PLANIFICARE ANUALĂ - CLASA a XII-a

AN SCOLAR 2015-2016

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi
de comunicare
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi
îmbogăţirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE ACESTORA

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Conţinuturi: trunchi comun ( Competenţe specifice TC) şi curriculum diferenţiat (CD)
TC CD tip A* CD tip B**

1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în reliefarea mesajului
Achiziţiile din clasele anterioare în domeniul limbii şi al vocabularului
Tipuri de discurs: publicistic şi politic
*Deixis, anaforă **Discurs specific domeniului de specializare (religios, administrativ etc.), studiat în legătură cu o anumită epocă

1
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative, cu explicarea rolului acestora în reliefarea mesajului
Norma literară, variante libere
Anacolut, confuzii paronimice, pleonasm şi tautologie, cacofonie, adecvare / inadecvare stilistică
Punctuaţia şi justificările ei sintactice şi stilistice
*Noutăţi în conceperea Gramaticii Academiei
**Sintaxa (reluare şi sistematizare)

1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi
personalizate
Ascultare activă, exprimarea opiniei, conversaţie, dezbatere, monolog informativ şi argumentativ, prezentare orală a rezultatului
unor documentări
Regulile unui dialog / unei polemici civilizate
*Prezentarea operei autorului preferat
**Discurs specific domeniului de specializare

1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi personalizate
Etapele redactării unor lucrări precum analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat
şi nestructurat
*Scrierea unei prefeţe pentru cartea preferată
**Completarea / redactarea unor documente folosite curent în domeniul de specializare

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor

2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi interpretării personalizate
Lectură-înţelegere (înţelegerea globală a textului, analiza unor elemente ce pot conduce la
înţelegerea textului, anticipări); chei de lectură (titlu, incipit, simbol central, personaje etc.)
Texte de bază (poezie, proză, dramaturgie), texte nonliterare (texte de doctrină, texte istorice,
filozofice, ştiinţifice, eseu literar, memorii etc.) ilustrative pentru studiile de caz
*2 poezii în plus pentru perioada interbelică
*2 poezii în plus pentru perioada postbelică

2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate
în textele studiate
Viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă
Literatură şi muzică (limbajul literaturii, limbajul muzicii)
* Fronda în literatura interbelică (studiu de caz)

2
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici şi istorici literari
Lectură critică (elevii evaluează ceea ce au citit), lectură creativă (elevii extrapolează, formulează interpretări personale, prin
raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură)
*Forme ale istoriei şi criticii literare (studiu de caz)

3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare

3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta
Curente culturale / literare (modernism, tradiţionalism, orientări avangardiste, postmodernism) – context istoric, social-politic,
evenimenţial; trăsături ale curentelor culturale / literare reflectate în textele studiate
Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în poezia interbelică;
Literatura aservită ideologiei comuniste; Tipuri de roman în perioada postbelică (studii de caz)
*(1) Dinamica unor specii: jurnalul, memoriile – apariţii editoriale după 1990;
(2) Tendinţe în literatura română actuală (studiu de caz la alegere)

3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba şi literatura română într-o viziune coerentă asupraculturii româneşti
Perioada interbelică (poezia); perioada postbelică (poezia, romanul, dramaturgia)
Curente culturale / literare
*Prezentarea unor cărţi de istoria literaturii române

3.3. Analiza unor conexiuni între literatura română şi cea universală

Curente culturale / literare româneşti în context universal
Identitate culturală în context european (dezbatere)
*Texte din literatura universală

3.4. Selectarea unor tehnici adecvate de documentare şi cercetare a unei teme

Fişe de lucru, materiale documentare asupra unei epoci, a unui curent literar, sinopsis privind
dinamica fenomenului literar / cultural în diferite epoci, surse de documentare (inclusiv internetul)
**Surse de documentare în specializarea urmată

4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

4.1. Adecvarea tehnicilor şi strategiilor argumentative la situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale)
Dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat Eseul argumentativ
*,** Raţionamente specifice pentru domeniile de specializare

3
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unor judecăţi proprii
Interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

A. Conţinuturi din domeniul literaturii

PERIOADA INTERBELICĂ: POEZIA
◦ Se vor studia minimum 4 texte de bază + *2 texte
Pentru poezia interbelică, se vor alege texte din opera următorilor autori: George Bacovia,Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu.
◦ *Studiu de caz: Fronda în literatura interbelică
Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:
• texte poetice, fragmente de proză contestatară, manifeste literare aparţinând unor autori precum: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion
Vinea, Ilarie Voronca, Eugen Ionescu (Nu), N. Steinhard (În genul… tinerilor) ş.a.;
• antologii recomandate: Antologia literaturii române de avangardă de Saşa Pană; Poezia
românească de avangardă de Gabriela Duda; Avangarda literară românească de Marin Mincu; Avangarda artistică a secolului XX de
Mario de Michelli etc.
◦ Curente culturale / literare: modernism vs. tradiţionalism
Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:
• texte din poeţii studiaţi sau din opera altor poeţi interbelici: Al. Philippide, B. Fundoianu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile
Voiculescu, Aron Cotruş ş.a.;
• fragmente din texte de doctrină sau studii legate de temă aparţinând unor istorici, ideologi,
eseişti, filozofi, critici şi istorici literari interbelici sau contemporani: E. Lovinescu (Istoria
civilizaţiei române moderne, Istoria literaturii române contemporane), Ştefan Zeletin
(Neoliberalismul), G. Călinescu (Tipul firesc de roman), Pompiliu Constantinescu
(Tradiţionalism sau modernism?), N. Iorga (Literatura pe care o cere vremea, Tradiţie şi
inovaţie în artă), Nichifor Crainic (Sensul tradiţiei), Lucian Blaga (Revolta fondului nostru
nelatin), Z. Ornea (Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea), Ov. S. Crohmălniceanu
(Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I), D. Micu (Gândirea şi
gândirismul), Adrian Marino (Modern, modernism, modernitate), Nicolae Manolescu, Despre
poezie, Matei Călinescu (Conceptul modern de poezie, Cinci feţe ale modernităţii), Gh. Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, Ion
Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii ş.a.
◦ Curente culturale / literare: orientări avangardiste (prezentare sintetică a avangardei, cu accent pe specificul avangardei
româneşti)
Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:
• texte literare şi manifeste avangardiste aparţinând unor autori precum: Tristan Tzara,Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca ş.a.;

