Sunteți pe pagina 1din 10

BILETUL 1. Stilul stiintific 1.Autor, titlu In subsolul textului este indicat numele autorului, Constantin C. Giurescu, Dinu C.

Giurescu, titlul lucrarii de unde este extras fragmentul, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi. Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica. El indica un text de specialitate din domeniul istoriei: Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi. 2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ). Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu sfera de referinta a cuvintelor). In text sunt folositi termeni cu sens denotativ:corpul omenesc, familie, motenirii lingvistice; moteniri sufixele;romneti; etc. Discursul are functie referentiala.El transmite informatii stiintifice pe baza unui text informativ.Primul enunt poate fi considerat un argument: Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse [...] au putut stabili un numr de 160 (o sut aizeci) de termeni romneti care sunt de origine geto-dac. Urmatoarele enunturi sunt menite sa exemplifice argumentul. E de notat faptul ca exemplificarea argumentului se face atat prin recursul la termenii romanesti de origine geto-daca; cat si prin observatiile facute in legatura cu termenii care vor sporii prin cercetari ulterioare care ne vor arata si alte aspecte a mostenirii lingvistice... Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre legatura termenilor romanesti cu originea getodaca: Ni s-au pstrat de la daco-gei i cteva nume de ape: n primul rnd Dunrea, care deriv dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava, al crei nume se regsete n oraul dacic Berzobis; Someul: o inscripie latin din inuturile udate de acest ru vorbete de Samus; este sigur c romanii au pstrat vechiul nume, autohton. Acelai lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, i cu Tisa. 3. Sfera de utilizare: Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in domeniul istoriei si criticii literare. 4.Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-Mesaj *Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar) Emitatorul este specializat, respectiv o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii literare. Receptorul nu este prezent explicit, dar se poate presupune ca este puternic specializat, respectiv tot o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii literare, sau nespecializat, categorie din care fac parte cititorii care sunt interesati de aceasta tema. Relatia emitator-receptor este determinata de emitator prin numirea publicului-tinta (se adreseaza in special tinerilor, dupa cum reiese din titlul fragmentului).

*Conform efectului mesajului Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care informatia este corecta stiintific si in masura in care este corect argumentata. *Conform functiei mesajului (scop) Functia mesajului este de informare, concentrata pe un subiect precis: legatura dintre termenii romanesti si originea geto-dac. Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este folosit in procesul invatarii in orele de limba, dar si in masura in care un receptor nespecializat doreste sa conoasca problema. *Conform incarcaturii emotionale a mesajului Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural dat. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul este alcatuit din enunturi construite in conformitate cu regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta, obtinutaprin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea specializati. c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o monima specializare. e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ (raport, limba, cercetari, termeni, origine etc.) f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.

BILETUL 2. Stilul stiintific 1.Autor, titlu In subsolul textului este indicat numele autorului,Sorin Alexandrescu, titlul lucrarii de unde este extras fragmentul, Paradoxul romnesc Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica, specialitatea istorie. 2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ). Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu sfera de referinta a cuvintelor). In text sunt folositi termeni cu sens denotativ: paradox, istorie, cultural, european, geografia, latinitate,apartenenta, pamant, cultura, arte, caracter etc. Discursul are functie predominant referentiala.El formuleaza argumente referitoare la modul in care poate fi interpretata paradoxul roman.Primul enunt poate fi considerat un argument: Primul paradox al domeniului romn se refer la poziia sa n spaiul cultural european. Geografia i istoria au plasat Romnia ntre Europa central, Europa rsritean i Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare slav i ungar. Urmatorul enunt are un caracter explicativ.Spaiul romn s-a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite i, asemeni oricrui spaiu de frontier, i le-a apropiat, difereniindu-se n acelai timp de fiecare din ele. [...] Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre cultura si caracterul domandit de romani: Romnii i-au creat propria lor cultur, acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare zon vecin, minim care fcea posibil contactul cu aceasta i care a servit, n acelai timp, tocmai pentru a o diferenia de celelalte zone vecine. Datorit unei asemenea arte au reuit ei s echilibreze caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase influene. 3. Sfera de utilizare: Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in domeniul istoriei si criticii literare. 4.Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-Mesaj *Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar) Emitatorul este specializat, respectiv un specialist in domeniul istoriei. Ideea rezulta din titlul lucrarii Paradoxul romnesc. Receptorul poate fi specializat si/ sau nespecializat. Specificul unor texte de acest gen este ca se adreseaza unuipublic larg , care nu trebuie sa fie neaparat specializat. *Conform efectului mesajului Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care este corecta stiintific. *Conform functiei mesajului (scop) Functia mesajului este de informare concentrata pe un subiect precis: paradoxul domeniului romn. In acest context intrbarile esentiale ale mesajului informativ actualizate aici sunt:Ce? (paradoxul roman), Cum? (ca tablou al romanilor in care si-au format propria cultura si caracter). Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este folosit in procesul invatarii, dar si in masura in care un receptor nespecializat doreste sa cunoasca problema.

