ACFrOgCjlQXgWaWrkPRIEcFRvJUDnQZX11cSjPQFYaAJnkRBXhmqpovEvw8I92adr - XoFc 1dvmNyF3hGtOVj6aK opPO6 KW0nA8qsR-0bJzabYiBxrWv 5N1tFPjGx1xFkx5Xa9LntDAuU2yy

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2017
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 1
RE
CU
Citeşte textul cu voce tare.
BU
-
ET
Singur bătrânul August pălărierul, fără să creadă sau să se îndoiască, spunea: îmi
NN
ti
MO
închipuisem că, în sfârşit, avem o iarnă adevărată şi când colo, apă de ploaie, dar se poate şi aşa,
AN
Iacubovici, striga, tocul ghetelor lui, cauciuc poros lovind cu măsură, aproape cu blândeţe platforma
s
JE
de scânduri acoperită cu scamă şi petice de postav şi capete de aţă roşie, cafenie, neagră, micile
re
IC
ochiuri de apă tulbure (zăpada adusă de clienţii lui) intrând încet în lemn, uscându-se greu în aerul
ET
OR
cu
jilav, Iacubovici mă auzi? Şi celălalt, Iacubovici, jos, ridicându-şi ochelarii în creştetul pleşuv, spatele
TE
încercând să se îndrepte deasupra maşinii de cusut, becul cu abajur de tablă (alb şi verde)
UL
Bu
legănându-se la capătul firului agăţat de scândura în care lovea August, capul reuşind să se
CE
LI
răsucească spre gura acelui fel de pod unde era rezemată scara: te aud. Şi August: atunci, spune,
vezi? Văd. Lumina becului în lumina fumegoasă de iarnă şi umbra lui Iacubovici lungă până sub
59
scara îngustă. Şi nu spui nimic Iacubovici, ce crezi că aştept eu de la tine? Ce aştepţi tu de la mine?
Ascultă Iacubovici, dacă un român jumate bulgar, jumate sârb ca tine, care a învăţat o groază de
48
lucruri [...], nu ştie atâta lucru ... Nu ştiu dacă ştie sau nu ştie, dar te întreb eu pe tine, August: tu ce
câştig ai din filozofia asta? ...
I
(George Bălăiță, Lumea în două zile)
ST
RE
-
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
CU
citat:
BU
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
ET
i
Argumentează-ţi răspunsul.
NN
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
st
MO
2. Care este opinia ta despre felul în care suntem influenţaţi de ceilalţi? Motivează-ţi răspunsul.
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 2
RE
CU
BU
-
ET
NN
ti
Când am cunoscut-o, eram tânăr de tot, abia intrasem la Facultatea de Litere. Aveam toate
MO
defectele tinereţii. Mă credeam frumos şi întârziam bucuros la oglindă, unde îmi variam mereu
AN
s
JE
pozele, printre care buza răsfrântă mi se părea un semn sigur de distincţie. Îmi schimbam hainele
re
C
de mai multe ori pe zi, mă pudram şi dădeam chiar cu roşu. Mă comparam cu ceilalţi studenţi, mă
I
ET
găseam cel mai bine şi, în dragoste, succesele mele mi se păreau indiscutabile. Totuşi, până
OR
cu
TE
atunci, aventurile fuseseră foarte vagi. O timiditate dezastruoasă mă oprea să fac primul pas, să
UL
îndrăznesc să mă apropii de o fată fără recomandaţie prealabilă şi îndelungi preliminarii, timiditate

Bu
CE
care – vedeam cu ciudă – îmi întârzia planurile, însă în acelaşi timp mă şi consola: puneam pe
LI
seama ei singurătatea mea. Dar am izbutit cu încetul să am cunoştinţe. Vorbeam cu toate fetele
59
urâte. Curios, ca să intru în vorbă cu ele, nu simţeam nicio emoţie. Voiam să fiu încântat cu orice
preţ şi la început n-am băgat de seamă că, în definitiv, eram tot aşa de singur. Priveam însă din
fundul amfiteatrului şi mă felicitam că lipsea încă puţin ca să cunosc pe toată lumea. Un grup de
trei fete, îndeosebi, mi se părea intangibil.
48
Erau mereu împreună, fără amestec printre ceilalţi, vioaie, grăbite, surâzătoare. Uşurinţa cu
I
ST
care se strecurau prin lumea multă, siguranţa gesturilor şi totuşi singurătatea lor mă impresionau,
şi atunci o ambiţie m-a străbătut: cunoştinţa lor – nu mergeam mai departe – ar fi o dovadă a RE
-
CU
importanţei mele. Dar nu ştiam cum să încep. Începutul mi se părea totdeauna extrem de dificil.
BU
(Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic)

ET
i
NN
citat:
st
MO
A N
JE
re
C
2. Care este opinia ta despre singurătate ca formă de autocunoaștere? Motivează-ţi răspunsul.

ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 3
RE
CU
BU
-
ET
Despre Facebook, dar şi despre Tweeter, se spune că au fost concepute ca reţele de
NN
ti
MO
socializare, locul unde se pot emite opinii dezinhibate, unde se publică fotografii familiale sau ale
AN
năzdrăvăniilor unor inşi frustraţi. [...] Anul trecut, la sfârşitul lunii iunie, „The Guardian” publica un
s
JE
articol referitor la un studiu secret realizat în 2012 de Facebook, care a scandalizat lumea întreagă.
re
IC
Studiul a implicat 689 000 de utilizatori Facebook şi a constat în manipularea emoţiilor cu ajutorul
ET
OR
cu
unor postări direcţionate pentru a obţine reacţiile dorite în rândul „facebook-iştilor” prin procesul
TE
numit „contagiune emoţională”! În studiul amintit, realizat cu ajutorul unor profesori de la

UL
Bu
Universitatea Cornell şi California, Facebook a filtrat mesajele între „prieteni”, alimentându-i cu

CE
LI
informaţii, având „un conţinut emoţional pozitiv”. Reacţia obţinută a fost o reacţie emoţională
redusă. Dar atunci când a lansat ştiri „cu conţinut emoţional negativ”, răspunsul a fost copleşitor!
59
Concluzia studiului a fost simplă: „Emoţiile exprimate de prieteni prin reţelele de socializare on-line
pot influenţa starea noastră de spirit”!
48
Experimentul scoate în evidenţă că se poate obţine o contagiune emoţională pe scară largă
prin intermediul reţelelor de socializare, inclusiv Facebook.
I
(George Cuşnarencu, Facebook – câmp de luptă, de intoxicare şi manipulare,
ST
în revista Magazin, 10 decembrie 2015)
RE
-
CU
BU
citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
ET
i
NN
st
MO
N
2. Care este opinia ta despre riscurile reţelelor de socializare? Motivează-ţi răspunsul.

