Moromeii

de Marin Preda
Romanul este o constructie epic n proz de mare intindere, cu numar mare de personaje supuse unor
conflicte puternice si o actiune ce se desfasoara pe mai multe planuri narative.
Romanul Morometii este alcatuit din doua volume publicate la 12 ani distanta: primul a aparut in
1955 intr-o perioada nefasta pt literatura romana, in perioada Obsedantului deceniu, o denumire pe care a
lansat-o insusi Marin Preda in titlul unui articol. Al doilea volum a aparut in 1967.
Titlul Morometii asaza tema familiei in centrul romanului. O alta tema este criza comunicarii, absenta
unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerabdator timpul nu mai avea
rabdare precum si relaia dintre individ si istorie nuanteaza tema sociala.
Aciunea romanului se petrece n anul 1937, n comuna Silitea Gumeti, de la nceputul verii i pn la
sfritul aceluiai anotimp.
Metafora timpului istoric care confera simetrie compozitionala semnifica impactul istoriei asupra vietii.
Compozitional, primul volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii.
Volumul este structurat in trei parti, cu actiune concentrata, care se desfasoara pe parcursul verii, cu 3
ani inaintea izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial. Prima parte - de sambata seara pana duminica noaptea
contine scene care ilustreaza monografic viata rurala: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana
lui Iocan. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile, la
Bucuresti iar partea a treia dureaza de la seceris pana la sfarsitul verii si se incheie cu fuga feciorilor. Cele trei
pari confer echilibru compoziiei, fiecare parte ncepnd cu o prezentare de ansamblu: masa, prispa i
seceriul.
n cel de-al doilea volum, structurat n cinci pri, se prezint viaa rural ntr-o perioad de un sfert de
veac, de la nceputul anului 1938, pn spre sfritul anului 1962.
Simetria compozitionala este data de relatia incipit-final, care pune in evidenta modul in care timpul
istoric schimba destine individuale, familiale si selective si desfiinteaza modele existentiale traditionale.
Ca specific - este un roman rural (prin inspiraie), obiectiv, realist (prin viziune), monografie(prezint
viaa material i spiritual a ranului din perioada de dup primul rzboi mondial) i postbelic (dar cu aciune
desfurat n perioada interbelic primul volum).
La inceput, aparent ingaduitor, timpul aveacu oamenii nesfrit rbdare; viaa se scurgea aici fr
conflicte mari pentru ca enuntul din final timpul nu mai avea rabdare sa modifice imaginea timpului care
devine necrutator si intolerant. Aadar, verbul se pare sugereaz c aceast imagine a timpului rbdtor este
doar o iluzie a lui Ilie Moromete.
Tema si viziunea despre lume sunt puse in evidenta prin conflict, prin tematic, prin evenimentele
prezentate si mai ales prin perspectiva personajului Ilie Moromete asupra vieii i ntmplrilor prin care trece.
Aadar, viziunea despre lume conturata in roman desprinde dramatica iluzie ca viata isi poate continua cursul in
tiparele traditionale.
In roman apar mai multe conflicte: intre Moromete si fiii sai, izvorat dintr-o modalitate diferita de a
intelege lumea si de a-i pretui valorile, intre Moromete si Catrina cu privire la avere, intre Moromete si Guica
(aceasta nefiind de acord cu cea de a doua casatorie a lui Moromete, cu Catrina), intre Moromete si Niculae fiul
cel mic care doreste sa mearga la scoala.
