Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 1
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Fiindcă moștenitorii proprietarului nu se putuseră învoi, vânduseră casa unui
IO
străin, căruia vecinii, neputându-i pronunța numele, îi ziceau englezul.
U n
T
Zidită în stilul pe care arhitecții noștri ne-au obișnuit să-l credem românesc, – cu
NA
di
scundă rezemată pe trei trepte de piatră tocită pe margini – casa își ascundea
CO he
GI
bătrânețea în dosul unor castani presărați fără nicio regulă într-o curte mare cu iarbă
LE
8
Un singur lucru nu puteau pricepe. Ce gust îi venise oare englezului să pună
9
geamuri portocalii la ferestre?
Privită din stradă, în timpul verii, casa avea aspectul mai mult al unui tablou în
care un pictor impresionist nu pusese decât verde, alb și portocaliu.
3 7
(Ion Minulescu, Versuri și proză)
AN
AI
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
-
dat?
nt
ON
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 2
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Privea și însemna în gând, de parcă ar fi făcut un inventar; [...]. O masă rotundă,
IO
cu diametru mic, împrejmuind umbrela de soare; pe masă, numeroase mărunțișuri care
U n
T
nu spun nimic despre nimeni, ori, poate, dacă se adună într-o anumită combinație, spun
NA
di
totul despre cine ar trebui să spună, chiar dacă este un necunoscut. [...]
L
făceau caietul de schițe ca să folosească vreodată ceva, își așeza câteodată fragmente
LE
din ceea ce ar fi putut să existe ori, de-a dreptul, ceea ce credea că apare de la sine și
Me
se naște astfel fără zgomot, poate enigmatic. Scrisese toate acestea, până aici,
înțelegând că, de fapt, în povestea scriitorului care descrie lucrurile de pe masa lui –
8
observând, chiar atunci, cum se naște imaginea veșnică despre toate acestea –
9
apăreau, ca într-un șir de oglinzi paralele, nesfârșite alte scene identice, ecou și
oglindire, răsfrângere de realități ipotetice față de o singură altă realitate, unică,
palpabilă, sigură. Care să fi fost?
3 7
(Artur Silvestri, Perpetuum mobile)
AN
AI
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
-
dat?
nt
ON
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 3
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
De câteva nopți începuseră marile vânturi de toamnă. În lungile sale insomnii,
IO
Raluca Holban auzea mereu foșnetul copacilor din parc umplând întunericul: ceva ca
U n
T
niște haotice acorduri de orgă.
NA
di
Peste zi, un cer tulbure închidea atmosfera. Toamna, mai mult decât oricând,
L
castelul izbutea să fie în nota peisajului, cu aparențele sale de cavou istoric. Fără nicio
CO he
GI
8
fuseseră ridicate cu stângăcie de un strămoș din partea Ralucăi Holban, strămoș cu
9
ceva sânge polonez, care înțelesese pe vremea domniei lui Ștefan cel Mare să se
conformeze marelui stil feudal. [...]
În cenușiul acelei dimineți de toamnă în care galbenul frunzelor din parc
3 7
ajunsese să aibă reverberări de lămpi aprinse în plină zi, Raluca Holban simțise deodată
AN
o tulburătoare identitate de atmosferă cu o epocă de mari sfâșieri din copilăria ei. Cum
AI
mai puteau să stăruie amintiri de la vârsta de cinci ani? Și ce neașteptată intuiție o
-
făcea, după atâta amar de ani, să se regăsească fetiță, să-l regăsească pe tata Andu
TR
dat?
oma
_R
L
he
ra
2. Care este opinia ta despre importanța amintirilor în formarea viitorului adult? Susține
tu
U
ra
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 4
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Originile comediei grecești trebuie căutate în farsele populare. Încă din vremuri
IO
străvechi, grupuri de comedianți colindau satele jucând scurte scenete, rudimentare ca
U n
T
structură, numite „mimi”. Mimul nu dezvolta o acțiune propriu-zisă, ci se mulțumea doar
NA
di
să înfățișeze – sub forma unui dialog – simple scene din viața zilnică. Comedianții imitau
L
capătă un impuls și din partea serbărilor câmpenești dionisiace. Sărbătorile lui Dionysos
se încheiau cu procesiuni vesele [...]. Și aici, ca și în Sicilia, comedia a fost mult timp
8
ținută departe de oraș, atât din cauza tonului său trivial, cât mai ales din cauza
9
caracterului său satiric. Spre deosebire de Sicilia, în Grecia comedia va fi admisă în oraș
și va progresa considerabil, datorită libertății cuvântului și luptelor de opinii favorizate de
regimul democrat atenian.
3 7
(Ovidiu Drîmba, Istoria teatrului universal)
AN
AI
-
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
nt
ON
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 5
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Ce este, în fond, o gramatică?
IO
Când spunem orice lucru, cât de simplu, pe înțelesul celorlalți, punem în mișcare
U n
T
un număr de reguli, fără de care nu am fi în stare să legăm nici două cuvinte între ele.
NA
di
Regulile acestea, de care de multe ori nici nu ne dăm seama, formează în mintea
L
gramatică folosită mereu, ori de câte ori vorbim sau scriem, ascultăm sau citim spusele
Me
8
Orele și minutele sunt indicate de un mecanism, pentru ziua lunii și luna anului e nevoie
9
de încă unul sau mai multe mecanisme angrenate într-un tot cu cel dintâi. Tot astfel,
cine vorbește despre lucruri simple, se folosește de o gramatică asemănătoare cu
mecanismul ceasornicelor care arată orele și minutele. Cine vorbește despre știință,
artă, literatură sau tehnică are nevoie de o gramatică mai dezvoltată. De aceea ne
3 7
AN
trebuie o gramatică mai bogată și mai nuanțată decât cea deprinsă fără studiu.
AI
(Ion Coteanu, Gramatica de bază a limbii române)
-
TR
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 6
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Ultimele zile ale lui Dante Alighieri aveau să fie însemnate de o altă tragică
IO
ambasadă. Dacă prima, cea de la Roma, avea să-l trimită pe căile exilului, aceasta,
U n
T
ultima, la Veneția, avea să-l exileze, pentru totdeauna, pe căile infinite ale morții.
NA
di
al retoricei din Ravenna, poetul florentin Dante Alighieri. Nu există nicio mărturie directă
Me
despre felul în care s-au desfășurat tratativele la Veneția. Doar o serie de anecdote care
scot în relief inteligența supremă și causticitatea lui Dante Alighieri. Drumul de întoarcere
8
a fost pe uscat. [...] Dante se îmbolnăvește grav. [...]
9
De altfel, întreaga Ravenna este consternată, urmărind cu neliniște agonia, lupta
dintre viață și moarte a acelui străin care acum era o altă lumină a cetății. Dante a murit
3 7
în noaptea de treisprezece spre paisprezece septembrie 1321, avea cincizeci și șase de
ani și patru luni. Murea astfel, din pricina indirectă a unei bande de marinari, prematur,
AN
cel mai mare poet al Italiei și unul din cele douăzeci de înalte spirite pe care le avusese
omenirea de-a lungul celor șase mii de ani de istorie.
AI
-
dat?
di
NA
2. Care este opinia ta despre rolul poetului în societate? Susține cu argumente opinia pe
care o enunţi.
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 7
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Potenţialul natural al turismului reprezintă totalitatea elementelor fizico-geografice
IO
dintr-un teritoriu care au capacitatea de a exercita o atracţie asupra unor potenţiali turişti. Prin
U n
T
îmbinarea parţială sau totală a trăsăturilor dominante ale elementelor mediului natural se
NA
di
conturează aprecieri cantitative şi calitative asupra potenţialului turistic natural al unui teritoriu.
L
relief, masivele acoperite cu zăpadă tot anul sau o mare perioadă dintr-un an,
Me
8
flux turistic, ele nu trebuie desprinse din ansamblul componentelor mediului natural din
9
care fac parte. Din această cauză, elementele mediului natural ce devin obiective ale
circulaţiei turistice trebuie studiate în contextul peisajelor din care fac parte, evaluând
3 7
gradul de integrare al acestora în peisaj, nivelul lor de asociere, starea de echilibru a
componentelor peisajului. Tot acest ansamblu generează în final gradul de atractivitate a
AN
mediului natural dintr-un teritoriu, care însă trebuie apreciat la scări geografice distincte:
la nivel local, naţional şi global.
AI
-
dat?
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 8
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
În infinita Lui bunătate, Dumnezeu oferă fiecărei minţi alegerea între adevăr şi
IO
tihnă. Alegeţi, prin urmare, pentru că niciodată nu le veţi putea avea pe amândouă. Ai
U n
T
optat, cineva te întreabă: „Ei, ce ai ales?”. Răspunzi mândru: „Cum ce! Adevărul pur şi
NA
di
simplu.” Şi ai căzut în capcană, căci adevărul nu e niciodată pur şi rareori e simplu. Bun!
L
Cauţi altă cale, una de tip detectivistic, şi ajungi la concluzia că, după ce ai eliminat
CO he
GI
imposibilul, tot ceea ce rămâne, oricât de improbabil ar părea, trebuie să fie adevărul.
LE
Nu ai ieşit din capcană, nu te grăbi, pentru că adevărul nu trebuie să fie, adevărul este.
Me
8
„Dragostea de minciună naşte în chip cert minciuna. Dragostea de adevăr nu naşte
9
neapărat adevărul”. Sfârşeşti cu Blaga, am spus? Retractez şi reamintesc că Pilat îi zice
lui Iisus – nu-L întreabă, atenţie: „Ce este aceea adevăr?”. Şi, pentru că nu-l întreabă,
3 7
nici nu aşteaptă răspunsul. Iese şi le spune iudeilor că nu a aflat la acest om nicio vină.
(Luminiţa Adămuţ, Anton I. Adămuţ, Filosofie)
AN
AI
-
2. Care este opinia ta despre modul în care adevărul influențează relațiile interumane?
Susține cu argumente opinia pe care o enunți.
TI
di
NA
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 9
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
1939: vara e în tot nordul Elveţiei mult mai frumoasă şi mai caldă ca de obicei.
IO
Lucerna: oriunde ai privi, numai ordine, curăţenie, lumină, eleganţă, strălucire. Şi
U n
T
cerul e senin, lacul de-un albastru străveziu, râul Reuss de asemenea (doar că bate mai
NA
di
puţin spre verde), văzduhul parcă imobilizat în calm şi neprihănire. Străzile, casele,
L
vitrinele magazinelor dau impresia unui oraş pentru păpuşi, păpuşi luxoase şi alintate.
CO he
GI
Lume e multă, venită pentru concertele simfonice de curând organizate aici după
LE
modelul celor din Salzburg, Florenţa şi alte locuri. Se împlinesc şaptezeci de ani de când
Me
8
fiului său, celebra Siegfried Idyll. [...]
9
Cât de îndepărtate, de nu şi ireale, li se înfăţişează vizitatorilor Lucernei – în
acest decor de prăvălie cu jucării, de carte poştală ilustrată, de nou „munte vrăjit” –
3 7
zvonurile şi alarmele care totuşi izbutesc a străbate din alte spaţii mai cenuşii, mai
nesigure ale continentului. Cromatismul acelor zone rămase la dispoziţia istoriei e bine
AN
diferit de al Lucernei; iar în domeniul sonor precumpănesc nu sunetele melodice şi
AI
desfătătoare pentru ureche, ci vociferările, şoaptele spaimei, tropotele marşurilor militare.
-
Deocamdată însă nimeni nu ţine seama de ele; orarul muzical e prea bogat,
TR
fericirea, arta.
nt
dat?
ra
tu
U
ra
te
2. Care este opinia ta despre natură ca sursă de inspirație pentru artiști? Susţine cu
Li
GI
i_
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 10
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
În anul 1501, la vârsta de douăzeci şi şase de ani, Michelangello a primit din
IO
partea Republicii Florentine sarcina de a sculpta o statuie de mari dimensiuni care să-l
U n
T
întruchipeze pe David, eroul biblic care l-a învins pe Goliat, tânărul păstor care avea să
NA
di
devină regele Israelului. [...] Blocul colosal de marmură de Carrara utilizat pentru crearea
L
operei David a fost excavat cu mulţi ani în urmă şi a devenit obiect de interes al
CO he
GI
guvernatorilor florentini, care, nu de puţine ori, au dorit să-l transforme într-o sculptură.
LE
[...] Statuia gigantică era destinată pentru unul dintre contraforturile Bisericii Santa Maria
Me
del Fiore, acesta fiind scopul unei sculpturi impozante, respectiv de a putea fi admirată de jos.