A
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 4
CU
BU
-
ET
NN
Iubire? Singurătate? Înțelepciune? Ce nevoie mai am de noțiuni aici unde inima are propriul
ti
MO
ei limbaj? Și unde iubirea, singurătatea și înțelepciunea se amestecă într-o stare de spirit pentru
AN
care nu există cuvinte? Lângă munții aceștia simt că m-aș putea naște din propriul meu nume.
s
JE
re
Am colindat multe locuri din lume și nicăieri nu m-am simțit în întregime eu însumi. Uneori
IC
ET
nici nu-mi dădeam seama ce-mi lipsea. Dar de câte ori mă întorc aici mi se lămuresc toate. Mă
OR
cu
scutur de vanități, iar dragostea arde în mine ca lumina amiezii, singură, fără martori și fără
TE
pretenții de înțelepciune. Fiecare drum pe care-l fac aici e într-un fel și o lecție de modestie. Nu
UL
Bu
CE
însemn nimic mai mult decât inima mea.

LI
Dar nici mai puțin. Și găsesc astfel o consolare chiar în ceea ce mă simplifică. Hotelurile
59
prin care am dormit, gările al căror fum l-am respirat sunt undeva departe, într-o altă lume. […]
Aveam optsprezece ani când v-am cunoscut într-un sat vecin. Veneați acolo vara. Pentru
cei care vă vedeam duminica după-amiază amestecat printre oamenii ce urmăreau hora, bărbatul
48
tăcut, zăvorât într-o liniște aproape minerală, care privea, poate, altceva decât noi, reprezenta
poezia. Îi citisem cărțile și credeam că ele n-aveau secrete pentru noi, adolescenții care
I
ST
amestecam poezia cu entuziasmul încă naiv al tinereții noastre. Aveam întreg viitorul în față, eram
preocupați numai de el și nu eram pregătiți să înțelegem prea bine sensul unei ore când sângele RE
-
CU
se trage din noi înapoi în părinți, deși bănuiam aici un adevăr grav.
BU
(Octavian Paler, Scrisori imaginare)

ET
i
NN
citat:
st
MO
N
A
JE
re
2. Care este opinia ta despre rolul modelelor culturale în formarea propriei personalități?
C
l
ra
I
Motivează-ţi răspunsul.
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 5
RE
CU
BU
-
T
9 februarie 1991
E
NN
ti
Un lung dialog despre cunoaștere. Uneori ne opream pentru a respira liniștea adusă de
MO
muzică … Dialogurile noastre încep să aibă aerul unor ceasuri de taină: când se întâmplă să intre
AN
s
JE
cineva în cameră, Ţuţea schimbă subiectul; un soi de pudoare ideatică. Când îmi povestește de
re
C
anii de temniță, îmi vorbește în șoaptă – și nu din frică, nicidecum, ci dintr-un instinct de a nu face
I
ET
zgomot în jurul unui lucru atât de grav: de a fi fost martor la nebunia lumii. Îl întreb dacă nu
OR
cu
TE
consideră dorința omului de a explica totul un viciu.

UL
— De fapt, explicația a murit acum, în lumea modernă, deoarece a murit cauzalitatea, care
Bu
CE
LI
e înlocuită cu constatarea și cu descripția. Cauzalitatea, prin regresul în infinit, nu oferă nicio

soluție. Nu găsești cauzele fenomenelor. Omul nu a putut, de când a apărut și până astăzi, să
59
explice de ce se întâmplă un lucru sau un fenomen. „De ce” și „pentru ce”. N-a reușit să explice. A
circulat mult ideea explicației, dar acum a fost înlocuită cu descripția. Constați și descrii, nu explici.
Nu te mai întrebi, în știința modernă, cauzal, ci constați – descriptiv și util. Spiritul din noi e
căutător, nu explicativ.
48
I
— Căutarea e înrudită cu curiozitatea.
ST
— Curiozitatea e poarta strâmtă prin care intră cunoașterea lucrurilor. Se poate face o
RE
legătură și între curiozitate și necesitatea adaptării. Ești curios să afli de ce se întâmplă fenomene
-
CU
nocive sau benefice, pentru a te adapta.

BU
(Radu Preda, Jurnal cu Petre Țuțea)

ET
i
NN
st
MO
citat:
N
A
JE
re
C
l
ra
I
_o
2. Care este opinia ta despre rolul autocunoașterii în dezvoltarea unei persoane? Motivează-ţi
ET
na
ma
cu
ro
răspunsul.
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 6
CU
BU
-
ET
Din a întreţine patimi într-un univers fantomal, omul e vrednic de faimă.
NN
ti
MO
Tu, însă, urmează-ţi calea şi cu urgie gânditoare apleacă-ţi razele s-o luminezi, asemenea
AN
unui soare sceptic.
s
JE
Când nu năzuieşti prin înclinări fireşti spre împliniri şi fapte, ce te împinge cu străşnicie spre
re
I C
săvârşiri? Şi negăsind nicio dovadă împotriva trândăviei, ce te mână spre febra ceasurilor şi-a
ET
OR
cu
actelor? De unde remuşcarea risipirii vremii, după ce-ai întrevăzut substanţa de deşertăciune a
TE
timpului?
UL
Bu
CE
Fiece clipă se pierde pe vecie. Un „în curând” al nefiinţei te paşte la întretăierea respiraţiei cu
LI
lumea. Ce amâni, ai amânat pe totdeauna. Moartea e de faţă, iar tu nu poţi rămâne „putinţă” în
59
ea – eliminare incurabilă a posibilului.
De nu m-ar fi urmărit acel „în curând” fatal, nimic n-aş fi adăugat înregistrărilor simţurilor.
Toate le-aş fi lăsat pe seama bătrâneţii. Cine nu-i pândit de chemările sfârşitului are timp nesfârşit.
48
Şi de aceea nimic nu-ndeplineşte. Orice înfăptuire – şi-n primul rând înfăptuirea ta – derivă din
obsesia statornică a morţii. Chemările ei creează voinţa, dau accente patimilor şi răscolesc
I
instinctele. Frigurile acţiunii sunt ecoul ei în timp. De n-aş simţi că sunt deschis morţii oricând, că
ST
n-am acoperire şi întărituri din partea ei, nimic n-aş şti, nimic n-aş vrea să ştiu, nimic n-aş fi şi nimic
RE
-
CU
n-aş vrea să fiu.
BU
(Emil Cioran, Îndreptar pătimaș)

ET
i
NN
citat:
st
MO
N
A
JE
re
C
2. Care este opinia ta despre rolul autoanalizei? Motivează-ţi răspunsul.

