Cadrele cinematografice realizate, în principal, în timpul iernii descriu în detaliu lipsurile şi
-
CE
condiţiile naturale vitrege pe care trebuiau să le îndure soldaţii finlandezi pentru apărarea
DE
independenţei.
i
Cosmin Ion, 30 de producţii cinematografice pe care nu trebuie să le ratezi! O perspectivă

IC
st
cinematografică globală despre al Doilea Război Mondial, www.historia.ro

ET
re
dat:
OR

l
TE
ra
_o

na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
2. Care este opinia ta despre rolul filmelor care au ca subiect evenimente istorice? Motivează-ţi
_l
si
a_
răspunsul.
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 3
CE
-
DE
Art. 1
ti
C
Se aprobă organizarea acţiunii de voluntariat în domeniul protecţiei consumatorilor, prin
I
ET
recrutarea de agenţi voluntari pentru protecţia consumatorilor şi încheierea contractului de
s
OR
voluntariat de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
re
TE
Art. 2
LI cu
(1) Recrutarea agenţilor voluntari pentru protecţia consumatorilor se face dintre persoanele
UL
care au împlinit vârsta de 18 ani, pe baza consimţământului liber exprimat, în temeiul cererii de
CE
Bu
înscriere, însoţite de:

a) C.V.;
1
b) cel puţin o recomandare, care să ateste competenţa, experienţa şi seriozitatea
solicitantului, din partea unei instituţii de învăţământ, a unui institut de cercetare sau din partea
9
autorităţilor locale – primar, viceprimar sau secretar al primăriei, după caz.
51
(2) Selecţionarea agenţilor voluntari se face de către o comisie formată din directorul
coordonator adjunct al comisariatului judeţean pentru protecţia consumatorilor şi cel puţin unul
L
dintre angajaţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor desemnaţi să coordoneze
BA
activitatea Corpului Voluntarilor pentru Protecţia Consumatorilor, pe baza documentelor depuse şi
-
în urma unui interviu despre cunoştinţele privind legislaţia în domeniul protecţiei consumatorilor.
CE
DE
Ordin nr. 498/2009 privind aprobarea organizării acţiunii de voluntariat

în domeniul protecţiei consumatorilor
i
IC
st
dat:
ET

re
OR

l
TE
ra
_o
na
ma
cu
2. Care este opinia ta despre participarea la acţiuni de voluntariat? Motivează-ţi răspunsul.

ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 4
CE
-
DE
ti
C
Ce înseamnă – dacă mai înseamnă ceva – „universalul” și „literatura universală” astăzi?
I
ET
Textul de mai jos oferă răspunsul meu la această întrebare. Acest răspuns, anticipez, contestă
s
OR
termenii plasați între ghilimele. Dar o face, în esență, pentru a afirma finalmente, mai plauzibil,
re
TE
locul important ocupat de literatura română în lume. Pentru a începe, revin la ipoteza articulată
acum câteva săptămâni într-o prelegere la Yale despre ceea ce am numit, atunci, „rețeaua Kafka”.
LI cu
UL
În centrul acelei conferințe s-a aflat, deci, conceptul de rețea, mai precis, „ecosistemul literar”. Îl voi
CE
folosi și în cele ce urmează, pentru a oferi un punct de vedere despre literatura lumii și literatura
Bu
română în ea la începutul noului mileniu, perspectivă care, în ceea ce mă privește, implică o

abandonare sau, cel puțin, o redefinire radicală a noțiunilor de universal și de literatură universală.
1
Prezentarea mea va culmina, la capătul unui argument dezvoltat în câteva trepte, cu punerea în
9
joc a unui alt concept, mai precis a unei metafore critice, aceea a valorii literare ca întreprindere
corporatistă, aventură estetică și „business venture”.
51
Christian Moraru, Literatura universală nu există,
L
în Observator cultural, nr. 903/2017
BA
-
CE
dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
DE
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
i
Argumentează-ţi răspunsul.
IC
st
2. Care este opinia ta despre lectura cărţilor din patrimoniul literaturii universale? Motivează-ţi
ET
răspunsul.
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 5
CE
-
DE
Limba română începe cu o scrisoare. Literatura română este un lung epistolar, până la
ti
C
inventarea telefonului, dar şi după aceea. E-mailul e tot o scrisoare. Nu formatul şi suportul
I
ET
contează, ci tipul de comunicare. Scrisoarea este personală, ea e comunicarea de la om la om, de
s
OR
la personaj la personaj şi are un caracter tainic. Căzută în altă mână, sub alţi ochi, ea poate fi fără
re
TE
valoare şi ridicolă, generatoare de încurcături, rupturi, împăcări sau panică sau, după caz, fatală. O
LI cu
scrisoare durează, ca şi o operă, mai mult decât autorul şi este o rezumare a epocii ei mai mult
UL
decât credea Shakespeare că e actorul.

CE
Bu
Autorii (noştri) de literatură au înţeles valoarea scrisorii, mai ales pe scenă, unde scrisoarea
face personajul să vorbească fără ca el să fie prezent, precum Rică evocat de Ziţa prin propria-i
1
scrisorică înainte de a apărea fizic. Caragiale, ca maestru al teatrului, îmbogăţeşte distribuţia cu
personaje prezente epistolar: fiul lui Trahanache, un Teodosie pe dos, care îi scrie tatălui învăţături,
9
şeful de partid, becherul, care cere alegerea cu orice preţ, dar „cu orice preţ” a lui Agamiţă. Şi chiar
cu Galibardi adus de Leonida prin citarea celebrei lui telegrame către naţia română. 51
După luptă, războinicul scrie pe genunchi „o carte” către doamna sa. Nu rezumă bătălia, ci
L
gingaşele sentimente. Când nu ştie carte, soldatul Ion îl pune pe căprarul Nicolae să compună
BA
scrisoarea pentru el. Acesta amână, cât expeditorul e viu, şi îşi ţine cuvântul postum, trimiţând
-
implicit vestea morţii lui de la Muselim Selo. Mamele analfabete din satul lui Goga scriu feciorilor
CE
de la oaste prin cuvintele şi stilul Dăscăliţei. [...]
DE
În ziua de azi, oamenii şi, mai nou, chiar personajele îşi scriu prin e-mail. Şi în acest caz, cu
i
toate parolele, căsuţele poştale electronice pot fi violate. Resursele literare ale corespondenţei
IC
private rămân veşnic inepuizabile!

st
ET
Horia Gârbea, Scrisori, depeşe, telegrame, în România literară, nr. 50/2006

re
OR
dat:
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
2. Care este opinia ta despre împărtăşirea sentimentelor prin scrisoare sau prin e-mail? Motivează-ţi
Bu
CE
mb
Li
A_
răspunsul.
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 6
CE
-
DE
Copou – Iaşi, 20 septembrie [1]930
Stimate domnule Stan,
ti
C
Ducându-mă în Bucureşti, am trecut pe la Steinberg, unde am găsit cartea de cl[asa] a II-a
I
ET
gata, tipărită în foarte bune condiţiuni.
s
OR
D[om]nii Steinberg mi-au prezentat o scrisoare comercială care stabileşte dreptul de autor pe
re
TE
care am semnat-o. Chiar atunci am aflat că d[umnea]ta încă nu iscăliseşi acest aranjament, deşi
LI cu
cărţile au început a se tipări.

UL
Ieri, în Iaşi, prietenul meu Topîrceanu, colaborator al nostru, mi-a atras atenţia că un
CE
Bu
asemenea contract de editură ar trebui să specifice anume lucruri, care să garanteze un control al
tirajului şi al vânzării. Topîrceanu are perfectă dreptate. M-am gândit că formula de învoire pe care
1
mi-au prezentat-o d[omniile] lor d[omnii] Steinberg este a lor, nu a dumitale.
Te rog să intervii, ca într-o formă oarecare drepturile autorilor să fie complet clarificate şi
9
garantate. Pe Steinberg tatăl şi fiul îi ştiu oameni oneşti. Dar contractele nu se fac pentru oamenii
neoneşti, căci aceştia găsesc totdeauna mijlocul să înşele. 51
Contractele se fac între oameni cinstiţi şi de bună-credinţă, stabilindu-se drepturile şi datoriile
L
fiecăruia. Deci se impune o justificare de tiraj, un control al numărătoarei, data scadenţei etc., care
nu se prevăd în scrisoarea de mai sus.
BA
-
Cartea a apărut, cum am spus mai sus, în excelente condiţiuni. Cea de clasa a treia apare şi
CE
ea. Ultima mai târziu. [...]
DE
Cu prietenie,
i
Mihail Sadoveanu
IC
[P.S.] În privinţa articolelor favorabile de presă, voi avea toată grija.

st
ET
Nicolae Scurtu, Scrisori de la Mihail Sadoveanu, în România literară nr. 9/2013

re
OR
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
l
TE
ra

_o
na
ma
cu
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
ro
a_
ur
Argumentează-ți răspunsul.
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
2. Care este opinia ta despre importanța încheierii unui contract la începutul unei activităţi?
Li
A_
Motivează-ţi răspunsul.
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 7
CE
-
DE
1. Mitul Atlantidei a fascinat umanitatea timp de mai bine de două milenii, de la relatările lui
ti
C
Platon despre continentul dispărut în apele mării. Încă din Antichitate, opiniile despre Atlantida au
I
ET
fost împărțite, mulți filozofi considerând că relatarea lui Platon este o ficțiune, în timp ce alții
s
OR
considerau că este bazată pe un fapt real. De atunci, continentul misterios a fost „descoperit” de
re
TE
zeci de ori, în diferite locuri din toată lumea.

LI cu
Teoria care a prins avânt în ultimele decenii susține că miturile despre Atlantida au fost
UL
inspirate de civilizația minoică din Creta, care a precedat civilizația elenă în Marea Egee. Întreaga
CE
Bu
civilizație a dispărut din cunoștințele oamenilor până la începutul secolului al XX-lea. Odată cu
redescoperirea marelui palat de la Knossos, gloria civilizației minoice a renăscut.
1
Mulți arheologi consideră că relatarea dezastrului care ar fi scufundat Atlantida ar putea fi
inspirată de o catastrofă reală de mari proporții: erupția vulcanului Thera aflat în insula
9
grecească Santorini (circa 1600 î. Hr.).
51
Cercetările arheologice începute pe insulă în anul 1967, sub conducerea lui Spyridon Marinatos,
au scos la iveală o civilizație spectaculoasă. În situl arheologic de la Akrotiri au fost descoperite fresce
L
foarte bine păstrate, case cu mai multe etaje și o așezare foarte bine organizată. Sistemul de
BA
alimentare cu apă sugerează că locuitorii cetății aveau acces atât la apă rece, cât și la apă caldă, apa
-
caldă fiind asigurată de vulcanul care le-a adus pierirea.

CE
Cristian Voda, Top 10 cele mai misterioase descoperiri arheologice din toate timpurile,
DE
www.historia.ro
i
IC
st
citat:
ET

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
re
OR
Argumentează-ți răspunsul.
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
2. Care este opinia ta despre importanţa lecturii unor texte istorice? Motivează-ţi răspunsul.
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 8
CE
-
DE
Principiul politeţii este considerat drept un complement necesar al principiului cooperativ.
ti
C
Considerată drept una dintre universaliile comportamentului comunicativ al oamenilor, politeţea
I
ET
este dificil de definit mai ales pentru că standardele şi formele sale concrete de expresie sunt
s
OR
extrem de diversificate temporal, spaţial, social şi chiar individual. [...] Cercetările mai noi disting
re
TE
însă între un tip de politeţe orientată spre satisfacerea eului negativ al participanţilor – şi denumită,
de aceea, „politeţe negativă” – şi un tip de politeţe orientată spre satisfacerea eului pozitiv al
LI cu
UL
participanţilor – „politeţea pozitivă”. Primul tip constituie nucleul comportării respectuoase, având
CE
Bu
ca efect păstrarea distanţei faţă de ceilalţi, cel de-al doilea constituie nucleul comunicării familiare,
glumeţe, având ca efect accelerarea relaţiilor între indivizi. Politeţea negativă este adecvată numai
în anumite situaţii de comunicare: când distanţa socială dintre partenerii de discuţie este mare sau
1
când, prin poziţia sa, unul dintre parteneri are controlul interacţiunii (profesorul faţă de elevi, părinţii
9
în raport cu copiii etc.). În alte situaţii de comunicare – între parteneri egali (colegi, prieteni etc.) –
51
politeţea nu este exclusă, dar modalităţile de manifestare a acesteia sunt diferite; buna
desfăşurare a raporturilor comunicative se întemeiază, în acest caz, pe folosirea strategiilor politeţii
L
pozitive.
BA
Strategiile politeţii negative au la bază diverse mecanisme de atenuare a unor posibile
-
prejudicii. Pot fi menţionate, de exemplu, folosirea interogativă şi nu imperativă: „Ai o rochie nouă!
CE
De unde ai luat-o?”, „Ai aranjat splendid casa!”. Strategiile specifice politeţii pozitive se întemeiază,
DE
de exemplu, pe sublinierea admiraţiei, interesului, aprobării pentru partener: „Vrei să-mi dai cartea
i
aceea?”, în loc de „Dă-mi cartea aceea!”.

