Introducerea operei

Romanul modern de tip proustian promovat de Camil Petrescu impune un nou univers epic, o alta perspectiva
narativa si un nou tip de personaj, o constiinta lucida, analitica, intelectualul, inadaptatul superior. Innoirea
romanului romanesc interbelic se produce prin sincronizare cu filozofia si stiinta, dar si cu literatura
universala,potrivit

conceptiei

lui

Eugen

Lovinescu.

Printre

mutatiile

aduse

de

modernism

se

numara intelectualitatea prozei, schimbarea mediului rural cu cel urban si dezvoltarea romanului de analiza.
Adept al principiului autenticitatii, adica al trairii in constiinta, opteaza ca formula narativa pentru analiza lucida si
subiectiva a evenimentelor din lumea exterioara. Pentru realizarea autenticitatii, autorul introduce in romanele
sale documente suflestesti, precum jurnalul. Principiul de realizare al materialului epic nu mai este cel
cronologic, ci apare memoria afectiva, memoria involuntara sau voluntara, fluxul constiintei, trecutul si
prezentul contopindu-se intr-un timp subiectiv, cel al prezentului constiintei.
Pentru Camil Petrescu, scriitorul are rolul de a exprima cu sinceritate experientele traite, promovand
anticalofilismul, adica este impotriva scrisului frumos, caracterizat de artificii si ornamente stilistice. El impune
un stil narativ rafinat, spiritual, analitic si natural.
Titlul Operei
Titlul cartii si faptul ca exista doua teme total diferite, iubirea si razboiul, au condus la ideea ca ar fi vorba
de fapt despre doua romane independente. In realitate insa, caracterul unitar al romanului reiese din existenta
unei constiinte unice care descopera lumea si se descopera prin intermediul a doua experiente de viata. In plus,
se foloseste un artificiu compozitional, Partea I incepand cu o scena petrecuta in 1916, pe front, si continuand cu
rememorarea unor intamplari din intervalul 1914-1916. In volumul al doilea se revine la momentul 1916,
continuandu-se povestirea.
Structura
Romanul este alcatuit din doua parti si treisprezece capitole cu titluri sugestive. Daca prima parte a romanului,
Ultima noapte de dragoste, reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale esuatedintre Stefan Gheorghidiu si
Ela, partea a doua, Intaia noapte de razboi, construita sub forma jurnalului de campanie al lui Gheorghidiu,
urmareste experienta de pe front, in timpul Primului Razboi Mondial. Prima parte este in intregime fictionala,
in timp ce de-a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului insusi,articole si documente din epoca, ceea ce
ofera autenticitate textului.
Incipit si final
Chiar daca este vorba de un roman modern, in incipit sunt fixate cu precizie realista coordonatele spatiotemporale: In primavara lui 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un
regiment de infanterie din capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal.
Incipitul romanului are un rol dublu. Pe de o parte se creeaza un portret psihologic al protagonistului,
sugerandu-se faptul ca e mai inteligent decat altii pentru ca e singurul ofiter care isi da seama de superficialitatea
pregatirilor armatei romane pentru intrarea in razboi. Pe de alta parte, incipirul ofera pretextul rememorarii:
aflandu-se la popota ofiterirol, Gheorghidiu asista la o discutie despre un barbat care isi ucisese sotia infidela si
fusese achitat de jurati.
Episodul discutiei de la popota, adica un eveniment exterior, declanseaza, intocmai ca la Proust, rememorarea
unor intamplari sau stari traite intr-un timp pierdut, un timp psihologic, evenimentele din trecut sunt ordonate
cronologic si analizte in mod lucid, fiind vorba de memoria voluntara. La Proust, personajul-narator retraieste
trecutul, la Camil Petrescu, acesta analizeaza si interpreteaza trecutul.
Daca incipitul este construit in maniera realista, cu detalii de timp si spatiu, finalul deschis lasa loc
interpretarilor multiple, asa cum se intampla in general in proza de analiza psihologica. Astfel, Gheorghidiu,

obosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca, se simte detasat de tot ceea de il legase de Ela, hotaraste
sa o paraseasca si sa ii lase tot trecutul.
Timp si spatiu
Actiunea romanului se petrece atat in mediu citadin (Bucuresti, Campulung), cat si pe front, si cuprinde
evenimentele traite de protagonist cu aproximativ doi ani si jumatate inainte de 1916, anul intrarii romaniei in
razboi, cat si din timpul desfasurarii acestuia. Insa timpul si spatiul sunt reunite intr-un prezent al trairilor si
framantarilor interioare, in confesiunea personajului narator.
Conflictele
Spre deosebire de romanele traditionale in care conflictul se desfasoara la nivel exterior intre diverse personaje,
in romanul lui Camil Petrescu, conflictul este interior si se produce in constiinta personajului narator, Stefan
Gheorghidiu, care traieste stari si sentimente contradictorii in ceea ce o priveste pe sotie sa, Ela. Acest conflict
interior este generat de raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea inconjuratoare.Asa cum a remarcat si
critica literara, Gheorghidiu traieste cu iluzia ca s-a izolat de realitatea inconjuratoare, insa tocmai aceasta
realitate in care nu vrea sa se implice va produce destramarea cuplului. Implicarea Elei in lumea mondena pe
care eroul o dispretuieste si fata de care tine sa se detaseze reprezinta principalul motv al rupturii dintre Stefan si
sotia sa. Asadar, conflictul interior trait de protagonist se produce din cauza discrepantei dintre aspiratiile lui
Gheorghidiu si realitatea lumii inconjuratoare.
Conflictul exterior pune in evidenta relatia personajului cu societatea, accentuand acelasi orgoliu al
respingerii si plasandu-l in categoria inadaptatului social.
Subiect/Actiune (rezumat)
Romanul este construit pe baza unui artificiu compozitional, cartea incepand cu o scena ulterioara desfasurarii
actiunii din primul volum. Discutie de la popota ofiterilor este pretextul rememorarii celor doi ani de casniciedintre
studentul la filosofie Stefan Gheorghidiu si Ela. La baza casatoriei statuse orgoliul lui Stefan care fusese flatat de
atentia pe care i-o acorda cea mai frumoasa dintre studente. Dupa casatorie, cei doi au petrecut cateva luni
fericite pana cand o neasteptata mostenire din partea unchiului Tache a facut ca Ela sa apara intr-o noua
lumina: a intervenit in discutiile pentru avere si a inceput sa fie interesata de moda si de lumea mondena. In
timpul unui picnic la Odobesti, comportamentul nepotrivit al Elei fata de domnul Grigoriade atrage banuielile lui
Stefan. Pe parcursul mai multor luni cei doi se cearta si se impaca de mai multe ori fara ca Stefan sa primeasca
vreodata dovada clara a adulterului. Atunci cand el e trimis la Piatra Craiului, Ela se muta la Campulung si, in
timpul unei permisii, Stefan il intalneste in acelasi oras pe domnul G. Convins ca are dovada infidelitatii, el se
hotaraste sa ii omoare insa este rechemat pe front.
In volumul al doilea sunt descrise cateva scene de razboi, urmarindu-se traseul plutonului lui Gheorghidiu
pana la Sibiu. Suntinserate aici pagini intregi din jurnalul de front al lui Camil Petrescu, ceea ce sporeste
autenticitatea romanului.
Fiind ranit in razboi, Stefan este trimis intr-un spital din Bucuresti si aici primeste o scrisoare anonima care
pare sa contina dovada adulterului. El nu da curs acestei scrisori ci ii cere Elei divortul, lasandu-i cea mai mare
parte a averii.
Personajele
In conformitate cu rigorile romanului modern, protagonistul reprezinta tipul intelectualului atat prin statutul sau
social (student la Filosofie) cat si prin statutul psihologic (intelectual lucid, hipersinsibil, capabil de
introspectie). Din punct de vedere al statutului moral el se ghideaza dupa o serie de principii pe care le
considera absolute, dar care ii fac pe ceilalti sa il priveasca drept uninadaptat social (pentru el nu conteaza
valorile materiale ci numai cele spirituale).
Caracterizarea directa a personajului se realizeaza prin autocaracterizare deoarece textul e scris la
persoana I. Gheorghidiu este suficient de lucid pentru a-si defini singur personalitatea. Orgoliul personajului se
manifesta mai ales prin portretul fizic pe care si-l realizeaza: Treceam printre studentii bine. Eram inalt si
elegant.. Acelasi orgoliu este si principala trasatura de caracter pe care si-o descopera: acest orgoliu a
constituit baza viitoarei mele iubiri. Stefan e constient ca ceialalti il vad ca pe uninadaptat, il
considera rautacios si il ocolesc: n-ai spirit practic Cu Kant ala al dumitale si cu Schopenhauer nu faci in
afaceri nici o branza. (unchiul Nae).
Din caracterizarea indirecta aflam ca este gelos si posesiv (scena de la Odobesti), dezinteresat de valorile
materiale, aredemnitate (apara onoarea tatalui sau), este influentabil si usor de manipulat (unchiul Tache il atrage
in afacerea cu armament).

In relatia cu Ela, ea e privita exclusiv din perspectiva naratorului-personaj. Astfel, la inceput, cand e
indragostit, ii realizeaza un portret angelic, spunand ca ea ii lumineaza viata. In final insa, cand iubirea dispare,
Ela i se pare o fiinta banala, respingatoare.
Concluzie
Asadar, putem afirma despre romanul Ultima noapte de dragoste. Intaia noapte de razboi, scris de Camil
Petrescu, ca poate fi considerat un roman modern intrucat intruneste calitatile acestuiia: relatarea actiunii se face
la persoana I, naratorul este personaj, subiectiv, si non-omniscient, mediul desfasurarii actiunii este urban,
protagonistul se incadreaza in tipul intelectualului, conflictul predominant este cel interior, cronologia nu e
respectata (apare fluxul constiintei) iar limbajul e savant.