4
• antologii recomandate: Antologia literaturii române de avangardă de Saşa Pană; Poezia
românească de avangardă de Gabriela Duda; Avangarda literară românească de Marin Mincu; Avangarda artistică a secolului XX de
Mario de Michelli etc.;
• studii dedicate temei (de exemplu, Ion Pop, Avangarda în literatura română; Adrian Marino,
Dicţionar de idei literare – cap. Avangarda etc.).
◦ Studiu de caz: Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în poezia interbelică
Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:
• selecţii din texte literare ale poeţilor interbelici studiaţi;
• istorii literare, eseuri şi studii dedicate temei (de exemplu, Ov. S. Crohmălniceanu, op. cit.;
N. Manolescu, op. cit.; Mircea Scarlat, Istoria poeziei româneşti, vol. III; etc.).
◦ Dezbatere: Identitate culturală în context european
Pentru realizarea dezbaterii, se pot folosi surse precum:
• texte aparţinând unor autori precum: E. Lovinescu (Istoria civilizaţiei române moderne), G. Călinescu (cap. Specificul naţional din
Istoria literaturii române de la origini până în prezent), Camil Petrescu (Sufletul naţional), Mihail Ralea (Europeism şi tradiţionalism),
Liviu Rebreanu
(Specificul naţional, postulat al diferenţierii), Petre Pandrea (Specific naţional şi moment
istoric), Emil Cioran (Schimbarea la faţă a României), Mircea Vulcănescu (Dimensiunea
religioasă a existenţei), Lucian Blaga (Spaţiul mioritic), Mircea Eliade (articole legate de temă
din vol. Profetism românesc, 1990), Constantin Noica (Sentimentul românesc al fiinţei), Mircea Martin (G. Călinescu şi complexele
literaturii române), Adrian Marino (Pentru Europa), Sorin Alexandrescu (Paradoxul român), Ioana Pârvulescu (Întoarcere în
Bucureştiul interbelic) sau autori străini care au scris despre România interbelică (Paul Morand, Bucureşti) ş.a.;
• antologii recomandate: Dreptul la memorie (vol. III-IV), de Iordan Chimet; Atitudini şi polemici în presa literară interbelică
(Universitatea din Bucureşti, 1984) etc.;
• CD-uri despre Bucureştiul interbelic, albume de epocă, albume de artă etc.

PERIOADA POSTBELICĂ
◦ Studiu de caz: Literatura aservită ideologiei comuniste
Pentru realizarea studiului de caz, se pot folosi:
• selecţii din texte literare ilustrative aparţinând unor autori precum: A. Toma, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Victor Tulbure ş.a.;
• antologii recomandate: Poezia unei religii politice de Eugen Negrici; Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii de Marin Niţescu
etc.;
• studii: Eugen Negrici, Literatura română sub comunism; Sanda Codoş, Literatura între revoluţie şi reacţiune; Ana Selejan,
Trădarea intelectualilor, Reeducare şi prigoană; Alexandru Muşina, Sinapse etc.
◦ Texte de bază: 2 romane (1 roman scris în perioada 1960-1980 şi 1 roman scris după 1980, cu focalizare diferită: tematică,
tipologică etc.), 1 piesă de teatru şi 4 poezii (poeziile selectate pot aparţine unor autori postbelici reprezentativi, din una sau mai
multe generaţii afirmate în această perioadă: de ex., generaţia războiului, generaţia ’60, generaţia ’70, generaţia ’80) + *2 poezii.