IC
st
Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Principii de bază ale comunicării,

ET
în Limbă şi literatură română

re
OR
dat:
l
TE
ra

_o
na
ma
cu
ro
a_

ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
2. Care este opinia ta despre importanţa unui comportament politicos? Motivează-ți răspunsul.
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 9
CE
-
DE
ti
C
Diminutivul „facturică” mi se pare a fi, în primul rând, un semn clar al autohtonizării
I
ET
inevitabile a modelor şi modelelor străine: rostit în magazine moderne, de persoane tinere şi bine
s
OR
educate, care practică un comerţ cât se poate de standardizat, cuvântul creează atmosferă
re
TE
locală. Nu pare un rezultat al cursurilor de marketing sau al traducerilor din engleză: dimpotrivă,
e mai curând un ecou stabil al comerţului tradițional […]. Pe de altă parte, şi fără glumă, apariţia
LI cu
UL
unei asemenea forme nu e accidentală şi nici aberantă: atitudinea comunicativă, strategia

CE
conversaţională pe care o relevă este cât se poate de coerentă – şi, dacă nu universală, în orice
Bu
caz transculturală. Cel care vrea să vândă ceva recurge adesea la strategii ale politeţii pozitive,
ale familiarităţii, ca formă de apropiere de client. O strategie la fel de răspândită este cea de
1
minimalizare a aspectelor financiare ale schimbului comercial. [...]
9
Opţiunea pentru diminutiv – explicabilă, în termeni de tendinţe şi strategii generale – are
51
totuşi destule dezavantaje. Diminutivul e asociat, în bună măsură, limbajului infantil, în care
apare mai ales datorită tendinţei părinţilor de a-l folosi în adresarea către copii. Extinderea sa
creează un efect de „infantilizare” a situaţiilor, despre care s-a scris, nu o dată, cu iritare şi cu
L
BA
umor. Cu cât se aplică unei situaţii mai serioase, unui limbaj mai sobru, precis, tehnic, cu atât
mai mare e riscul de a produce efecte involuntar comice. Oricât de bune ar fi intenţiile, „facturica”
-
CE
e profund ridicolă. Să nu uităm, apoi, că diminutivul are mai multe valori – denotative („obiect
DE
mic”), dar mai ales stilistice: afective, dar şi depreciative, minimalizatoare, ironice. Riscul de
i
confuzie între ele nu e mic.

IC
st
Rodica Zafiu, Păcatele limbii: „facturica”, în România literară, nr. 31/2005

ET
re
dat:
OR

l
TE
ra
_o

na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
2. Care este opinia ta despre folosirea diminutivelor în limbajul cotidian? Motivează-ți răspunsul.
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 10
CE
-
DE
„Acest spectacol este pentru publicul de teatru neînfricat. Nu întreba. Nu căuta pe Google.
ti
Doar fii acolo” – așa descrie spectacolul „Autorul” autorul însuși, Tim Crouch, dramaturg și
I C
producător de teatru britanic. Este un spectacol dificil și incomod atât pentru actori, cât și pentru
ET
s
public. Totul în această nouă montare a lui Bobi Pricop, la Teatrul Național „Marin Sorescu” din
OR
re
Craiova, este atipic și împinge departe limitele de confort, în încercarea de a declanșa o reacție –
TE
este greu ca în epoca în care toate ororile sunt la distanță de un click, ca și cum ai avea de
LI cu
UL
selectat dintre mai multe canale de televiziune, pe care se difuzează drame și thrillere, să mai fii
CE
mișcat atât de ușor. Oamenii s-au imunizat, tragedia este reality-show și victimele par de multe ori
Bu
personaje într-un film neverosimil.

Imunizarea în faţa ororii
1
În această epocă a „social media” și a tehnologiei avansate, regizorul Bobi Pricop,
9
recunoscut pentru felul său inovator de a explora teatral mijloacele multimedia, alege, în cea mai
recentă producție a sa, „Autorul”, să nu apeleze la niciun suport media, nici măcar la un decor
51
minimalist, ci reduce eșafodajul la o amplasare strategică în sală: cei patru actori (Claudiu Bleonț,
Ioana Florentina Manciu, Vlad Drăgulescu, Vlad Udrescu) așezați printre spectatori. Bobi Pricop
L
renunță la toate conceptele clasice de construcție și dizolvă granița dintre scenă și sală, spațiul de
BA
joc fiind format din două rânduri de gradene, așezate față în față. Bobi Pricop se reinventează în
-
CE
acest spectacol, aruncându-și provocarea de a obține maximum de efect cu minimum de mijloace,
o provocare cu atât mai mare cu cât a dovedit că este printre puținii care știu cum să folosească cu
DE
sens tehnologia în teatru, fără să o transforme într-un pretext sau într-un simplu element ajutător.
i
IC
Silvia Dumitrache, Când cuvântul devine mai vizual decât imaginea,

st

ET
re
OR
citat:
l
TE
ra
_o
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
na
ma
cu
ro

a_
ur
at
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
UL
er
it
_l
si
a_
2. Care este opinia ta despre rolul vizionării unor spectacole de teatru în educația tinerilor?
Bu
CE
mb
Li
Motivează-ți răspunsul.
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 11
CE
-
DE
Duminică, 12 februarie 1939
ti
I C
ET
s
M-am decis să revin la romanul meu. Vreau să-l termin. E absurd să-l ţin de atâta vreme
OR
re
neterminat. Toată activitatea mea de scriitor (dar mai sunt eu un scriitor?) stă în loc din cauza lui. […]
TE
În plus, lucrând, pot regăsi – cel puţin pentru câtăva vreme – un sens vieţii ăsteia destrămate.
LI cu
Măcar atâta lucru să rămână scrisul pentru mine: un refugiu.

UL
Dacă va fi nevoie mă voi închide în casă. Dacă va fi greu să mă închid în casă (Zoe, Leni,
CE
Bu
Fundaţia, telefonul etc., etc.) voi pleca din Bucureşti. Trebuie.

Am recitit azi manuscrisul. L-am recitit cu destulă plăcere. Primul lucru de făcut este să pun
1
la punct partea reconstituită. Las deoparte regretele, las deoparte sentimentul că ce am pierdut
este în fond ireparabil, iar ce reconstitui este insuficient, dacă nu complet ratat – las deoparte
9
scrupule şi suspine (scrupulele astea nu sunt şi ele o formă de lene?), las totul deoparte şi pornesc
51
deocamdată să las în ordine tot ce se află scris până azi. În câteva zile – 2, 3, dar în niciun caz mai
mult de 4 – trebuie să pot da unei dactilografe cele şase capitole scrise. Iar mai pe urmă trebuie să
L
urmeze restul. Nu-mi acord mai mult de o lună pentru totul. La sfârşitul lui martie cartea să apară!
E o făgăduială, e un legământ, e o chestiune de seriozitate.
BA
-
CE
Mihail Sebastian, Jurnal
DE
i
citat:
IC
st
ET
re
OR
2. Care este opinia ta despre scris ca modalitate de refugiu? Motivează-ți răspunsul.

l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 12
CE
-
DE
ti
C
Bucureşti, 6 iulie 1940
I
ET
Dragă Domnule Sebastian,
s
OR
Nu caut prea mult să-mi explic mobilul pentru care îţi scriu: n-aş găsi niciunul valabil, ci numai
re
TE
entuziasmul celor 17 ani ai mei şi îmi dau seama că, în momentul când vei citi scrisoarea, cele
câteva cuvinte aruncate pe hârtie nu-ţi vor dezvălui sentimentele care m-au determinat s-o fac.
LI cu
UL
Oare luna care bate în plin acoperişul din faţă, adierea vântului ce-mi aduce zvon de tei sau
CE
ultima dumitale carte, pe care am terminat-o chiar acum, m-au făcut să mă gândesc la
Bu
Mihail Sebastian? Cred totuşi că fiecare element îşi are contribuţia sa. Te vei întreba care este
vina dumitale că eu am 17 ani şi că este luna plină, ca să-mi suporţi reveriile... Toată vina pe care
1
o ai este de a-mi fi procurat momente de intensă linişte şi zbucium şi de reală bucurie şi întristare.
9
M-am regăsit în Ann în momentul în care, cocoţată pe gard, rupea o creangă de liliac, cum m-am
51
regăsit în Paul când, pentru prima dată fiind la schi şi alunecând la vale, a trecut prin acea gamă
de la frică la o indiferenţă totală de ce va veni, având în acelaşi timp clipe de un curaj uimitor. Ai în
aceste pagini o putere de descriere atât de mare, încât simţeam vântul care-mi tăia obrajii, vedeam
L
BA
zăpada albă care mă orbea şi auzeam răsuflarea camarazilor din cabană. Şi când am întors ultima
filă a cărţii mi-am spus: Aş vrea să-l cunosc pe acest om. [...] Trebuie să fii îndrăgostit de munte,
-
CE
altfel n-ai fi putut să-l prinzi în toate momentele lui şi să descrii atât de bine influenţa pe care o are
DE
asupra oamenilor. Dar stările sufleteşti care mi-au fost determinate atât de citirea cărţii, cât şi de
i
vederea piesei, nu le pot aşterne pe hârtie pentru că, oricât aş căuta, nu aş găsi cuvinte potrivite. [...]
N. M.
IC
st
Mihail Sebastian, Scrisori inedite, în România literară, nr. 51/2004

ET
re
OR
citat:
l
TE
ra
a. Ce se poate deduce din text despre receptorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
2. Care este opinia ta despre comunicarea prin scrisori? Motivează-ți răspunsul.

Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 13
CE
-
DE
ti
C
L.D: Simțirea este mai importantă decât inteligența sau e vorba numai de un acord
I
ET
între cele două ?
s
OR
V.M.: E fundamental să intre în rezonanță. A fost o mică reținere legată de faptul că acest
re
TE
simț al inimii ar aparține cardiologilor. Aparține tuturor oamenilor care își fac meseria cu tot sufletul.
De fapt, inima este cel mai bun barometru pentru suflet. Sufletul se exprimă foarte bine aici, dar nu
LI cu
UL
este sediul lui.

CE
L.D: Care este sediul sufletului?

Bu
V.M.: Sediul sufletului este spațiul ființei noastre. Habar n-am unde. Nu poate fi într-un loc.
În primul rând, sufletul este o entitate informațională. Nici materială, nici energetică. În consecință,
1
se sustrage coordonatelor spațiu-timp. Este o entitate informațională, pentru că o informație, din
9
Antichitate și până acum, este aceeași, nu depinde de suport. Are nevoie numai de un vector: o
scriem pe ceva, o găsim, o spunem. Dar informația ca atare este aceeași.
51
L.D: Ar trebui să întreb ce se întâmplă cu o inimă îndrăgostită sau ce se întâmplă cu
un suflet îndrăgostit? Pasiunile vizează sufletul sau vizează inima?
L
BA
V.M.: Sufletul. Și inima este cea care vibrează cel mai mult. De-aia îi sfătuiesc pe pacienți
să folosească inima ca pe o busolă. În general, când apare un impas, au nevoie să-și reîncarce
-
CE
sufletul. Căutați lucruri la care inima dumneavoastră vibrează! E ca și cum ai avea o busolă și o
DE
miști în toate direcțiile, încerci toate orizonturile și, dintr-o dată, va începe să vibreze. Pe linia aia
i
trebuie să mergi, acolo unde inima ta bate frumos. Nu repede sau altfel, ci frumos. E o altfel de
bătaie.
IC
st
Laura Dumitrescu, Iubirea apare atunci când două suflete devin coerente, interviu cu
ET
Vladimir Moldoveanu, medic specialist în cardiologie, în Observator cultural, nr. 903/2017

re
OR
l
TE
ra
_o
citat:
na
ma
cu

ro
a_
ur
at
UL
er
it

_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
2. Care este opinia ta despre legătura dintre iubire și raţiune? Motivează-ți răspunsul.
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 14
CE
-
DE
ti
C
Christian Dior și-a închipuit din copilărie că este arhitect și muzician. Cu toate că urmează
I
ET
studii politice, este obsedat de „politica bunului gust în moda feminină”. Student fiind, va desena
s
OR
diferite costumații, pe care are curajul să le propună unor mari „boși” precum Schiaparelli,
re
TE
Nina Ricci, Jean Paton, Anna Piaggi. Culmea: sunt acceptate și stipendiate așa cum se cuvine!
Banii primiți sunt investiți într-o primă galerie de artă. Apoi, ca tot omul ce prosperă, deschide
LI cu
UL
o a doua galerie, în care, cu marea pasiune pentru pictură, va vernisa o expoziție a suprarealismului.
CE
Elanul sporește în 1935, când „Le Figaro” și „Jardin de mode” îi publică propriile ilustrații. În
Bu
înnegurații ani ai războiului, este concentrat, apoi demobilizat, iar când norii se mai împrăștie,
americanii îl răsplătesc, la Dallas, cu Oscarul pentru Modă. Mintea sa vulcanică îl face să caute
1
necontenit alte experiențe, așa că, explorând regatul parfumurilor, va lansa parfumul „Diorama”.
9
Faima crește: în 1950, în prezența tinerei Regine Elisabeta a II-a, la Ambasada Franței din Londra,
51
îşi va prezenta creația. Va face și o altă expoziţie în prezența Prințesei Grace Kelly de Monaco, o
fostă actriță hollywoodiană și o persoană extrem de exigentă și plină de rafinament artistic.
L
Florin Colonaş, Christian Dior, un prinț al modei,
BA
-
CE
DE
citat:
i

IC
st

ET
2. Care este opinia ta despre cunoaşterea biografiei unor personalităţi? Motivează-ți răspunsul.
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 15
CE
-
DE
ti
C
Nu mică mi-a fost surpriza de a primi din partea autorului un exemplar-semnal al cărții
I
ET
acum mai bine de o lună. Am citit-o cu bucurie, dar și cu mândria de a mă delecta cu povești
s
OR
înaintea multora. Pare nepotrivit termenul de „poveste” asociat cu genul S.F. în care se încadrează
re
TE
proza de față? Poate. Numai că eu le-am calificat așa după ce am parcurs pe nerăsuflate primul
LI cu
text, cel ce dă și titlul volumului: „Eu 2.0”, un fel de prolog la declarația de dragoste către
UL
Cassandra, femeia ce bântuie tandru și dureros mintea naratorului.