In prima secventa a romanului, dupa intoarcerea de la camp, Ilie Moromete este prezentat fumand pe
stanoaga podistii, din aceasta atitudine dezvoltandu-se pe parcurs imaginea unui personaj care nu se lasa
coplesit de viata si lupta pentru a-si pastra independenta. Familia lui Ilie Moromete este o familie numeroas,
mcinat de nemulumiri mocnite. Bieii cei mari (Paraschiv, Nil i Achim) i doresc independena
economic. Ei se simt nedreptii pentru c dup moartea mamei lor, Ilie Moromete se nsurase cu o alt
femeie, Catrina, avnd i cu aceasta nc trei copii: Tita, Ilinca i Niculae. ndemnai de sora lui ilie Moromete,
Maria (poreclit Guica), cei trei biei pun la cale un plan distructiv, dndu-i seama c problemele economice
ale familiei nu vor putea fi depite. Datoria la banc nefiind pltit, planul celor trei biei urmeaz a da o grea
lovitur familiei. Achim i propune tatlui su s l lase s plece cu oile la Bucureti, s le pasc n marginea
oraului i s vnd brnza i laptele la un pre mai bun n capital. Moromete se las convins de utilitatea
1

acestui plan, amn achitarea datoriei la banc i vinde o parte din lotul familiei pentru a- i putea achita
fonciirea. ns Achim vinde oile la Bucureti i ateapt venirea frailor. Dup amnrile generate de refuzul lui
Nil de a-i lsa tatl singur n preajma seceriului, cei doi fug cu caii i o parte din zestrea surorilor. Moromete
este nevoit s vnd din nou o parte din pmnt pentru a-i reface gospodria, pentru a plti fonciirea, rata la
banc i taxele de colarizare pentru Niculae.
Scena cinei este considerata de Ovid Crohmalniceanu prima schi a psihologiei Morometilor.
Descrierea cinei se realizeaza lent, prin acumularea detaliilor, evidentiindu-se raporturile dintre membrii
familiei. Ceremonialul cinei pare a surprinde un moment din existena familiei tradiionale.
Moromete ocupa pozitia unui tata autoritar, care isi domina familia, fapt sugerat prin locul ocupat la
masa, pe pragul dintre cele doua odai. Cei trei biei mai mari stau aezai spre u, parc ar fi fost gata oricnd
s fug, n timp ce Tita, Ilinca i Niculae stau spre vatr, lng Catrina.
Aadar, aezarea membrilor la masa anticipeaza, fara ca eroii sa banuiasca, evoluia ulterioar a
conflictului i deznodamantul (iminenta destrmare a familiei): Ilie Moromete va ramane singur, baietii vor fugi
de acasa, Tita se casatoreste, Catrina il va parasi pe Moromete, iar Niculaie va urma cursurile unei scoli de
activisti de partid. Cina este un gest ritualic, avnd caracter solemn si aproape sacru.
Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cimitir femeile isi plang mortii, prefigureaza
destramarea familiei, prabusirea satului tradiotional, risipirea iluziilor lui Ilie Moromete. Apariia ciorilor, ca
nite semne ru prevestitoare, o fac pe Catrina s cad n gnduri ntunecate. Odata taiat salcamul, acel axis
mundi, lumea Morometilor isi pierde sacralitatea, haosul se instaleaza treptat.
n sat existau o coal i o biseric. coala avea apte cadre care nu se bucurau de preuirea stenilor
(nvtorul lui Niculae este domnul Teodorescu).Copiii nu frecventau cu regularitate cursurile, chiar Niculae
era obligat s lipseasc pentru a merge cu oile.
Biserica era frecventat n special de femei, Catrina fiind o femeie bisericoas.
Brbaii se ntlneau n Poiana lui Iocan. Duminica ei se ntlneau s discute politic,iar adunrile nu
ncepeau fr Ilie Moromete. El citea i comenta din ziarul Dimineaa ,avnd un umor i o ironie specific.
Partenerii lui de discuie sunt Cocoil i Dumitru a lui Nae. Moromete se amuza pe seama discursului regelui,
el reinnd neologisme pe care le folosete cu sens ironic.
Duminica satul participa i la hor; de Rusalii se joac un joc specific zonei numit clu. ranii nstrii
primeau cluul n curile lor (Blosul). Tot n primul volum sunt prezentate i unele obiceiuri care existau de
lsatul secului.
Scenele in care sunt prezentate aspectele importante din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata
monografie a statului traditional: hora, calusul, intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea scolara a lui
Niculaie, secerisul.
Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este secerisul. Este infatisata intr-o maniera
originala prin inregistrarea si acumularea de detalii ale existentei familiale romanesti, o realitate arhetipala;
miscarile, gesturile pregatirea si plecarea la camp se integreaza unui ritual stravechi.