l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 7
CU
BU
-
ET
Veșnicul mister din basme: ultima ușă, secretă, e încuiată și nu se știe ce se află dincolo ...
NN
ti
MO
Dar ușa aia din povești nu are și o gaură a cheii?
AN
Privită prin gaura cheii, lumea, chiar aceea pe care o cunoști și la care ai acces, devine
s
JE
altceva. Iar te-au lăsat singură acasă, cu multe fotografii ale unor necunoscuţi ca să nu te
re
IC
plictisești. Știu ei că e un fel de joacă a ta. Ai putea acum să treci din cameră în cameră, să te uiți
ET
OR
cu
în voie la fiecare lucru, întorcându-l pe toate fețele, mângâindu-l iarăși și iarăși ca să-i înțelegi
TE
răcoarea, ca să te mângâi pe tine cu suprafața lui de un fel sau altul ... Ai putea să lași o amprentă
UL
Bu
CE
pe mobilă, acolo unde ea e mai lucioasă, nimeni nu te-ar vedea. Dar nu, tu închizi întâi ușile și te
LI
uiți apoi, pe gaura cheii fiecăreia, aproape fără să trebuiască să te apleci. În felul ăsta vezi doar
59
bucăți colorate, fragmente, lucrurile se lasă ghicite, capătă alte dimensiuni și nu au relief. Și mai e
ceva: dincolo e cea mai groasă tăcere cu care ai avut vreodată de-a face. [...] Prin gaura cheii,
privirea ta e răbdătoare, mai lentă și mai atentă. Poate, de aceea, obiectele par mai mari. Acum,
48
după atâția ani de atunci, îmi aduc aminte perfect câteva „naturi statice” filmate de ochiul meu
imobil prin buricul ăla de aer al ușii.
I
(Simona Popescu, Exuvii)
ST
RE
-
CU
BU
dat:
ET
i
NN
st
MO
2. Care este opinia ta despre rolul amintirilor din perioada copilăriei? Motivează-ţi răspunsul.
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 8
CU
BU
-
ET
Trei zile de-a rândul ne plimbarăm pe valurile Dunării, încumetându-ne din ce în ce mai
NN
ti
MO
departe. Într-o zi, barca se îndepărtă atât de tare, încât, fără să băgăm de seamă, ne pomenirăm
AN
de cealaltă parte a fluviului. În sfârşit, curiozitatea noastră fu potolită – ne urcarăm pe corabie. Era
s
JE
mare şi nouă. Mirosul de catran ne aţâţă nările, iar din toate lămuririle pe care arabul ni le dădu
re
IC
despre rostul pânzelor, al catargelor, al puzderiei de funii n-am înţeles mai nimic. Nazim-Efendi ne
ET
OR
cu
primi în caftan şi în papuci, în bogata lui cabină-salon, aşezată lângă catargul dinspre prova.
TE
Niciodată nu mai văzusem atâta bogăţie de covoare orientale, de arămării, perne cusute în fir de
UL
Bu
CE
aur şi nesfârşite panoplii cu arme: archebuze, hangere, pistoale, iatagane, toate în filigrane cu
LI
încrustaţii de aur, argint şi fildeş. Parfumuri cu mirosuri necunoscute ne îmbătau simţurile. Pe
59
pereţii acoperiţi cu covoare se răsfăţau, la locul de cinste, portretul sultanului Abdul-Medjid şi
însemnele Turciei, cadre cu versete din Coran, într-o frumoasă scriere arabă şi chipuri de odalisce,
de o frumuseţe uimitoare, care atraseră luarea aminte a Chirei.
— Cât sunt de frumoase! se miră ea.
— Şi dumneata eşti tot pe-atât de frumoasă, domnişoară!
48
I
Ni se dădură baclavale gustoase, cafea în filigene măiestre. Gazda noastră a fost foarte
ST
măgulitoare, veselă şi cum nu se poate mai bună.
RE
-
CU
— Dacă vă place dansul, aici puteţi dansa oricând!
BU
(Panait Istrati, Chira Chiralina)

ET
i
dat:
NN

st
MO
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.
N
A
JE
re
2. Care este opinia ta despre rolul curiozităţii în dezvoltarea personalității tinerilor? Motivează-ţi
C
răspunsul.
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 9
RE
CU
BU
-
ET
NN
Craiova, 28 noiembrie 1986
ti
MO
Dragă Jean Louis şi Florica,
AN
s
Deşi, uneori, mi se pare că bate un fel de crivăţ (al uitării sau al indiferenţei) dinspre Lyon [...],
JE
re
acum că se apropie sfintele sărbători, mă apropii (cerându-vă cuvenitele scuze) de amintirile mele
IC
ET
legate pe vecie de casa voastră, de ospitalitatea voastră. Poate că v-am greşit undeva, iertaţi-mă;
OR
cu
iertaţi-mă, fiindcă tare mult v-am iubit. Ştiu că preferaţi românii care călătoresc, care au dreptul să vadă
TE
lumea; eu fac parte din cei care participă la spectacolul spiritual al peisajelor şi al culturii … prin diferiţi
UL
Bu
CE
mandatari. Am un mandatar în poezie; vede el toată poezia lumii în locul meu – mie îmi ajunge să
LI
citesc şi să admir [...]. Am un alt mandatar care vede teatru peste tot. Vine în ţară şi mă acuză că nu
59
sunt la curent cu [...] Peter Brook. Am şi în muzică un comis-voiajor; ascultă el în locul meu şi al soţiei
mele … Nimic din ce este românesc nu îmi este străin. Mă identific, mai ales, cu defectele naţiei mele,
de calităţi au grijă alţii să profite. Am lucrat mult în ultimii ani, am lucrat ca un condamnat la galere, cu
gândul să recuperez nişte ani pierduţi, rătăciţi sau furaţi. Nu se poate! […] 48
Scriu la un roman pentru copii, apoi mă apuc iar de teatru. Au fost două festivaluri de
I
ST
teatru, iar eu, fără să mă mişc de la masa mea de scris, am luat marele premiu la ambele. Există şi
în literatură o ironie transcendentală, se demolează mai ales cei care sunt cei mai actuali. Nu RE
-
CU
vreau să vă plictisesc, maşina mea de scris îşi are maniile sale, deşi mi-e plină de amintiri şi de
BU
dragoste.
Închei aceste rânduri cu urarea de bine şi de fericire pentru toţi cei dragi de la voi. […]
ET
i
La mulţi ani, 1987!