CE
Bu
„Eu 2.0” – După moarte, un scriitor semnează un contract în urma căruia intelectul îi este
înmagazinat într-un spațiu virtual, fără posibilitatea de a primi informații din afară. Plănuiește să
1
continue să scrie, astfel încât fiica sa să poată beneficia de încasările de pe urma vânzărilor.
Numai că lucrurile nu merg chiar după cum se aștepta acesta. Descoperă că rolul de Demiurg nu e
9
deloc ușor, că aplicarea legilor vechi după care se ghidase pe timpul vieții poate fi plictisitoare. Cea
51
care-l salvează e Cassandra, cea de-a cincea soție. Varianta 2.0 a scriitorului alege să-și petreacă
veșnicia alături de ea. E interesantă relatarea prin prisma unui om al literelor, străin de tehnică, ce
L
deslușește termenii sau strategiile informaționale mai întâi pentru el însuși, apoi pentru lector.
BA
Aerul de confesiune, precum și ritmul constant, dar nu monoton al frazelor, dau un farmec aparte
-
textului.
CE
Teodora Matei, „Eu 2.0” de Dan Doboș, www.fanzin.clubsf.ro
DE
i
citat:
IC
st
ET
re
OR
2. Care este opinia ta despre lectura recenziilor unor cărţi? Motivează-ți răspunsul.
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 16
CE
-
DE
Gata și cu ediția din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus. Ediția a XXIV-a, dar, de fapt,
ti
C
nici nu mai contează care… Cu ce am rămas? Cu câteva lansări de carte, unele spectaculoase,
I
ET
altele doar gălăgioase, cu prezența și prestația a numeroși scriitori și oameni de cultură pe care,
s
OR
altfel, nu ai șansa prea des să-i vezi de aproape, cu niscaiva cărți achiziționate, fiecare după
re
TE
preocupările, pasiunile, interesul sau după bugetul lui. Buluceală, priviri, voci și sunete diverse, ca
LI cu
la Moșii pe care nu i-am apucat, ca la târgurile de carte din București, „Bookfest” și „Gaudeamus”,
UL
care, deja, fac cumva istoria mică a orașului. Și a noastră, cum-necum.

CE
Bu
Un frumos și elegant album îi este dedicat lui Ștefan Câlția. Pictorul. Iubitorii de artă îl știu și
îl apreciază foarte bine. Dar marele public? Ca și în cazul lui Theodor Pallady, credem că Ștefan
1
Câlția merită mai mult decât aprecierile entuziaste ale numeroșilor lui admiratori sau (foști)
numeroși studenți pentru a intra în conștiința marelui public român. O expoziție deschisă până de
9
curând, luni bune de-a rândul, la Muzeul Colecțiilor de Artă, „Ștefan Câlția: Obiecte grăitoare”, a
51
constituit pretextul editorial și suportul material pentru o excepțională lucrare: albumul cu același
titlu, scos sub egida Muzeului de Artă al României, Fundației „Ștefan Câlția” și a „Galeriei Posibile”.
L
Un sobru – altminteri, la obiect – „Cuvânt înainte” semnează Liviu Constantinescu. Un text călduros,
BA
„Înapoi la Obiect. Înapoi la Ștefan Câlția” semnează poeta Svetlana Cârstean. Urmează un număr
-
de reproduceri după lucrările artistului, precum și surpriza inefabilă a expoziției (pentru cine a
CE
văzut-o „in situ” sau o parcurge acum, în album) constituite dintr-o sumedenie de obiecte, unele de
DE
artă populară – ceramică, sub diverse forme, altele de uz gospodăresc din lumea rurală a unei
i
Românii de odinioară.
IC
st
Cristina Manole, Noutăţi la Gaudeamus 2017, în Observator cultural, nr. 901/2017

ET
citat:
re
OR

l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
2. Care este opinia ta despre organizarea unor târguri de carte? Motivează-ți răspunsul.
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 17
CE
-
DE
Art. 4
ti
I C
Prezenta lege recunoaşte şi garantează dreptul oricărei persoane de a recepţiona liber
ET
s
serviciile de programe de televiziune şi radiodifuziune oferite publicului de către radiodifuzorii aflaţi
OR
re
sub jurisdicţia României şi a statelor membre ale Uniunii Europene.

TE
Art. 5
LI cu
(1) Libertatea de difuzare pe teritoriul României a serviciilor de programe televizate şi

UL
radiodifuzate ale radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia statelor membre ale Uniunii Europene este
CE
Bu
recunoscută şi garantată prin prezenta lege.

(1.1) Distribuitorii de programe televizate, indiferent de modalitatea de transmisiune, trebuie
1
să includă în mod obligatoriu în grila de programe şi să difuzeze la momentul transmiterii şi în
integralitatea lor programele televizate finanţate din fonduri publice ori cele stabilite prin
9
angajamente internaţionale, în condițiile şi în limitele prevăzute la art. 82.
51
(2) Opţiunea oricărei persoane cu privire la programele şi serviciile oferite de radiodifuzori
sau de distribuitorii de servicii este secretă şi nu poate fi comunicată unui terţ decât cu acordul
L
persoanei respective.
Art. 6
BA
-
CE
(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.
(2) Independenţa editorială a radiodifuzorilor este recunoscută şi garantată de prezenta
DE
lege.
i
Legea nr. 504/2002, legea audiovizualului, consolidată în 2008

IC
st
ET
citat:
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
2. Care este opinia ta despre cunoaşterea legii audiovizualului? Motivează-ți răspunsul.

ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 18
CE
-
DE
ti
C
Capitolul I – Dispoziţii generale
I
ET
Art. 1
s
OR
(1) Prezenta lege reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor de viaţă şi
re
TE
bunăstare ale animalelor cu sau fără deţinător.

(2) Gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se reglementează
LI cu
UL
prin lege specială.

CE
Art. 2
Bu
În sensul prezentei legi, prin deţinător de animale se înţelege proprietarul, persoana care
deţine cu orice titlu valabil, precum şi orice persoană fizică sau juridică în îngrijirea căreia se află
1
animalul.
9
Art. 3
51
Deţinătorii de animale au obligaţia de a asigura aplicarea normelor sanitar-veterinare şi de
zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducţia, exploatarea, protecţia şi bunăstarea
animalelor.
L
Art. 4
BA
Deţinătorii de animale au obligaţia de a avea un comportament lipsit de brutalitate faţă de
-
CE
acestea, de a asigura condiţiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, de a nu
DE
le abandona şi/sau izgoni.

i
Legea 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată în 2014

IC
st
ET
citat:
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
2. Care este opinia ta despre necesitatea respectării drepturilor animalelor? Motivează-ți

ur
at
UL
er
răspunsul.
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 19
CE
-
DE
— Şi iată că ajungem, lunecând prin timp, la anii facultăţii de filologie.
ti
C
— Cel mai drag profesor de acolo, mi-a fost, fără îndoială, Paul Georgescu. Dânsul m-a
I
ET
ajutat foarte mult. Eram un student sfios, iar profesorul meu dispunea de o capacitate
s
OR
extraordinară de a-i asculta pe cei din jur [...] Ştia să ne încurajeze. [...]
re
TE
— Probabil că Paul Georgescu a fost printre primii care au remarcat poeziile dumitale...
LI cu
— Verdictul şi prezenţa lui erau inefabile. Cred că ascundea un anume secret în a depista ce
UL
era cu adevărat interesant. [...]

CE
Bu
— De fapt, ce-ţi plăcea mai mult dintre materiile cursului liceal?

— Matematica. În mod deosebit geometria euclidiană, pe care o găseam dezvoltată în nişte
1
reviste ale „Societăţii de Fizică şi Matematică”. Dar şi în o serie de texte antice, greceşti. Pentru
geometrie aveam o adevărată pasiune. De altfel, idealul meu pe atunci era să devin profesor de
9
matematici.
— Aflaseşi cumva despre Dan Barbilian? 51
— Nu. Singurul dintre marii poeţi moderni din care învăţasem unele versuri era Bacovia. Cred
L
că e unul dintre meritele... seriei mele acela de a-l fi adus în adevărata lui măreţie, ce o merita pe
deplin, pe Bacovia.
BA
-
CE
Al. Raicu, Circulaţia cărţii este de fapt cartea, interviu cu Nichita Stănescu,
DE
în Nichita Stănescu. Publicistică

i
IC
st
citat:
ET
re
OR
l
TE
ra
_o
2. Care este opinia ta despre rolul mentorului în formarea tinerilor? Motivează-ți răspunsul.
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 20
CE
-
DE
Vineri, 17 noiembrie, ora 18.00, va avea loc cea de-a doua ediție a întâlnirilor
ti
C
„Observator Lyceum”, avându-l ca invitat pe scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu. Proiectul este
I
ET
inițiat de revista „Observator Cultural” – cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române – și a
s
OR
debutat în luna mai a acestui an, printr-un dialog cu scriitorul Octavian Soviany – laureat al primei
re
TE
ediții a Premiului „Observator Lyceum” – și sculptorul Mircea Roman (care a realizat trofeul
LI cu
„Observator Lyceum”, ediția 2017).

UL
Scopul acestor întâlniri este de a crea o platformă de comunicare între scriitori români
CE
Bu
contemporani și cititori tineri, aflați la început de drum, din dorința de a-i apropia cât mai mult de
literatura română și de a le cultiva pasiunea pentru lectură. La întâlniri participă elevi de la licee din
1
București, unii dintre ei membri ai juriului care acordă Premiul „Observator Lyceum” pentru proză,
inițiat în 2016 și decernat anual, în cadrul Galei Premiilor „Observator Cultural” (în 2016, câștigător
9
a fost Octavian Soviany, pentru romanul „Moartea lui Siegfried”, Editura Cartea Românească, iar
51
în 2017, Vlad Zografi, cu romanul „Efectele secundare ale vieții”, Editura Humanitas).
La cea de-a doua ediție a întâlnirilor „Observator Lyceum”, în dezbatere se va afla cel mai
L
recent volum semnat de Bogdan-Alexandru Stănescu, „Copilăria lui Kaspar Hauser”, apărut anul
BA
acesta la Editura Polirom. Un bildungsroman atipic, „Copilăria lui Kaspar Hauser” este alcătuit din
-
12 povestiri cu același narator, fiind şi o reinterpretare a motivului literar al copilului crescut de lup.
CE
„Personajul meu îți arată lumea cu tot ce are ea, bun, rău, te trece prin tot felul de evenimente, prin
DE
care unii nu au avut norocul – sau ghinionul – de a trece.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)

i
IC
Observator Lyceum la MNLR: întâlnire cu Bogdan-Alexandru Stănescu,

st

ET
re
OR
citat:
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro

a_
ur
at
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argument, fapte, opinii) identifici în textul dat?
UL
er
it
_l
si
a_
2. Care este opinia ta despre rolul întâlnirilor dintre cititori și scriitori? Motivează-ți răspunsul.
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 21
CE
-
DE
ti
C
14.01.1972
I
ET
Dragă domnule Stănescu,
s
OR
Deşi nu am primit deocamdată niciun răspuns la cele două scrisori trimise în anul 1971, îţi
re
TE
scriu o nouă scrisoare. Doresc să te ţin la curent cu unele lucruri care privesc în comun.
Întâmplător m-am întâlnit cu poetul T. Carmi cu care te-ai cunoscut la Londra, mi-a vorbit
LI cu
UL
foarte frumos de dumneata şi de poezia dumitale. M-a rugat să-i dau adresa ta pentru a-ţi trimite o
CE
plachetă de poezii de limba engleză apărută la o editură din Anglia.