5
Pentru alegerea romanelor, puteţi recurge la texte din opera unor autori precum: Marin Preda,
Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura, Nicolae Breban, Ştefan Bănulescu, Fănuş Neagu, Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu,
Sorin Titel, I. D. Sârbu, Gabriela Adameşteanu, Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Ioan Groşan, Gheorghe Crăciun ş.a.
Pentru alegerea piesei de teatru, puteţi să vă orientaţi spre texte aparţinând unor autori precum: Marin Sorescu, Teodor
Mazilu, Eugen Ionescu, Matei Vişniec ş.a.
Pentru alegerea poeziilor, veţi putea folosi texte din opera unor autori precum: Ştefan Augustin Doinaş, Radu Stanca, Geo
Dumitrescu, Ion Caraion, Gellu Naum, Gherasim Luca, A. E. Baconski, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ileana
Mălăncioiu, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Dinescu, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Simona Popescu
ş.a.
◦ Studiu de caz: Tipuri de roman în perioada postbelică
Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:
• trimiteri la romane postbelice studiate pe parcursul liceului;
• istorii literare, eseuri şi studii dedicate temei (de exemplu: N. Manolescu, Literatura română
postbelică, vol. II, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. II şi III; Eugen Simion,
Scriitori români de azi; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, vol. I etc.).
◦ Curente culturale / literare: postmodernismul
Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:
• trimiteri la texte literare de poezie, proză sau dramaturgie aparţinând unor scriitori din generaţiile ’80, ’90, 2000;
• studii teoretice despre postmodernism: de exemplu, Postmodernismul românesc de Mircea
Cărtărescu; Postmodernism. Din istoria unei „bătălii“ culturale de Ion Bogdan-Lefter; Istoria
tragică & grotescă a întunecatului deceniu nouă de Radu G. Ţeposu; Trafic de frontieră. Proza
generaţiei ’80; Ochiul bifurcat, limba saşie de Adrian Oţoiu; Literatură şi subversivitate.
Descriere şi naraţiune în proza postmodernă românească de Carmen Muşat; Direcţia ’80 în
poezia română de Andrei Bodiu etc.;
• antologii recomandate: Caiete critice, nr. 1-2, 1986 (volum dedicat postmodernismului);
Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice de G. Crăciun; Antologia poeziei generaţiei ’80 de Alexandru Muşina; Caiete
critice, nr. 2-3, 2005 (volum dedicat generaţiei 2000); Poezia română actuală (vol. I-III) de Marin Mincu etc.
◦ *Studiu de caz. Se va alege una dintre următoarele două teme propuse: (1) Dinamica unor specii: jurnalul, memoriile - apariţii
editoriale după 1990, (2) Tendinţe în literatura română actuală Pentru realizarea studiului de caz Dinamica unor specii: jurnalul,
memoriile – apariţii editoriale după 1990 se pot folosi:
• memorii şi jurnale scrise de autori precum: Mihail Sebastian, Mircea Eliade, N. Steinhardt,
I. D. Sârbu, Ion Ioanid, Radu Petrescu, Alice Voinescu, Jeni Acerian, Monica Lovinescu, Ioana Em. Petrescu, Mircea Cărtărescu ş.a.;
• eseuri şi studii dedicate temei (de exemplu: Ficţiunea jurnalului intim de Eugen Simion,
Literatura română în postceauşism, vol. I, de Dan C. Mihăilescu etc.).
Pentru realizarea studiului de caz Tendinţe în literatura română actuală se pot folosi trimiteri la texte din literatura actuală care să
reflecte unele fenomene precum: „bătălii“ între generaţii şi între curente literare, revizuiri critice, mutaţii diverse în câmpul literar şi

6
cultural etc.
◦ *Studiu de caz: Forme ale istoriei şi criticii literare
Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:
• texte care să ilustreze specii precum: istoria literară, monografia, eseul, studiul critic, cronica
literară, recenzia etc. ;
• autori recomandaţi: Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea,
Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Paul Cornea, Ov. S. Crohmălniceanu, Eugen Negrici,
Mihai Zamfir, Mircea Martin, Mircea Zaciu, Ion Pop, Radu G. Ţeposu, Ion Bogdan Lefter ş.a.
Numărul minim de texte de bază care vor fi studiate în clasa a XII-a este următorul: 8 texte de
poezie, 2 romane şi 1 piesă de teatru. Se vor realiza, de asemenea, 3 studii de caz, 3 prezentări ale unor curente culturale / literare
şi 1 dezbatere. La specializarea filologie, se vor studia în plus
*4 texte de poezie şi se vor realiza încă *3 studii de caz.
Notă. Pe parcursul liceului, elevii vor studia cel puţin un text aparţinând următorilor autori:Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L.
Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu
Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

B. Conţinuturi din domeniul limbă şi comunicare

Se vor avea în vedere aspectele normative şi funcţionale ale studiului limbii:
- norma literară – aspecte evolutive; variante literare libere;
- exprimare corectă şi nuanţată: evitarea anacolutului, a confuziilor paronimice, a pleonasmului şi tautologiei, a cacofoniei;
adecvare / inadecvare stilistică;
- punctuaţia şi justificările ei sintactice şi stilistice.

De asemenea, se vor actualiza achiziţiile anterioare ce pot sprijini demersul de înţelegere şi interpretare a
textelor literare studiate:
- denotaţie şi conotaţie; sensurile cuvintelor în context;
- figuri de stil şi procedee de expresivitate;
- ** sintaxă (recapitularea şi sistematizarea achiziţiilor din gimnaziu).
Ca elemente noi de conţinut, pentru CD tip A, se recomandă:
- *deixis, *anaforă;
- *noutăţi în conceperea Gramaticii Academiei.
Se vor actualiza, în contexte noi, următoarele achiziţii din domeniul comunicării orale şi scrise:
- tehnici de documentare pentru realizarea investigaţiilor, a proiectelor având ca obiect studii de caz sau dezbateri;
- eseul structurat şi eseul liber – etape ale redactării;
- argumentare;
- *prezentarea operei autorului preferat, *scrierea unei prefeţe pentru cartea preferată;

7
- **limbaje de specialitate.
Se vor aborda, ca elemente noi de conţinut, următoarele:
- dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat;
- regulile unui dialog / unei polemici civilizate;
- tipuri de discurs: publicistic, politic.

SUGESTII METODOLOGICE
Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de
acestea. Finalităţile disciplinei se realizează eficient prin centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge
necesitatea de a pune accent pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune în
rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete.
În activitatea la clasă, profesorii vor respecta programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile
nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează.
Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la bază competenţe generale şi
specifice, conţinuturile trebuie înţelese ca mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje
scrise şi orale se vizează competenţe procedurale care să poată fi exersate pornind de la textele literare studiate sau în realizarea
studiilor de caz şi a dezbaterilor propuse de programă. Problemele de limbă vor fi abordate în directă legătură cu textele studiate,
astfel încât elevii să înţeleagă rolul acestora în comunicare. În acelaşi timp, se va urmări felul în care elevii integrează în mod
corect şi adecvat achiziţiile lingvistice în propria exprimare, orală şi scrisă. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, se va
consulta volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de
Consiliul Naţional pentru Curriculum.
Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată prin diversificarea tipurilor
de evaluare aplicate în procesul didactic. Este recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate
tipurile de evaluare: iniţială, continuă şi sumativă, evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe
elevi, se vor folosi metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
portofoliul, autoevaluarea.
Pentru realizarea studiilor de caz se vor folosi investigaţia şi proiectul ca metode complementare de evaluare.
Pentru exemple şi sugestii, se va consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001,
elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.