NN
st
Ion D. Sîrbu şi Lizi

MO
(Ion D. Sîrbu, Opere II. Corespondenţă)

A N
JE
re
citat:
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
2. Care este opinia ta despre ospitalitate? Motivează-ţi răspunsul.

a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 10
RE
CU
BU
-
ET
În clasa întâi, în mijlocul unei ore, pe când învățătoarea sporovăia cu profesoara venită în
NN
ti
MO
vizită, s-a întâmplat ceva mai puțin obișnuit. Cred că am avut revelația absurdului, ca să zic așa
AN
(mai aveam vreo șapte ani până să aflu ce-i asta, „absurdul în literatură”). Mi s-a părut pentru
s
JE
prima dată caraghios ca oamenii să se înțeleagă unii pe alții dând din buze, căscând ochii,
re
I C
mișcând mâinile în gesturi repezi sau ample. Era în jurul meu un vuiet continuu și obositor. Guri
ET
OR
cu
rotunjite, de pești, ochi de găină, de vacă (de cal, figuri tulburi de pitici). Am pus mâinile la urechi
TE
ca niște capace calde și moi. Ridicând capacele, urechile primeau în melcul lor un unduit
UL
Bu
insuportabil. Strângeam palmele pe urechi, apoi le desprindeam. Schimba ritmul zgomotului,

CE
LI
desprinzându-le lent sau în mare viteză, ieșea un bizar orăcăit care mă făcea să râd: oa oa oa oa.
Ca un motor defect care se forțează să pornească, o pedalare chinuită pe ambreiaj. Am strâns
59
palmele tare până ce, o clipă, n-am mai auzit nimic. Totul era ca sub apă. Și-am început în liniștea
grea, unduitoare, să cânt încet, cu un glas interior, numai pentru mine. Și cântecul meu mă umplea
48
din cap până în picioare, urca din burtă și înflorea în cap, undeva în ceafă, de parcă un omuleț ar fi
lălăit într-o uriașă peșteră răsunătoare. Și-apoi independent de voința mea, din tot corpul a țâșnit
I
un sunet amplu cuprinzând toate sunetele lumii la un loc, un sunet pur care încerca să spargă
ST
amorful orăcăitor din jur.
RE
-
CU
(Simona Popescu, Exuvii)
BU
ET
i
NN
dat:
st
MO
A N
JE
re
2. Care este opinia ta despre creativitate? Motivează-ţi răspunsul.

C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 11
CU
BU
-
ET
Se opriseră pe un podiş din munţii de miazăzi, aproape de peşterile cu robi. Erau departe şi de
NN
ti
MO
Marele Oraş şi de Muntele de Foc. Pe Iahuben unul din străini îl trezise din leşin cu ciudatul leac a
AN
cărui putere Auta o mai cunoscuse. Încrezător în cinstea lui Auta de care nu mai avea de mult
s
JE
cuvânt să se îndoiască, Iahuben primi în cele din urmă toate aşa cum erau. Nu se mai minuna de
re
IC
ET
nimic din toate câte le aveau ori le săvârşeau neobişnuiţii străini. Nici măcar nu punea întrebări. O
OR
cu
singură dată mai vorbi despre ei cu prietenul său, şi atunci îi spuse hotărât:
TE
— Aceştia sunt zei, nu oameni cum zici ... Tu eşti însă un om milos şi bun şi nu vrei să mă
UL
Bu
CE
sperii, dar află că nu sunt fricos! Am văzut că zeii tăi nu-mi vor răul şi că sunt buni, aşa că n-am de
LI
ce să mă tem.
59
Bucuros de a cunoaşte el însuşi adevărul, Auta nu îndura să-l ştie pe altul minţit. Mai încercă o
dată:
— De ce nu vrei să mă crezi că sunt oameni? Zei nu se află nicăieri, Iahuben, ţi-am mai spus ...
— Şi atunci ăştia din ce ţară au venit?
— Dintr-altă lume ... dintr-o stea.
48
I
ST
(Victor Kernbach, Luntrea sublimă)
RE
-
CU
citat:
BU

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
ET
i
Argumentează-ți răspunsul.
NN
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
st
MO
2. Care este opinia ta despre rolul eroilor? Motivează-ți răspunsul.

A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 12
CU
BU
-
ET
Sunt un personaj care trăiește la granița realității. Un personaj ciudat, care are doi copii. Un
NN
ti
MO
copil mare, rupt din „Șotronul” lui Cortázar, și un copil care va fi întotdeauna mic. Cel mai mic și
AN
mai autist copil pe care am fost în stare să-l fac. Doamne, de-aș putea scrie o carte la fel de
s
JE
frumoasă ca el! O carte care să ne dea la toți restart.
re
IC
Pe deasupra mai sunt și ciclic depresivă. Știu bine că fără copii ar fi crescut din mine flori și
ET
OR
cu
buruieni de mult. La fel de bine cum știu că m-aș fi bucurat infinit mai puțin. Copiii te-ntorc pe dos,
TE
te scutură, privesc înăuntru și zgândăresc mecanismul. Din nimeni, devii cea mai simpatică jucărie,
UL
Bu
CE
cea mai vestită bucătăreasă, cea mai iscusită infirmieră, cel mai complex dicționar, cea mai
LI
flexibilă dansatoare, cea mai rizibilă cântăreață, cel mai talentat clovn. Cea mai grea năpastă. Ești
59
alarma de dimineață și laptele de seară. [...] Ești ca un gard când ieșiți la plimbare și ca un cal
șchiop când afară plouă și ei au chef de echitație pe covor.
(Ana Dragu, Copii, în Povești cu scriitoare și copii)

48
I
ST
citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)? RE
-
CU
BU
ET
i
2. Care este opinia ta despre importanța comunicării dintre părinți și copii? Motivează-ţi răspunsul.
NN
st
MO
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 13
RE
CU
BU
-
ET
Respiră adânc. „Deci, sunt liber! exclamă după ce privi cu atenţie în jurul lui. Sunt liber ... Şi
NN
ti
MO
totuşi ...”. Dar nu îndrăzni să-și continue gândul. Încă din 1939 se hotărâse să descrie într-un caiet
AN
special ultimele lui experienţe. Începuse prin a comenta acest fapt care, i se părea, ar putea confirma
s
JE
„umanitatea omului postistoric”: cunoaşterea spontană, într-un anumit sens automată, nu anulează
re
I C
interesul cercetării, nici bucuria descoperirii. Alese un exemplu uşor de verificat: plăcerea cu care
ET
OR
cu
iubitorul de poezie citeşte un poem pe care-l cunoaşte aproape pe dinafară. L-ar putea recita şi,
TE
totuşi, uneori, preferă să-l citească. Pentru că această nouă lectură îi dă prilejul să descopere
UL
Bu
frumuseţi şi înţelesuri pe care nu le bănuise până atunci. Tot aşa, această imensă ştiinţă pe care o
CE
LI
primise de-a gata, toate limbile şi literaturile pe care se trezise că le cunoaşte nu i-au ştirbit bucuria
de a le învăţa şi cerceta.
59
Recitite după câţiva ani, unele fraze îl încântau: „Nu înveţi bine şi cu plăcere decât ceea ce
cunoşti deja.” Sau: „Nu mă comparaţi cu un calculator electronic. Dacă a fost corect alimentat,
48
calculatorul poate recita «Odiseea» sau «Eneida»; dar eu le recit altfel de fiecare dată.” Sau:
„Beatitudinile pe care le poate oferi orice creaţie culturală (precizez: creaţie culturală, nu numai
I
artistică) sunt ilimitate.”
ST
(Mircea Eliade, Tinerețe fără de tinerețe ...)
RE
-
CU
BU
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
ET
i