Bu
Continui să lucrez la traducerea celor „11 elegii” în colaborare cu Marcela Ariely. După ce voi
termina traducerea, mă voi interesa cum să fac rost de bani pentru a te publica la editura EKED,
1
editură specializată în poezie şi cu prestigiu în Israel. O întrebare: să fie publicată şi „Elegia oului”, a
9
noua?
51
Am citit în revista „Luceafărul” (nr. 1) poezia dumitale „Orfeu în vechea cetate”. Bravo! Să
ştii că poezia matale mă susţine moraliceşte. E o sărbătoare pentru mine atunci când te văd
publicat, iar mesajul poeziei ajunge la mine. Să ştii că nu-ţi fac complimente. E purul adevăr. [...]
L
BA
Părerea mea e că şi în România se scrie o poezie foarte bună, sinceră care merită să fie
cunoscută şi peste hotare.
-
CE
Aştept poşta de la tine.
DE
Îţi urez succes şi sănătate,

i
Beniamin [Segal]
IC
st
Nichita Stănescu, Corespondenţă

ET
re
citat:
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
2. Care este opinia ta despre traducerea literaturii în alte limbi decât cea în care a fost scrisă?
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 22
CE
-
DE
ti
C
„Fii sincer și spune-mi adevărul în față.” De câte ori nu ne-am bucurat la gândul că putem
I
ET
spune liber ceea ce gândim, pentru ca, la scurt timp după aceea, să descoperim că tocmai
s
OR
prietenul, colegul sau șeful care ne-a invitat să le spunem adevărul fără menajamente sunt extrem
re
TE
de deranjați de ceea ce am spus și ne reproșează totul și chiar mai mult? […]

Tentația de a răspunde fără filtru este mare, mai ales atunci când ne simțim neascultați,
LI cu
UL
frustrați sau competenți în domeniu. În această condiție, cea mai mare provocare în relații e să fii
CE
bun și onest în același timp, adică adevărul – nota bene! ceea ce eu consider că e adevărul,
Bu
„adevărul meu” poate fi exprimat în modul subiectiv, ceea ce „eu” văd în această situație. Felul
„cum” exprim acest adevăr al meu este esențial pentru că modul de exprimare are un impact
1
covârșitor. Dacă eu mă relaxez în asemenea măsură încât să-mi permit să-i spun persoanei care
9
mi-a cerut lucrurile așa cum le simt la acel moment, fără să trec mesajul măcar o dată prin filtrul
51
considerației și al respectului față de celălalt, risc să-l rănesc mai tare decât m-am gândit; pe de
altă parte, persoana respectivă s-ar putea să nu fie conștientă de vulnerabilitățile sale, sau nu pe
deplin conștientă, să creadă că „le poate duce” și atunci când cere ca tu să fii onest, se așteaptă
L
BA
într-o mai mare măsură să audă ceva pozitiv, iar acel feedback negativ să se refere la zone în care
e suficient de bine pregătit ca să facă față.
-
CE
Însă aceste lucruri nu pot fi anticipate. Putem fi onești când suntem suficient de familiari cu
DE
harta interioară a celuilalt, încât să ocolim zonele dureroase, în care durerea se stârnește la cea
i
mai mică atingere. Pentru a fi eficientă, onestitatea are nevoie de compasiune.

IC
st
Zenobia Niculiță, Oamenii vor să știe adevărul?,

www.dilemaveche.ro
ET
re
OR
citat:
l
TE
ra

_o
na
ma
cu
ro
a_

ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
2. Care este opinia ta despre rostirea adevărului în orice situație? Motivează-ți răspunsul.
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 23
CE
-
DE
ti
C
Pentru mine, care mi-am petrecut atâtea clipe de singurătate la Balcic, chiar de demult, pe
I
ET
când vizitatorii nu tulburaseră încă tăcerile cu larma lor grotescă și puteam neîntrerupt să-mi
s
OR
îndrept nostalgiile pe toate dealurile capricioase, al căror pământ galben, lăsând rareori să
re
TE
răzbească vreun fir de iarbă uscată, anunța întreg Orientul, sau spre marea ce încerca noi
construcții de apă, dărâmate mereu, și abia schimbam un pas, că toate perspectivele se înlocuiau
LI cu
UL
cu noi atracții miraculoase — timpul și spațiul nu mai pot să aibă nicio valabilitate.
CE
Cred cu fermitate că un admirator al mării denotă mai multă subtilitate decât un admirator al
Bu
muntelui. La munte, întrecerea spre piscuri, ca la un campionat, joacă rol, osteneala te face să
închizi ochii în fața peisagiilor celor mai prețioase, meditația este absentă. La mare, dimpotrivă
1
(lăsând la o parte pe nepricepuții care nu scot din mare decât posibilitatea de a sta tot timpul în
9
apă), n-ai nevoie să te agiți, căci decorul se schimbă singur înaintea ta, culorile dansează neobosit
51
într-o bogăție de împerecheri de nuanțe ce farmecă orice privire, niciodată nimic nu se repetă, iar
zgomotul și mișcarea eternă îți dau gânduri grave, povestea vieții și a morții te obsedează, adică a
singurei probleme pe care ne-o pune Destinul, restul fiind numai detaliu.
L
BA
Anton Holban, Note de călătorie
-
CE
DE
citat:
i
IC
st
ET
2. Care este opinia ta despre rolul călătoriei în cunoașterea de sine? Motivează-ți răspunsul.
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 24
CE
-
DE
Deschid aproape zilnic Facebook, moment în care ajung să petrec câteva minute uitându-mă
ti
C
la noile postări, fie ale necunoscuților, ale prietenilor, fie ale diferitelor reviste sau companii. Astfel,
I
ET
ajung să ingurgitez informație inutilă, pe care uneori o uit, alteori nu. Țin să menționez asta pentru
s
OR
că anumite postări sunt extrem de repetitive ca mesaj și e imposibil să treci cu vederea conținutul
re
TE
lor. Pentru că și eu, la fel ca majoritatea oamenilor, am tot felul de anxietăți, mi-au atras atenția
LI cu
postările despre cum să te accepți așa cum ești, iubirea de sine – dezvoltare personală, mai exact.
UL
Nu intenționez să comentez calitatea îndoielnică și superficială a acestui conținut, pentru că ceea

CE
Bu
ce mă îngrijorează, de fapt, este continuitatea acestor postări și entuziasmul cu care se

răspândesc pe Internet. Dacă tot trăim într-un „secol al sinelui”, în termenii lui Adam Curtis, în care
1
pozitivitatea este promovată la toate colțurile, de ce mai avem nevoie de atâta confirmare și
terapie? Nu cumva este pentru că ni se impune atât de des să fim noi înșine, să fim încrezători și
9
să acceptăm orice și oricum, încât, dacă nu o facem, avem impresia că e ceva greșit cu noi? Cred
51
că faptul că o asemenea informație se propagă extrem de rapid dovedește ineficiența ei și că este
o distracție ieftină, dar și că acum, mai mult decât oricând, avem nevoie să învățăm să nu mai
L
iubim forțat idei anorganice, create de diverse entități sociale.
BA
Geo Barcan, Dincolo de selfie, în Dilema veche, nr. 722/2017
-
CE
DE
citat:
i

IC
st

ET
2. Care este opinia ta referitoare la necesitatea cunoaşterii de sine? Motivează-ţi răspunsul.

re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 25
CE
-
DE
ti
C
Au fost „bădița Mihai” și „bădița Ion” cu mult timp înainte de a deveni „Luceafărul poeziei românești”
I
ET
și „cel mai mare povestitor al neamului”. Eminescu și Creangă s-au cunoscut prin 1874, pe vremea
s
OR
când primul era revizor școlar în Iași, iar celălalt – dascăl în Păcurari. […] Poetul și-a îndemnat
re
TE
prietenul să scrie, spunându-i că n-are nevoie de nicio corectură, prozatorul și-a declarat admirația
față de celălalt și a suferit cumplit la moartea lui.
LI cu
UL
Se spune că, într-o seară, pe pridvorul casei lui Creangă, în fața unui blid cu lapte cald și
CE
mămăligă, gazda a început să povestească ceva ce începea cu: „Nu știu alții cum sunt, dar eu…”
Bu
iar prietenul l-a ascultat fermecat și l-a sfătuit să aștearnă pe hârtie amintirile. Așa ne-am ales noi
cu o capodoperă, iar poetul cu o sursă de inspirație pentru „Somnoroase păsărele” recitată chiar
1
atunci, pe loc.
9
Prima poveste a fost, însă, „Soacra cu trei nurori”, citită în cenaclul „Junimii” de un Creangă
51
stingher ce-și ștergea mereu fruntea cu o batistă roșie; s-a bucurat de aprecierea junimiștilor și a
apărut în „Convorbiri literare” în 1875. Restul poveștilor au fost citite de dascăl copiilor școlii din
Pomârla, un sat situat aproape de granița cu Ucraina, unde în 1879 se înființase un institut
L
BA
academic. Îi considera cel mai aprig public, având încredere în părerea și în obiectivitatea lor. […]
Trăim într-un ritm cu mult mai alert decât „bădița Mihai” și „bădița Ion” […]. Dar ne găsim timp și
-
CE
răbdare să ne bucurăm de lumile, de personajele pe care le creăm? Vrem să ne ducem cărțile pe
DE
covoare roșii, să facem vacanțe în Maldive cu încasările din drepturi de autor sau am fi mândri să
i
fie citite de copiii din Pomârla?

IC
st
Teodora Matei, Despre luceferi, bucuria scrisului și faimă, www.fanzin.clubsf.ro

ET
re
citat:
OR

l
TE
ra
_o
na

ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii cu voce tare în fața unui public format din copii?
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 26
CE
-
DE
ti
C
Capitolul III – Furnizarea serviciilor de arhivare a documentelor în formă electronică
I
ET
Art. 4
s
OR
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a depune spre păstrare documente în formă
re
TE
electronică în cadrul unei arhive electronice, în condițiile prezentei legi.

Art. 5
LI cu
UL
Furnizarea serviciilor de arhivare nu este supusă nici unei autorizări prealabile și se

CE
desfășoară în concordanță cu principiile concurenței libere și loiale, cu respectarea actelor

Bu
normative în vigoare.
Art. 6
1
(1) Cu 30 de zile înainte de începerea activităților legate de arhivarea documentelor în formă
9
electronică, persoanele care intenționează să furnizeze servicii de arhivare au obligația de a
51
notifica autoritatea de reglementare și supraveghere specializată în domeniu, cu privire la data
începerii acestor activități.
(2) Odată cu efectuarea notificării prevăzute la alin. (1), administratorul arhivei are obligația
L
BA
de a comunica autorității de reglementare și supraveghere specializate în domeniu toate
informațiile referitoare la procedurile de securitate și de conservare utilizate, precum și orice alte
-
CE
informații cerute de către autoritatea de reglementare și supraveghere specializată în domeniu.
DE
(3) Administratorul arhivei are obligația de a comunica autorității de reglementare și

i
supraveghere specializate în domeniu, cu cel puțin 10 zile înainte, orice intenție de modificare a
procedurilor de securitate și de conservare, cu precizarea datei și a orei la care modificarea intră în
IC
st
vigoare, precum și obligația de a confirma, în termen de 24 de ore, modificarea efectuată.

ET
Legea 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică

re
OR
l
TE
ra
_o
citat:
na
ma
cu

ro
a_
ur
at
UL
er
it

_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
2. Care este opinia ta despre rolul legislaţiei privind arhivarea datelor? Motivează-ți răspunsul.
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 27
CE
-
DE
ti
C
Iași, 21 ianuarie 1936
I
ET
Mult stimată doamnă,
s
OR
Dacă ai vreme și bună dispoziție, te rog să trimiți pentru „Însemnări ieșene” o bucată pe
re
TE
care o vom intitula „Scrisori din Constanța”. Am vorbit cu Sadoveanu și el e de acord în privința
asta.
LI cu
UL
Vom avea o rubrică pentru astfel de corespondență, din celelalte orașe ale țării.
CE
Esențialul e să nu te sperii, să crezi că ți se cere cine știe ce. Scrie despre toate și despre
Bu
orice vrei, ca și cum ai răspunde unei prietene, care nu cunoaște orașul decât vag și care te-ar
întreba: Ce mai e pe la Constanța?
1
Vezi că poți să faci digresiuni subiective dacă vrei ori să dai informații obiective dacă ai
9
gust, despre viața de acolo, ziare, reviste, teatru, conferințe, aspectul mării, portul, vapoarele,
atmosfera, sezonul etc., etc., să spui tot ce ai pe suflet într-o singură cronică.
51
Poți da de fiecare dată două pagini, maximum două și jumătate, de cele obișnuite, scrise la
mașină, pe formatul obișnuit al manuscriselor d-tale trimise mie până acum, poți să le scrii și cu
L
mâna, numai să nu depășească proporțiile de mai sus, dacă ar fi scrise la mașină.
BA
Mai încolo, vei da, desigur, și alte bucăți de tură: schițe, impresii, fragmente de roman.
-
CE
Vreau să-ți faci drum în această revistă, unde rândurile d-tale vor fi tipărite frumos, sub
DE
ochii mei, mai îngrijit decât la „Adevărul literar”, unde textul apărea pe o pagină mare, în coloane
i
frânte și la un loc cu bucăți străine. […]

Al d-tale, cu salutări de confrate,
IC
st
G.T.
ET
George Topîrceanu, Corespondență

re
OR
citat:
l
TE
ra
_o

na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
2. Care este opinia ta despre rolul corespondenței dintre scriitori? Motivează-ți răspunsul.
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 28
CE
-
DE
ti
C
Dacă te-ai săturat de aglomeraţia de pe litoral, de gălăgie, de muzică, de distracţiile
I
ET
motorizate şi de toată agitaţia, îţi propun o alternativă pe cât de romantică, pe atât de pitorească şi,
s
OR
bineînţeles, destul de aproape de casa oricărui român: plaja Vadu, de lângă Năvodari.
re
TE
Linişte, soare, nisip curat, plin de scoici şi mii se pescăruşi care veghează valurile înspumate
ale mării deasupra cărora se ridică zmeie, ici-colo câte un cort, umbrele viu colorate, şezlonguri şi
LI cu
UL
scaune din pânză. Plaja Vadu, o întindere albă, îţi dă un adevărat sentiment de libertate. Este
CE
o zonă încă neinvadată de betoane, de baruri sau de boxe din care să bubuie muzică.
Bu
Curăţenia este exemplară – nu poţi să nu ţii cont de recomandările afişate pe panourile din
apropiere prin care eşti sfătuit să arunci gunoiul, selectiv, în locuri special amenajate. Deşi se face
1
seară, toată lumea se întoarce pe plajă, la un joc de cărţi sau la poveşti depănate pe muzică de
9
calitate, dată în surdină.
51
Plaja Vadu se întinde la 15 kilometri de Năvodari. Pentru a ajunge acolo, după ce ieşi
din Mamaia, treci de Tabăra de copii Năvodari şi imediat după podul de la ecluza Midia, faci la
dreapta pe drumul judeţean 226, treci de rafinăria Rompetrol şi ajungi în comuna Corbu.
L
BA
La capătul comunei, se face un drum la dreapta, numit chiar strada Vadului. Cale de vreo
cinci kilometri, drumul foarte îngust, asfaltat, are alveole în care îţi retragi maşina pentru a lăsa loc
-
CE
alteia care vine din sens opus. Ajungi în satul Vadu şi în dreptul fostei uzine de minereuri faci la
DE
dreapta. De aici, toate drumurile din nisip bătătorit te duc la mare.

i
www.ghiduri-turistice.info
IC
st
ET
citat:
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
2. Care este opinia ta despre utilitatea ghidurilor de călătorie în pregătirea unei vacanţe?
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 29
CE
-
DE
ti
C
„Hic sunt leones”
I
ET
Cartografii Evului Mediu, preluând o practică din Antichitate, obișnuiau să marcheze
s
OR
teritoriile necunoscute, neexplorate încă, cu aceste cuvinte: „Hic sunt leones” – figurând lei sau
re
TE
monștri marini pe acele teritorii, autorul punea semnul egalității între necunoscut și pericol. În acest
fel, dintotdeauna, mintea umană, prin intermediul imaginarului, atribuind caracteristicile unor
LI cu
UL
animale sau creaturi simbolice (în varianta antică era vorba de „dracones”, dragoni, balauri), făcea
CE
ca necunoscutul să devină o aproximare mai tolerabilă și, de ce nu, mai suportabilă.