Michelangello şi-a propus să desăvârşească lucrarea în termen de doi ani, contra
8
unei compensaţii de şase florini de aur pe lună.Totuşi, finalizarea lucrării s-a prelungit
9
peste termenul-limită, fie din cauza muncii dificile, fie din cauza faptului că sculptorul
prefera să lucreze singur, fără ajutoare, fie pentru că era dificil să se lucreze la un
AN
O sculptură atât de impunătoare nu se mai văzuse din Antichitate. Este
AI
impresionant faptul că Michelangello a sculptat această operă cu mijloacele avute la
-
noapte, mulţumindu-se să doarmă doar câteva ore pe podea, fără a se dezlipi niciodată
de opera sa.
i
AL
b.Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic,
di
dat?
oma
_R
L
he
ra
ra
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 11
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Pentru a putea însă vorbi cu adevărat despre relaţia sportului cu beletristica, să ne
IO
punem înainte de toate întrebarea: cum se aleg subiectele în literatură? În toate epocile
U n
T
s-a manifestat un spirit al vremii care a înrâurit fără îndoială pe creator. Astfel obţinem
NA
di
pentru a ne exprima popular – atinge coarda sensibilă a artistului, acel ceva decide sfera
Me
8
Răspunsul vine firesc: ei trăiau într-un mediu, într-o societate în care cultivarea corpului
9
prin exerciţii, prin ceea ce noi astăzi numim cu un termen generic sport, era o
îndeletnicire fundamentală asumată. Educaţia fizică (cu toate formele ei aparent „de
joacă”) şi agonistica elină făceau parte din mentalitatea vremii, îşi aveau locul în
3 7
spiritualitatea cetăţii antice, aparţineau structural oamenilor epocii. Astfel, reacţia
AN
creatorului de literatură devine firească. Nu vorbeşte oare chiar Aristotel de mimesis, de
reproducere, de reproducerea transfigurată a realităţii?
AI
-
dat?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 12
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Argumentarea se materializează într-un ansamblu structurat de enunţuri, numit
IO
adesea „text argumentativ”, indiferent dacă discursul îmbracă formă orală sau scrisă. În
U n
T
textul argumentativ se regăsesc formulate atât teza (tezele) susţinută (susţinute) de
NA
di
nu suntem în faţa altei forme de discurs, de pildă forma descrierii, relatării, [...],
LE
naraţiunii? Sunt situaţii când textul argumentativ este mixt, deci conţine atât porţiuni
Me
8
specială: de a semnala legăturile logice dintre enunţuri. Astfel de cuvinte sau expresii se
9
numesc „indicatori ai argumentării” sau „mărci ale argumentării”. Indicatorii sau mărcile,
ca semne de cele mai multe ori exterioare, structurează logic textul argumentativ. [...]
3 7
Aceste cuvinte sau expresii (sunt şi altele care pot fi descoperite cu uşurinţă) au
rolul esenţial de a ne semnala în ce direcţie se mobilizează argumentarea şi care este
AN
dimensiunea argumentării. Pe scurt, ele exprimă relaţii logice, iar în cazurile descrise
AI
mai sus relaţii logice de condiţionare sau de opoziţie dintre argumentele expuse în
-
dat?
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 13
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
O a doua dovadă de vechime a vieţii romane la gurile Dunării e marea
IO
răspândire, aşa de timpurie, a sărbătorii Rusaliilor (Rosalia), nu numai la ţară, dar chiar
U n
T
în oraşele greceşti, care nu o cunoscuseră niciodată până atunci. În adevăr, dacă
NA
di
cercetăm pietrele scrise, găsite în Sciţia Mică, vedem că dintre toate sărbătorile
L
ţărăneşti, cele mai des pomenite erau sărbătorile din mijlocul verii, prăznuite în cinstea şi
CO he
GI
spre amintirea răposaţilor, la mormintele lor: Rosaliile, aduse din Italia de coloniştii
LE
romani şi răspândite repede în tot ţinutul tracic dintre Marea Egee şi gurile Dunării.
Me
Sărbătoarea se potrivea foarte bine cu datinile şi obiceiurile tracilor, care credeau – toţi –
în nemurirea sufletului. Acel care serba Rosaliile arăta că nădăjduieşte în dăinuirea
8
fiinţei noastre şi după moarte, măcar aşa ca un somn blând şi împăcat. Răposatul era
9
închipuit în lumea cealaltă ca un duh apărător al celor rămaşi dincoace, un erou, cum se
zicea atunci şi de greci şi de romani şi de traci, suflet bun, căruia i se aduceau prinosuri
3
făceau în toate târgurile şi satele greco-romane din Sciţia Mică marile sărbători cu7
şi închinări ca sfinţilor şi zeilor, care locuiesc în adâncurile pământului. La Rosalia se
AN
praznice pentru vii şi morţi deopotrivă. Astfel, la „sărbătoarea trandafirilor”, viii se
AI
întâlneau oarecum aevea cu morţii, în acel mare praznic ţinut pe iarbă în cimitire şi
-
înfăţişat de săpătorii în piatră pe mai toate stanele de mormânt din părţile noastre.
TR
dat?
NA
na
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 14
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Dominicanii sunt primii călugări care, în mod pragmatic, părăsesc mănăstirea
IO
pentru a sta între oameni şi a predica. Cunoaşterea lor, pe care sunt îndemnaţi să şi-o
U n
T
perfecţioneze, este folosită pentru a răspândi cunoaştere şi astfel să se ajungă la
NA
di
consolidarea credinţei.
L
La finalul secolului al XII-lea încep să apară Universităţile, mai întâi cele din
CO he
GI
Paris, Bologna şi Oxford, apoi cele din Napoli, Roma, Toulouse, Palencia, Salamanca,
LE
regăsesc într-un mediu nou care, cu spijinul papalităţii, stimulează schimbul de idei şi,
mai ales, dezbaterea. Pentru restul oamenilor, în principiu neştiutori de carte, se
8
amplifică rolul predicatorilor, se dezvoltă centre şi metode de instruire a acestora, se
9
editează manuale de teologie pentru uzul lor, lucrări dedicate tehnicilor de predicare,
culegeri de texte şi antologii de predici model, care să poată fi folosite în diversele
prilejuri populare, de-a lungul întregului an liturgic. [...]
3 7
Această organizare a predicării contribuia la mai buna diseminare a mesajului,
AN
avându-se în vedere creşterea pregnanţei mesajului central, cel pe care publicul trebuia
AI
să-l înţeleagă, să-l reţină şi apoi să-l repovestească altora care nu fuseseră prezenţi.
-
dat?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 15
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Istoria culturii române cunoaşte până la el (Titu Maiorescu) câteva mari vocaţii
IO
ale începutului şi niciun început indiscutabil. La cei dintâi cronicari, voinţa de a se
U n
T
întoarce la origini apare ca foarte explicabilă. Miron Costin continuă pe Ureche (semn că
NA
di
ţine seama de minima tradiţie care se crease), dar nu poate rezista gândului de a se
L
permanentă căutare a originilor merge tot mai des paralel cu cronica propriu-zisă.
LE
Muntenii sunt numai aparent mai puţin preocupaţi de problema originii; Stolnicul
Me
Constantin Cantacuzino o ia, în Istoria sa, din nou de la capăt. Enciclopedismul lui
Cantemir exprimă o mentalitate prea puţin deosebită; fiul neştiutorului de carte
8
Constantin Cantemir nu se mai mărgineşte să reflecteze asupra originilor; vrea cu orice
9
chip să impună un început propriu. Enciclopedismul este, de altfel, o formă de
nemulţumire faţă de realizările anterioare şi o încercare de a inaugura cultura pe mai
multe planuri deodată; enciclopediştii cred că pot compensa un gol istoric de câteva
3 7
secole printr-un efort intensiv. Cantemir se ocupă de toate – de ştiinţe, de istorie, de
AN
filosofie, de muzică, de literatură, de politică – şi împinge întrebările despre început cu
mult mai departe decât se întinde „vechimea româno-moldo-vlahilor”.
AI
-
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
ON
formale/de conţinut.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
TI
dat?
di
NA
2. Care este opinia ta despre nevoia unui popor de a-şi cunoaşte originile? Susține cu
argumente opinia pe care o enunți.
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 16
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Retras în defensivă în zona capitalei, dar păstrând contacte cu aliații buri și
IO
roxolani, Decebal a încercat în iarna 101-102 răsturnarea situației critice în care se afla,
U n
T
printr-o manevră strategică de învăluire a armatei romane, care a constat în declanșarea
NA
di
unui atac în provincia Moesia Inferior. Scopul era de a determina retragerea forțelor
L
romane care ocupaseră o parte din Dacia. Traian nu intenționa reluarea ofensivei înainte
CO he
GI
de începerea primăverii.
LE
8
vagi din Getica lui Iordanes. La incursiune au participat și triburile de buri, bastarni și
9
roxolani care îi dăduseră un ultimatum lui Traian în campania din toamna anului 101 și
care acum îl susțineau pe aliatul lor Decebal. Din Moldova, atacatorii au trecut Dunărea
în Dobrogea, cu scopul de a avansa spre vest pentru a distruge garnizoanele romane
3 7
din Moesia și să rupă astfel legătura trupelor staționate în Dacia cu imperiul. Fiindcă
AN
Dunărea nu era suficient de înghețată, o parte din atacatori, pedestrași și călăreți, au
AI
pierit înecați. Cei care au supraviețuit au lovit fortificațiile din Moesia Inferior.
-
dat?
di
NA
2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii istoriei unui popor? Susține cu
argumente opinia pe care o enunţi.
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 17
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
În viața de toate zilele – inclusiv în armată – hărțile au un rol determinant. Și asta
IO
nu de ieri sau de azi, ci din timpuri foarte vechi. Omul zilelor noastre, familiarizat cu
U n
T
hărțile, cu greu își poate imagina o lume în care călătoriile să se efectueze fără ajutorul
NA
di
unui asemenea ingenios instrument. Cu câteva mii de ani în urmă noțiunea de hartă
L
reprezenta tot atât cât ar fi pentru noi ideea de a străbate distanțele cu ajutorul
CO he
GI
primele hărți au apărut la popoarele de navigatori. Care anume dintre acestea, constituie
deocamdată un mister al istoriei. Grecii, autori ai multor lucrări de geografie,
8
confecționau un soi de tăblițe de bronz, având pe ele gravate traseele maritime.
9
Romanii, mari constructori de drumuri, au perfecționat aceste tăblițe, adaptându-le la
necesitățile cărăușiei terestre. Ultimul cuvânt al cartografiei, pe acea vreme, îl
3 7
constituiau un soi de reprezentări prelungi, orizontale, închipuind lumea antică: o bandă
lată reprezenta Dalmația și Grecia; sub ea, altele, înfățișând Marea Adriatică, Marea
AN
Mediterană, Africa, Oceanul Atlantic. Această „ultimă” expresie a geografiei și-a păstrat
intactă valoarea, peste 1000 de ani.
AI
-
dat?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 18
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
E ciudat cum personalitatea literară a lui Cezar Petrescu întruneşte atâtea
IO
paradoxuri. Sămănătorist ca formaţie şi structură, indică în acelaşi timp cel mai precis şi
U n
T
cel mai susţinut efort de a scoate epica noastră din făgaşurile obişnuite şi atmosfera
NA
di
le uzează candid în tot atâtea pagini. Personajele sale sunt sau aşa cum toţi ne-am
CO he
GI
obişnuit să le ştim în literatură, sau, ostentativ aproape, inversul acestora. [...] Realist
LE
ambiţia balzaciană a închegării unui dosar tipologic complet pentru toate clasele sociale
– e totuşi un imaginativ tipic, ale cărui cele mai bune pagini sunt de proză fantastică şi a
8
cărui principală vocaţie ni se pare că e în acest sens. De aceea, deşi psiholog lucid, nu e
9
acel fin seismograf care să înregistreze tot tumultul de nuanţe al unei vieţi sufleteşti. Îşi
vădeşte cele mai preţioase calităţi nu în analiza propriu-zisă, ci în crearea unei
atmosfere sufleteşti prin procedee de sugestie elementară, printr-o tehnică ce se
3 7
îndreaptă firesc spre domeniile aparte: obsesie, halucinaţie, fantastic, – unde are unele
AN
dintre cele mai caracteristice realizări.