*Conform incarcaturii emotionale a mesajului Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural dat. 5.Caracteristici ale stilului:

a. Corectitudine: din punct de vedere gramatical si lexical textul este corect alcatuit. . b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta, ea se obtine prin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea specializati. c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul este usor de inteles atat de specialisti, cat si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minima specializare. e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ (istorie, cultural, geografia, latinitate, cultura, arte, caracter etc.) f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.

BILETUL 5. Stilul stiintific 1. Autor, titlu (se afl n partea dreapt jos) i tem (despre ce e vorba n text) n subsolul textului este numit autorul Vasile Prvan i titlul nceputurile vieii romane la gurile

Dunrii. Titlul sugereaz c textul ar putea fi de specialitate i c aparine unei sfere tiinifice (sensul sintagmei din titlu, nceputurile vieii romane la gurile Dunrii, care sugereaz o plasare a unui eveniment istoric - instaurarea vieii romane n spaiu - la gurile Dunrii - i n timp - nceputurile). E important de remarcat faptul c tema fragmentului citat care se refer la modul de lectur a istoriei indic faptul c avem de-a face cu un text de escort, un text explicativ. 2. Tipul de discurs (text nonficional, justificativ) Discursul este nonficional (poate fi identificat conform predominanei cuvintelor cu sens conotativ/ denotativ i n conformitate cu sfera de referin a cuvintelor). n text sunt folosii termeni cu sens denotativ: istorie, popor, cri-, via. Discursul are funcie predominant referenial. El formuleaz argumente referitoare la modul n care poate fi interpretat istoria veche. Din acest punct de vedere fragmentul dat poate fi considerat o definiie a tipurilor de lectur a istoriei: nvaii care scriu istoria popoarelor sunt de dou feluri: unii, care din copilrie i pan la btrnee au trit tot ntre cri, iar alii, care au trit i viaa cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, ureniile i frumuseile ei, cunoscnd n came i oase oameni vii de toate felurile. Urmtoarele enunuri au un caracter explicativ. Ele enumera atributele fiecrui tip de cititor, respectiv cititorul care interpreteaz istoria numai prin intermediul altor lecturi i cel care coreleaz viaa cu textele citite. Ultimul enun este favorabil celui de-al doilea tip de cititor. Considernd fragmentul o prefa la un model de lectur i interpretare a istoriei se poate afirma c autorul va citi istoria conform celui de-al doilea model. 3. Sfera de utilizare Sfera de referin a termenilor este cea la intersecia dintre domeniul strict tiinific i cel literar. Chiar dac discursul are relevan n domeniultiinelor umaniste, stilul este tangent la domeniul eseisticii i al literaturii. 4. Elementele situaiei de comunicare ERM Conform relaiei E-R (beneficiar) Emitorul este specializat, respectiv un specialist n domeniul istoriei, Ideea specializrii este susinut de titlul lucrrii -nceputurile vieii romane la gurile Dunrii i de tem modul n care este citit i interpretat istoria. Receptorul poate fi specializat, nespecializat, sau n curs de specializare (elevi, studeni). Conform efectului mesajului Mesajul vizeaz ca efect acordul cu informaia n msura n care este corect tiinific. Conform funciei mesajului (scop) Funcia mesajului este de informare concentrat pe un subiect precis: cum se citete i se interpreteaz istoria.ntrebrile eseniale ale mesajului informativ actualizate sunt: Ce? (istoria), Cnd? (de la nceputuri}, Pentru cine? (pentru specialii,nvai), Cum? ( citirea istoriei numai din cri/ corelarea lecturii cu viaa). Funcia educativ este prezent n msura n care textul este folosit n procesul nvrii n orele de istorie sau este folosit de diveri receptori interesai de subiect. Conform ncrcturii emoionale a mesajului Mesajul este neutru din punctul de vedere al implicrii afective a autorului, prin datele furnizate. Prin tonalitate ns textul tinde ctre emoional, graie figurilor de stil prezente n text i graie construciei ample a frazei.

CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Corectitudine: din punct de vedere gramatical i lexical textul este corect alctuit. 2. Claritate: descriere clar, logic, coerent, obinut prin folosirea unor cuvinte al cror sens este consacrat i prin evitarea termenilor prea specializai. 3. Obiectivitate: coninutul textului se refer la o problem aflat la grania dintre subiectiv i obiectiv, dup cum indic i fragmentul citat n care discursul este construit pe dou moduri posibile de lectur. 4. Accesibilitate; limbajul poate fi neles de specialiti, dar i de elevi/ studeni familiarizai cu terminologia,

sau oricare alt cititor cu o minim specializare (sate, orae, ri, biserici, nvai). 5. Proprietatea termenilor, termenii sunt folosii cu sensul propriu (istorie, popoare, rspunsuri). 6. Sens unic (oper nchis): receptarea textului dat se face numai n sensul indicat de autor.

BILETUL 94. Stilul juridic-administrativ ETAPE 1. Autor, titlu (se afla in partea dreapta de jos) si tema (despre ce este vorba in text). Informatiile apar in subsolul textului. In cazul textelor juridice, autorul este institutia care elaboreaza legea. Titlul din subsolul textului specifica domeniul de aplicare, Convenia European a Drepturilor Omului. Titlul sugereaza ca textul apartine stilului juridic-administrativ. Tema face referire la drepturile omului.Aceasta se concentreaza asupra drepturilor omul in diferite ipostaze. In acest sens legea prevede trei tipuri de drepturi: dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, dreptul la libertatea de gndire, de

contiin i de religie sidreptul la libertatea de exprimare. Cele trei articole de lege se insccriu in sfera relatiilor interumane. Ele vizaza relatiile din viata privata a omului (relatiile de familie), si relatiile din viata publica. 2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv) *Conform specificului discursului Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformitate cu sfera de referinta a cuvintelor). In text sunt prezente cuvinte cu sens denotativ: autoriti, lege, gndire, contiin, religie. 3.Sfera de utilizare Textul apartine stilului juridico-administrativ, utilizat in relatii administrative, oficiale, de natura juridica. 4.Elementele situatiei de comunicare ERM (emitator-receptor-mesaj) -conform relatiei E-R (beneficiar) Emitatorul este specializat: institutia care da legile. Ideea specializarii este sustinuta de titlu Convenia European a Drepturilor Omului, si de termenii de specialitate: lege, penal, securitate nationala, societate democratica, autoritatilor publice etc. Receptorul este si el specializat, respectiv, cel care aplica legea, dar si nespecializat, adica cetateanul beneficiar care citeste legea. -conform efectului mesajului Acordul cu informatia este prezent in masura in care legea este justificata de un anumit context social. -Conform functiei mesajului (scop) Texul are functie de informare: are dimensiune pragmatica si aplicabilitate in sfera vietii private si vietii publice. Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ:Ce? (drepturile omului), De ce? (sunt importante: fiindca orice cetatean poate avea acces liber si neingradit la informatiile de interes public). Textul are si functia de popularizare, prin promovarea legii in randul cetatenilor. Functia educativa consta in a sugera un anumit comportament intr-o situatie data, respectiv cunoastearea anumitor informatii de interes public. -Conform incarcaturii emotionale a mesajului Mesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva. CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Are formule fixe: fiecare paragraf incepe cu un numar. 2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului. 3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca numeste situatia si comportamentul. 4. Vocabular pronuntat specializat: lege, art.

5. Folosirea cliseelor : In acest context, sablonul se materializeaza in structura formala a textului, respectiv, paragraful care defineste continutul articolului (8, 9, 10). PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Termeni de specialitate: lege, penal, securitate nationala, societate democratica. Monosemantism si neologisme. Morfologice: Substantive abstracte Reflexiv impersonal si Forme impersonale. Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt principale, dezvoltate, independente, enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste aplicabilitatea. Predomina coordonarea. Stilistice: Clisee:art. 8,9,10; paragrafe 1,2.

BILETUL 97. Stilul publicistic ETAPE 1. Autor, titlu (se afl n partea dreapt jos) i tem (despre ce e vorba n text) Textul are n subsol autorul, Jonathan Scheele, i titlul Conferina domnului Jonathan Scheele.Titlul trimite la condiiile unei comunicri eficiente, foarte puin sau deloc cunoscute vorbitorilor. Tema este definirea Ce nseamn s fii European 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) Din informaia din subsolul textului rezult tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este conativ.