Bu
Din fericire, lucrurile nu s-au oprit aici, aventura cunoașterii umane fiind dusă mai departe
de curiozitatea, curajul și perseverența unor oameni ambițioși.
1
Căutările pentru descoperirea și înțelegerea lumii din afară, a lumii în care trăim, au fost
9
însoțite dintotdeauna de dorința de a cunoaște și a înțelege lumea interioară, lumea dinăuntrul
51
nostru. Deviza „Cunoaște-te pe tine însuți!”, înscrisă pe frontispiciul Templului lui Apollo din Delphi,
marca ordinea cunoașterii: pentru a cunoaște lumea zeilor este necesar ca înainte să te înțelegi pe
tine.
L
BA
Andrei Chişcu, Frica de necunoscut, în Dilema veche, nr. 717/ 2017
-
CE
citat:
DE

i
IC
st
ET
2. Care este opinia ta despre dorința oamenilor de a explora necunoscutul? Motivează-ți

re
răspunsul.
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 30
CE
-
DE
ti
C
Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
I
ET
Capitolul I – Dispoziţii comune
s
OR
Art. 15 – Universalitatea
re
TE
(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte
LI cu
legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea. […]

UL
Art.16 – Egalitatea în drepturi

CE
Bu
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
1
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de
persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de
9
şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi. […]
Art. 17 – Cetăţenii români în străinătate 51
Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi
L
îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară. […]
Art. 26 – Viaţa intimă, familială şi privată
BA
-
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.

CE
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi
DE
libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

i
Constituţia României
IC
st
ET
citat:
re
OR

l
TE
ra

_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
2. Care este opinia ta despre importanţa respectării vieţii private? Motivează-ți răspunsul.
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 31
CE
-
DE
ti
C
Lisabona, 15 septembrie 1997
I
ET
Dragă Isabel,
s
OR
Scrisoarea asta e o sticlă aruncată în mare – în ocean, pentru că ne despart două oceane.
re
TE
Îți spun „dragă Isabel” ca pe vremuri. Astăzi, nici nu știu dacă mă mai ții minte, dacă nu cumva cei
peste douăzeci de ani scurși de când nu ne-am văzut ultima dată nu m-au șters din memoria ta.
LI cu
UL
Sau... dacă nu cumva... dacă nu cumva greșesc dramatic, dacă tu nu ești altcineva care poartă
CE
același nume. Spune-mi, te rog, nu ești tu fata care termina Facultatea de Litere din Lisabona în
Bu
anul de grație 1976? [...] Ești fata ce a cunoscut în acei ani depărtați un român cam ciudat și acum
e profesoară la o universitate australiană? Am văzut în „Studii portugheze” un articol semnat
1
Isabel Nogueira și atunci... Trimit scrisoarea pe adresa universității, fie ce-o fi!
9
Te întrebi probabil ce caut eu în Lisabona: câteodată mă întreb eu însumi, mi se pare că
51
visez, n-am mai stat în acest oraș al tinereții mele de optsprezece ani, o viață de om. Iar din 1975,
când ne-am văzut pentru ultima dată, a trecut și mai multă vreme. [...]
Dar toate astea sunt fleacuri, mi-e și jenă să ți le povestesc. Important e răspunsul tău.
L
BA
Probabil că n-am să fac altceva de-acum încolo decât să-l aștept. Îmi cam tremură mâna, iar
portugheza mea, aproape uitată, trebuie să fie plină de greșeli.
-
CE
Vechiul tău prieten,
DE
Pedro Cosmovici
i
Mihai Zamfir, Scrisoarea 1 Petru Cosmovici către Isabel Nogueira,

IC
st
în vol. Se înnoptează. Se lasă ceață

ET
re
citat:
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
2. Care este opinia ta despre prieteniile formate în perioada studiilor? Motivează-ți răspunsul.
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 32
CE
-
DE
Sibiu, în 11 noiembrie 1890
ti
C
Iubite amice!
I
ET
Mă grăbesc a-ţi răspunde la scrisoarea ta din 8 noiembrie.
s
OR
Acum am puţin timp liber şi, prin urmare, pot să-ţi scriu mai multe.
re
TE
M-am bucurat foarte mult că nu m-aţi dat uitării; eu nu-ţi pot descrie, iubite amice, ce-am
LI cu
simţit când am cetit scrisorile voastre: a ta, a lui Ancău şi a lui Tiberiu. [Pe] toate le-am primit în
UL
şcoală; dacă n-am putut să vă răspund îndată, nu e vina mea; am fost şi sunt atât de ocupat, că nu
CE
Bu
ştiu unde-mi stă capul. Clasa a VI-a credeam c-o să fie mai uşoară ca a V-a, care este pragul
gimnaziului superior, dară m-am înşelat. N-ar fi aşa grea dacă ai avea vreme să-nveţi; acum însă
1
s-apropie iarna şi zilele se fac tot mai mici; afară de aceea, eu studiez într-o odaie cam
întunecoasă. Cu părere de rău trebuie să-ţi anunţ că eu m-am mutat într-o stradă din centrul Sibiului.
9
În loc de dealul cel verde şi grădinile cele mari, pline de verdeaţă, priveliştea mea de astă-vară,
51
acum mă uit pe fereastră, un zid înalt îmi împiedecă vederea şi-mi ia toată lumina. În Braşov, eram
dedat să merg în toate zilele la plimbare, făceam câţiva paşi şi eram pe „după ziduri”. [...] Aici mă
L
plimb mai cu seamă seara, pe strada Cisnădiei şi pe „Breter” în sus şi-n jos cu alţi prieteni.
„Breter”-ul trebuie să ştii că bâjbâie de studenţi mai cu seamă seara.
BA
-
Am zis că sunt foarte ocupat.

CE
DE
Corespondenţă Şt. O Iosif către Aurel C. Popp în vol. Corespondenţă: Şt. O. Iosif, Dimitrie
Anghel, Natalia Negru, M. Sadoveanu, N. Iorga, C. Sandu-Aldea, Virgil Cioflec, llarie Chendi...
i
IC
st
citat:
ET

re
OR
l
TE
ra
_o
na
2. Care este opinia ta despre organizarea timpului destinat învăţării în raport cu timpul destinat
ma
cu
ro
a_
prietenilor? Motivează-ți răspunsul.

ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 33
CE
-
DE
Călătoria pe mare, de la Marsilia la Gibraltar, este și un pretext pentru rememorarea unor
ti
C
episoade mai importante din viața călătorului care, suspendat între „nemărginirile ceriului și a
I
ET
mărei”, este predispus la recapitulări, la zborul unor fantezii ținute în frâu în împrejurări mai puțin
s
OR
prielnice. E vorba de fapt de cele două nivele ale implicării călătorului care povestește și se
re
TE
povestește în textul relatării sale, după un ceremonial tradițional și greu de ocolit: lanțul
LI cu
întâmplărilor care se petrec în mica lume a călătorilor, mai ales a călătorilor pe mare, constrânși la
UL
puțină acțiune și deci favorizând privirea ironică, demistificatoare, căutătoare a comicului în toate
CE
Bu
detaliile trăite (curcanul care se aruncă în apă ca să scape de foc, adică să fie făcut friptură), și
lanțul rememorărilor, al gândurilor care rătăcesc fie în trecut, fie în viitorul pe care încearcă să-l
1
prefigureze, toate favorizând o atitudine lirică, reveria, visul și în general cele mai nesăbuite
proiecte de viitor. Alecsandri este conștient de această determinare obiectivă a orizontului prin
9
limitare la micul univers al corăbiei și al tovarășilor de drum, care face ca orice fleac să devină
51
obiect de comentariu: „cea mai mică întâmplare este interesantă și atrage luare-aminte”. Ca o
consecință, notele de călătorie pe mare „cuprind aceleași însemnări” și reveria devine ea însăși
L
punct de plecare pentru ironia (și autoironia) cu care sunt privite aceste note, gândite să fie o față a
BA
realității când nu se dovedesc a fi decât stereotipurile unor sentimente comune, simple poncife pe
-
care autorul le caricaturizează: „mai toate jurnalurile călătorilor pe mare cuprind aceleași
CE
însemnări, de pildă: soarele se rădică măreț din sânul valurilor, razele lui poleind orizonul cu o linie
DE
strălucitoare” sau „mulțime de corăbii se zăresc în depărtare, unele mergând spre răsărit, altele
i
spre apus; unele având forma unor paseri uriașe cu aripile întinde, altele...” […] Traversând
IC
strâmtoarea spre Africa, Alecsandri intră încă o dată în rolul călătorului romantic pe ape al cărui
st
drum se întretaie cu al altor călători, care apar și dispar într-o clipă, pe o altă corabie, către alte
ET
întâmplări și neștiute destine.

re
OR
Mircea Anghelescu, Lâna de aur

l
TE
ra
_o
na
ma
citat:
cu
ro
a_

ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
2. Care este opinia ta despre rolul memoriilor de călătorie? Motivează-ți răspunsul.
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 34
CE
-
DE
Îmi amintesc că, pe vremea când învățam capitalele lumii, visam cu ochii deschiși la locuri
ti
exotice și îndepărtate, cu nume greu sau imposibil de pronunțat. Deși învățam despre ele, deci
I C
erau locuri reale, cu greu acceptam totuși că ele există. Pe atunci, foarte îndepărtat era echivalent
ET
s
cu necunoscut, dar și cu magic, îmi imaginam eu.
OR
re
Tot în copilărie, atunci când te jucai „De-a țările” sau când doar voiai să zici că vrei să te
TE
duci sau să trimiți pe cineva foarte departe, într-un loc necunoscut, ziceai „în Patagonia”. Asta,
LI cu
UL
pentru mintea noastră de copii, era un fel de „peste nouă mări și nouă țări” sau era echivalentul
CE
infantil al lui […] „unde și-a dus mutu’ iapa”, expresii aproape străine și comice, pe care le
Bu
înțelegeam, dar nu le foloseam.

Acum câțiva ani, am auzit în gura unui german expresia „a trimite pe cineva în Valahia” […] –
1
cu sensul expresiilor de mai sus. Mi-a plăcut, am verificat, am întors-o și pe față și pe dos, am scris
9
despre ea în două rânduri... Acum mai spun doar că atunci când un neamț vrea să spună că
pleacă în necunoscut sau într-un loc îndepărtat și nefamiliar, folosește numele german al Valahiei.
51
Nu reiau ce am scris atunci. Rezum amintind că Valahia era considerată la mare distanță, aflată pe
un teren necunoscut. Adaug doar că germanul de astăzi nu mai știe că sub referința Walachiei se
L
găsesc coordonatele unei părți din România de azi. Numele a rămas într-o expresie, frecventă, e
BA
adevărat, dar cu iz mitico-magic, fără raportare geografică, pentru foarte mulți germani.
-
CE
Nu mai puțin interesant mi s-a părut când am auzit, acum câteva săptămâni, într-o
conversație cu un chinez, referiri la „a fi în germană” sau „... în Germania” cu semnificația „a te afla
DE
în fața unui fapt necunoscut” sau „a fi într-un loc îndepărtat și necunoscut”. Așadar, am gândit și
i
am întrebat ca să fiu sigură că am înțeles bine – „a fi în germană” este, pentru chinezi, echivalentul
IC
st
a ceva (încă) necunoscut sau neexplorat.

ET
Ohara Donovetsky, Necunoscutul geografic în expresii, „per usum Delphini”,

www.dilemaveche.ro
re
OR
l
TE
ra
_o
citat:
na
ma
cu
ro

a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
2. Care este opinia ta despre cunoașterea originii unor expresii? Motivează-ți răspunsul.
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 35
CE
-
DE
ti
C
Mult stimate domnule Cileagă,
I
ET
Sunt ani şi ani, zeci de ani, de când în Bucureşti, oraş infernal şi cronofag, nu-mi văd cei mai
s
OR
buni prieteni – din cei care au mai rămas – decât întâmplător, la rare, extrem de rare intervale, şi în
re
TE
grabă. Tot o asemenea jalnică întrevedere am avea dacă v-aş spune să veniţi acum, aici, chiar
dacă aţi fi liber o săptămână. Eu nu aş fi şi ar fi păcat. Singura speranţă a unei întâlniri omeneşti –
LI cu
UL
cum mi-o doresc şi o merităm – rămâne miracolul care se cheamă „vacanţa”.