AI
Prin urmare, încă o dată: un imaginativ, un constructiv. Ceea ce a determinat
-
dat?
oma
_R
L
he
ra
2. Care este opinia ta despre rolul criticii literare în înţelegerea unei opere artistice?
tu
U
ra
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 19
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Bucureştiul secolului XIX era colorat la propriu, fiind împărţit în cinci culori, de
IO
roşu (matca viitorului Centru Istoric, cu prăvălii şi viaţă socială), de galben (lumea bună),
U n
T
de albastru, de verde şi de negru (mica burghezie). [...] De pildă, Caimata, cu celebra ei
NA
di
biserică dărâmată de Pache, când a construit bulevardul cel nou, însemna, în greceşte,
L
copilărie, deci se poate ca acolo să fi fost mahalaua natală a ctitorului. Batiştea îşi trage
CO he
GI
numele de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureştioarei, care trecea prin
LE
8
podelele vopsite. Avea biserici, ctitorite, dărâmate, reconstruite, şi câteva spitale. Aveau,
9
Bucureştii de altădată, şi un meniu al lor, din care nu lipseau specialităţile turceşti,
baclavaua şi sarailia (cinstite chiar şi pe masa de Crăciun), braga, salepul. Aveau
AN
La praznicele sorocite, cu obiceiurile şi meniurile lor, se adăugau zile
AI
onomastice, plimbările la Şosea, promenada pe Calea Victoriei, tot atâtea motive de
-
ritual şi de sărbătoare. [...] Erau cenacluri şi berării, cafenele şi teatre, circuri, grădini.
TR
2. Care este opinia ta despre cunoașterea istoriei orașului în care locuiești? Susține cu
L
he
ra
tu
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 20
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Nu e deloc uşor de înţeles ce au în minte oamenii de ştiinţă cînd numesc
IO
„frumosˮ un obiect al interesului lor. Are, cu siguranţă, legătură cu emoţia pe care ţi-o
U n
T
stârnesc plăcerea înţelegerii raporturilor ascunse dintre fenomene, descifrarea unei
NA
di
multe şanse să fie adevărată cu cât e mai simplă şi mai elegantă – mai frumoasă, în definitiv.
LE
orienteză? Cred că, dincolo de răspunsurile uzuale (fiecare face, în primul rând, ce ştie;
caută subiecte importante, eventual cu aplicaţii; urmează o direcţie generală, chiar la
8
modă; e curios; e mânat de spiritul de competiţie etc.), contează enorm ca subiectul să-i
9
placă. Frumuseţea e unul dintre mobilurile importante ale oricărui cercetător, din orice
domeniu şi se conjugă cu toate celelalte [...].
3 7
În ştiinţă, frumuseţea nu poate fi atinsă în lipsa libertăţii. De multe ori, privit din
afară, totul pare un joc gratuit. Joc poate fi, dar nu gratuit. Descoperirea adevărului nu e
AN
niciodată un „act pur de narcisismˮ.
AI
(Liviu Ornea, Bifurcații. Frumusețe și libertate în cercetare, în
-
Observator cultural)
TR
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
ON
formale/de conținut.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
TI
dat?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 21
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Decizia sărbătoririi limbii noastre are valoarea unui certificat de nobleţe, căci cel
IO
de naștere rămâne, până la alte, eventuale, descoperiri textuale, declaraţia cursivă de
U n
T
identitate a martorului Neacșu din Câmpulung; [...] româna este, cum se știe, o limbă
NA
di
oficială a Uniunii Latine – organizaţie înfiinţată în 1954, devenită funcţională în 1983 – și,
L
de la 1 ianuarie 2007, și a Uniunii Europene. Stabilirea unei zile a limbii noastre nu poate
CO he
GI
Limba română s-a afirmat ca limbă de creaţie culturală și de înaintare în cunoaștere încă
de la începuturile ei greu de retrasat în detaliu, dezvoltîndu-şi elementele constitutive [...]
8
prin contactul, voit și nevoit, dar explorativ, viu, cu limbi învecinate; cu slava, în primul
9
rând, dar și cu greaca și cu fino-ugrica maghiarilor, cu germana.
Aceste demersuri generate de nevoile de comunicare au continuat, din secolul al
XIX-lea încoace, și în direcţia îmbogăţirii vocabularului cu elemente desprinse din
3 7
patrimoniul neolatin, iar mai recent și prin împrumuturile și adaptările masive din anglo-saxonă.
AN
Româna nu este o limbă încremenită în tipare eterne, ea evoluează și se diversifică, fiind o
AI
participantă vie și senzitivă la transformările și accelerările istoriei. Cultura scrisă
-
formale/de conținut.
di
dat?
na
ma
2. Care este opinia ta despre importanța celebrării limbii române? Susține cu argumente
o
_R
L
he
ra
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 22
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Un salt uriaş pentru omenire, dar un pas infim pentru galaxie. Aşa poate fi
IO
descrisă performanţa extraordinară a sondei spaţiale Voyager 1, prima creaţie umană
U n
T
care a reuşit să depăşească limitele sistemului nostru solar.
NA
di
sora sa Voyager 2, Voyager 1 a ieşit din sistemul nostru solar, după 35 de ani de
CO he
GI
8
se caracterizează spaţiul învecinat. Cercetătorii de la NASA au publicat această ştire
9
doar în momentul în care au fost siguri că există o diferenţă netă între compoziţia
actuală a spaţiului pe care îl străbate sonda şi cel traversat până de curând. A fost
3
ajunge la concluzia că Voyager 1 a ieşit deja din sistemul solar. Ei au observat că,7
necesar peste un an de teste, verificări şi confirmări, pentru ca specialiştii să poată
AN
începând cu finalul verii anului trecut, instrumentele de la bordul sondei au început să
AI
măsoare o concentraţie din ce în ce mai mare de protoni în spaţiul străbătut de
-
Voyager. Acest fapt a confirmat modelele conceptuale existente, care arătau că aceste
TR
particule pot fi detectate în număr mult mai mare în spaţiul ce nu mai este controlat de
vântul solar.
i
AL
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
NA
formale/de conținut.
na
dat?
o
_R
L
he
ra
tu
U
ra
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 23
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
M-am amuzat răsfoind jurnalele pe care le-am ţinut în adolescenţă. Tot felul de
IO
agende şi caiete, cu liste interminabile de cărţi citite noaptea, cu însemnări grave, cu un
U n
T
aer definitiv, cu consemnări minuţioase ale casetelor şi topurilor pe care le ascultam la
NA
di
radio, ale discuţiilor de la şcoală, ale poveştilor firave de amor care ni se întâmplau în
L
grupul nostru de fete. [...] eram mai generoasă cu descrierea expediţiilor la munte, cu nu
CO he
GI
ştiu ce vârf pe care urcam, cu izolarea şi riscul pe care le experimentam fascinată. [...]
LE
Ştiu că, dacă mi s-ar oferi şansa să mă mai întorc acolo o dată, aş zice
Me
politicoasă şi fără să stau prea mult pe gânduri: „Mulţumesc, dar nu-mi doresc.ˮ Asta nu
înseamnă că nu-i privesc pe adolescenţii de azi cu o mare curiozitate. Şi, puţin, tot îi
8
invidiez pentru norii pufoşi pe care păşesc nonşalanţi, încălţaţi în converşii lor coloraţi
9
strident.
(Ana Maria Sandu, Pe muchie de cuțit, în Dilema veche)
3 7
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
AN
din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
AI
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
-
formale/de conținut
TR
2. Care este opinia ta despre generația din care faci parte? Susține cu argumente opinia
AL
pe care o enunți.
nt
ON
TI
di
NA
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 24
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Cum în meseria aceasta materialele de valoare şi, implicit, prestigiul, se
IO
acumulează lent, apare tentaţia de a accelera „succesul”. În efortul de a obţine constant
U n
T
imagini „spectaculoase”, aspiranţii trebuie să altereze realitatea. Poate fi ceva „simplu” –
NA
di
cum ar fi să mut un obiect din cadru sau în cadru ca să arate mai bine – sau mai
L
„avansat”, cum ar fi să-i influenţez pe o cale (de pildă, o recompensă) pe oamenii care
CO he
GI
apar în poze să facă lucruri pe care nu le-ar fi făcut în mod normal sau să îi fac să
LE
repete o acţiune până când îmi iese o fotografie mai deosebită. [...] Trebuie însă să fim
Me
8
Produsele fotojurnalismului sunt oricum subiective, prin natura firească a lucrurilor –
9
fiecare vede prin prisma sensibilităţii sale, începând de la alegerea subiectului şi
terminând cu felul în care îl fotografiază. Subiectivismul acesta e firesc – e o amprentă
sau un stil, pentru cei mai amabili cu ei înşişi, al fiecărui fotograf.
3 7
(Ruxandra Irina Ciocârlan, „Fotojurnalismul nu e despre tine”,
AN
interviu cu Vadim Ghirdă, în Dilema veche)
AI
-
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 25
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Maramureşul este una dintre acele regiuni din ţară, în care arhitectura populară
IO
şi culturală se distinge prin particularităţi specifice, de înaltă valoare tradiţională şi
U n
T
estetică. Ne referim la bisericile din lemn, dar şi la porţi, unele monumentale, comparate
NA
di
adesea cu arcuri de triumf. Secole de-a rândul, Maramureşul (dar şi Banatul şi Ardealul)
L
au fost sub ocupaţie austriacă, lăsând urme adânci în contextul arhitectural, al sistemului
CO he
GI
socială, al educaţiei ... [...]. Porţile din lemn de stejar cu acoperişul din şindrilă, înclinat,
Me
de-o parte şi de alta, din stâlpi şi un fruntar (partea superioară), au început să fie
construite la începutul perioadei de ocupaţie, în secolul al XVIII-lea. [...]
8
Meşterii recurgeau la o serie de reprezentări simbolice, de motive cu conotaţii
9
mitice şi religioase, cum ar fi: funia răsucită, sub diverse forme, care reprezenta infinitul
şi legătura dintre cer şi pământ; Soarele, simbolul divin dătător de viaţă, atoateştiutor şi
3 7
atoatevăzător (este prezent şi pe lăzile de zestre, pe leagăne, diverse obiecte din lemn,
ceramică); arborele vieţii, care trimite la tinereţe fără bătrâneţe şi la veşnicie. [...]
AN
Acest meşteşug este departe de a fi pierdut. Tâmplarii, sculptorii autohtoni
AI
lucrează de zor la făurirea porţilor. Comenzile nu vin atât din partea maramureşenilor,
-
cât mai ales din Occident. Turiştii care le-au văzut au rămas înmărmuriţi. Unii şi-au dorit
TR
2. Care este opinia ta despre păstrarea tradițiilor populare în lumea de astăzi? Susține
L
he
ra
tu
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 26
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Aşa cum soarele încălzeşte pământul şi dă viaţă tuturor fiinţelor, aşa cum apa şi
IO
aerul hrănesc clipă de clipă tot ce creşte pe pământ – aşa lumina cărţii dă viaţă
U n
T
oamenilor. Fără de această viaţă, cea interioară, omenirea n-ar putea exista. De aceea
NA
di
dragostea pentru a păstra cartea, biblioteca personală, bibliotecile publice şi şcolare. [...]
CO he
GI
culturii, cartea şi lectura ei rămân printre cele mai importante mijloace de formare a
Me
8
petrecere minunată a timpului liber. [...]
9
Se consideră că sunt trei feluri de a citi: lectura lentă sau aprofundată – constă în
parcurgerea unei cărți, având alături creion și hârtie, dicționar și enciclopedie. [...] În mod
3
pentru a medita câteva minunte; al treilea mod de lectură este rapidă, care are mai 7
obișnuit, nu ne oprim fără a descifra trimiteri, ridicăm din când în când ochii de pe carte
AN
multe rețete: parcurgerea paginii în diagonală, oprirea periodică la anumite pasaje,
AI
parcurgerea lor ceva mai atentă, citirea unei cărți într-o singură ședință compactă și
-
altele. Esențial pare a fi faptul că lectura rapidă nu funcționează decât în domeniul cel
TR
ra
tu
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 27
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Cum v-ați deschis către publicul larg?
IO
În primul rând, am creat o poziționare pentru festival. Când eu am intrat în
U n
T
echipă, se vorbea despre festival ca brand cultural de țară. Ca să fie un brand cultural,
NA
di
orice produs are nevoie de adeziune. Să-l asume publicul – „festivalul este și al meu”.
L
8
consideri cultura o prioritate strategică. Apoi, pentru români, poate fi o mică
9
transformare. Dacă starea nostră obișnuită este să fim plictisiți și resemnați, atunci ar
trebui să ne bucurăm atunci când ni se oferă prilejul să fim altfel. Iar Festivalul Enescu
3 7
ne poate arăta că putem fi creativi, deschiși, prietenoși, comunicativi. Cred că nu trebuie
să ne definim, ca nație, numai prin lucruri rele. Festivalul Enescu este o poveste reală,
AN
despre noi, atunci când ne dăm voie să arătăm ce e frumos în noi. Și e un festival din
care au toți de câștigat, [...] dar în primul rând publicul.