Problema pmntului este abordat dintr-o viziune inedit: pmntul este un element esenial dar nu mai
are fora mistuitoare ca n romanul Ion al lui Liviu Rebreanu; ranii fuseser mproprietrii n anul 1921 i
aveau loturi de pmnt .Cu toate acestea copiii lui Moromete exclud pmntul din planurile lor de viitor; ranii
nu mai sunt demonizai de patima pmntului. Dei pmntul nu pare s mai reprezinte o prioritate, apare o
stratificare social a satului: chiaburi (Tudor Blosu, Aristide), rani mijlocai(Ilie Moromete ),rani sraci
(Pisic,Booghin).
Instrainarea de sine, de familie si de lume a lui Moromete continua dramatic in volumul al doilea cand
tavalugul istoriei ii va lua toate bucuriile. Cei trei fii nu se mai intorc de la Bucuresti, fiul cel mic se
indeparteaza de el, Catrina il paraseste.
Ilie Moromete moare singur rezumandu-i doctorului, pe patul de moarte, esenta filozofiei sale de viata
Domnule, eu intotdeauna am dus o viata independenta.
In finalul romanului, tatal si fiul se impaca in visul lui Niculaie.
Viziunea despre lume conturata in romanul Morometii surprinde faptul c viata isi poate continua
cursul in tiparele traditionale, dar istoria modifica si distruge tiparele existentiale att la nivelul existentei
individuale, familiale cat si la nivelul comunitatii rurale si a unei categorii sociale a taranului.
2

Criza ordinii sociale se reflecta in criza valorilor morale, in criza comunicarii: Din romanul unui destin,
Morometii devine romanul unei colectivitati (satul) si al unei civilizatii sanctionate de istorie Eugen Simion.
Tehnici narative utilizate:
1) Tehnica decupajului : const n decuparea unor secvene semnificative :cina ,tierea salcmului.
2) Tehnica rezumrii: se rezum multitudinea de aspecte .
Arta narativ :
- gradaia naraiunii
- interferena dintre descriere, naraiune i dialog.
- observaia psihologic(ceea ce se petrece n sufletul eroilor )este ptrunztoare.
- romanul Moromeii este o oper cu valoare epopeic ,o oper de referin ce surprinde satul
Dunrean n dou momente eseniale : nainte i dup al-II-lea rzboi mondial.
Caracterizarea lui Ilie Moromete
Ilie Moromete este un ran mijloca care are dou loturi de pmnt; pmntul l lucreaz mpreun cu
familia .Este un tat autoritar, i iubete copiii dar nu se face neles deoarece i ironizeaz. Are dou rnduri de
copii: Paraschiv, Nil i Achim din prima cstorie, Tita, Ilinca i Niculae copiii pe care i are cu Catrina .
Este un ran contemplativ, contempl lumea ca un spectacol i rezerv momente de bucurie spiritual ,fie
meditnd, fie discutnd, fiind mereu neneles de copiii si. Este un nou tip de ran - ranul filozof.
Pmntul i asigur independena unui om dar i prestigiul;cu toate cestea Moromete nu alearg dup
pmnt. El i dorete ca familia s rmn unit pn la sfrit, copiii s duc mai departe tradiia s ajung
gospodari. Din pcate dorinele sale nu se mplinesc, deoarece familia se destram. Dup fuga bieilor mai are
o tentativ de a-i aduce acas dar nu reuete. La nceput el este ironic, un jovial, are un umor specific i o mare
plcere de a comunica; treptat se transform, intr n muenie i izolare (nu mai iese la poart, nu mai particip
la adunri, nu mai intr n discuii cu oamenii)
Romanul Morometii , de Marin Preda se situeaza in traditia romanului realist, de tip obiectiv al
perioadei interbelice, inovand insa la nivelul constructiei epice (structura narativa, tehnica decupajului, tehnica
rezumativa) dar si la nivelul modalitatilor de realizare a personajului principal.