CE
Bu
În semn de prietenie vă trimit nişte caiete, pe care altminteri cred că le-aş fi distrus. Ele arată
cât de greu, cât de penibil m-am străduit să încep să scriu despre Dobrogea o pagină ce urma să
apară în „Scânteia”, fapt care mă obliga să ţin seama de punctul de vedere al redacţiei – trudă
1
îngrozitoare care a ţinut multe luni şi din care, până la urmă, a ieşit – tot aruncând balastul peste
9
bord – „Schiţa de cosmogonie a Dobrogei”.
51
Datând din 1963, aceste caiete sunt pline de şabloanele sau servituţile acelui moment, şi nu
le-am inclus în manuscrisul predat redacţiei, la rândul lui epurat, când a fost să apară în carte.
L
Sunteţi singurul om care va afla de existenţa lor.
BA Al Domniei Voastre,
Geo Bogza
-
CE
2. II.1980
DE
Ilie Creangă, Scrisori de la Geo Bogza, în România literară, nr. 10/2009

i
IC
st
citat:
ET

re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
2. Care este opinia ta despre avantajele sau dezavantajele vieții într-un oraș mare/într-o
ro
a_
ur
metropolă? Motivează-ți răspunsul.

at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 36
CE
-
DE
Prințului Ion Ghica
Mircești, decembrie 1883
ti
I C
Iată-ne cu iarna în țară!... Ea a sosit noaptea, pe furiș, și s-a grăbit să-și scuture cojoacele
ET
s
pe fața pământului pentru ca să afirmeze stăpânirea ei... A doua zi românii s-au trezit vasali
OR
re
acestei regine aspre ai cărei miniștri sunt crivățul și gerul, ai cărei curtezani sunt lupii și corbii, a
TE
cărei armată sunt fulgii de zăpadă și țurțurii de gheață, ale cărei palate sunt clădite cu troian. Baba
LI cu
cochetă și sulemenită se mirează în oglinda râurilor înghețate și poartă pe frunte-i o coroană de

UL
briliante ce te pătrunde de fiori când o privești și te preface în sloi când te atingi de dânsa.
CE
Bu
E timp de a se culege pe acasă și de a se adăposti la gura sobei în așteptarea altei regine

mult mai atrăgătoare, Primăvara, care va detrona în curând pe bătrâna uzurpatoare. [...]
1
Pădurile apar ca niște pete negre pe fondul alb al tabloului iernatic. Copacii desfrunziți au
aerul de schelete pârlite în foc, și printre crengile lor zboară ciripind mulțime de păsărele, sticleți,
9
pițigoi, vrăbii, ciocârlani etc., cătându-și hrana, pe când sub cerul nouros cârduri lungi de corbi fac
51
manevre prevestitoare de vijelii. În toate zările, pe toate câmpiile se întinde o pătură albă ca o
pânză pe un mort, iar pe drumurile dispărute sub zăpadă se văd mișcându-se încet sănii încărcate
L
cu lemne de la pădure. Vitele par chircite, păsările zgribulite, și oamenii vineți la față. Iarna găsește
BA
o petrecere de artist lipind pe geamuri flori fantastice de gheață și vopsind cu culoare pătlăginie
-
CE
urechile și nasurile omenești. Ea simte mulțumire de a pune natura în suferință și de a face ca
însuși aerul să pară tremurând de ger când privești fulgii spulberați de suflarea vântului.
DE
Eu, amice, deși mare admirator al frumuseților Iernii, splendide la lumina soarelui și
i
fermecătoare sub razele lunii, mă feresc de contactul ei prin întrebuințarea unui număr, „ajuns a fi
IC
st
legendar”, de paltoane și de blăni.

Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri
ET
re
OR
citat:
l
TE
ra

_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
3. Care este opinia ta despre rolul lecturii corespondenţei unor personalităţi? Motivează-ți
Li
A_
a_
răspunsul.
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 37
CE
-
DE
N.B. — Spuneați despre Mihai Șora: „acest mare singuratic al culturii române”. Ce
ti
înseamnă a fi „mare singuratic” într-o cultură?
I C
N.S. — Termenul „mare singuratic” l-a folosit și Marin Preda. Ca să-l explic, trebuie să vă rog
ET
s
a-l primi ad litteram. Se cer două condiții: să fie omul mare (atenție! Mare, nu celebru) și să fie cu
OR
re
adevărat singur. (Îmi aduc aminte de o poveste a lui Somerset Maugham: „Mexicanul pleșuv” și la
TE
explicația acestuia, a romancierului: îl numesc astfel pentru că era mexican și pentru că era chel). Nu
LI cu
UL
oricine poate pretinde a fi un singuratic. Un exemplu autentic imediat: Panait Istrati. Marele singuratic
CE
e gata să accepte izolarea, răceala celor din jur, refugiul total în interior. Nu-i pasă de „ce se spune”,
Bu
nu bate pasul în ritm cu moda, o ține pe drumul său. Se consideră închis într-o celulă, într-un clopot
de vid, într-o găoace. Gândește, meditează, scrie pentru el însuși. E de sine stătător, nu simte
1
nevoia să fie aprobat. […]
9
N.B. — Ce prețuiți mai mult la cei care vă înconjoară, tineri sau mai puțin tineri? Sunt,
printre cei care vă sunt apropiați, tineri pe care i-ați recomanda pentru ceea ce un
contemporan ilustru, Constantin Noica, numea „performanță culturală”?
N.S. — Nu dau nume, nu am căderea să o fac, deși ar fi multe.
51
L
„Performanțe culturale”? Da, desigur, da, mă rog. Mai degrabă aș pune accentul pe isprăvi de
BA
caracter, de ținută (cum îmi place a zice), de etică artistică și umană. Pricini de întristare și
-
CE
dezamăgire sunt multe. Dar am încredere și nu încetez a trage nădejde. Sentimentele pe care tinerii
ar trebui să le cultive cu precădere? Al libertății și al respectului de sine. Apoi să nu uităm, talentul
DE
nu-i o marfă bună de pus în circulație și destinată vânzării; talentul nu-i un bun interschimbabil; drept
i
vorbind, nu-i proprietatea celui talentat; e un depozit; nu e o marfă, un sacrament cum spun catolicii.
IC
st
Trebuie dat la rodire cu grijă multă și cuviință. Sau ca să vorbim în termeni mai puțin făloși: talentul e
în situația militarului în uniformă, se cade să se supravegheze când iese în oraș.
ET
re
Nicolae Băciuţ, Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Steinhardt

OR
l
TE
ra
_o
na
ma
citat:
cu
ro
a_

ur
at
UL
er
it
_l

si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
2. Care este opinia ta despre necesitatea cultivării respectului de sine? Motivează-ți răspunsul.
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 38
CE
-
DE
ti
C
Filmul pe care-l schițează scenariul lui Alen Drljević și Zoran Solomun, „Men Don't Cry”, film
I
ET
căruia i-a fost decernat premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de Film de la Ljubljana anul
s
OR
acesta, suprapune un mod de a dezvolta cinematografic un personaj, în felul unui workshop,
re
TE
pornind de la o dezbatere intens polemică și de la puternice conflicte interioare, și o formă de

terapie colectivă menită să vindece o experiență traumatică cauzată de război. Ambele acțiuni se
LI cu
UL
bazează pe o serie de puneri în scenă a unui climax negativ, care a înscris definitoriu trauma în
CE
subconștientul unor foști combatanți din războiul din Iugoslavia. Cu toate acestea, filmul lui
Bu
Alen Drljevic nu este un simplu film despre război, regizorul asumă și o reflecție indirectă cu privire
la o istorie locală, balcanică, asupra reflexelor de mentalitate care guvernează această lume
1
tributară tradiției. […] Freud și Aristotel, două tradiții de cunoaștere care implică actul dramatic se
9
întâlnesc în filmul lui Alen Drljević, pe fundalul acestui spectacol tragic al ororilor unui război care a
51
încetat să mai exalte virtuți, ci a mutilat sufletește mai multe generații. O altă dimensiune a filmului
evocă ceea ce Michael Pollak numește o „identitate rănită”.
L
Angelo Mitchievici, Despre erori și morminte,
BA
în Dilema veche, nr. 1-2/12 ianuarie 2018
-
CE
DE
citat:
i

IC
st

ET
2. Care este opinia ta despre modul în care premiile influențează receptarea filmelor de către
re
OR
publicul larg? Motivează-ți răspunsul.

l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 39
CE
-
DE
ti
C
— În ce aţi vrea să vă transformaţi peste noapte?
I
ET
— Incitantă întrebare. Adeseori m-am întrebat şi eu ce mi-ar fi plăcut să fie eu. Iubesc toate
s
OR
vietățile, dar nu mi-ar plăcea să mă metamorfozez nici într-o graţioasă libelulă, nici într-un elefant cu
re
TE
memorie lungă (cu toate că mi-ar prinde bine la frecventele mele lapsusuri). N-aş vrea să mă
LI cu
transform în nimic din ce nu conștientizează, nu raționează, nu comunică şi nu receptează. Deşi,

UL
uneori, aş vrea să fiu o viespe şi să-i înţep pe cei care îi detest. Cu oarecare timp în urmă, aş fi
CE
Bu
răspuns că mi-ar plăcea să mă transform peste noapte într-o femeie de mare succes: frumoasă,
talentată şi iubită, mai ales iubită. O femeie care ştie ce gust are fericirea, această noţiune atât de
1
evanescentă şi de labilă. Acum, însă aş vrea să mă transform doar într-o femeie tânără – oricât de
banală –, dar o femeie care are tot timpul în faţă. Timpul a devenit pentru mine factorul cel mai
9
prețios și mai inaccesibil. Aş vrea să fiu o femeie cu timpul înaintea ei, dar care să ştie să valorifice
51
acest timp, nu să-l conserve în peste o sută de traduceri din experienţele altora, ci să-l consume în
trăiri personale directe.
L
Antoaneta Ralian, Nu cred în sfârşitul lumii (Articole, amintiri, interviuri)
BA
-
CE
citat:
DE
i

IC
st
2. Care este opinia ta despre cunoaşterea biografiei unor personalităţi? Motivează-ți răspunsul.
ET
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 40
CE
-
DE
2 decembrie 1910
ti
C
Stimate domnule Ibrăileanu,
I
ET
[…] Cronica sper să v-o trimit tot până în două zile; dacă ajunge prea târziu și dacă e
s
OR
publicabilă, d-voastră o păstrați pentru numărul viitor.
re
TE
„Nopțile” au mai fost publicate. De aceea n-am îndrăznit să vi le trimit pentru

LI cu
„Viața românească”. Le-am trăit și le-am scris în… tinerețe, la Nămăești. Mai am și altele, am să
UL
vă trimit. Dar nu-s frumoase, așa-mi spun poeții rafinați de pe aici: că sunt prea „simple” față de
CE
Bu
subtilitățile poeziei moderne. […]

Toți „vor” cu orice preț să pară originali și deci, aproape, toți sunt bizari, în literatura poetică
1
de azi e ușor să fii original: n-ai decât să fii simplu în expresie, normal în sentimente și modest. Nu-i
așa? D-voastră știți mai bine decât mine!
9
După sărbători, am să vă mai trimit o proză, de încercare. „Episodul” rămâne la latitudinea
51
d-voastră. Publicați-l oricând, cu sau fără modificări. Am avut scrupule cam pripite, dar justificate.
Poate veniți vreodată pe aici … Mă reabilitez. Vă mulțumesc pentru ceea ce mi-ați trimis la timp și
L
vă urez sărbători fericite, câte se poate de fericite!
.
BA
-
Al dumneavoastră,
CE
G. Topîrceanu
DE
George Topîrceanu, Corespondență

i
IC
st
citat:
ET

re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
2. Care este opinia ta despre publicarea corespondenței unor personalităţi? Motivează-ți

a_
ur
răspunsul.
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 41
CE
-
DE
Bacovia începe să scrie versuri încă din 1894, pe când era elev în primul an la
ti
Gimnaziul „Principele Ferdinand” din Bacău. Tot acum face şi dovada unor reale aptitudini pentru
I C
gimnastică, dans, desen şi interpretare muzicală. Din 1898, se păstrează primele sale poezii
ET
s
cunoscute: „Plouă”, „Rar”, „Sonet”, „Tablou de iarnă”, „Palid”, „Nevroză”, „Şi toate”. În anul următor,
OR
re
1899, pe când se afla în ultima clasă de gimnaziu, obţine premiul I pe ţară pentru „desen artistic de
TE
pe natură” la Concursul „Tinerimii române” ţinut la Bucureşti. Studentul I. Jinga, un prieten al