Există riscul ca unii profesori să abordeze într-un mod preponderent tradiţional aspectele legate de istoria literaturii române şi de
contextul socio-istoric, cultural sau evenimenţial al unor momente importante ale acesteia. Tocmai de aceea, programa impune
realizarea unor studii de caz şi a unor dezbateri care, alături de studiul aprofundat al textului, trebuie să constituie activităţi care să-
i implice pe elevi în propria învăţare.
Parcursul istoric al literaturii implică, pe lângă cunoaşterea unor repere ale fenomenului cultural românesc sau formarea unei
imagini de ansamblu asupra acestuia, şi exersarea gândirii critice şi autonome a elevilor, dezvoltarea competenţelor de comunicare

8
şi de lectură pe marginea textelor sau curentelor studiate. Prezentăm în continuare felul în care ar trebui să se desfăşoare diferitele
activităţi didactice prevăzute în programă.

Studiu de caz – presupune o etapă pregătitoare, în care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru dezvoltarea temei sau sarcini
de lucru concrete pentru explorarea temei; după o documentare prealabilă, elevii vor realiza o prezentare generală a temei, cu
inserarea unor fragmente din texte ilustrative. Studiul de caz se poate realiza prin investigaţie sau prin proiecte elaborate de grupe
de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru fiecare studiu de caz). Studiile de caz vor fi repartizate grupelor încă de la începutul anului şcolar,
astfel încât o grupă să aibă un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va fi urmată de discuţii cu toată clasa, în care colegii pot
cere lămuriri, pot comenta aspectele care li s-au părut interesante şi pot evalua activitatea grupelor. La rândul său, profesorul va
evalua activitatea fiecărei grupe şi va nota elevii.

Dezbatere – presupune indicarea, de către profesor, a coordonatelor discuţiei şi a unei bibliografii minimale. Dezbaterea se
realizează în clasă, cu participarea a câte două echipe (echipa afirmatoare şi echipa negatoare). Profesorii şi elevii sunt deja
familiarizaţi cu dezbaterea, din clasele a X-a şi a XI-a.
Sugerăm ca dezbaterea să fie urmată de un exerciţiu de reflecţie al fiecărui elev, concretizat în realizarea unui eseu pe tema
dezbaterii realizate în clasă. Această modalitate de a încheia o dezbatere are în vedere ca elevii să-şi clarifice ideile puse în discuţie
şi să-şi poată formula un punct de vedere propriu pornind de la informaţiile culese, de la argumentele şi contraargumentele
valorificate în cadrul dezbaterii.
Abordarea textelor de bază – presupune combinarea perspectivii hermeneutice şi a celei contextuale.
Recomandăm ca activităţile de învăţare să se bazeze pe lucrul cu textul şi să fie orientate înspre
consolidarea deprinderilor de lectură, cu un accent pus pe ce înţeleg elevii din textul citit şi pe felul în care interpretează şi
argumentează aceştia semnificaţiile unui text în funcţie de cele două perspective.

9
 Structura anului şcolar 2015-2016

Semestrul I Semestrul al II-lea

Săptămâna Data
I 14 - 18. 09. 2015 Săptămâna Data
II 21 – 25. 09. 2015 I 8 - 12. 02. 2016
III 28. 09 - 2. 10. 2015 II 15 - 19. 02. 2016
IV 5- 09. 10. 2015 III 22- 26. 02. 2016
V 12 - 16. 10. 2015 IV 29.02 - 4. 03. 2016
VI 19 - 23. 10. 2015 V 7 - 11. 03. 2016
VII 26 - 30. 10. 2015 VI 14 - 18. 03. 2016
VIII 2 - 6. 11. 2015 VII 21 - 25. 03. 2016
IX 9 - 13. 11. 2015 VIII 28. 03 - 1. 04. 2016
X 16 - 20. 11. 2015 IX 4 - 8. 04. 2016
XI 23 - 27. 11. 2015 X 11 - 15. 04.2016
XII 2 - 4. 12. 2015 Săptămâna Altfel-XI 18-22.04.2016
XIII 7- 11. 12. 2015 Vacanța de primăvară 23.04-03.05.2016
XIV 14 - 18. 12. 2015 XII 04.05 - 06. 05. 2016
Vacanţă de iarnă 19. 12 - 3. 01. 2016 XIII 09 - 13. 05. 2016
XV 4- 8. 01. 2016 XIV 16 - 20. 05. 2016
XVI 11 - 15. 01. 2016 XV 23 - 27. 05. 2016
XVII 18 - 22. 01. 2016 XVI 30.05 – 03.06. 2016
XVIII 25 - 29. 01. 2016 XVII 06.06 - 10. 06. 2016
Vacanţă intersemestrială 30. 01 - 7. 02. 2014 XVIII 13 - 17. 06. 2016
Vacanţa de vară 18. 06 – 04. 09.
2016

Curriculum aplicat:T.C. 3 ORE / S +1 ORA CD

10
Sem Unitatea de învăţare Nr. de ore Săptămâna Observaţii
I Lecţii introductive-recapitulare 8 S1-2

I EVALUARE PREDICTIVA 1
Perioada interbelică – Poezia 3 S3
►George Bacovia;
I ► Tudor Arghezi; Lucian Blaga; Ion Barbu 16 S4; S5; S6; S7