Tema romanului vizeaza destinul dramatic al unui taran pe fundalul realitatilor sociale, economice si
politice dintr-un sat de campie, Silitea-Gumeti, inatinte i dup cel de-al II-lea razboi mondial.
Personajul principal in romanul realist sustine firul epic al naratiunii si este implicat in majoritatea
conflictelor.
Moromete este un personaj rotund care devine memorabil prin gesturi, reactii si comportament fata de
celelalte personaje. Fiind un personaj realist, acesta este exponenial pentru o anumita categorie sociala: cea a
taranilor care vor sa-si pastreze pamantul pe care il au.
Scena cinei de la inceputul romanului este esentiala pentru imaginea de cap al familie a lui Moromete,
care stapaneste peste toti: Statea parca deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odi de pe ea el
stapanea cu privirea pe fiecare.
Atmosfera este tensionata, fiecare membru al familiei avnd nemultumiri care mai tarziu izbucnesc in
conflicte ce duc la destramarea familiei.
Moromete este implicat in conflictul exterior cu sotia lui, Catrina. Aceasta isi revendica un pogon de
pamant pe care Moromete il vanduse din lotul ei dupa primul razboi mondial, si , cu toate ca Ilie Moromete ii
promisese ca ii va face acte pe casa, el nu se tinuse de cuvant, lucru ce o nemultumeste pe Catrina.
Un alt conflict in care este implicat Moromete este cel cu baietii lui. Acestia se cearta cu tatal ca pierde
timpul stand de vorba cu Dumitru al lui Nae si cu Cocoil, in loc sa se duca sa faca niste bani din vanzarea
produselor.
Prin monolog si stil indirect liber se evidentiaza complexitatea eroului, capacitatea lui de a vedea si de a
intelege lucrurile: Moromete avea uneori nevoia de a se retrage pe undeva prin spatele caseisau gradina si de a
vorbi singur.
Caracterizarea indirecta se realizeaza prin gesturi, atitudini, limbaj, comportamentul si relatiile cu
celelalte personaje.
3

Ca actor, Moromete isi joaca rolul fara cusur. El isi exprima uimirea, nedumerirea sau supararea, isi
calculeaza efectul fiecarui cuvant si isi modeleaza intensitatea vocii in functie de situatie: Te rog sa ma
intelegi! mai zise Moromete de asta data cu un glas foarte suparat...
Drumul pe care il face pana la poiana lui Iocan este unul ritualic se oprea sa mai discute cu unii, cu
altii, dupa care se indrepta spre poiana, ras proaspat!.
Stie sa atraga atentia tuturor prin felul in care citeste: cu un glas puternic si necunoscut.
Scena platii foncierei este realizata prin tehnica decupajului.
Aceasta secventa are rolul e a scoate in evidenta capacitatea de disimulare a lui Moromete si strategia
plina de tertipuri pe care o foloseste in fata agentului. Se preface suparat si-l trimite pe Paraschiv sa puna mana
pe furca; apoi ii cere agentului pe un ton poruncitor o tigare, dupa care ii raspunde linistit: De unde sa platesc?
Dac n-am, n-am.
Cauzele dramei lui Ilie Moromete :
- destrmarea familiei :fuga bieilor ,plecarea Catrinei ,plecarea lui Niculae.
- neputina de a mai comunica cu oamenii.
- pierderea dragostei copiilor (ntre el i copii se produce o ruptur profund)
- neputina de a nelege marile transformri din viaa satului;nu se poate mpca cu ideea c mica sa gospodrie
dispare, c rostul ranului a fost greit.
n concluzie, putem spune c Ilie Moromete este un ran disimulant, disimulaia fiind pentru el o arm de
aprare. El moare psihic nainte de a muri fizic; moare lent, drama sa fiind ndelungat. Moartea lui este demn.
Monologul din ultima parte relev demnitatea eroului; el nu se plnge, nu se vait, consider c omul este dator
ca pn n ultima clip s in la munca lui. Aadar, avem de a face cu un personaj complex tulburtor, conturat
din lumini i umbre, care impresioneaz prin inteligen, ironie i umor.