Petre Botezatu

(27.02.1911 - 01.12.1981) este

maestrul scolii logice din Iasi, ales
ca membru post-mortem al
Academiei Române (în 2006),
distins eseist si critic muzical,
membru fondator al Uniunii
Compozitorilor din Romania. Autor
al unui tratat despre interpretarea
moderna a silogismelor, devenit o
lucrare de referinta imediat dupa
aparitie (1976), Petre Botezatu este
creatorul unei teorii generale a
rationamentului, care cuprinde
procedeele deductive complexe ale
stiintei moderne in baza unei logici
naturale.

Petre Botezatu, şi-a impus originalitatea operei sale de logică prin

preocuparea neobosită pentru a răspunde la întrebarea: Cum gândim?
În timp, răspunsurile au luat forma unor lucrări de referinţă pentru
istoria logicii româneşti: “Introducere in logica”, „Schiţă a unei logici
naturale”, “Adevaruri despre adevar”, „Logică operatorie”, „Semiotică
şi negaţia”, „Valoarea deducţiei”, „Silogistica. Interpretări moderne”,
„Interpretări logico-filosofice”, „Constituirea logicităţii”. Profesor la
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Petre Botezatu a reuşit să
întemeieze o şcoală de logică.

“Cei care l-au cunoscut pe

profesorul de logica Petre
Botezatu pot confirma
caracterizarea de mai sus. Parea
calm, timid, defensiv, extrem de
manierat. Daca priviti tabloul sau
din Sala Senatului, din acea
Galerie de portrete a oamenilor
de seama ai universitatii iesene,
veti inilni un zimbet sfios, punind
pavaza, aflat in continua
retragere”, spunea un alt
logician remarcabil, Teodor Dima.
Petre Botezatu a constituit o logică naturală, asigurîndu-i o expunere unitară prin
fundamentarea ei pe ideea complementaritătii logicii cu matematica . Ideea
complementaritătii este abordată prima dată în teza sa de doctorat, Petre
Botezatu făcînd apoi din ea un principiu ordonator al operei sale. Realizările
logicianului român sînt unanim recunoscute, iar printre acestea se numără si
formularea celor cinci antinomii ale axiomatizării si cele cinci antinomii ale
formalizării. Teodor Dima vorbeste foarte frumos despre profesorul său,
considerîndu-l pe „Petre Botezatu un intelectual complet care stăpînea prin forta
ratiunii, nuantată afectiv, tainele abstracte ale structurilor logice, virtutile
sensibile ale frumosului, cele normative ale binelui si semnificatiile profunde ale
vietii” Chiar dacă Petre Botezatu s-a autodefinit ca un „filosof al vietii
integrale”, Teodor Dima ne spune că acesta s-a preocupat constant de adevăratul
raport dintre ratiune si afectivitate pentru ca astfel să determine o maximă
eficacitate în procesul de creatie stiintifică si filosofică . Aceste mărturisiri sînt
absolut credibile, deoarece vin din partea unei persoane care l-a cunoscut atît ca
profesor cît mai ales ca om pe Petre Botezatu.
Petre Botezatu spunea:

“Politetea este ceea ce cred eu ca

tu crezi ca eu cred despre tine”

“Din pricina uzului şi abuzului,

limba este supusă coroziunii.”

“Ştiinţa doarme în tratate, se

trezeşte în reviste şi trăieşte în
laboratoare.”

“Fericirea! Poate o înstrăinare de

lume.”

“Nu am epuizat studiul gindirii. Mai ramine loc

pentru o stiinta care sa cerceteze gindirea,
facind aceeasi abstractie de legaturile ei cu
obiectul cunoasterii, cit si de cele cu subiectul
cunoasterii. Cu alte cuvinte, este necesar un
studiu al structurii gindirii, al mecanismelor pe
care gindirea le pune in joc atunci cind se
argumenteaza. Acest studiu este necesar si da
nastere unei stiinte speciale numite logica,
fiindca structura gindirii este deosebit de
complicata, iar cunoasterea ei poseda o mare
importanta practica. ””
SURIANU IULIA
cls. a IX-a C