I ► Curente culturale / literare: modernism vs. tradiţionalism 8 S8; S9

I ► S.C. Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în perioada interbelică 8 S10; S11

L.C. Noile norme lingvistice (ortografice, ortoepice si morfologice) conform
DOOM 2; Noutăţi în Gramatica Academiei
I ► Lucrare scrisă semestrială 4 S12

I ► Curente culturale / literare: orientări avangardiste 4 S13

I ► S.C. Fronda în literatura interbelică 4 S14

I ► L. C. Tehnici de documentare (actualizare); 4 S15

► L.C. Argumentarea; dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat; regulile
unui dialog / unei polemici civilizate; ascultarea activă; exprimarea opiniei;
discuţia; conversaţia; dezbaterea; monologul informativ şi argumentativ;
prezentarea orală a rezultatului unor documentări SEMESTRU
► Dezbatere: Identitate culturală în context european 4 S1 L AL II-LEA

Perioada postbelică – Poezia S2

► S.C.: Literatura aservită ideologiei comuniste 3 S3

11
 ► Cercul literar de la Sibiu (Radu Stanca); Al doilea val al suprarealismului 5
(Gellu Naum)
II ► Neomodernismul – Nichita Stănescu; Marin Sorescu 8 S4, S5

II Perioada postbelică – Romanul

► Marin Preda 9 S6; S7
S8
L.C. Exprimarea corecta si nuantata: evitarea anacolutului, a confuziilor
paronimice, a pleonasmului si tautologiei, a cacofoniei. Adecvarea / inadecvarea 3 S9, S10
stilistica. Norma literara, variante libere
► un roman postbelic
4
L.C. Discursul politic. Discursul publicistic. Prezentarea operei autorului
preferat. Scrierea unei prefeţe pentru cartea preferată. 4
II ► S.C. Tipuri de roman în perioada postbelică 4 S 11

II ► Lucrare scrisa semestriala 4 S12

II ► Curente culturale / literare: postmodernismul Literatura si muzica (limbajul 4 S13

literaturii, limbajul muzicii): Phoenix si Cantofabule
II. Literatura si muzica (limbajul literaturii, limbajul muzicii): Phoenix si 2 S14
Cantofabule Lucrarea scrisă semestrială
II Perioada postbelică – Dramaturgia S14-S15
► un text dramatic 4
II ► Marin Sorescu, un text dramatic 6 S15, S16,