NN
st
MO
A N
JE
re
2. Care este opinia ta despre rolul libertății în formarea personalității tinerilor? Motivează-ți
răspunsul.
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 14
RE
CU
BU
-
31 august 1881, Iaşi
ET
NN
ti Domnule Eminescu,
MO
Poziţia mea de femeie cere ca firul de tort de păianjen, care îmi pare mie că mă mai leagă de
AN
s
JE
dumneavoastră, să fie rupt. E vorba ca toată corespondenţa ce am mai avut cu dumneavoastră în
re
C
urma rupturii noastre să mi-o înapoiaţi, chiar şi fotografia, pe care într-adevăr nu ştiu pentru ce v-am
I
ET
mai trimis-o.
OR
cu
TE
Domnule Eminescu, sunteţi prea inteligent pentru ca să nu judecaţi cu destulă indulgenţă

UL
neajunsurile unei minţi femeieşti, care se conduce totdeauna de pornirile inimii şi foarte arareori de
Bu
CE
LI
raţiune, greşeala sa capitală şi, în acelaşi timp, poate singurul ei merit.

În fond, străini unul altuia suntem de mult, în mascarada vieţii însă trebuiesc şi mai cu sfinţenie
59
păzite formele şi, după cum vedeţi, aici e vorba de îndeplinirea unei formalităţi prin care, înainte de
toate, voi să mă conving şi să mă satisfac pe mine însămi.
48
Lucrurile pe care le reclam de la dumnevoastră sunt lucruri moarte, care nu v-au spus, nu vă
spun şi nici n-o să vă spuie nimic, căci ceea ce pentru om a încetat de-a fi, fost-au oare vreodată? [...]
I
Sunt sigură, domnule Eminescu, că nu vă veţi opune cererii mele care nu va tulbura întru nimic
ST
desăvârşita linişte a sufletului dumnevoastră. [...]
RE
Rămân cu distinsă stimă şi consideraţie,
-
CU
Veronica Micle
BU
(Veronica Micle, Corespondență)

ET
i
NN
st
MO
citat:
N
A
JE
re
C
l
ra
I
_o
2. Care este opinia ta despre dreptul de a recupera obiecte personale oferite altora? Motivează-ți
ET
na
ma
cu
răspunsul.
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
48
Proba A
I
ST
RE
Biletul nr. 15
CU
BU
-
ET
NN
ti
Căci constatase că lumea aceasta pământească este, pentru călătorul care o străbate, ca o
MO
carte plină de semne, iar semnele nu sunt abstracte: sunt alcătuite din oameni, din animale, din
AN
s
JE
plante, din minerale, din cer, din stele, din suflete, din spiriduşi, care şi ei sunt nişte existenţe
re
C
măsurabile. Aşa, de pildă, se făcea că Al-Kindi putea afla dinainte ce avea să i se întâmple de-a
I
ET
lungul unei zile întregi, anume privind atent în jur la ceasul când se trezea din somn: vedea atunci
OR
cu
TE
tot felul de lucruri, pete pe pereţi, nori pe cer, furnici, scorpioni, şerpi, păsări care zburau de la
UL
stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga, iar toate acestea nu erau nicidecum indiferente –
Bu
CE
toate aveau un înţeles care prefigura exact ceea ce avea să i se întâmple lui Al-Kindi în timpul zilei
LI
abia începute şi uneori şi într-un interval mai lung. Fireşte, dacă avea el chef, Al-Kindi era în stare
59
să extragă din datele acestea informaţii privitoare şi la alţi indivizi singulari sau la persoane
corporative, precum un regat întreg de exemplu.
Aceasta l-a determinat pe Al-Kindi să-şi pună o întrebare fundamentală: de vreme ce totul
48
mă îndeamnă să cred că aceste lucruri care-mi dezvăluie viitorul nu se află aici decât pentru a mi-l
dezvălui, care este atunci adevărata consistenţă a lumii? Nu e oare vorba, în ultimă instanţă, de o
I
ST
pură fantasmagorie pusă în mişcare de propriul meu intelect? Şi, în acest caz, nu sunt eu oare, în
fiecare clipă, singurul creator al lumii? RE
-
CU
(Ioan Petru Culianu, Pergamentul diafan)
BU
ET
i
citat:
NN

st
MO
N
A
JE
re
2. Care este opinia ta despre perceperea vieții ca o carte plină de semne? Motivează-ți răspunsul.
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
48
Proba A
I
ST
RE
CU
Biletul nr. 16
BU
-
ET
NN
ti
MO
Iată-ne ajunşi, în sfârşit, la extraordinara poveste a împărătesei Elisabeta (Sissi) şi a
AN
s
împăratului Franz Josef, la Băile Herculane. Sissi, împărăteasa cea cu totul aparte. Mereu
JE
re
răzvrătită, mereu visătoare, dar şi încăpăţânată şi singuratică. Până şi intrarea ei în rândul

IC
ET
monarhilor lumii a fost neobişnuită. Sissi a însoţit-o pe sora sa, Helene, la o întrevedere între
OR
cu
Helene şi tânărul împărat, Franz Josef, care îşi căuta o soţie. Dar Franz o vede pe Sissi şi se
TE
îndrăgosteşte nebuneşte de ea. Era superbă, înaltă, subţire, cu părul bogat şi lung şi cu o privire
UL
Bu
CE
strălucitoare. Sedus, o cere de soţie, în locul surorii ei. Aşa a ajuns Sissi împărăteasă, la doar 16
LI
ani, în 1854. O copilă frumoasă, dar crudă, încă, ciudată, sălbatică şi retrasă, refractară la
59
protocolul imperial. De altfel, curtea imperială nu a înţeles-o şi a judecat-o mult timp. Ce blasfemie
pentru o împărăteasă! Sissi merge aproape zilnic la cumpărături prin Viena, ca un om de rând; îşi
umple apartamentele imperiale cu animale: papagali, câini şi căprioare; aduce la Curte oameni
48
nevoiaşi, pe care îi hrăneşte şi îi îmbracă. În plus, călărea foarte bine, avântându-se în lungi
plimbări. Şi mai era şi poetă! O poetă care nu şi-a suportat niciodată numele de alint, primit în
I
ST
copilărie. I-ar fi plăcut să i se spună Titania. Titania, regina zânelor din „Visul unei nopţi de vară" de
RE
Shakespeare. Ea, regina zânelor, care a încercat să îşi înece melancoliile în poezii şi în călătorii.
-
CU
Şi astfel s-a ataşat de Valea Cernei.
BU
(Valentin Iacob, La Herculane, pe urmele împărătesei Sissi,

ET
i
în Formula AS, noiembrie 2015 )