Textul este nonficional (poate fi identificat conform predominanei cuvintelor cu sens denotativ i n conformitate cu sfera de referin a cuvintelor). Textul nu are elemente de confesiune. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului. n acest sens poate fi considerat un text reflexiv. El prezint dialogul din punctul declanrii lui, lundu-se n seam capacitile interlocutorilor, disponibilitile acestora, apreciindu-se ca valoare fundamental n comunicarea de acest tip, respectul. Primul enun sugereaz faptul c tema articolului urmeaz dup o alt intervenie Am fost invitat s vorbesc despre Ce nseamn s fii european. V mrturisesc c nu mi este uor s dau un rspuns, pentru c sunt deja european: e o stare fireasc, pe care nu simt nevoia s o definesc. [] Demonstraia pornete de la alegerea interlocutorilor, de la declinarea poziiilor acestora, care, obligatoriu, au opinii diferite, au aceeai disponibilitate intelectual, au un fond de referin comun (valori, reguli, principii). Se anticipeaz din enunurile de nceput ale articolului condiia esenial a efortului colocvial, acela de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Regulile notate ntr-un limbaj aflat la grania beletristic/ publicistic vizeaz personalitatea vorbitorilor, dimensiunea moral a acestora, fora de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice (pentru a defini calitatea de european prin mprtirea unui set de valori). Tranant, se numete ca virtute cardinal fundamental a dialogului facultatea de a vedea, coroborat, n viziunea autorului puin la istoria Uniunii Europenei. Pericolele intuite care ar amenina spaiul public, n cazul ignorrii regulilor formulate, sunt vorbria i discursul torenial. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Textul este la intersecia dintre stilul beletristic (eseistic) istilul publicistic. Aparine stilului publicistic prin tem i prin faptul c este un articol, prin efectul de convingere (persuasiune) i aparine stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Elementele situaiei de comunicare ERM (emiotor-receptor-mesaj) o Conform relaiei E-R (beneficiar)(emitr-receptor) Relaia emitor-receptor este traductibil n termenii autor-cititor. Aici emitorul este specializat, problema comunicrii fiind o problem constant a sa. Receptorul nu trebuie s fie neaprat specializat, dimpotriv, prin modul de construire a discursului reflexiv se poate presupune c autorul vizeaz un public-int nespecializat n domeniu, dar interesat de ceea ce nseamn a fii european. Se poate spune, de asemenea, c textul citat este o invitaie la a nelege ceea ce inseamn s fii european.

o Conform efectului mesajului. Mesajul vizeaz ca efect principal persuasiuneareceptorului. Primul efect ar fi cel de a convinge un receptor neiniiat sau slab iniiat c definitorie pentru cunoaterea a ceea ce inseamna a fii european st la baza valorii. Titlul este construit ca s pregteasc terenul pentru persuasiune. Efectul de persuasiune este ns gndit de la nceputul discursului prin punerea problemei:pentru a defini calitatea de european prin mprtirea unui set de valori. Printr-un astfel de enun, autorul incepe sa defineasc din punctul su de vedere ceea ce inseamn a fii european. Astfel citit, primul enun are efect de captare a ateniei, fiindc el creeaz un nivel de ateptare. Un alt efect ar fiacordul. El poate veni de la receptorii specializai. Conform funciei mesajului (scop) Textul are funcie de informare. ntrebri definitorii pentru mesajul informativ: Cine? (Jonathan Scheele), Ce? (definitia europeanului), De cnd?, Pn cnd?, De ce? (Uniunea a aprut din nevoia de a nu mai avea niciodat un rzboi mondial. Planul, visul a fost integrarea voluntar a economiilor Europei att de strns, nct rzboiul sa nu mai fie o opiune. i a reuit, iar succesul se traduce ntr-o valoare european

clar i palpabil: pacea. ntre statele membre nu au mai existat rzboaie dup 1950.). Funcia educativ este reprezentat de prezentarea unei perspective asupra valorii de a fii european. o Conform ncrcturii emoionale a mesajului Mesajul este emoional n msura n care textul este o mpletire ntre evocare i argumentare. Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Corectitudine: enunurile sunt alctuite corect din punct de vedere gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor; ea se obine prin folosirea unor cuvinte al cror sens este consacrat i prin evitarea termenilor prea specializai. 3. Obiectivitate: enunurile se refer la o dimensiune fundamental a existenei umane: europenizarea; tendina spre subiectivitate este prezent prin mrcile morfologice (verbe la persoana a II-a singular). 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), ns familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): este o secven cu rol n formarea vorbitorilor, care poate trimite spre alte sensuri i poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. FORMA DISCURSULUI PUBLICISTIC Articol - text informativ (cu funcie predominant referenial, dar poate avea i funcie conativa). El poate fi argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.