II Recapitulare finală 8 S 17-

S 18

12
 PLANIFICARE SEMESTRIALĂ (II) - CLASA a XII-a

Curriculum aplicat:T.C. 3 ORE / S +1 ORA CD

Semestrul al II-lea
Nr. Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. de Săpt. Observ
crt. învăţare ore aţii
1. Perioada 3.3. Analiza unor conexiuni între ► Dezbatere: Identitate 4 S1
interbelică- literatura română şi cea universală; culturală în context european
Poezia
2. Perioada 3.4. Selectarea unor tehnici adecvate ► S.C.: Literatura aservită
postbelică – de documentare şi cercetare a unei ideologiei comuniste 3 S2
Poezia teme; ► Cercul literar de la Sibiu
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă (Radu Stanca); Al doilea val al
studiată şi contextul cultural în care a suprarealismului (Gellu Naum)
apărut aceasta; - Lectură înţelegere ;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură (înţelegerea globală a textului,
la specificul textelor literare studiate, analiza unor elemente ce pot
în vederea înţelegerii şi interpretării conduce la înţelegerea textului, 5 S3
personalizate; anticipări); chei de lectură…
1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice - Lectură critică (elevii
în receptarea mesajelor orale şi evaluează ceea ce au citit),
scrise, cu explicarea rolului acestora lectură creativă (elevii
în reliefarea mesajului extrapolează, formulează
interpretări personale, prin
raportări la propria sensibilitate,
experienţă de viaţă şi de lectură)
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă 8 S4
studiată şi contextul cultural în care a ► Neomodernismul –
apărut aceasta; NICHITA STĂNESCU-Leoaică
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură tânără, iubirea S5
la specificul textelor literare studiate, ● un text neomodernist
13
 în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.3. Compararea propriei interpretări
a textelor studiate cu altele, realizate
de colegi sau de critici şi istorici
literari;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor
de redactare, în vederea realizării
unei comunicări eficiente şi
personalizate;
4.2. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite, pentru a formula
judecăţi proprii
1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice
în receptarea mesajelor orale şi
scrise, cu explicarea rolului acestora
în reliefarea mesajului
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură
la specificul textelor literare studiate,
în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
3. Perioada
postbelică 2.1. Adecvarea strategiilor de lectură
Romanul la specificul textelor literare studiate,
- Lectură-înţelegere (înţelegerea
globală a textului, analiza unor
elemente ce pot conduce la
înţelegerea textului, anticipări);
chei de lectură (titlu, incipit,
simbol central etc.)
● o artă poetică
- Lectură-înţelegere (înţelegerea
globală a textului, analiza unor
elemente ce pot conduce la
înţelegerea textului, anticipări);
chei de lectură (titlu, incipit,
simbol central etc.)
- Lectură critică (elevii
evaluează ceea ce au citit),
lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează
interpretări personale, prin
raportări la propria sensibilitate,
experienţă de viaţă şi de lectură)
L.C. Denotaţie şi conotaţie.
Sensul cuvintelor în context.
- Achiziţiile din clasele
anterioare în domeniul limbii şi
al vocabularului
MARIN SORESCU- Poveste
sau alt scriitor
– Lectură – înţelegere; lectură
critică; lectură creativă;
► MARIN PREDA 9 S6 S27 -
● Moromeții S7 Școala
- Lectură-înţelegere (înţelegerea S8 altfel
14
în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.3. Compararea propriei interpretări
a textelor studiate cu altele, realizate
de colegi sau de critici şi istorici
literari;
4.1. Adecvarea tehnicilor şi
strategiilor argumentative la situaţii
de comunicare diverse (scrise sau
orale)
2.2. Compararea, pe baza unor
criterii clar formulate, a unor viziuni
despre lume, despre condiţia umană
sau despre artă reflectate în textele
studiate;
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice,
cu accent pe aspectele normative, cu
explicarea rolului acestora în
reliefarea mesajului
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă
studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta;
1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice
în receptarea mesajelor orale şi
scrise, cu explicarea rolului acestora
în reliefarea mesajului
3.4. Selectarea unor tehnici adecvate
de documentare şi cercetare a unei
teme;
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă
studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta;
globală a textului, analiza unor
elemente ce pot conduce la
înţelegerea textului, anticipări);
chei de lectură
- Lectură critică (elevii
evaluează ceea ce au citit),
lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează
interpretări personale, prin
raportări la propria sensibilitate,
experienţă de viaţă şi de lectură) 3 S8
-- Viziune despre lume, teme şi
motive;
L.C. Exprimarea corectă şi
nuanţată: evitarea anacolutului, a
confuziilor paronimice, a 4 S9
pleonasmului si tautologiei, a
cacofoniei. Adecvarea /
inadecvarea stilistică. Norma
literară, variante libere S 10
► Mircea Nedelciu, Zmeura din 4
câmpie
– Lectură – înţelegere; lectură
critică; lectură creativă;
- trăsături ale curentelor 4 S 11
culturale / literare reflectate în
textele studiate;
L.C. Discursul politic. Discursul
publicistic. Prezentarea operei
autorului preferat. Scrierea unei
prefeţe pentru cartea preferată.
► S.C. Tipuri de roman în
15
 3.2. Integrarea cunoştinţelor privind
limba şi literatura română într-o
viziune coerentă asupra culturii
româneşti;
LUCRARE
SCRISĂ
SEMESTRIA
LA
3.3. Analiza unor conexiuni între
literatura română şi cea universală;
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind
limba şi literatura română într-o
viziune coerentă asupra culturii
româneşti;
2.2. Compararea, pe baza unor
criterii clar formulate, a unor viziuni
despre lume, despre condiţia umană
sau despre artă reflectate în textele
studiate;
3. Perioada 3.3. Analiza unor conexiuni între
postbelică – literatura română şi cea universală;
Dramaturgia 2.1. Adecvarea strategiilor de lectură
la specificul textelor literare studiate,
în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.2. Compararea, pe baza unor
criterii clar formulate, a unor viziuni
despre lume, despre condiţia umană
perioada postbelică
- Fişe de lucru, materiale
documentare asupra unei
epoci, a unui curent literar,
sinopsis privind dinamica
fenomenului literar / cultural
în diferite epoci, surse de 4 S12
documentare (inclusiv
internetul)
► Curente culturale / literare: 4 S 13
postmodernismul
● Mircea Cărtărescu -Levantul
– Lectură – înţelegere; lectură
critică; lectură creativă;
- trăsături ale curentelor
culturale / literare reflectate în
textele studiate; 2 S 14
► Literatura si muzica (limbajul
literaturii, limbajul muzicii):
Phoenix si Cantofabule
- limbajul literaturii, limbajul
muzicii
► un text dramatic 4 S14-15
postmodernist
- Lectură înţelegere ;
(înţelegerea globală a textului,
analiza unor elemente ce pot S15-16
conduce la înţelegerea textului, 6
anticipări); chei de lectură…
► Marin Sorescu, Iona-
Lectură-înţelegere (înţelegerea
16
sau despre artă reflectate în textele
studiate;
2.3. Compararea propriei interpretări
a textelor studiate cu altele, realizate
de colegi sau de critici şi istorici
literari;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor
de redactare, în vederea realizării
unei comunicări eficiente şi
personalizate;
4.2. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite, pentru a formula
judecăţi proprii
globală a textului, analiza unor
elemente ce pot conduce la
înţelegerea textului, anticipări);
chei de lectură
- Lectură critică (elevii
evaluează ceea ce au citit),
lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează
interpretări personale, prin
raportări la propria sensibilitate,
experienţă de viaţă şi de lectură)
-- Viziune despre lume, teme;
Recapitulare finală 8 S 17-S 18
17
 Planificarea unităţii de învăţare POEZIA INTERBELICĂ
Clasa a XII-a
Curriculum aplicat:T.C. 3 ORE / S +1 ORA CD
Semestrul I
Conţinuturi ( detalieri ) Competenţe specifice
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
► GEORGE BACOVIA 3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă ▪ Activităţi de lectură
● Plumb studiată şi contextul cultural în care corespunzătoare etapelor ● jurnalul de
- Lectură-înţelegere (înţelegerea a apărut aceasta; lecturii - prelectură, lectură şi lectură;
globală a textului, analiza unor 2.1. Adecvarea strategiilor de postlectură; ● observare
elemente ce pot conduce la înţelegerea lectură la specificul textelor literare ▪ Activităţi de comunicare sistematică;
textului, anticipări); chei de lectură studiate, în vederea înţelegerii şi orală – ascultare activă şi ● grilă de
(titlu, incipit, simbol central etc.) interpretării personalizate; exerciţii de exprimare a unei evaluare a
● volume de
- Lectură critică (elevii evaluează ceea 2.3. Compararea propriei opinii argumentate; comunicării orale;
poezii;
ce au citit), lectură creativă (elevii interpretări a textelor studiate cu ▪ Exerciţii de analiză a ● grilă de
extrapolează, formulează interpretări altele, realizate de colegi sau de nivelurilor textului liric; ● fişe de lucru; evaluare a
personale, prin raportări la propria critici şi istorici literari; ▪ Activităţi de aplicare a ● flip-chart; comunicării
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor noţiunilor de teorie literară; ● manual; scrise;
lectură) de redactare, în vederea realizării ▪ Exerciţii de ilustrare a ● autoevaluare;
● sonet unei comunicări eficiente şi caracteristicilor limbajului ● dosarul critic;
– Lectură – înţelegere; lectură critică; personalizate; poetic; ● investigaţia;
● Bacovia – dosarul critic / receptare 4.2. Compararea şi evaluarea unor ▪ Activităţi de comunicare
critică argumente diferite, pentru a formula scrisă: redactarea eseului
– eseu structurat şi argumentativ judecăţi proprii structurat /argumentativ;