NN
st
MO
N
citat:
A

JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
2. Care este opinia ta despre cunoașterea vieții unor personalități istorice/culturale? Motivează-ți
at
er
TE
it
răspunsul.
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 17
RE
CU
BU
-
ET
NN
ti
MO
Pe atunci, nu mai puteam să citesc o carte fără să identific personajele cu mine şi cu ea.
AN
Aşa am citit, de pildă, „Ultima noapte de dragoste ...” şi „Jocurile Daniei”. Amândouă îmi spuneau,
s
JE
mai mult, îmi demonstrau aproape matematic, că nu voi rămâne cu ea, că ea se va lăsa, încetul cu
re
IC
încetul, atrasă de viaţa pentru care era făcută şi în care eu aveam loc, cel mult, ca o amintire
ET
OR
amuzantă din juneţe (parcă o auzeam, imaginându-mi o întâlnire de-a noastră de peste ani: „Ce
cu
TE
penibil erai ...”). Voiam totuşi să încerc, dacă nu să trăiesc, măcar să mimez acest mod de viaţă,
UL
Bu
pentru că teama de-a nu o pierde era mai puternică decât propriile mele obişnuinţe, decât însăşi
CE
LI
nevoia de a-mi păstra personalitatea. Aş fi vrut din toată inima să mă adaptez ei, să mă las
modelat de ea, s-o las să „pună mâna pe mine” şi să mă facă „un băiat de viaţă”. Din cauza asta,
59
ajunsesem să socotesc revelionul ca un fel de punct de plecare pentru un fel de-a fi în care trebuia
să-mi şi să-i dovedesc că pot fi aşa cum îşi doreşte ea.
48
Pe 29 decembrie, când i-am telefonat iar Ginei, cum făceam în fiecare seară, bunicul ei mi-a
spus că plecase din Bucureşti la nişte rude care o invitaseră să petreacă împreună Anul Nou.
I
(Mircea Cărtărescu, Nostalgia)
ST
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul RE
-
CU
citat:
BU
ET
i
NN
st
MO
2. Care este opinia ta despre rolul modelelor oferite de literatură? Motivează-ți răspunsul.
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 18
RE
CU
BU
-
ET
Persoanele manierate ies întotdeauna în evidenţă prin comportament, prin gesturi, prin
NN
ti
MO
vocabularul lor.
AN
De aceea, este esenţial ca elevul să deprindă reguli de bună purtare, respectându-le şi la
s
JE
şcoală. Fiecare cunoaşte că trebuie să-și salute colegii și profesorul atunci când intră în sală, că nu
re
I C
este manierat să vorbească neîntrebat, mai ales în timpul orei, să spună, de câte ori este nevoie,
ET
OR
cu
„te/vă rog frumos” şi „îţi/vă mulţumesc”, să se comporte decent în recreaţii sau să fie politicos.
TE
Aceste reguli, probabil, sunt amintite în fiecare zi de profesori, dar este important ca şi părinţii să le
UL
Bu
repete necesitatea respectării acestora pentru a evita ulterioare conflicte, neînţelegeri.

CE
LI
Recomandat ar fi să exersaţi interacţiunea dintre profesor şi elev acasă, jucându-vă

„de-a şcoala”. Vorbiţi-le despre respectarea spaţiului de clasă şi a materialelor pe care le vor
59
găsi acolo, de îngrijirea băncii şi a scaunului. În definitiv, tot ce acumulează pe parcursul anilor
de şcoală este o bogăţie în dezvoltarea copiilor.
48
(Dorina Arsene, Copiii manieraţi sunt lipsiţi de observații și pedepse,
www.timpul.md)
I
ST
citat: RE
-
CU
BU
ET
i
NN
st
2. Care este opinia ta despre cunoașterea bunelor maniere? Motivează-ți răspunsul.

MO
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 19
RE
CU
BU
-
ET
Tace iar, se încruntă, cu aerul omului care vrea să-şi amintească ceva important, face un
NN
ti
MO
gest de plictiseală strâmbându-şi buzele groase, apoi aşa lungit pe spate cum era, scoate cu
AN
mişcări leneşe un ziar vechi din buzunarul de la piept, îl despătureşte, îl desface larg în aşa fel
s
JE
încât să-i ţină şi umbră şi-i zice omului în doc vernil de alături, fără să-l privească şi să afle măcar
re
IC
dacă doarme sau nu.

ET
OR
cu
— Ai refuzat să-ţi citesc jurnalul în tren, m-ai învinuit că am totdeauna prejudecăţi împotriva
TE
locurilor pe care nu le cunosc şi că aş fi ales special acest ziar vechi, obscur, pentru a-mi justifica
UL
Bu
şi susţine părerile preconcepute cu articolul unui gazetar anonim. Dar iată că oraşul nu se vede şi
CE
LI
nu se aude, ceea ce e prima dovadă că pana anonimului a notat acum câţiva ani un lucru care a
rămas valabil. Permite-mi, deci, să-ţi citesc acum jurnalul – zice omul în alb, începând lectura cu
59
un ton fără nuanţe, cu pauze lungi.
(Ștefan Bănulescu, Iarna bărbaților)
48
I
ST
citat:
RE
-
CU
BU
ET
i
2. Care este opinia ta despre călătoriile cu trenul? Motivează-ți răspunsul.

NN
st
MO
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 20
CU
BU
-
ET
— Ce înseamnă pentru tine politeţea?
NN
ti
MO
— În esenţă, politeţea înseamnă să-ţi pese de cei din jur. Să asculţi fără a întrerupe, să
AN
eviţi adresarea de întrebări prea personale, să-ţi ceri scuze atunci când greşeşti, să fii discret, să-ţi
s
JE
respecţi angajamentele, să fii punctual. Să nu-i împovărezi pe alţii cu grijile tale şi, în general, să
re
IC
nu faci din propria persoană subiectul unic al unei conversaţii. Să ştii când e momentul să întorci
ET
OR
cu
privirea şi să ignori un incident. Să fii îmbrăcat corespunzător contextului în care te afli. Să păstrezi
TE
liniştea într-o sală de spectacol sau la cinematograf. Să emiţi păreri, nu sentinţe. Lista e lungă şi
UL
Bu
CE
dincolo de lista asta sunt ingredientele acelea mai subtile, mai greu de definit, care ţin de o anume
LI
tonalitate a vocii, un anume fel de a privi oamenii în ochi, o anume naturaleţe şi graţie în gesturi şi
59
exprimare.
— Când şi cum ai descoperit-o?
— Cred că am devenit conştientă de ea în primii ani de şcoală, în sala de spectacole a
48
Liceului de Artă din Baia Mare, a cărui elevă eram. Acolo totul se desfăşoară după un ritual din
care nu lipsesc niciodată ţinuta vestimentară formală, reverenţa interpretului care salută sau
I
mulţumeşte publicului, aplauzele venite nu oricând şi oricum, ci numai în anumite pauze care
ST
permit asta; liniştea plină de respect în care se desfăşoară actul artistic.
RE
-
CU
(Anca Şerban, Delia Brad și politețea, în Tango, 12 noiembrie 2012)
BU
ET
i
citat:
NN

st
MO
N
A
JE
re
2. Care este opinia ta despre importanţa unui comportament civilizat în societate? Motivează-ți
C
răspunsul.
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 21
CU
BU
-
ET
NN
Articolul 10
ti
MO
Elevii beneficiază de următoarele drepturi de asociere:
AN
a) dreptul de a forma, adera şi participa la grupuri, organizaţii, structuri sau mişcări care
s
JE
re
promovează interesele elevilor, inclusiv la grupuri şi organizaţii non-formale, economice, sociale,