LI cu
UL
familiei, îi oferă poetului volumul „Excelsior” al lui Al. Macedonski. La rândul său, Bacovia îi
CE
încredinţează poezia „Şi toate”, care va apărea în „Literatorul” din 20 martie 1899, semnată
Bu
V. George, marcând, astfel, debutul absolut în literatură al tânărului poet băcăuan. În anul următor,
1900, scrie poezia „Plumb”, pe care însă o va publica mult mai târziu, în 1911. Îşi adună acum
1
poeziile într-un caiet pe coperta căruia scrie: „Plumb. Versuri de G. Bacovia” – 1900. În anul 1901,
9
Gimnaziul din Bacău se transformă în liceu şi Bacovia se înscrie în clasa a V-a, la cursul superior.
Absolvind liceul în 1903, se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti, având posibilitatea să îl
51
viziteze pe Macedonski şi apoi să frecventeze şedinţele salonului său literar. La una dintre
întrunirile cenaclului, Bacovia citeşte poezia „Plumb”, care produce o puternică impresie. Începe să
L
colaboreze şi la reviste ieşene, „Arta” publicându-i în nr. 7 şi 8, din decembrie 1903, poeziile
BA
„Toamnă” („Răsună din margini de târg”) şi, respectiv, „Melancolie”, semnând, pentru întâia oară,
-
CE
cu pseudonimul Bacovia. În ziarul „Opinia” din Iaşi apare, la 25 octombrie 1910, primul articol
despre Bacovia – „Un cântăreţ al toamnei” – scris de I. M. Raşcu (în vârstă de doar 21 de ani). Cei
DE
doi vor face cunoştinţă abia în primăvara lui 1911, când poetul băcăuan începe să colaboreze la
i
revista „Versuri” (devenită ulterior „Versuri şi proză”). În această publicaţie, condusă de

IC
st
I. M. Raşcu, avea să apară, în nr. 2 din 1 octombrie 1911, celebrul poem „Plumb”, semnat cu
pseudonimul George Andoni.
ET
re
Liviu Chiscop, George Bacovia: Plumb (1916), în România literară, nr. 50/2016
OR
l
TE
ra
_o
dat:
na
ma
cu

ro
a_
ur
at
UL
er

it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoașterii biografiei unui scriitor? Motivează-ți
ob
Pr
LI
răspunsul.
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 42
CE
-
DE
În Muntenia, […] epoca de glorie [a artei vechi], mai târzie, se dezvoltă abia sub
ti
C
Brâncoveanu (1688 – 1714). Acest domn, tot timpul stăpânirii lui și chiar de pe când nu era decât
I
ET
bivelpostelnic și nepotul fără speranțe al lui Șerban Cantacuzino, cu mult gust și cu intenții mari
s
OR
clădi mult și felurit conace, biserici, mănăstiri, curți domnești, pe care le îmbogăți cu mobile
re
TE
scumpe și cu odoare prețioase aduse mai toate de prin țări străine. Cea mai mare parte din aceste
lucruri s-a furat sau a fost distrusă de vitregia vremurilor. Hurezu rămâne, totuși, un exemplu
LI cu
UL
minunat al timpurilor acelora.

CE
Brâncoveanu și-a zidit multe curți domnești (Doicești, Potlogi, Mogoșoaia). Dintre toate,
Bu
Mogoșoaia e cea mai interesantă. Deseori amenințată, se menține încă destul de bine și, pare-se,
grație unui nou proprietar cu bunăvoință, își va recăpăta frumusețea de odinioară. În apropierea
1
Bucureștilor și, deci, ușor de a fi vizitată, câteva date pentru publicul neobicinuit cu cercetarea prin
9
biblioteci sunt poate necesare. […]
Brâncoveanu clădi Mogoșoaia pentru fiul său, Ștefan, pe locul pe care îl stăpânea mai
51
demult (1680). O termină la 20 septembrie 1702, după cum se vede din piesăria de marmoră. Se
dădură aici multe petreceri; după omorârea domnitorului însă, palatul cunoscu tot felul de
L
BA
prădăciuni. La 1714 fu transformat, în urma jafului turcesc, în han. La Mottraye, unul din însoțitorii
lui Carol XII, rătăcit pe la noi, dă în memoriile sale multe relații în felul acesta. În timpul răscoalei lui
-
CE
Tudor Vladimirescu biblioteca fu arsă, iar cu ocazia războiului ruso-turc distrugerea fu și mai mare
DE
(1769 – 1774). Doar vodă Bibescu și fiul său Nicolae încearcă oarecare reparațiuni. De atunci,
i
Mogoșoaia a rămas în felul acela, așteptând veșnic o zi mai bună.

IC
st
Anton Holban, Curtea Domnească a lui Brâncoveanu de la Mogoșoaia

ET
dat:
re
OR

l
TE
ra
_o

na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
2. Care este opinia ta despre cunoașterea istoriei unor castele/muzee? Motivează-ţi răspunsul.
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 43
CE
-
DE
ti
C
Principiul care ne dă dreptul să înlăturăm pretenția de științifică a metodei istorice în
I
ET
literatură este următorul:
s
OR
„Personalitatea omenească” – omul practic cu desfășurarea vieții de la și dinainte de
re
TE
naștere, și până la moarte, împreună cu toate împrejurările mediului și momentului sub influența
cărora se dezvoltă – este deosebită, prin „esență”, de „personalitatea artistică”, adică de însușirile
LI cu
UL
sufletești, pe care le descoperim cristalizate în opera genială a omului care a creat-o.

CE
Personalitatea omenească dă „materia brută” a operelor de artă – materialul de percepție

Bu
analitică sau de percepție sintetică simplă. Acest material se subordonează ființei fizice a
individului, existenței lui pragmatice, ce se desfășoară, ca obiect, în formele de „spațiu”, „timp”,
1
„cauzalitate”. Ele au înfățișarea tuturor manifestațiilor fie fizice, fie a manifestărilor sufletești ce sunt
9
dependente de condițiile fizice. Au înfățișarea „realității fizice”, ceea ce este cu desăvârșire altceva
decât înfățișarea „realității artistice”.
51
Materialul personalității omenești, dependent de spațiu, timp și cauzalitate, nu poate să
facă parte din personalitatea artistică, decât dacă după ce, mai întâi, e supus la o întreagă serie de
L
BA
operațiuni care-i schimbă cu desăvârșire natura. Este, mai întâi, operațiunea prin care diferitele
„percepții” devin „imagini”, păstrând particularitățile de loc, de timp și de cauzalitate reală. A doua,
-
CE
prin care aceste imagini, pierzând particularitățile de spațiu, timp și cauzalitate, devin imagini
DE
„neutre”, adică gata de întrebuințat într-o creație artistică sau alta; a treia, prin care aceste
i
elemente neutre „încep să se localizeze în forme ideale” și fizice în același timp, și modifică mai
mult sau mai puțin constituția după natura ideii generatoare sau creatoare, în care au să intre ca
IC
st
elemente constitutive.
ET
Mihail Dragomirescu, Introducere în ştiinţa literaturii. Estetica generală. Estetica literară

re
OR
dat:
l
TE
ra
_o
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (intenţii, atitudine, perspectivă)?
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea personalităţii? Motivează-ţi răspunsul.
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 44
CE
-
DE
ti
C
Dacă vrei să te ascunzi în zăpadă, te îmbraci în alb. Detectorul de minciuni este
I
ET
considerat mai aproape de adevăr decât hazardul, însă folosit abil, poate mistifica lejer adevărul.
s
OR
Debutul în lungmetraj al regizorului Cristi Iftime e aidoma unui parfum puternic, are nevoie de timp
re
TE
ca aliat pentru ca toate acordurile sale să se așeze, nota de bază fiind nostalgia, iar cea de vârf
umorul. Un film curat, în tușe discrete, dar sigur articulate, „Marița” arată mai mult prin ceea ce
LI cu
UL
ascunde, prin ceea ce lasă nerostit tăcerii dintre multele cuvinte rostite pe ecran și dintre
CE
savuroasele povești pline de farmec.

Bu
Cristi Iftime păstrează asumat anumite influențe ale Noului Val (rigoarea mizanscenei,
preferința pentru planul secvență, priza mimetică de realitate, absența aproape totală a fundalului
1
sonor, finalul „flou”), însă în egală măsură își infuzează debutul cu un umor și o tandrețe intimistă
9
care aduc aminte de filmele Noului Val ceh, dar și cu o nostalgie solară a acceptării care, uneori,
51
poate fi numită melancolie. Peste toate plutește discret o langoare cehoviană, acea „vânare de
vânt“ în care se rătăcește atât de des viața când e confundată cu fericirea, elanul vital când e
asimilat prezenței. Pelicula urmărește periplul din ajun de Crăciun al lui Sandu, în decrepita sa
L
BA
Dacie 1300 albă, Marița, alături de unul dintre fiii săi, Costi, pentru o improvizată alăturare la
reuniunea de Crăciun, în Bucovina, a unei familii descompuse cu destul de mult timp în urmă.
-
CE
Adrian Titieni flirtează cu un nou trofeu Gopo în rolul bonomului Sandu, acel bărbat veșnic
DE
inconștient, veșnic „încurcă-lume”, ușor ridicol și demodat, pe care nu te poți baza, însă pe care
i
nici nu îl poți urî cu adevărat.

IC
st
Andreea Vlad, Mariţa şi (aproape-)viaţa, în Dilema veche nr. 721/2017

ET
re
OR
citat:
l
TE
ra
_o
na
ma

cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
2. Care este opinia ta despre utilitatea lecturii unor recenzii de filme? Motivează-ţi răspunsul.
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 45
CE
-
DE
ti
C
Nu rezultă de nicăieri că ar fi existat vreun element de intenţionalitate în a se documenta
I
ET
pentru „Cartea nunţii” atunci când s-a dus la acea gală de box. Călinescu obişnuia să pună pe hârtie
s
OR
cam tot ceea ce trăia, aşa că, foarte probabil, ar fi scris undeva că a mers să vadă box ca să se
re
TE
inspire pentru „Cartea nunţii”. Nici măcar nu se poate spune exact dacă în mai 1932, când a avut loc
LI cu
acest eveniment sportiv, îi venise ideea de a scrie cartea. Să nu uitam că G. Călinescu scria cu o
UL
rapiditate incredibilă, aşa că nu e exclus ca ideea de a scrie „Cartea nunţii” să-i fi venit după
CE
Bu
vizionarea galei, pe la sfârşitul lui ’32, începutul lui ’33. Probabil a scris cartea într-un timp scurt, iar în
1933 a publicat-o. Călinescu şi-a dorit foarte mult să debuteze ca prozator, să demonstreze că un
1
bun critic literar poate fi şi un apreciat scriitor, iar „Cartea nunţii” a fost primul pas în această
demonstraţie. În 1932, Călinescu tocmai terminase de scris şi publicase o operă de mare importanţă,
9
„Viaţa lui Mihai Eminescu”, iar „Cartea nunţii” a venit imediat după. În mod cert însă, el a mers la
51
acea gală de box pentru a-şi satisface obligaţiile profesionale. G. Călinescu acceptase să se ocupe
de rubrica de sport a „Adevărului literar şi artistic”. Pe vremea aceea, mai toate publicaţiile, indiferent
L
de specificul lor, aveau câte o rubrică de sport, iar la „Adevărul literar şi artistic” el ţinea această
BA
rubrică. N-a ţinut-o mult, dar cât s-a ocupat de ea şi-a văzut de treabă. Îşi semna articolele cu
-
pseudonimul „Sportiv”, nu pentru că dorea să se ascundă de cineva sau pentru că i-ar fi fost ruşine
CE
că el, critic literar, se ocupă de lucruri mărunte, aşa cum era considerat sportul pe atunci, ci pentru că
DE
avea foarte multe materiale apărute sub semnătura lui în revistă şi asta e regula generală în presă în
i
astfel de situaţii. Ulterior, tot ceea ce a publicat în „Adevărul literar şi artistic” despre gala de box din
IC
mai 1932 a fost translatat în capitolul „O gală de box” din „Cartea nunţii”.
st
ET
Ion Bălu, G. Călinescu: spectacolul personalității

re
OR
citat:
l
TE
ra

_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
2. Care este opinia ta despre rolul cronicilor sportive? Motivează-ţi răspunsul.

Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 46
CE
-
DE
ti
C
Am avut grijă câteva ore de copiii unor prieteni. Unul are cinci ani, celălalt, trei. La un moment
I
ET
dat, am ajuns să le explic cum e să plângi de bucurie. Nu ştiau care-i faza. N-ați plâns niciodată de
s
OR
bucurie? Nu, tu „ai pâns”? Da. „Când, când ai fost mic?” M-am gândit puțin, nu, am spus, nu când am
re
TE
fost mic, mai târziu, când am mai crescut. „Şi acuma? Acuma mai pângi de bucu-i-e?” Uneori, am
spus. Rar, am adăugat. Chestia e că peste vreo jumătate de oră, în timp ce vorbeam de Spiderman şi
LI cu
UL
de alți eroi, mi-a venit în minte concertul pentru pian şi orchestră de Ceaikovski, ăla super-meseriaş, şi
CE
m-am pomenit că-ncep să fac pe dirijorul şi să cânt, tâm-tâm-tâm-tâm-bum, tâm-tâm-tâm-tâm-bum. Ei,

Bu
după mine, tâm-tâm-tâm-tâm-bum, şi stați un pic, şi am dat drumul la concert pe telefon şi, ce să
vezi, mi-au dat lacrimile şi, în loc să m-ascund, le-am zis: vedeți, mă băieți, acuma plâng de
1
bucurie. S-au apropiat, au văzut, m-au şi verificat, li s-au umezit degetele, n-au spus nimic, s-au
9
hlizit doar, uşor nedumeriți. Apoi mi-au găsit buricul, şi-au vârât degetele-n el, „bu-i-cul, bu-i-cul”,
51
hi-hi-hi şi ha-ha-ha şi hu-hu-hu, şi uite, Bogdan, acuma „pângem şi noi de bucu-i-e”. I-am verificat.
Mi s-a părut că mi se umezesc degetele.
Dorințe? Aspirații? Rezoluții? Da. Timp liber, cât mai mult timp liber! A, și să-i scot pe-ai mei
L
BA
la o cafea. Habar n-am în ce categorie intră chestia asta, da’ poate știu ei răspunsul.
-
CE
Bogdan Munteanu, Timp liber. Şi-o cafea, vă rog,
în Dilema veche, nr. 723-724/2018
DE
i
IC
st
citat:
ET
re
OR
l
TE
ra
2. Care este opinia ta despre importanța valorificării timpului liber? Motivează-ţi răspunsul.
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 47
CE
-
DE
ti
C
Unii dintre acești domni fanarioți au fost oameni de cultură și s-au arătat dornici de a
I
ET
introduce unele reforme în administrarea țării, în special, de pildă, Grigore II Ghica și vărul său
s
OR
Constantin Mavrocordat. Acesta din urmă, om de înaltă cultură şi de netăgăduită cinste, a domnit
re
TE
de zece ori (în ambele principate) şi s-a preocupat de soarta poporului. El e domnitorul care a
suprimat la noi șerbia. Mai întâi în Muntenia, în 1746, apoi în Moldova, în 1749, după îndelungi
LI cu
UL
sfătuiri cu Adunările de stări, a decretat că țăranii care lucrau pe moșiile altora nu mai erau legați
CE
de glie şi, de asemenea, a limitat numărul de zile de clacă la 6 pe an în Muntenia şi 12 în Moldova

Bu
(trebuie subliniat că în țările învecinate – Transilvania, Polonia, Rusia, chiar şi în Prusia orientală,
numărul zilelor de clacă urca uneori la mai multe pe săptămână! De altfel, șerbia în aceste ţări n-a
1
fost desfiinţată decât în veacul următor). Trebuie însă adăugat că, prin uşurarea controlului
9
statului, peste capul boierimii, şi concomitent cu creşterea exigențelor bănești ale turcilor, reforma
51
a fost interpretată de dușmanii lui Mavrocordat ca o înăsprire a regimului fiscal, şi pesemne că la
fel îl vor fi interpretat adesea şi țăranii care fugeau de recensământ, astfel încât s-a putut crede
multă vreme că populația țărilor, sub Mavrocordat, scăzuse efectiv la jumătate. De fapt, fusese
L
BA
numai fuga de recensământ. […] În orice caz, Constantin Mavrocordat, în cele zece domnii, nu s-a
îmbogățit. Ultima oară când i se dă domnia, în Moldova, în 1769, din cauză că a început un nou
-
CE
război cu ruşii, iar Poarta are nevoie de un bun administrator, e atât de sărac încât sultanul îi dă
DE
mai multe pungi de bani ca să-şi poată pregăti plecarea!

i
Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri

IC
st
ET
citat:
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
a_
ur
2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii istoriei naționale? Motivează-ţi răspunsul.
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 48
CE
-
DE
„Știi dumneata că la lăsata secului am mers la grădină la «Iunion»; erau eu, consoarta mea și
ti
C
cumnată-mea Zița. Ne punem la o masă, ca să vedem și noi comediile alea de le joacă Ionescu. Trece
I
ET
așa preț ca la un sfert de ceas, și numai ce mă pomenesc cu un ăla, cu un bagabont de amploiat...
s
OR
plecăm; coate-goale după noi. Era să mă-ntorc în poarta «Iunionului», să-i zic numa': «Ce poftești, mă
re
TE
musiu?» și să-l și umflu; dar știi, am ambiț; m-am gândit: eu negustor... să mă pui în poblic cu un
LI cu
bagabont ca ăla, nu face...” – jupân Dumitrache Titircă, zis „Inimă-Rea”.

UL
Grădina Union-Suisse nu avea nimic spectaculos și probabil că ar fi fost uitată, ca multe alte
CE
Bu
locuri de petrecere din București, dacă nu era imortalizată de Caragiale, în „O noapte furtunoasă”.
Acolo se afla o căsuță în care era instalat Clubul coloniei elvețiene și unde se întâlneau membrii
1
clubului și invitații lor să joace popice. Grădina era închiriată vara diverselor trupe de varietăți care
jucau spectacole de revistă. Locul a devenit faimos în epocă datorită lui I. D. Ionescu, cântăreț, actor
9
și director de trupă de varietăți.
51
Comedia „O noapte furtunoasă” a fost publicată în 1879, la numai trei ani după ce
I. D. Ionescu publica următorul anunț în „Curierul spectacolelor”:
L
„Subsemnatul, în urma silințelor ce-am depus de a dota grădina Union-Suisse cu o scenă
BA
sistematică, decoruri noi, zece loji pentru comoditatea familiilor și o muzică militară, precum și
-
artiștilor ce se vor înnoi cât mai des, sper că (voi) fi, ca român, susținut de onor, public
CE
bucureștean”.
DE
Așteptările lui Ionescu au fost depășite cu mult. Grădina Union-Suisse, curte modestă cu
i
câțiva copaci a devenit foarte repede neîncăpătoare pentru bucureștenii care doreau să asiste la
IC
spectacolele de revistă. La fiecare reprezentație rămâneau pe afară circa 200 – 300 de persoane.
st
ET
Alexandru Ionescu, Unde se află faimoasa Grădină Union,

imortalizată de I. L. Caragiale în „O noapte furtunoasă”, www.historia.ro
re
OR
l
TE
ra
_o
citat:
na
ma
cu
ro
a_
ur
at
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
2. Care este opinia ta despre cunoaşterea istoriei unor locuri publice? Motivează-ţi răspunsul.
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
CE
Biletul nr. 49
-
DE
ti
I C
― Romanul acesta, „Negustorul de începuturi de roman”, este ca un nod feroviar –
ET
s
trimite în foarte multe direcţii, te face să reciteşti sau să citeşti marile romane, ale ultimelor
OR
re
două secole, sau cel puţin să-ţi doreşti asta. În ce măsură aţi urmărit acest efect?
TE
― Sigur că am urmărit să-l trimit pe cititor spre capodopere. Să-i spun: „Dragule, în viaţa
LI cu
asta nu vei avea timp să citeşti capodoperele care s-au scris, nu-ţi pierde timpul cu nimicniciile pe
UL
care ni le propune industria de divertisment şi literatura de consum”. S-au scris lucruri atât de
CE
Bu
extraordinare că, noi, oamenii, dacă am citi o viaţă întreagă numai capodoperele literaturii şi am
privi o viaţă întreagă capodoperele cinematografiei, nu am avea timp să le epuizăm. Or, în acelaşi
1
timp, noi suntem masacraţi de o subcultură, de o subliteratură, de subimagine, de o cultură a
imaginii violente, de acest cult al publicităţii, al clipului, de ideea de ecran care ne invadează. Un
9
prieten, critic literar, îmi spunea că ne aflăm într-o epocă de logo-solitudine, de logo-singurătate.
51
Adică noi, în loc să ne împrietenim, să discutăm, fiecare discută în ecranul său cu altcineva.
Această singurătate, de asemenea, vreau să o sparg. Vechile metode de socializare sunt bune. În
L
romanul meu, funcţionează mult cafeneaua. Personajul acesta, negustorul, scrie din cafenele şi
BA
regretă că unele dispar. Eu am fost încântat să văd la Paris într-o cafenea o tăbliţă pe care scria
-
CE
„No wi-fi” – aici nu aveţi internet. Şi dedesubt: „Discutaţi între voi”. E o soluţie.
DE
Adela Greceanu şi Matei Martin, interviu cu Matei Vişniec, Sunt un profesionist al cuvintelor,
i
în Dilema veche, nr. 515/2013

IC
st
citat:
ET
re
OR
l
TE
ra
_o
na
ma
cu
ro
2. Care este opinia ta despre metodele de socializare în societatea contemporană? Motivează-ţi

a_
ur
at
răspunsul.
UL
er
it
_l
si
a_
Bu
CE
mb
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A
91
12 februarie 2018
Proba A
51
L
BA
Biletul nr. 50
CE
-
DE
Când vorbim despre locuri unde evantaiul era mai mult decât un obiect mic şi fragil, ţinut în
ti
C
poşetă, ne gândim la acele tărâmuri unde arşiţa soarelui pârjoleşte vieţile oamenilor de dimineaţă
I
ET
şi până la apus. Vechile reprezentări artistice murale ne oferă informaţii preţioase despre primele
s
OR
evantaie: obiecte mari, în formă semicirculară, cu pene imense şi cu mânere lungi, pe care
re
TE
servitorii le mişcau dintr-o parte în alta pentru a face răcoare stăpânilor, dar şi pentru a-i feri de
insecte. Vorbim aici despre Egipt, unde evantaiul, indispensabil oamenilor locului, îşi face apariţia
LI cu
UL
în reprezentarea unei ceremonii din timpul faraonului Narmer, care a făcut parte din
CE
Bu
Prima Dinastie Egipteană existentă undeva în jurul anului 3000 î.Hr., şi despre care se presupune
că ar fi unificatorul Regatului de Jos al Egiptului cu Regatul de Sus. Rămânând la civilizaţiile
antice, evantaiul şi-a găsit locul şi în legendele greceşti sau în piesele de teatru romane. La greci,
1
evantaiul era întâlnit sub denumirea de „rhipis”, iar la romani cel mai popular era „muscaria”, folosit
9
în special pentru alungarea insectelor.
51
În Europa creştină, încă din primele secole ale erei noastre, obiectul este inclus în
ceremonialul bisericilor. „Flabellum” este realizat din metal, piele, mătase sau pene şi este folosit
L
de doi diaconi care, de o parte şi de alta a altarului, păzesc cupele cu vin de mici vietăţi
BA
zburătoare. Astăzi, el apare mai mult în bisericile grecilor şi ale armenilor. Trebuie menţionat faptul
-
că prezenţa evantaiului în ceremoniale religioase s-a făcut şi în credinţe păgâne, un obiect cu

CE
aceeaşi valoare fiind găsit în mormântul faraonului Tutankhamon. Deopotrivă de apreciate erau şi
DE
peste ocean, în ţinuturile aztecilor şi ale incaşilor: Montezuma i-a oferit în dar conquistadorului
i
spaniol Cortez şase evantaie cu pene.

IC
st
Şchiopu Ana-Maria, Cu istoria în vânt: evantaiul, în Historia nr. 187/2017

ET
re
dat:
OR
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (intenţii, atitudine, perspectivă)?
l
TE
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează, cu exemple din textul dat, două
ra
_o
na
caracteristici ale stilului identificat.

ma
cu
ro
a_
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ur
at
UL
er
it
_l
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii istoriei unor obiecte/eventimente? Motivează-ţi
si
a_
Bu
CE
mb
răspunsul.
Li
A_
a_
ob
Pr
LI
Proba A

A Romana Oral 12 Februarie 2018 Var 01 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Romana Oral 12 Februarie 2018 Var 01 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2018

la iveală un personaj inedit, seducător şi plin de contraste: Bucureştiul imaginat de prozatorul

atât pe Ştefan Gheorghidiu, cât şi pe Ela.” – afirmă Carmen Muşat.

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

surprinde, mai degrabă, niște recomandări de filme care merită vizionate.

Cosmin Ion, 30 de producţii cinematografice pe care nu trebuie să le ratezi! O perspectivă

cinematografică globală despre al Doilea Război Mondial, www.historia.ro

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

înscriere, însoţite de:

Ordin nr. 498/2009 privind aprobarea organizării acţiunii de voluntariat

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

2. Care este opinia ta despre participarea la acţiuni de voluntariat? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

română în ea la începutul noului mileniu, perspectivă care, în ceea ce mă privește, implică o

Examenul de bacalaureat naţional 2018

decât credea Shakespeare că e actorul.

private rămân veşnic inepuizabile!

Horia Gârbea, Scrisori, depeşe, telegrame, în România literară, nr. 50/2006

Examenul de bacalaureat naţional 2018

cărţile au început a se tipări.

[P.S.] În privinţa articolelor favorabile de presă, voi avea toată grija.

Nicolae Scurtu, Scrisori de la Mihail Sadoveanu, în România literară nr. 9/2013

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Examenul de bacalaureat naţional 2018

zeci de ori, în diferite locuri din toată lumea.

caldă fiind asigurată de vulcanul care le-a adus pierirea.

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Examenul de bacalaureat naţional 2018

aceea?”, în loc de „Dă-mi cartea aceea!”.

Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Principii de bază ale comunicării,

în Limbă şi literatură română

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

unei asemenea forme nu e accidentală şi nici aberantă: atitudinea comunicativă, strategia

confuzie între ele nu e mic.

Rodica Zafiu, Păcatele limbii: „facturica”, în România literară, nr. 31/2005

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

personaje într-un film neverosimil.

Silvia Dumitrache, Când cuvântul devine mai vizual decât imaginea,

în Observator cultural, nr. 901/2017

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

Măcar atâta lucru să rămână scrisul pentru mine: un refugiu.

Fundaţia, telefonul etc., etc.) voi pleca din Bucureşti. Trebuie.

2. Care este opinia ta despre scris ca modalitate de refugiu? Motivează-ți răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

Mihail Sebastian, Scrisori inedite, în România literară, nr. 51/2004

2. Care este opinia ta despre comunicarea prin scrisori? Motivează-ți răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

este sediul lui.

L.D: Care este sediul sufletului?

Vladimir Moldoveanu, medic specialist în cardiologie, în Observator cultural, nr. 903/2017

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?