► TUDOR ARGHEZI 3.2. Integrarea cunoştinţelor privind

● lectură selectivă; prezentare generală; limba si literatura română într-o ▪ Activităţi de lectură ● observare
● Testament viziune coerentă asupra culturii corespunzătoare sistemati
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea româneşti etapelor lecturii - că;
globală a textului, analiza unor 2.1. Adecvarea strategiilor de prelectură, lectură şi ● evaluarea
elemente ce pot conduce la înţelegerea lectură la specificul textelor literare
18
textului, anticipări); chei de lectură… studiate, în vederea înţelegerii şi realizată pe grupe
- Lectură critică (elevii evaluează ceea interpretării personalizate; postlectură; ● volume de de elevi;
ce au citit), lectură creativă (elevii 2.3. Compararea propriei poezii; ● tehnica 3-2-1;
extrapolează, formulează interpretări interpretări a textelor studiate cu ▪ Activităţi de comunicare ● fişe de lucru; ● autoevaluarea;
personale, prin raportări la propria altele, realizate de colegi sau de orală – ascultare ● flip-chart;
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de critici şi istorici literari; activă şi producere ● manual; ● test de evaluare;
lectură) 2.2. Compararea, pe baza unor de monolog oral ● jurnalul
● Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere criterii clar formulate, a unor argumentativ; reflexiv;
- Lectură înţelegere (înţelegerea globală viziuni despre lume, despre condiţia ▪ Exerciţii de analiză a ● dosarul de
a textului, analiza unor elemente ce pot umană sau despre artă reflectate în elementelor de compoziţie; lectură;
conduce la înţelegerea textului); textele studiate; ▪ Activităţi de înţelegere şi ● grilă de
- Viziune despre lume, teme şi motive; 1.1. Aplicarea achiziţiilor aplicare a noţiunilor de teorie evaluare a
- Achiziţiile din clasele anterioare în lingvistice în receptarea mesajelor literară; monologului oral
domeniul limbii şi al vocabularului orale şi scrise, cu explicarea rolului ▪ Exerciţii de analiză a de tip
acestora în reliefarea mesajului nivelurilor textului liric; argumentativ;
▪ Activităţi de comunicare
scrisă: eseul liber;
▪ Exerciţii de exprimare a
unui punct de vedere
argumentat despre
semnificaţia / mesajul
textului;
► LUCIAN BLAGA 2.1. Adecvarea strategiilor de
● Eu nu strivesc corola de minuni a lectură la specificul textelor literare ▪ Activităţi de lectură ● observare
lumii studiate, în vederea înţelegerii şi corespunzătoare sistemati
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea interpretării personalizate; etapelor lecturii - ● prezentare în că a
globală a textului, analiza unor 2.3. Compararea propriei prelectură, lectură şi power-point comport
elemente ce pot conduce la înţelegerea interpretări a textelor studiate cu postlectură; (video proiector) amentulu
textului, anticipări); chei de lectură… altele, realizate de colegi sau de i
- Lectură critică (elevii evaluează ceea critici şi istorici literari; ▪ Exerciţii de analiză a ● volume de elevilor;
ce au citit), lectură creativă (elevii 4.1. Adecvarea tehnicilor şi elementelor de poezii;
extrapolează, formulează interpretări strategiilor argumentative la situaţii compoziţie; ● jurnalul de
● fişe de lucru;
19
personale, prin raportări la propria de comunicare diverse (scrise sau ▪ Exerciţii de analiză a ● flip-chart;
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de orale) nivelurilor textului liric; ● manual; lectură;
lectură) 2.2. Compararea, pe baza unor ▪ Activităţi de înţelegere şi ● autoevaluare;
● Dați-mi un trup voi munților criterii clar formulate, a unor aplicare a noţiunilor de teorie ● grilă de
- Lectură înţelegere ; Lectură critică viziuni despre lume, despre condiţia literară; evaluare a
- Viziune despre lume, teme şi motive; umană sau despre artă reflectate în ▪ Activităţi de comunicare monologului oral
textele studiate; orală – ascultare activă şi de tip
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor exerciţii de exprimare a unei argumentativ;
de redactare, în vederea realizării opinii argumentate;
unei comunicări eficiente şi
personalizate;
▪ Activităţi de comunicare
scrisă: paralela; ● grilă de
evaluare a eseului
de tip paralelă;