AI
-
formale/de conținut.
di
dat?
na
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 28
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
A fi în Europa nu înseamnă neapărat să te referi la poziția geografică. A fi în
IO
Europa înseamnă a te integra într-o comunitate de interese materiale, [...] spirituale și
U n
T
culturale, nu în ultimul rând. În acest sens pașoptiștii au deschis larg ferestrele spre
NA
di
Occident, pentru a pătrunde de acolo suflul modern al unor idei menite a ne schimba
L
viața, scoțându-ne definitiv de sub pecetea Fanarului, a Levantului, mult prea mult
CO he
GI
zăbovită asupra destinelor noastre naționale. Atunci am făcut pasul uriaș de intrare în
LE
Europa, în așa fel încât în perioada interbelică – arzând până atunci etapele istorice,
Me
cum ar zice Blaga – ne-am aflat în deplin sincron cu tot ceea ce era, ideatic vorbind,
european. Mai mult chiar. Noi am avansat în cultura, în spiritualitatea lumii, idei și fapte
8
cu adevărat de pionierat, dând universalității personalități de geniu, care înseamnă tot
9
atâtea puncte de referință pentru dinamica civilizației. Să nu-i numim dintre aceștia decât
pe un Vuia și Aurel Vlaicu, pe Coandă și Oberth, pe Brâncuși sau Tristan Tzara, pe
AN
Istoria a făcut ca o perioadă mai apoi, să avem între noi și Europa o cortină de
AI
fier care, chiar și după ce a căzut, ne-a marcat existențialitatea, asupra noastră căzând,
-
dat?
na
2. Care este opinia ta despre rolul pe care îl are cultura națională în integrarea
oma
_R
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 29
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Întemeiată la 1348, Universitatea Carolină din Praga se numără printre cele mai
IO
vechi instituţii de învăţământ superior din lume. Studiul limbii române beneficiază aici de
U n
T
o bogată tradiţie, acesta fiind introdus la catedra de limbi romanice a Universităţii încă
NA
di
din anul 1882 [...]. Este notabil şi faptul că Universitatea Carolină a devenit, astfel, a
L
cincea universitate din afara României la care limba română a început să fie predată
CO he
GI
(după cele din Torino, Petrograd, Viena și Budapesta). Un moment esenţial în privinţa
LE
fost înfiinţarea Secţiei de Limba şi Literatura Română în anul 1950, în cadrul Facultăţii
de Litere a Universităţii Caroline. Un an mai târziu [...] a fost iniţiată activitatea
8
lectoratului de limba română. Acesta a presupus prezenţa neîntreruptă a câte unui lector
9
de limba română detaşat de la o universitate din România pentru a preda îndeosebi
cursuri practice studenţilor cehi. Începând cu anul 2009, secția de Limba și Literatura
AN
(Vasile Anton Bâgiu, Studenţi boemi în graiul valah: limba română la
AI
Praga, în www.oglindaliterara.ro)
-
TR
2. Care este opinia ta despre importanţa promovării limbii şi literaturii române în spaţiul
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 30
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Adina Mocanu: Cum ai descrie experienţa ta în România şi de ce este atât
IO
de importantă pentru tine?
U n
T
Xavier Montoliu: Experienţa mea la Bucureşti a durat patru ani de zile, la
NA
di
Facultatea de Limbi Străine. Când am ajuns, m-am trezit într-un context total diferit.
L
Veneam dintr-o ţară vestică şi dintr-un oraş în care tocmai se desfăşuraseră Jocurile
CO he
GI
Aşadar, m-am trezit, pe de o parte într-o societate nouă, cea a României anilor
Me
‘90, în care totul se înnoia de la o zi la alta, iar pe de altă parte într-o cultură cu o nouă
limbă de care mă lăsam ademenit puţin câte puţin. Nu voi uita niciodată primele zile în
8
Bucureşti: am ajuns cu o săptămână înainte de începerea cursurilor şi am avut timp nu
9
numai pentru încâlcitele demersuri administrative, ci şi să mă plimb pe jos dintr-un capăt
în altul al capitalei, pe străzile pe care, deşi pline de oameni, auzul meu, obişnuit cu
3 7
agitaţia Barcelonei, le percepea prea tăcute. Totuşi, muzica exista şi aveam să o simt.
Într-una din primele zile, la Catedră, a venit la mine o profesoară de la Academia de
AN
Muzică, interesată de limba catalană, de muzica şi compozitorii din Barcelona, din nou
AI
mi s-a vorbit în catalană, şi, mai mult decât atât, mi-a cântat un cântec popular de-al
-
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
formale/ de conținut.
na
dat?
L
he
ra
tu
U
ra
te
2. Care este opinia ta despre importanţa promovării culturii române în spaţiul european?
Li
GI
i_
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 31
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Realitatea complexă şi diversă a cărţii ne trimite la lectură. Există apoi şirul
IO
reprezentărilor artistice ale cărţii şi ale lecturii cu particularitatea lor expresivă, dar există
U n
T
şi discursul despre carte şi lectură care a fost în ultimele decenii persistent şi substanţial.
NA
di
vârstele cărţilor atunci s-ar putea încerca o categorisire simplă, convenabilă din punct de
Me
vedere didactic, de tipul: cărţi născute moarte şi cărţi care, indiferent de vechimea lor, îşi
păstrează tinereţea. Dar ne putem opri şi la modul în care s-au citit în timp diferite cărţi şi
8
la scopurile lecturii în diferite epoci. Cărţi care ne interesează din perspectivă strict
9
culturală sau, în anumite cazuri, cărora le descoperim o latură estetică au fost socotite o
sinteză a tuturor cunoştinţelor omenirii la un moment dat.
aceeași carte citită la vârste diferite nu ne spune niciodată același lucru. [...]
3 7
În egală măsură întrebarea se poate referi la vârstele cititorului. Știm bine că
AN
Pe de altă parte, este cunoscut faptul că una și aceeași carte se adresează diferit
AI
cititorilor ei, chiar dacă au aceeași vârstă. Sensibilitatea înnăscută sau cultivată,
-
dat?
oma
_R
L
he
ra
2. Care este opinia ta despre nevoia de lectură a tinerilor? Susține cu argumente opinia
tu
U
ra
pe care o enunți.
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 32
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Sunt adolescenţii de azi diferiţi de generaţiile anterioare?
IO
Cred că e foarte important să-i contextualizăm puţin pe adolescenţi. [...]
U n
T
Diferenţele sunt mari. Una peste alta, cred că, particularizând puţin, la noi, adolescenţa
NA
di
durează, cultural, mult mai mult. La noi e o adolescenţă lungă, care duce până spre 30
L
8
foloseşte conceptul de „comunicare“. Important e să ştii să comunici. [...] Dificultatea
9
mare pe care o are de negociat orice adolescent e că, în mod consecutiv şi cu pas rapid
de schimbare, e când mult mai mic decît vârsta lui, când mult mai mare. […] E ceva
3 7
spectaculos, e suficient să ne amintim că am trecut şi noi pe-acolo; ai o plajă de mişcare
de cel puţin zece ani – cinci, în sus, şi cinci, în jos, dacă nu mai mult: o gândire foarte
AN
matură, pe de o parte, temeri de copil, care persistă, elanuri publice în care te arunci,
AI
faci tot felul de tâmpenii care, eventual, îţi pun sănătatea sau viaţa în pericol.
-
(Ana Maria Sandu, „O gândire foarte matură și temeri de copil care persistă”,
TR
dat?
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 33
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Un studiu recent spune că 35% dintre americanii de peste 16 ani au tablete.
IO
Ritmul de adopţie al acestor dispozitive este exploziv, iar trendul din SUA este, în linii
U n
T
mari, acelaşi cu cel din Uniunea Europeană sau România, chiar dacă în alte locuri,
NA
di
procentul e mai mic de 35%. Care sunt explicaţiile şi mai ales consecinţele acestei
L
transformări?
CO he
GI
mai numeroşi printre tineri – 46% la intervalul de vârstă 16-17 ani, de exemplu.
Me
Previzibil, procentul creşte la categoriile cu venituri mai mari, cu educaţie mai bună sau
din mediul urban. [...]
8
Deocamdată, pe tabletă, utilizatorul mediu poate accesa internetul în condiţii
9
optime. Poate asculta muzică, vedea filme (în regim de streaming – transmisie online)
sau poze, poate trimite şi primi e-mail-uri şi poate conversa cu apropiaţii, prin Skype sau
FaceTime, nu numai în regim audio, ci şi video. O tabletă ieftină, contemporană,
3 7
funcţionează pentru toate aceste tipuri de consum mai bine decât un calculator vechi de
AN
cinci ani. La capitolul jocuri, cele gen Angry Birds, născute pe tabletă, se răspândesc din
AI
ce în ce mai tare şi nu au nevoie de tastatură, care, oricum, nu era favorita gamerilor în
-
dat?
NA
na
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 34
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Memoria noastră individuală intangibilă cuprinde emoţii, amintiri răzleţe, frânturi
IO
de imagini, culori, gusturi şi mirosuri. Memoria noastră colectivă, în schimb, e formată de
U n
T
cele mai multe ori din obiecte, documente, dovezi, mărturii vizuale sau scrise ale unor
NA
di
evenimente şi întâmplări. Între aceste semne ale trecutului, fotografia ocupă un loc
L
unealtă indispensabilă, mai ales în presa scrisă, fie ea tipărită sau online.
LE
De câte ori nu am auzit, în ultimii ani, că „o imagine spune cât o mie de cuvinte”?
Me
8
de memorie. Obişnuinţa de a ne trece ochii peste imagini felurite ne-a determinat şi
9
senzaţia că le putem şi stăpâni, şi chiar produce noi înşine. [...]
Fie că vorbim despre fotografia documentară, cea de război sau din zone de
conflict, de imagini din natură, de momente din viaţa de zi cu zi sau de portrete,
3 7
fotojurnalistul trebuie să-şi asume alegerea făcută în momentul în care apasă butonul,
AN
având în minte, în fiecare clipă, că îndeplineşte un rol de mesager.
AI
(Patricia Mihail, Distanța de la ochi la deget, în Dilema veche)
-
TR
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 35
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Aşa şi zilele trecute în metrou. Când am urcat, era destul de liber, aşa că m-am
IO
aşezat pe un scaun cu o carte în poală. În situaţiile astea, las’ că nu văd nimic în jur, dar
U n
T
mă mai şi trezesc la câteva staţii depărtare de locul unde trebuie să cobor. Aveam la
NA
di
mine, în ziua aceea, o carte a unei specialiste americane în ştiinţe cognitive [...]. Cartea
L
locurile pe care le locuim, despre străzile pe care mergem, casele pe lângă care trecem,
LE
8
pantalonii la dungă ai băiatului aşezat în faţa mea, mâneca pardesiului bine periat al
9
fetei serioase de lîngă mine, care citea o revistă cu fotografii ale unor călugări cu bărbi
cenuşii până la brâu. Tot atunci văd, chiar în faţa mea, o pereche de pantofi bătrâni, dar
3 7
lustruiţi bec, peste care se aşeza cuminte manşeta unui pantalon gri. Lângă pantofii ca
un soare zbârcit, odihnea şi capătul cauciucat al unui baston. Ridic uşor ochii într-o
AN
filmare lentă […]: poalele unui fulgarin, nasturi mari de plastic bleumarin, un cordon
AI
strâns bine pe un trup uscăţiv, reverele late ale hainei, gâtul cu pieile lăsate – colane de
-
carne uscată şi muşchi obosiţi, minunata medalie vie care i-a încununat viaţa acestui
TR
bătrîn care stă în picioare, în faţa mea. Mă ridic imediat şi-i ofer locul.
(Selma Iusuf, O lume complicată, în Dilema veche)
i
AL
nt
ON
dat?
oma
_R
L
he
ra
2. Care este opinia ta despre importanța observării detaliilor din jurul tău? Susține cu
tu
U
ra
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 36
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Dintre toate meseriile teatrului, cea mai simplă și, totodată, cea mai complicată
IO
este meseria de actor. În termeni înalți, complicația survine acolo unde începe discuția
U n
T
(interminabilă, căci imposibil de tranșat) despre specificul – și mai ales cuantumul – de
NA
di
această temă sunt, cu mici excepții, tocmai acelea a căror relație cu arta (cu oricare
LE
artă) suferă de o fragilitate periculoasă. În serile și nopțile de după premiere, dar, și mai
Me
adesea, de după repetițiile neobișnuit de bune sau neobișnuit de proaste, în jurul unui
pahar (care, contrar legendelor în circulație, poate avea uneori înăuntru doar apă plată
8
cu lămâie), actorii își descriu profesia fie în expresii exaltate, fie (cu o umilință ce nu
9
încetează, de ani întregi, să mă surprindă și să mă emoționeze) în culori modeste și,
cumva, amare [...].