► ION BARBU 2.1. Adecvarea strategiilor de ▪ Activităţi de lectură

● Riga Crypto și lapona Enigel lectură la specificul textelor literare corespunzătoare etapelor ● volume de ● observare
- Lectură înţelegere ; Lectură critică studiate, în vederea înţelegerii şi lecturii - prelectură, lectură şi poezii; sistemati
● Din ceas ,dedus interpretării personalizate; postlectură; ● fişe de lucru; că a
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea 2.3. Compararea propriei ▪ Exerciţii de exprimare a ● fişe de comport
globală a textului, analiza unor interpretări a textelor studiate cu unui punct de vedere evaluare; amentulu
elemente ce pot conduce la înţelegerea altele, realizate de colegi sau de argumentat despre ● flip-chart; i
textului, anticipări); chei de lectură… critici şi istorici literari; semnificaţia / mesajul ● manual; elevilor;
- Lectură critică (elevii evaluează ceea 4.2. Compararea şi evaluarea unor textului; ● autoevaluare;
ce au citit), lectură creativă (elevii argumente diferite, pentru a formula ▪ Exerciţii de analiză a ● grilă de
extrapolează, formulează interpretări judecăţi proprii nivelurilor textului liric; evaluare a
personale, prin raportări la propria 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor ▪ Activităţi de aplicare a monologului oral
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de de redactare, în vederea realizării noţiunilor de teorie literară; de tip
lectură) unei comunicări eficiente şi argumentativ;
personalizate;
20
 ▪ Activităţi de comunicare ● grilă de
scrisă: eseu structurat evaluare
a eseului
structura
t;
► Curente culturale / literare: 3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă
modernism vs. tradiţionalism studiată şi contextul cultural în care ▪ Activităţi de lectură ● fişa de ● Philips 6/6;
- context istoric, social-politic, a apărut aceasta; corespunzătoare prezent
evenimenţial; trăsături ale curentelor 3.2. Integrarea cunoştinţelor privind textelor selectate are ● dezbaterea
culturale / literare reflectate în textele limba şi literatura română într-o (critic, literar etc.); sintetic (foaia de
studiate; viziune coerentă asupra culturii ▪ Activităţi de formare / ă; arbitraj);
- Eugen Lovinescu; gruparea româneşti evaluare a competenţei ● fragmente din ● investigaţia;
Sburătorul; 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor culturale: exerciţii de texte de doctrină
- revista Gândirea; N. Crainic, Sensul de redactare, în vederea realizării identificare a ideilor, sau studii legate ● observare
tradiţiei; unei comunicări eficiente şi argumentelor, opiniilor; de temă sistemati
personalizate; exerciţii de formulare în scris aparţinând unor că a
sau oral a unor argumente / istorici, ideologi, comport
contraargumente etc. eseişti, filosofi, amentulu
▪ Activităţi de comunicare critici şi istorici i
orală – ascultare activă şi literari elevilor;
exerciţii de exprimare a unei interbelici sau ● autoevaluare;
opinii argumentate despre contemporani: ● test de evaluare;
texte din poeţii studiaţi sau E. Lovinescu, ● harta
din opera altor poeţi N.Crainic, Matei conceptuală;
interbelici; Călinescu, Ion
Bogdan Lefter
etc.
► S.C. Diversitate tematică, stilistică şi 3.4. Selectarea unor tehnici
de viziune în perioada interbelică adecvate de documentare şi ▪ activităţi de cercetare a unei ● selecţii din Investigaţia
cercetare a unei teme; teme, desfăşurate texte Proiectul
încă de la începutul literare
21
 3.2. Integrarea cunoştinţelor privind
limba şi literatura română într-o semestrului; ale :
viziune coerentă asupra culturii ▪ activităţi de prezentare / poeţilor
româneşti evaluare / autoevaluare a interbel ● evaluarea de
► L.C. Noile norme lingvistice 1.2. Utilizarea achiziţiilor rezultatelor unei investigaţii; ici proces;
(ortografice, ortoepice şi morfologice) lingvistice, cu accent pe aspectele ▪ activităţi de comunicare studiaţi; ● evaluarea de
conform DOOM2; Noutăţi în normative, cu explicarea rolului orală – ascultare activă, ● istorii literare, produs;
Gramatica Academiei acestora în reliefarea mesajului producere de monolog oral etc eseuri şi studii ● grilă de
▪ activităţi de utilizare a dedicate temei; evaluare a
elementelor de limbă în ● videoproiector prezentării;
receptarea şi producerea
mesajelor orale şi scrise.
► Curente culturale / literare: orientări 3.3. Analiza unor conexiuni între
avangardiste; literatura română şi cea universală; ▪ Activităţi de lectură ● texte poetice, Investigaţia
- context istoric, social-politic, 3.2. Integrarea cunoştinţelor privind corespunzătoare fragme Proiectul
evenimenţial; trăsături ale curentelor limba şi literatura română într-o textelor selectate nte de :
culturale / literare reflectate în textele viziune coerentă asupra culturii (critic, literar etc.); proză
studiate româneşti; contest ● evaluarea de
► S.C. Fronda în literatura interbelică 3.4. Selectarea unor tehnici ▪ activităţi de cercetare a unei atară, proces;
adecvate de documentare şi teme, desfăşurate manifes ● evaluarea de
cercetare a unei teme încă de la începutul te produs;
semestrului; literare;
▪ activităţi de prezentare / ● antologii ale ● grilă de
evaluare / autoevaluare a literaturii de evaluare
rezultatelor unei investigaţii; avangardă a
▪ activităţi de comunicare (realizate de prezentăr
orală – ascultare activă, Saşa Pană, ii;
producere de monolog oral etc Marin Mincu;
▪ activităţi de utilizare a Gabriela Duda) ● observare
elementelor de limbă în sistemati
receptarea şi producerea că a
mesajelor orale şi scrise. comport

22
 amentulu
i
elevilor;

23