3 7
În realitate, după cum știe oricine (și, în primul rând, orice regizor), când ajunge
pe scenă față în față cu publicul „său” actorul e suveran și atotputernic: de el depinde tot
AN
ce se întâmplă acolo, el controlează timpul și spațiul, el modelează (ba, câteodată, și
AI
inventează!) cuvintele, prin el autorul poate părea genial sau imbecil, datorită lui teatrul
-
dat?
na
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 37
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Jurnalul Naţional: Spuneaţi la conferinţa de presă despre „Câinele
IO
japonez”: „ ... în Casa lui Giurgiu, un film de Jurgiu, filmat la Giurgiu”. Cine este
U n
T
nea Costache al lui Victor Rebengiuc din acest film?
NA
di
Victor Rebengiuc: Costache Moldu este un om care îmi este foarte drag, pentru
L
că a avut puterea să treacă prin foarte multe necazuri de-a lungul vieţii, o viaţă
CO he
GI
8
Victor Rebengiuc: El era debutant, acum are un film la activ şi nu mai este
9
debutant ... Nu, nu m-a speriat. Nu e primul debutant cu care am lucrat. Nu am timp să
lucrez cu toţi debutanţii care mă cheamă şi îmi pare rău că îi refuz pe mulţi dintre ei. Aici
3
scenariu, iar eu sunt un actor disciplinat: nu caut niciodată să-mi impun punctul de7
m-a atras şi rolul. M-am convins că regizorul ştie despre ce este vorba, căci a lucrat la
AN
vedere, pentru că nu eu conduc un film; am un rol de rezolvat şi atât. Şi încerc ca rolul
acesta să-l rezolv în limita esteticii ideilor pe care le are regizorul.
AI
-
(Maria Sârbu, Victor Rebengiuc, într-un film delicat și tandru, în Jurnalul Național)
TR
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
formale/de conținut.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
TI
dat?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 38
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
— Ce se repetă mereu în istorie și nu poate fi remediat prin „lecțiile
IO
istoriei”?
U n
T
— O temă controversată: unii susțin că istoria se repetă, alții, dimpotrivă, că nu
NA
di
se repetă – pe cine să crezi? Se afirmă bunăoară că, dacă nu înveți din lecțiile istoriei,
L
va trebui să le repeți. Unii istorici au pretins că văd în istorie o repetiție ciclică a mereu
CO he
GI
fie prin acțiunea unor personalități, fie (ca în materialismul istoric) de „motorul” luptei de
Me
clasă; sau, după alții, istoria ar urma o mișcare în spirală, elicoidală, revenind mereu pe
un plan superior. În fine, să nu uităm teza după care istoria este rescrisă continuu,
8
conform cu interesele prezentului și ale locului [...].
9
Prin urmare, fie-mi totuși îngăduit să răspund, [...] eu unul nu cred în „lecțiile
istoriei” și că, indiferent dacă se repetă ori ba, nimic nu poate fi „remediat”, pur și simplu
deoarece mersul istoriei are o determinare atât de complexă, încât întrece cu mult
3 7
capacitatea de intervenție fie și a unei supraputeri mondiale. De aceea nu cred nici în
AN
teoriile conspiraționiste; după mine, starea îngrijorătoare a lumii este cea mai bună
dovadă că nimeni nu-i conduce, din umbră, destinele.
AI
-
formale/de conținut.
di
dat?
na
2. Care este opinia ta despre „lecțiile” pe care istoria le oferă oamenilor? Susține cu
oma
_R
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 39
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Am procedat și eu ca mulți telespectatori sastisiți de intruziunea reclamelor
IO
agresive în pacea căminului. În pauza meciului cu Franța, transmis de la Constanța, am
U n
T
început să zapez strașnic, doar-doar voi scăpa de obsesia că în repriza secundă vom
NA
di
primi bătaie. Am scăpat cu un egal, dar putea să fie mai rău. Așa am ajuns la
L
Profesioniștii Eugeniei Vodă care-l avea ca invitat pe nimeni altul decât pe seniorul
CO he
GI
Dar cel mai mult m-a impresionat sfatul maestrului în legătură cu ceea ce el
Me
numea starea de elev: „Marii învingători sunt cei care păstrează până în ultima clipă
starea de elev” spunea cu modestia-i cunoscută maestrul sau, mai bine, elevul
8
nonagenar de pe ecran care amintea că el nu și-a pierdut nopțile pe la petreceri pentru
9
că se plictisea, îi era ciudă că pierde vremea când ar putea face altceva. Să se
instruiască, de pildă. Să citească sau să scrie. [...]
3 7
Nu la fel mărturisea și Tudor Arghezi că este un elev etern? Că numărul matricol
de pe uniformă i-a trecut direct pe braț? [...] Starea de elev e o stare de grație pe care
AN
trebuie să știi să o cucerești și să o meriți, ba chiar să o practici ca etern învățăcel
nerodat de rutină și manierisme.
AI
-
dat?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 40
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
27 decembrie 1977. Casa pe care am cumpărat-o astă-primăvară are cămin și
IO
de câteva săptămâni facem în el foc de lemne. Sunt uimit de capacitatea mea de a sta
U n
T
nemișcat și de a privi focul ore în șir. Mă fascinează buturugile groase și noduroase din
NA
di
care se răsucește în sus fum negru, apoi trosniturile, șuierăturile și scânteile galbene
L
care sar și se pierd în aerul viu din coș, apoi jocul tot mai înalt și mai luminos al limbilor
CO he
GI
în sine, coroanele efemere de flăcărui albastre de alcool … Și-au mai trecut două, trei
Me
ore. [...] Când focul arde în cămin, nu mai pot face aproape nimic. Ascult știrile la
televiziune, dar fără să-mi arunc ochii pe ecran. Nici să-mi adun atenția ca să citesc nu
8
pot. Doar să ascult muzică privind focul. Curioasă pulverizare a timpului – orele se
9
răsucesc ca fumul pe coș, absorbite de aerul tare, geros de afară. Timpul nu mai are
nicio greutate, trecerea lui se purifică de griji, preocupări, angoase. Noțiunea de timp
timpului.
3 7
pierdut își pierde sensul. Simpla întreținere a focului apare ca o folosire înțeleaptă a
AN
(Matei Călinescu, Un fel de jurnal)
AI
-
2. Care este opinia ta despre lectura paginilor de jurnal? Susține cu argumente opinia pe
di
care o enunți.
NA
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 41
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
3 august
ti
IO
Fiul meu a împlinit astăzi 27 de ani. Stă de opt ani în Japonia. Este, cred eu,
U n
T
cineva, în orice caz un tip cu totul special. [...] La formaţia lui nu am putut contribui de
NA
di
vreme ce, ca orice fiu adevărat, s-a definit în adolescenţă opunându-se tatălui lui. Nu a
L
acceptat niciodată sugestiile de lectură pe care i le făceam, nici pe cele de literatură, nici
CO he
GI
pe cele de istorie sau filozofie. A preferat să descopere totul, singur, după vârsta de 20
LE
de ani. La 16 ani, când îi propuneam Gogol sau Mănăstirea din Parma, îmi răspundea,
Me
în răspăr, cu lecturi „ştiinţifice” şi-mi amintesc că a avut o revelaţie când a citit cartea lui
Hawking, Scurtă istorie a timpului. [...] Tot ce am putut să fac pentru el a fost să-i
8
semnalez, la jumătatea primului an de facultate, existenţa unui concurs pentru o bursă
9
Mombushu, ceea ce însemna perspectiva de studii complete la o universitate din
Japonia. [...] Fiul meu a concurat pentru economics şi nu ştiu nici cum, nici de ce a
fost începutul drumului lui. Avea 19 ani. Tot ce-i putusem trece până atunci era o
3 7
câştigat. Testele erau de matematică, istorie universală, engleză şi japoneză. Acesta a
AN
anumită tehnică a învăţării, reţinerea esenţialului într-o formă logică cu ajutorul schemei
AI
şi al fişei. Ştiam de asemenea că trebuie să-i cultiv încrederea în el şi că metoda cea
-
mai eficace era să-i spun la nesfârşit, cât de des cu putinţă, două lucruri: că este
TR
intenții)?
di
dat?
o
_R
L
he
ra
tu
U
ra
2. Care este opinia ta despre rolul pe care îl au părinții în orientarea opțiunilor din viața
te
Li
GI
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 42
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Vineri, 8 ianuarie [1937], Sinaia
IO
Sunt de luni seara aici, la vila Roman, casă admirabilă, care la început mi s-a
U n
T
părut somptuoasă și severă, dar cu care am început să mă împrietenesc. Mi se pare că
NA
di
aș putea trăi o viață întreagă aici. Voi pleca însă duminică – și voi regăsi un București în
L
Am venit cu gândul să scriu. Nu prea merge însă. Alaltăieri, în vreo patru ore de
LE
lucru încordat, abia am reușit să scriu vreo trei pagini – și ele pline de ștersături. De
Me
atunci – nimic. Mă dezolează dificultatea mea de a scrie. [...] Condeiul meu e plin de
obstacole, plin de scrupule, de ezitări. Nu aşa se scrie un roman. De altfel, trebuie să
8
convin că nu sunt un romancier. Pot scrie lucruri delicate de reflecţie, de reverie
9
interioară, de solilocviu – dar nu pot să mă avânt cu uşurinţă între mai multe personaje
pe care să le las să trăiască.
M-am gândit bine la asta, ieri, în cursul unei plimbări pe munte. E în mine o
3 7
anumită lipsă de spontaneitate, care nu poate fi anulată de nicio calitate. Ceea ce scriu
AN
este puțin schematic, puțin liniar, puțin abstract, chiar când e grațios, chiar când e
AI
străbătut de o undă de emoție (căci sunt așa de sentimental) … Pot, prin urmare, să fac
-
mici povestiri de 200 de pagini, cu accent de jurnal intim – dar un roman nu. De
TR
asemenea, mi se pare că aș putea foarte bine scrie teatru. Sunt anumite tipare
mecanice în teatru, care mă ajută pe mine care sunt așa de lipsit de imaginație.
i
AL
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
di
intenții)?
NA
ra
dat?
tu
U
ra
te
Li
GI
2. Care este opinia ta despre utilitatea scrierii unui jurnal la vârsta adolescenței? Susține
i_
_s
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 43
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Marți, 19 noiembrie 1935
IO
Simt nevoia să scriu sau să spun ceva cuiva, ceva, dar nu ceva abstract. Ceva
U n
T
ce e în mine. Prefer să scriu. Acum câtva timp mi-am dat seama că, dacă n-o fac, îi voi
NA
di
spune totul mamei. Și asta n-ar fi bine, mai întâi pentru că simt că m-aș compromite (cel
L
puțin asta e impresia mea) și al doilea pentru că mama, neînțelegând nimic, s-ar alarma
CO he
GI
peste măsură.
LE
Am spus „îi voi spune tot mamei” … Da, da, eu am scris „tot”, în definitiv ce fac
Me
eu aici decât că vreau să scot ceva din mine? Și acest „ceva” l-am înălțat la grad de
„tot”. Fapt e că în momentul în care am scris am avut impresia că am de spus un tot.
8
Și simt, într-adevăr, și acum ca și când aș avea un „tot” de destăinuit. Parcă mi s-ar fi
9
întâmplat cine știe ce întâmplare.
E ora 12 […]. Am citit până târziu noaptea. Mi-i sufletul puțin pe dos și mintea
tare încâlcită. Mă doare și puțin capul. Ce-o fi și asta?
3 7
Să-ncerc să spun. E greu, pentru că nu știu ce să spun. Ceea ce s-a întâmplat e
AN
nimic. Și totuși, din acest nimic a ieșit „totul”, tot vârtejul din suflet. Trebuie să spun.
AI
Dacă nu spun, asta o să mă preocupe mereu. Și o să mă doară capul din ce în ce mai rău.
-
intenții)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ,
memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul.
TI
dat?
NA
na
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 44
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Mă apucasem de scris pe la mijlocul lui septembrie. Pe nesimțite, m-am trezit că
IO
venise toamna; pădurea [...] ruginise și munții Odorheiului se zăreau tot mai anevoie,
U n
T
înecați în brumă. Apoi au început ploile; întâi, sfioase și parcă depărtate, de mă
NA
di
întrebam dacă plouă cu adevărat sau sunt doar frunzele uscate frământate de vânt. Dar
L
curând s-a așternut ploaia lungă, măruntă, de toamnă, pe care o auzeam căzând blândă
CO he
GI
pe acoperiș, parcă ar fi încercat să-mi spună că se apropie sfârșitul unui an, al unui ciclu,
LE
poate al vieții, și că ar trebui să mă grăbesc, să închei romanul cât mai e timp ... [...]
Me
8
era, și ar fi trebuit să rămână „perfectă”, dacă n-ar fi intervenit un element mistic, și
9
anume dorința de a o prelungi indefinit într-o durată biologic-temporală, făcând-o
„roditoare”. Subiectul era, în aparență, simplu: doi bărbați, întâlnindu-se întâmplător la o
vânătoare, își povestesc, în aceeași noapte, „marea lor dragoste”.
3 7
(Mircea Eliade, Memorii, vol. II)
AN
AI
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
-
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
intenții)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ,
i
dat?
ON
2. Care este opinia ta despre raportul dintre realitate și ficțiune în artă/literatură? Susține
TI
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 45
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Oricum, ecourile ajung foarte repede la Paris, de oriunde ar veni, iar în literatură,
IO
nu văd de ce Parisul ar fi depășit. Interesant e că Parisul nu e depășit în puterea de
U n
T
inovare (se pot da o sumedenie de exemple, mai ales în literatură) cât în capacitatea
NA
di
popor mai degrabă conservator; cei câțiva intelectuali care se străduiesc să „înțeleagă”
CO he
GI
sunt prea puțini – într-o țară democratică –, pentru a impune un punct de vedere nou.
LE
în special, superficialitate tipic latină toate astea își spun până la urmă cuvântul. Deși,
dacă stai să te gândești, la sfârșitul secolului trecut, când a fost acea formidabilă pleiadă
8
de artiști „neînțeleși”, burghezul părea și mai neclintit în principiile sale conservatoare.
9
Pe urmă, a fost însă o explozie, imediat după Primul Război Mondial, epoca de glorie a
avangardei, a suprarealismului. E foarte greu de judecat, chiar dacă te afli în „inima”
lucrurilor; și oricum trebuie să mă duc și în America, să văd la fața locului ce se
întâmplă. Mai întâi, să învăț englezește!
3 7
AN
(Dumitru Țepeneag, Un român la Paris)
AI
-
dat?
TI
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 46
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Copilăria mea bucureșteană s-a petrecut în mare parte, și datorită proximității, în
IO
ceea ce Baudelaire ar fi etichetat drept „verdele paradis al iubirilor copilărești”: Cișmigiul.
U n
T
Îi cunoșteam toate aleile, toate statuile: Maica Smara, Eroul francez, George Panu,
NA
di
printre gratiile micii ei cuști, lacul cu lebede, izvorul lui Eminescu, Cetatea, Monte Carlo –
CO he
GI
restaurantul unde eram duși să luăm prânzul când acasă se curăța parchetul cu
LE
benzină. Plimbările cu barca vara, patinoarul – la care mă uitam cu jind – iarna. Chioșcul
Me
cu fanfara, duminica. Buturuga, cele două poduri, platanul cel mare … […]. Mai târziu,
tot Cișmigiul îl traversam, în drumul spre școala germană și înapoi, după aceea spre
8
Liceul „Carmen Sylva” și înapoi.
9
(Micaela Ghițescu, Între uitare și memorie)
3 7
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
AN
din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
AI
intenții)?
-
2. Care este opinia ta despre nevoia omului de a se reîntoarce, din când în când, în
vremea copilăriei? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.
nt
ON
TI
di
NA
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 47
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Sus pe strada Traian, la un număr mare, e o casă simplă, dar nu fără confort: o
IO
grădină cu globuri de sticlă colorată, patru camere spaţioase în jurul unui hol, cu mobile
U n
T
vechi; doar în odaia fetelor sunt două divane moderne, joase, capitonate în albastru. În
NA
di
onorabilităţii de către Manole, locuieşte familia inginerului Sorin, familie unită şi fericită.
CO he
GI
Părinţii trăiesc doar pentru a le face fetelor toate plăcerile. Şi sunt fete bune, de-altfel,
LE
studente amândouă, nu lipsesc de la niciun curs, seminar, piesă de teatru, film. Citesc
Me
toate cărţile noi, sunt veşnic ocupate şi vine la ele toată lumea, studenţi, elevi, verişori
din provincie şi capitală, scriitori debutanţi, poeţi modernişti, intelectuali de stânga.
8
Aceştia predomină.
9
Într-una din camere e biblioteca, mare, cu volume, broșate și legate în piele; în
hol e patefonul, în sufragerie doamna Sorin pregătește tratații.
3 7
Sevastia şi Silvia scriu uneori mici articole [...], Silvia a deţinut câtva timp o
cronică cinematografică, dar nu ele sunt centrul preocupărilor literare din strada Traian,
AN
ci câţiva tineri poeţi foarte avangardişti şi câţiva ziarişti specializaţi în reportaje.
AI
Verişoara fetelor Sorin, Sirena Rabinovici, e sufletul salonului acestuia literar şi politic, o
-
fată cu părul cât o claie, negru şi creţ; fostă studentă în medicină (acum urmează
TR
filosofia), e bună şi tandră cu cei pe care-i susţine, care dau dovadă de activism
(acesta-i cuvântul pe care-l foloseşte), dar şi capabilă să arunce priviri ucigătoare şi
i
AL
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
di
intenții)?
NA
ra
dat?
tu
U
ra
te
Li
GI
2. Care este opinia ta despre relația dintre părinți și copii în societatea contemporană?
i_
_s
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 48
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
M-am uitat sâmbăta trecută [...] la un film de spionaj, atras de prezentarea dintr-
IO
un program TV. Nu că prezentarea ar fi ieșit în evidență printr-o observație inteligentă;
U n
T
ea era la fel de stupidă și de convențională ca toate celelalte (pe care, oricum, le
NA
di
rânduri ale prezentării, un anumit Crawford, agent CIA, primește misiunea de a recupera
Me
un fost agent, Higbe, fugit cu ani în urmă la Moscova și care vrea să se întoarcă în Vest.
Higbe ajunge în România și de aici cei doi, urmăriți de KGB, încearcă să plece mai
8
departe.
9
Cum să nu te atragă un film a cărui acțiune se petrece, fie și preț de zece-
cincisprezece minute, în România? Cu atât mai mult cu cât datarea peliculei – 1988 –
3 7
îmi sporea curiozitatea. Să fi putut oare regizorul (american, pe deasupra) turna un film
cu un asemenea subiect în România anilor ʼ80? Și dacă nu i s-a dat voie, cum a reușit el
AN
să redea „culoarea locală”?
AI
(Alexandru Călinescu, Adriana și Europa)
-
TR
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
AL
intenții)?
nt
dat?
di
NA
2. Care este opinia ta despre utilitatea consultării unor cronici de film? Susține cu
argumente opinia pe care o enunți.
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 49
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Nu voi spune nimic despre această primă călătorie în Transcaucazia, fiindcă,
IO
vizitând-o din nou un an mai târziu, și de astă-dată nu oficial, voi vorbi atunci de ea. Dar
U n
T
îi datorez una dintre cele mai frumoase întâlniri din viața mea; și spunându-ți, cititorule,
NA
di
ce a însemnat această întâlnire, voi face o nouă digresiune, dar îți voi dovedi, dacă ești
L
mizantrop, că viața este demnă de a fi trăită, atunci când ea însăși te face să urli, ca și
CO he
GI
Între toate, dragostea pentru om, pasiunea pentru prieten este ceea ce crește
Me
acolo ca un stejar al cărui creștet ar atinge aștrii, iar rădăcinile lui s-ar cufunda în focul
pământului. [...]
8
Există, oare, în viață altceva mai mult? Pentru mine este totul. Afară numai dacă
9
nu intervine amărăciunea despărțirii, absurdă ca o mască pe o față omenească.
Și acum, iată frumoasa întâlnire:
3
zbucnesc pasiuni vaste, se ivi într-o zi un om. [...] Vrea să fie banal, potrivit cu7
În mijlocul unui furnicar de invitați, printre care căutam zadarnic privirea în care
AN
circumstanța care ne-a unit, dar el își înfige lăncile privirii sale în fața mea și de îndată
cuvintele sale abordează universalitatea [...].
AI
-
Înțeleg de îndată că am de-a face cu cineva mai puternic decât mine, în multe
TR
intenții)?
di
dat?
o
_R
L
he
ra
tu
U
ra
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 50
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti Copou – Iaşi, 20 septembrie [1]930
IO
Stimate domnule Stan,
U n
T
Ducându-mă în Bucureşti, am trecut pe la Steinberg, unde am găsit cartea de
NA
di
cl[asa] a II-a gata, tipărită în foarte bune condiţiuni. D[om]nii Steinberg mi-au prezentat o
L
Ieri, în Iaşi, prietenul meu Topîrceanu, colaborator al nostru, mi-a atras atenţia că
LE
8
d[omnii] Steinberg este a lor, nu a dumitale.
9
Te rog să intervii, ca într-o formă oarecare drepturile autorilor să fie complet
clarificate şi garantate.
AN
Contractele se fac între oameni cinstiţi şi de bună-credinţă, stabilindu-se
drepturile şi datoriile fiecăruia.
AI
-
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
intenții)?
TI
ra
tu
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 51
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti 9 octombrie 1964
IO
Către Ilie Murgulescu
U n
T
Volumele II și III din Istoria literaturii române sunt în substanța lor întocmite, iar
NA
di
manuscrisele predate în cea mai bună parte. Discuția lor, în intenția mea, trebuie să
L
O greutate serioasă de aci încolo, depășind faza culturală, este judecata literară,
LE
arta de a desfășura didactic valori literare. Totodată unii colaboratori sunt istorici literari
Me
în vârstă, profesori universitari [...], a-i stimula și organiza cere prestigiu din partea
secretarului de redacție, a cărui muncă alături de redactor nu se poate reduce la simpla
8
corespondență. Acest secretar de redacție alături de redactor (care întocmește el însuși
9
unele capitole) trebuie să fie un intelectual de mare cultură, prestigiu și cu o îndemânare
literară de toți recunoscută. Consultând felurite cercuri, socotesc că cel mai bun secretar
3 7
de redacție la volumul II și III ar fi Vladimir Streinu, literat și istoric literar cu multă
experiență, editor, critic de texte, respectat de toți, muncitor și stăruitor și ca atare
AN
capabil de a colabora cu redactorul-șef într-un spirit înalt la întocmirea celor două
volume.
AI
-
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
intenții)?
TI
2. Care este opinia ta despre rolul recomandărilor în evoluția profesională a unui tânăr?
L
he
ra
tu
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 52
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti MAMEI,
IO
la Brașov
Berlin, 8 noiemvre 1858
U n
T
NA
di
Două perechi de ciorapi, cizme, galoși, șoșoni și tot îmi înghețaseră degetele picioarelor.
GI
Și iacă-mă în fine în Berlin de 4 zile. Viena n-ajunge nici la unghia Berlinului. Mai
LE
Me
întâi aci nu e nicio stradă strâmbă, toate fără excepție sunt drepte și large; [...] Toate
casele mărețe, comode. Numărarea lor începe cu numărul 1 și merge regulat până la
8
cap, așa de se poate găsi îndată o casă căutată. [...]
Cât pentru mine eu am 2 odăi cu intrare de tot separată; una e salon de priimit,
9
cu două oglinzi mari, patru perdele frumoase, două cadre, o canapea de catifea roșie
7
închisă, două jețuri asemenea, patru scaune, o masă mare, o masă de toaletă, un scrin
de scris mare și frumos, podine ceruite, trei covoare peste ele, cu șnur de tras clopoțelul
3
AN
la servitoare. Dimineața când trag clopotul, mi se aduce cafeaua și hainele șterse, focul
e deja făcut când mă scol. Și pentru toate aste, cu serviciu (afară de cafea), se plătesc
AI
-
19 taleri, adecă 28 fiorini argint pe lună. Așa o făcu Câmpeanu cu tata. Dar de ce toate
TR
aste? Nu știu de ce. Cel puțin, dacă veniți unul până la Berlin, aveți loc destul să ședeți
la mine.
i
intenții)?
di
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici
NA
formale/
de conținut.
na
ma
dat?
L
he
ra
tu
U
ra
te
2. Care este opinia ta despre lectura paginilor epistolare din literatură? Susține cu
Li
GI
i_
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 53
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti Paris, 4/16 august 1845
IO
Scumpul meu Ghica,
U n
T
Iată o scrisoare care a sosit de la Brașov pentru tine. După ștampilă vei vedea că
NA
di
La Paris, nimic nou în colonia noastră care să te poată interesa. Negri este încă
CO he
GI
Prin poșta următoare îți voi trimite scrisorile despre care ți-am vorbit. În așteptare,
Me
începe să pipăi terenul, căci țin mai mult ca niciodată să plec de-aici, și scrie-mi neîntârziat
asupra posibilităților rezultatului, căci în acest caz aș renunța la călătoria mea în Spania.
8
Tu-ți dai seama că n-aș putea să am mari pretenții; dar, după toate, trebuie să
9
mai și trăiesc. Mi-ar plăcea mult în învățământ, dar mă tem că nu sunt bine văzut. În
fine, orânduiește cum e mai bine, și tot ce vei face tu va fi bine făcut.
Bun rămas, scumpe Ghica, răspunde-mi de îndată.
3 7
M. Kogălniceanu
AN
(M. Kogălniceanu, Scrisori. Note de călătorie)
AI
-
2. Care este opinia ta despre rolul publicării paginilor de memorii? Susține cu argumente
di
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 54
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
IO
Iaşi, în 29 august 1867
U n
Stimabilul meu domn!
T
NA
di
străinătate şi mi-a fost cu neputinţă să vă aflu adresa. Acum, când am aflat că v-aţi
GI
reîntors de curând în ţară, îmi iau libertatea de a vă trimite toate numerele Convorbirilor
LE
Me
8
zadar ne-am încerca, noi tinerii de astăzi, a susţine o foaie literară, la înălţimea ce
trebuie să ocupe, fără concursul veteranilor care au pus glorios fundamentul literaturii
9
noastre. [...]
7
Până astăzi cei câţiva care se ocupă puţin, puţin de literatură în Bucureşti, chiar
membri de ai Atheneului, adresează ceea ce voiesc să publice nu foaiei lor din capitală,
3
AN
ci Convorbirilor din provincie. Dacă s-ar vedea figurând în coloanele acestei foi şi
scrieri semnate de V. Alecsandri, cu altă mândrie aş păşi şi m-aş prezenta înaintea
AI
-
Iacob Negruzzi
AL
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
NA
intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ,
na
ra
tu
dat?
U
ra
te
Li
GI
i_
2. Care este opinia ta despre rolul publicaţiilor culturale? Susține cu argumente opinia pe
_s
ba
care o enunţi.
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 55
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
Sinaia, 25 ianuarie 1938
NA
ti Vila Wendy
IO
Stimate domnule Camil Petrescu,
U n
T
NA
Deşi mă întorc peste câteva zile în capitală – unde nu am întârziat rândul trecut
di
simpatia ce mi-aţi arătat şi cu acest prilej. Am urmărit piesa cu un interes care nu era
CO he
GI
numai cel obişnuit faţă de orice produs al dumneavoastră: cu interesul unuia care crede
LE
Me
8
Adâncimea temelor, inteligenţa detaliilor nu puteau fi o surpriză pentru cineva care
9
cunoştea pe autor. [...] Trebuie o pricepere tehnică rară pentru a putea păstra măsura
7
chiar în tratarea unor teme care la prima vedere îngăduie grandilocvenţă şi efecte. Şi
m-aţi făcut să înţeleg, spre deznădejdea mea, că teatrul este o încercare literară unde
3
nu-ţi trebuie numai inspiraţia temei şi a întregului, ci mai ales a momentului unic, în aşa
AN
fel încât cine nu are decât idei generale poate să le păstreze pentru alte realizări. Ceea
ce probabil am să şi fac.
AI
-
Vă doresc din toată inima înţelegerea celorlalţi – deşi publicul din seara aceea nu
TR
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
di
intenţii)?
NA
dat?
L
he
ra
tu
U
ra
te
2. Care este opinia ta despre utilitatea vizionării unui spectacol de teatru de către
Li
GI
i_
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 56
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti Bucureşti, 30 decemvrie 1939
IO
Iubite domnule profesor Alexandru Rosetti,
U n
T
Începând să vă scriu, încerc o sfială. Vă văd de multe ori, dar se iveşte atât de
NA
di
rar prilejul să pot sta de vorbă cu Domnia Voastră, încât aceasta este singura cale în
L
domnule profesor, că dragostea te face timid şi sfiala mea este aşadar firească, o sfială
LE
îndoită când ştiu că mă adresez unui om refractar felicitărilor şi elogiului, dar vorbindu-vă
Me
8
Dându-mi seama că opera dumneavoastră de factor cultural şi activitatea pe
9
tărâmul literar şi filologic e mai presus de elogiu [...], nu mă pot opri totuşi să nu
materializez în scris sincera mea admiraţie pentru bogăţia plurală ce se desprinde din
AN
Să vă ţie Domnul sănătos şi voinic mulţi ani, hărăzit cu voie bună şi nesupărat pe
necazuri sau oprelişti [...].
AI
-
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
di
intenţii)?
NA
ra
dat?
tu
U
ra
te
Li
GI
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 57
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
IO
Dragă Ilarie,
U n
T
Ai avut o idee fericită scriindu-mi în nemţeşte şi regret că nu posed îndeajuns
NA
di
limba lui Heine pentru a-ţi răspunde şi eu tot astfel. Regret mult lacuna asta din educaţia
L
mea, mă mângâi numai gândindu-mă că dacă nu aş fi fost ursit să scriu versuri, poate
CO he
GI
Am descifrat scrisoarea ta nu tocmai greu, repet însă că mi-a făcut o mare plăcere.
Me
Două zile de când m-am întors a fost o vreme strălucită, zile înecate în lumină,
nopţi fermecate de lună. Şi, ascuns în pădure, lucram şi mă minunam când amurgul mă
8
surprindea fără veste lucrând. Dar azi de dimineaţă, ce coviltir posomorât de neguri
9
acoperă văzduhul! Munţii nu se mai zăresc şi e frig. E potrivită vremea asta când ştii că
trebuie să lucrezi, dar parcă te apasă şi te-ndeamnă la somnolenţă. De s-ar însenina
odată! Nu plouă, dar picură lacrimi grele din zarea văzduhului, picură încet şi rar,
monoton şi trist. E toamnă. Până şi cuvântul ăsta toamnă are ceva posomorât [...].
3 7
AN
Încheind scrisoarea asta, îţi doresc multă voie bună şi te rog comunică salutări la
toţi ai noştri.
AI
-
Salve!
TR
Iosif
(***, Corespondenţă)
i
AL
nt
ON
intenţii)?
di
dat?
o
_R
L
he
ra
tu
U
2. Care este opinia ta despre importanța studiului limbilor moderne în educația tinerilor?
ra
te
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 58
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti București 28 Decemvrie ’879
IO
Dulcea și mânioasa mea amică,
U n
T
În genunchi te rog, acoperindu-ți picioarele cu sărutări, să mă ierți fie pentru cea
NA
di
din urmă oară de neglijența extremă de care m-am făcut vinovat și dacă-ți spun de ce n-am
L
scris, nu crede că voiesc să mă scuz, căci nu am scuză și nu merit iertarea ta. Una crede că
CO he
GI
săptămâna trecută a fost plină cu insipide discuții asupra drumului de fier – discuții care
LE
Sărbătorile, îngerul meu cel dulce care nu vrei să mă crezi, le-am petrecut bolnav
între cei patru pereți ai miei. Numai într-o zi a venit Maiorescu la locuința mea din
8
mahala și m-a luat la masă, căci deși invitat n-am voit să mă duc nicăiri. [...]
9
Dacă aș fi aproape de tine, mi-ai întinde cel puțin vârful piciorului să-l sărut și
poate m-ai ierta, dar așa – neavând altă cale de a te face să te înseninezi – decât un
condei și o coală de hârtie, desper de a te putea desmânia. [...]
3 7
Necutezând a-ți săruta mânile, Veronica mea cea dulce, te rog, te rog să mă ierți
AN
și rămân robul tău pentru totdeauna
AI Emin
-
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
nt
intenții)?
ON
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici
formale/de conținut.
TI
dat?
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 59
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
IO
(1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată,
U n
T
element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi
NA
di
echilibrului ecologic.
CO he
GI
(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia,
punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.
8
(3) Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia
9
şi conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile
prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări
specifice. [...]
3 7
(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării
AN
durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor
AI
la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor
-
acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este
TR
formale/de conținut.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
na
dat?
oma
_R
L
he
ra
ra
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 60
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Educaţia în domeniul mass-media şi sensibilizare
IO
Statele membre s-au angajat să consolideze educaţia în domeniul mass-media.
U n
T
Există numeroase iniţiative în acest domeniu, cum ar fi parteneriatele public-privat sau
NA
di
8
utilitatea, relevanţa (din perspectiva dreptului la informare şi a riscului de cenzură),
9
fezabilitatea tehnică şi fiabilitatea sistemelor tehnice. În plus, statele membre subliniază
nevoia de transparenţă în includerea unui anumit conţinut pe o „listă neagră” şi
posibilitatea eliminării acestuia de pe listă. [...]
Jocuri video
3 7
AN
Prezentul raport indică faptul că ar fi oportune măsuri suplimentare de
AI
sensibilizare în scop preventiv, îndeosebi în şcoli. În plus, sunt necesare în continuare
-
ceea ce priveşte vânzarea jocurilor video şi pentru a extinde aplicarea unor sisteme
precum PEGI la jocurile on-line.
i
AL
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici
NA
formale/de conținut.
na
dat?
o
_R
L
he
ra
tu
U
ra
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 61
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
15. Abordarea peisajului istoric urban reflectă faptul că disciplina şi practica
IO
conservării patrimoniului urban au evoluat semnificativ în ultimele decenii, permiţând
U n
T
celor care stabilesc politicile, precum şi managerilor, să se ocupe mai eficient de noile
NA
di
N
urbane, precum şi identitatea comunităţilor. Unele zone istorice urbane îşi pierd
funcţionalitatea, rolul tradiţional şi comunităţile.
(Recomandările UNESCO privind peisajul istoric urban)
A IA
TR
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici
formale/de conținut.
IO
ra
98
tu
ra
37
te
Li
GI
i_
-
_s
ba
i
im
LE
nt
A_L
a_
di
ob
Proba A
Pr
he
CO
Me
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 62
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Art. 93. Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de
IO
formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului,
U n
T
de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale.
NA
di
Art. 94. În scopul unei informări corecte, orice informaţie sau avertizare conţinută
L
într-o comunicare comercială audiovizuală se difuzează astfel încât aceasta să fie clar
CO he
GI
8
Art. 95. În sensul prezentului titlu, prin reminder se înţelege clipul publicitar sub
9
formă prescurtată care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este o parte, o continuare şi/sau o completare a aceleiaşi campanii publicitare la un
3 7
anumit produs sau serviciu, realizată în cadrul aceluiaşi serviciu media audiovizual;
b) reaminteşte publicului elemente din mesajul difuzat în spotul principal al campaniei
AN
publicitare;
c) are o durată de maximum 10 secunde.
AI
-
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
formale/de conținut.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
TI
dat?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 63
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Art. 2. În sensul prezentei legi, prin deținător de animale se înțelege proprietarul,
IO
persoana care deține, cu orice titlu valabil, precum și orice persoană fizică sau juridică în
U n
T
îngrijirea căreia se află animalul.
NA
di
8
Art. 5.
9
(1) Deținătorii de animale au obligația de a asigura acestora, în funcție de nevoile
etologice, specie, rasă, sex, vârstă și categorie de producție, următoarele:
a) un adăpost corespunzător;
b) hrană și apă suficiente;
3 7
AN
c) posibilitatea de mișcare suficientă;
d) îngrijire și atenție.
AI
-
dat?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 64
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
IO
Art. 95. În sensul prezentei legi, prin artişti interpreţi sau executanţi se înţelege:
U n
T
actorii, cântăreţii, muzicienii, dansatorii şi alte persoane care prezintă, cântă, dansează,
NA
di
recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă
L
modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de
CO he
GI
Art. 96. Artistul interpret sau executant are următoarele drepturi morale:
Me
8
fiecare spectacol şi la fiecare utilizare a înregistrării acestuia;
9
c) dreptul de a pretinde respectarea calităţii prestaţiei sale şi de a se opune oricărei
deformări, falsificări sau altei modificări substanţiale a interpretării ori execuţiei sale sau
3 7
oricărei încălcări a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputaţia sa;
d) dreptul de a se opune oricărei utilizări a prestaţiei sale, dacă prin această utilizare se
AN
aduc prejudicii grave persoanei sale.
AI
(Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe)
-
TR
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
nt
formale/de conținut.
ON
2. Care este opinia ta despre utilitatea reglementării prin lege a dreptului de autor?
di
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 65
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
IO
Art. 40. Oricare cetățean al Uniunii are dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul
U n
T
alegerilor locale în statul membru în care își are reședința, în aceleași condiții ca și
NA
di
Art. 41.
CO he
GI
tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor,
Me
8
a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale
9
care ar putea să îi aducă atingere;
b) dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor
legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial;
c) obligația de a-și motiva deciziile. [...]
3 7
AN
3) Orice persoană se poate adresa în scris instituțiilor Uniunii într-una din limbile
tratatelor și trebuie să primească răspuns în aceeași limbă.
AI
-
formale/de conținut.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
di
NA
dat?
na
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 66
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Art. 38. – (1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii
IO
dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt
U n
obligaţi: T
NA
di
incendiilor;
Me
c) să înştiinţeze de urgenţă, în scris [...] despre orice modificări sau degradări în starea
fizică a monumentelor istorice deţinute şi aflate în teritoriul unităţii administrativ-
8
teritoriale;
9
d) să înştiinţeze de urgenţă, în scris [...] despre descoperirea întâmplătoare a oricăror
construcţii, elemente de construcţii, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui
3 7
vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurând păstrarea descoperirilor în condiţiile
legii, până la sosirea delegatului instituţiei de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15
AN
zile;
AI
e) să asigure, în condiţiile legii, accesul specialiştilor desemnaţi de Ministerul Culturii şi
-
Cultelor sau de direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, în vederea
TR
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici
formale/de conținut.
na
dat?
L
he
ra
tu
U
ra
te
i_
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 67
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
Art. 7.
ti
IO
(1) În sensul programului de acțiune comunitar „Tineret”, tânăr voluntar este persoana
U n
T
cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani care încheie, în condițiile legii, un contract de
NA
di
(2) Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în
LE
care își are reședința ori domiciliul, sau într-un stat terț la o activitate nelucrativă și
Me
8
Europeană.
9
(3) Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcție de durata prevăzută, se
diferențiază în stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni și un an, și stagii pe termen
scurt, cu durata între 3 săptămâni și 3 luni. [...]
3 7
(5) La sfârșitul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acțiune comunitar
AN
„Tineret”, se va elibera de către Comisia Europeană un certificat nominal care să
AI
recunoască prestarea activității de voluntar, precum și experiența și aptitudinile
-
dobândite.
TR
(Legea voluntariatului)
i
AL
formale/de conținut.
di
dat?
na
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 68
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Art. 4. Funcțiile principale ale muzeului sunt: a) constituirea, conservarea și
IO
restaurarea patrimoniului muzeal; b) evidența, protejarea, cercetarea și dezvoltarea
U n
T
patrimoniului muzeal; c) punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoașterii,
NA
di
educării și recreării.
L
8
accesibile publicului, garantează libera lor funcționare și dezvoltare și poate acorda
9
proprietarilor și titularilor de alte drepturi reale sprijin financiar și logistic, conform
prevederilor legale.
3 7
Art. 7. Cultele susțin propriile muzee și colecții publice și pot beneficia în acest
scop de sprijin financiar și logistic din partea autorităților administrației publice centrale și
AN
locale, conform prevederilor legale în vigoare.
AI
(Legea muzeelor și a colecțiilor publice)
-
TR
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici
formale/de conținut.
nt
ON
2. Care este opinia ta despre importanța vizitării muzeelor de către tineri? Susține cu
di
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 69
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Câtă vreme nu se va fi ridicat deasupra condiţiei sale actuale, omul nu va ajunge
IO
să crească asemenea unei plante: nonşalant şi ireproşabil în acelaşi timp – ireproşabil,
U n
T
dar cu acea graţie incomparabilă cu care sfinţii fac binele (aproape fără să o ştie), cu
NA
di
acea supremă dezinvoltură cu care planta îşi realizează natura, ca şi cum ar fi lucrul cel
L
complacă în această decădere în care se află, ci să încerce să iasă din ea, fie şi fără
LE
8
infraumană a plantei care, fără dezbateri interioare (şi pe bună dreptate), îşi urmează
9
calea, fie că e vorba de spontaneitatea de un ordin superior a sfinţeniei, unde binele se
face la fel de natural, era să spun: la fel de inconştient, cum se respiră la acest nivel
ontologic intermediar la care ne aflăm.
3 7
(Mihai Şora, Despre dialogul interior)
AN
AI
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
-
dat?
nt
ON
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 70
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Chiar dacă te-ai risipi în zeci de lucruri peste zi (sau tocmai de aceea), o pagină
IO
scrisă la sfârşitul ei adună totul într-un sens, într-o împlinire, fie ea şi provizorie. Să scrii
U n
T
pur şi simplu. Să te eliberezi de o tensiune psihică, de un dor sau, mai terestru, de un
NA
di
simplu of.
L
Tot ce-ai făptuit sau n-ai făptuit peste zi nu se încheagă în idei clare, ci mai
CO he
GI
Manifestarea lui obişnuită e ţâşnirea. Ca şi a muzicii. Dacă n-aş şti să scriu, ar trebui să
Me
8
după încheierea unei perioade de studiu sistematic. De pildă, după o sesiune de
9
examene. Am în urmă câteva texte traduse din greacă şi latină, discutate şi comentate
în amănunt. Oboseala consistentă atrage după sine şi relaxarea, odihna consistentă. De
fapt, e vorba, mai degrabă, de un alt fel de oboseală fizică.
3 7
Cealaltă oboseală se resimte în mod fatal după o perioadă de lecturi barbare,
AN
„fără nicio noimă”. În timpul unei vacanţe, să spunem. [...] Citeşti tot ce apare nou. Te
racordezi la prezent. După câteva săptămâni, privind în urmă, te simţi complet
AI
-
dat?
oma
_R
L
he
ra
tu
ra
te
i_
_s
ba
im
Me
LE
A _L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 71
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Repertoriul de amănunte biografice este foarte vast. El cuprinde atât amănunte
IO
biografice faste, cât şi amănunte biografice nefaste. Poate include nu numai accidente
U n
T
sociale, ci şi evenimente importante în viaţa cuiva: întâlniri cu oameni care ne schimbă
NA
di
viaţa, mari iubiri, mari nenorociri, un accident sau o boală, un război, dar şi ceea ce se
L
aduce o fată banală pe tronul unei ţări, găsirea unei comori şi multe altele. […]
LE
Nu-i aşa că amănuntul biografic poate schimba în bine viaţa cuiva? Dar oare de
ce unii au parte de unul sau mai multe amănunte biografice care-i fac fericiţi, iar alţii au
8
parte de unul sau mai multe amănunte biografice îngrozitoare, cumplite? Nimeni nu ştie.
9
Oamenii preferă să creadă că altcineva le dictează viaţa. Că altcineva le desenează
cursul vieţii.
7
(Aurora Liiceanu, La taifas)
3
AN
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
AI
din textul dat:
-
dat?
nt
ON
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 72
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Munţii înconjurau casele ţărăneşti şi-ţi aminteau zilnic, prin frumuseţea lor, că
IO
Dumnezeu există. Ne jucam fotbal pe uliţă, între noi, puştii. Tata venea de la spital cu
U n
T
servieta lui de piele, în care-şi ţinea tensiometrul. Venea domnul doctor. Copiii, în semn
NA
di
de respect, se opreau. Domnul doctor lua mingea şi, nedespărţit de servietă, ne trăgea
L
şuturi la poartă. Copiii uitau că a venit domnul doctor şi se jucau fantastic cu noul
CO he
GI
prieten.
LE
Apoi, când jocul se încingea, tatăl meu se retrăgea discret şi urca pe uliţă, în sus.
La capăt, soarele asfinţea. Aşa, privit din spate, umbră de neşters, tatăl meu părea că se
8
duce să mai facă un consult. Să consulte soarele.
9
Undeva, pe marginea râului de munte, stătea o băbuţă care avea casa şi gardul
parcă crescute din râu. De fapt, râul îi făcuse gardul, căci timpul adunase acolo tot:
copaci desfrunziţi, buşteni, bolovani. [...]
3 7
Râul îşi lua tributul la câte cinci ani printr-o mare inundaţie. Vedeam în valurile
AN
furtunoase coteţe cu câini cocoţaţi pe micul acoperiş, garduri duse de ape, ziduri şi case
AI
întregi. Oamenii se înfricoşau, dar după câteva săptămâni îşi puneau gardurile tot în
-
buza râului. Socoteala lor cu natura nu era negociabilă. Oamenii se speriau de furia
TR
dat?
L
he
ra
tu
U
ra
2. Care este opinia ta despre modelul pe care părinții îl oferă copiilor? Susține cu
te
Li
GI
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 73
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Aşadar la ce sunt bune cărţile? Povestea lui Don Quijote ne-a arătat, contrar
IO
opiniei comune, că omul care citeşte nu se alege neapărat cu minţile rătăcite, dar că el
U n
T
se poate schimba cu totul, schimbându-i şi pe cei din jurul lui. Aceasta este ambiguitatea
NA
di
profundă a unui roman considerat de multe secole paradigmatic pentru nebunia care-l
L
Aşa că mă întreb: la ce sunt bune cărţile? Îmi vine să răspund: la totul şi la nimic.
LE
Poţi trăi foarte bine fără să citeşti. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A
Me
vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart.
În ce mă priveşte, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al
8
lecturii. Am nevoie să citesc aşa cum am nevoie să mănânc şi să beau. Hrana pe care
9
mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca şi aceea materială. Resimt fiecare
zi fără o carte ca pe o zi pierdută. Înainte de a mă culca seara, îndată ce mă trezesc,
3 7
dimineaţa, în călătorii (ba chiar şi în tramvai), pretutindeni şi oricând, citesc. Nu mă pot
închipui fără să ţin o carte în mână. Îmi e uneori de ajuns s-o răsfoiesc. Gestul mecanic
AN
al cititului mă satisface adesea. [...] O carte nouă este lucrul cel mai frumos care mi se
poate întâmpla.
AI
-
dat?
NA
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 74
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
Aud tot mai des o formulă care mă contrariază: „a citi cărţi”. „Ce faceţi în timpul
IO
liber?” „Citesc cărţi.” „Mai citeşte şi tu cărţi, că nu strică!” „Am auzit că X citeşte cărţi.”
U n
T
Până mai ieri, cititul îşi subînţelegea complementul direct. Puteai, desigur, să citeşti şi
NA
di
gazete, sau scrisori, sau inscripţii, dar, în genere, a spune despre cineva că „citeşte”, că
L
e „un tip citit”, că e „un mare cititor” implica, necesarmente, obiectul numit „carte”. Citim
CO he
GI
cărţi, ce altceva? Există, e drept, formula celebră a lui Miron Costin despre „cetitul
LE
cărţilor”. Dar ea se referea la o ocupaţie încă minoritară, care trebuia definită precis. În
Me
plus, cronicarul folosea pluralul având în minte, inevitabil, Cartea, pe care multiplicitatea
„cărţilor” nu face decât să o reflecteze edificator. [...] „A citi” nu mai e, astăzi, o ocupaţie
8
atât de răspândită, încât să fie enunţată ca atare, fără detalii. De citit, mai citim câte
9
ceva. Dar cărţi nu prea mai citim.
Pe de altă parte, cărţile continuă să apară, să se înmulţească epidemic, să
3 7
alimenteze galopant librăriile şi bibliotecile. Se scrie imens. De aceea, a vorbi numai de
„declinul lecturii” e a neglija un straniu fenomen complementar: „inflaţia textului”. În ziua
AN
de azi, pierdem contactul cu universul cărţii, nu doar pentru că nu mai avem timp, nu
AI
doar pentru că preferăm computerul şi televizorul, ci şi pentru că suntem înconjuraţi de
-
prea multe cărţi. Abandonăm, uneori, lectura mai degrabă din cauza saţietăţii decât din
TR
cauza subţierii apetitului. Dacă nu mai citim nu este întotdeauna pentru că nu avem ce,
pentru că bibliotecile s-au golit sau pentru că avem alte tentaţii, ci, dimpotrivă, pentru că
i
AL
dat?
ra
tu
U
ra
te
i_
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO
Ministerul Educaţiei Naționale
AN 8
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
9
Examenul de bacalaureat naţional 2014
37
Proba A
AI
10 iunie
Biletul nr. 75
TR
-
Citeşte textul cu voce tare.
L
NA
ti
A-ți da cuvântul – sau, cum se spunea odinioară, a-ți da cuvântul de onoare –
IO
revine la a te angaja ferm că vei face un lucru anume până la un termen anume.
U n
T
Cuvântul dat este ca iscălitura în josul unui contract. Atâta că într-un contract se
NA
di
încălcarea cuvântului dat, care consfințește o convenție pur verbală, nu. Cel care nu se
CO he
GI
ține de cuvânt într-o chestiune cât de cât mai importantă nu poate fi nici măcar acționat
LE
în justiție, pentru că nu se poate invoca împotriva lui niciun document doveditor. Numai
Me
că impunitatea omului care nu-și respectă cuvântul dat este iluzorie: după o vreme
pierde însuși temeiul convenției verbale, care este încrederea. Cuvântul unui om
8
discreditat nu mai are trecere și, lucru chiar mai grav, cel lezat, mai ales dacă este
9
neîncrezător în fire, tinde să generalizeze și să nu mai aibă încredere în nimeni. De aici,
infinita complicare și îngreunare a relațiilor dintre oameni.
7
(Petru Creția, Luminile și umbrele sufletului)
3
AN
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare
AI
din textul dat:
-
na
oma
_R
L
he
ra
tu
U
ra
te
Li
GI
i_
_s
ba
im
Me
LE
A_L
a_
ob
Proba A
Pr
CO