C
I
ET
recreaţionale, culturale sau altele asemenea, în condiţiile legii;

OR
cu
b) dreptul la protest, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, fără perturbarea orelor de curs;
TE
c) dreptul la reuniune, în afara orarului zilnic. Activităţile pot fi organizate în unitatea de

UL
Bu
CE
învăţământ preuniversitar, la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea consiliului de

LI
administraţie. Exercitarea dreptului la reuniune nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt
59
prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranţei naţionale, al
ordinii publice, pentru a proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora;
d) dreptul de a participa la şedinţele consiliului elevilor, în condiţiile prevăzute de prezentul statut;
48
e) dreptul de a fi ales şi de a alege reprezentanţi, fără nicio limitare sau influenţare din partea
personalului didactic sau administrativ;
I
ST
f) dreptul de a publica reviste, ziare, broşuri şi alte materiale informative, precum şi de a le
RE
distribui elevilor din unitatea de învăţământ preuniversitar, fără obligaţia unităţii de învăţământ de a
-
CU
publica materialele. Este interzisă publicarea şi distribuirea de materiale care aduc atingere securităţii
BU
naţionale, ordinii publice, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, care constituie atacuri xenofobe,
denigratoare sau discriminatorii.
ET
i
(Ordinul MEN, nr. 4742/2016 privind Statutul elevului)

NN
st
MO
citat:
A N

JE
re
C
l
ra
I
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
2. Care este opinia ta despre cunoaşterea drepturilor elevului? Motivează-ţi răspunsul.

at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
6 iunie 2017
59
Proba A
48
I
Biletul nr. 22
ST
RE
CU
BU
-
SECŢIUNEA 1 Reprezentarea elevilor în consiliul şcolar al elevilor
ET
NN
Articolul 39
ti
MO
(1) Fiecare clasă îşi va alege reprezentantul în consiliul elevilor, o dată pe an, la începutul primului
AN
s
semestru. Votul este secret, iar elevii vor fi singurii responsabili de alegerea reprezentantului lor.
JE
re
Profesorii nu au drept de vot şi nici nu le este permisă influenţarea deciziei elevilor.

IC
ET
(2) În fiecare unitate de învăţământ de stat, particular şi confesional se constituie consiliul şcolar al
OR
cu
elevilor, format din reprezentanţii elevilor din fiecare clasă.

TE
SECŢIUNEA a 2-a Modul de organizare

UL
Bu
CE
Articolul 40
LI
(1) Consiliul şcolar al elevilor este structură consultativă şi reprezintă interesele elevilor din
59
învăţământul preuniversitar, la nivelul unităţii de învăţământ.
(2) Prin consiliul şcolar al elevilor, elevii îşi exprimă opinia în legătură cu problemele care îi
afectează în mod direct.
48
(3) Consiliul şcolar al elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, adaptat la specificul
şi la nevoile şcolii, elaborat pe baza unui regulament-cadru stabilit de Consiliul Naţional al Elevilor.
I
ST
(4) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ desemnează un cadru didactic care va
RE
asigura o comunicare eficientă între corpul profesoral şi consiliul elevilor. Acesta nu se va implica
-
CU
în luarea deciziilor consiliului şcolar al elevilor.
BU
(5) Conducerea unităţii de învăţământ sprijină activitatea consiliului şcolar al elevilor, prin
punerea la dispoziţie a logisticii necesare desfăşurării activităţii acestuia şi a unui spaţiu pentru
ET
i
întrunirea biroului executiv şi a adunării generale a respectivului consiliu şcolar al elevilor.

NN
st
MO
Fondurile aferente desfăşurării activităţilor specifice se asigură din finanţarea suplimentară, fără a
afecta derularea activităţilor educaţionale.
A N

JE
re
citat:
C
l
ra
I

_o
ET
na
ma
cu
ro

OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
2. Care este opinia ta despre regulamentele şcolare? Motivează-ţi răspunsul.

a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 23
CU
BU
-
ET
SECŢIUNEA a 5-a Preşedintele consiliului şcolar al elevilor
NN
ti
MO
Articolul 43
AN
(1) Elevii din unitatea de învăţământ preuniversitar aleg prin vot universal, secret şi liber
s
JE
exprimat biroul executiv al consiliului şcolar al elevilor.
re
I C
(2) Pentru unităţile de învăţământ care au doar clase din învăţământul primar şi gimnazial,
ET
OR
cu
biroul executiv este ales dintre elevii claselor a VII-a – a VIII-a.

TE
(3) Preşedintele consiliului şcolar al elevilor participă, cu statut de observator, la şedinţele

UL
Bu
CE
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, la care se discută aspecte privind elevii, la

LI
invitaţia scrisă a directorului unităţii de învăţământ. În funcţie de tematica anunţată, preşedintele
59
consiliului şcolar al elevilor poate desemna alt reprezentant al elevilor ca participant la anumite
şedinţe ale consiliului de administraţie.
(4) Preşedintele consiliului şcolar al elevilor, elev din învăţământul profesional, liceal sau
postliceal, activează în comisia de evaluare şi asigurare a calităţii. 48
(5) Preşedintele consiliului şcolar al elevilor din unitatea de învăţământ preuniversitar are
I
următoarele atribuţii:
ST
a) colaborează cu responsabilii departamentelor consiliului şcolar al elevilor;
RE
-
CU
b) conduce întrunirile consiliului şcolar al elevilor din unitatea de învăţământ;
BU
c) este purtătorul de cuvânt al consiliului şcolar al elevilor din unitatea de învăţământ

preuniversitar;
ET
i
d) asigură desfăşurarea discuţiilor într-un spirit de corectitudine, precum şi respectarea ordinii şi a

NN
st
libertăţii de exprimare;
MO
e) propune excluderea unui membru, în cadrul biroului executiv şi a adunării generale, dacă acesta
N
nu îşi respectă atribuţiile sau nu respectă regulamentul de funcţionare al consiliului.

A
JE
re

C
l
ra
I
_o
ET
na
citat:
ma
cu
ro
OR
a_

ur
at
er
TE
it

_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
2. Care este opinia ta despre libertatea de exprimare? Motivează-ţi răspunsul.

ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 24
RE
CU
BU
-
27 martie 1880, Iaşi
ET
NN
Scumpul meu Eminescu,
ti
MO
Afară plouă, eu stau pierdută pe gânduri, ura şi indiferenţa oamenilor, lipsa şi depărtarea
AN
s
ta, iubirea mea nespusă, toate acestea îşi împart rând pe rând fiinţa mea şi, în mijlocul unui vârtej
JE
re
în care mă pierd, mă întreb tainic, şi acum te întreb pe tine: oare această tristă stare de lucruri se
IC
ET
va schimba vreodată? Şi te întreb acum pe tine mai serios decât nicicând – tu, care spuindu-mi că
OR
cu
mă iubeşti, m-ai făcut să sufăr amar o iarnă întreagă, încât sufletul mi-i bolnav – te întreb şi te rog
TE
să-mi răspunzi: face-mă-vei fericită, adică să ne înţelegem, eu înţeleg fericirea în aceea să fiu
UL
Bu
CE
lângă tine, să fiu, în fine, a ta. La aceasta te rog să-mi răspunzi serios, să-mi răspunzi astfel după
LI
cum tu vei simţi, în fine răspunsul tău să fie expresiunea sinceră a sufletului tău oricum ar fi, numai
59
să fie hotărâtoare, să fie astfel încât să mă pot baza pe spusele tale şi, totodată, să mai pot spera
şi lupta.
Poţi tu măsura, poţi tu judeca dureroasa mea poziţie, nu întâlnesc în orice parte decât
48
indiferenţă, decât întrebări ca din treacăt [...]. Eminescule, te întreb cu durere, cum poţi tu trăi în
Bucureşti când în septembrie jurai că n-ai putea trăi un moment fără mine? Iartă-mă dacă mă refer
I
ST
la timpuri trecute, în care timpuri, poate, puţin şiretlic mi-ar fi fost mai de priinţă! […] Recunoaşte,
scumpul meu, că legătura mea cu tine în condiţiile în care mă aflu e din cele mai triste, o ţară RE
-
CU
întreagă ne desparte, încât în momente de amare decepţiuni şi de durere nu am mângâiere să te
BU
pot vedea, astfel că trebuie numai să plâng singură şi să confiez hârtiei câte ceva din câte se
petrec în sufletul meu şi care poate tu nici la mai ceteşti.
ET
i
Te sărut din suflet,

NN
st
MO
Veronica
(Corespondenţa inedită între Mihai Eminescu şi Veronica Micle,
A N
Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit)

JE
re
C
citat:
l
ra
I
_o
ET

na
ma
cu
ro
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic
OR
a_
ur
at
etc.)? Argumentează-ți răspunsul.

er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
2. Care este opinia ta despre exprimarea sinceră a sentimentelor? Motivează-ţi răspunsul.

a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 25
CU
BU
-
[Bucureşti, vara anului 1879]
ET
NN
Dulcea mea amică,
ti
MO
Tu ştii prea bine că, dacă este cineva care poate a preţui pierderea ce ai suferit-o, acela
AN
s
sunt eu. Trăind într-o poziţie sigură şi respectată, te vezi astăzi prin acea singură lovire, expusă
JE
re
unor schimbări neaşteptate, pe care nu le prevezi, pe care o natură sfioasă de femeie precum e a
IC
ET
ta, nici nu le poate prevedea şi, dacă liniştea unui liman al vieţii e adevărata fericire, tu, cel puţin,
OR
cu
de n-ai fost fericită, ai avut o lipsă de suferinţe, întrucât acestea se nasc din greutăţile vieţii. Ai avut
TE
sprijinul pe care-l respectai, precum o ştiu eu însumi. Şi dacă-mi dai voie să vorbesc de mine, de
UL
Bu
CE
acea dureroasă, dar adâncă şi întinsă fericire, pe care atingerea în treacăt a mânei tale, zâmbetul
LI
tău, privirea ta au răsfrânt-o asupra acestei vieţi atât de izolate şi de lipsite de fericire, precum este
59
a mea; totuşi eu nu voi uita acea fericire care mi-a fost dată. […]
Tu ştii prea bine că nici să te amăgesc nu voiesc, nici îmi pare bine de pierderea ce ai
suferi-o, şi Dumnezeu ştie de n-aş muri că s-o fac nefăcută. Tu ştii de asemenea că nu fericirea
48
mea o am în vedere şi că doresc toate nefericirile cu putinţă, dacă aceasta ar putea fi preţul fericirii
tale. Tu ştii, dar, bine că nu voiesc fericire şi, deşi tu eşti în stare a-mi da – şi numai mie – mult mai
I
ST
mult decât ai tu însăţi, tu care în zâmbete neînsemnate pentru altul, pe mine mă îndumnezeieşti,
RE
totuşi am renunţat de mult la toate şi fii cu toată fericirea, care pentru mine e una cu persoana ta;
-
CU
eu aş putea să mor, nedorind nimic, decât liniştea ta. [...] Am înțeles că un om poate avea totul,
BU
neavând nimic, şi nimic, având totul.

Eminescu
ET
i
(Corespondenţa inedită între Mihai Eminescu şi Veronica Micle,

NN
st
MO
Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit)

N
A
JE
re
citat:
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
2. Care este opinia ta despre lectura scrisorilor personale aparţinând unor scriitori sau personalităţi
_l
si
a_
publice? Motivează-ți răspunsul.

Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 26
CU
BU
-
ET
Articolul 11
NN
ti
MO
(1) Comerciantul trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale în termen de cel mult
AN
30 de zile de la data la care consumatorul a transmis comanda, cu excepţia cazului în care părţile
s
au convenit altfel. JE
re
I C
(2) Comerciantul, în cazul în care nu poate executa contractul din cauză că produsul sau
ET
OR
serviciul nu este disponibil, trebuie să informeze consumatorul despre această indisponibilitate, iar
cu
TE
sumele pe care acesta le-a vărsat ca plată trebuie rambursate de comerciant în termen de
UL
maximum 30 de zile.
Bu
CE
LI
(3) Comerciantul poate livra consumatorului un produs sau serviciu de o calitate şi la un

preţ echivalente cu cele solicitate numai dacă acest lucru a fost prevăzut înainte de încheierea
59
contractului şi/sau în contract, astfel încât consumatorul să fie informat în mod clar despre această
posibilitate. În caz contrar, furnizarea unor produse sau servicii similare celor solicitate va fi
48
asimilată cu livrarea fără comandă, astfel cum se prevede la art. 14. Cheltuielile de returnare a
produselor, în situaţia exercitării dreptului de denunţare unilaterală a contractului, sunt, în acest
I
caz, în sarcina comerciantului, element asupra căruia consumatorul trebuie să fie informat.
ST
RE
(Ordonanţa de Guvern nr. 130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea
-
CU
contractelor la distanţă)
BU
ET
i
citat:
NN

st
MO

N
A
JE
re
2. Care este opinia ta despre cunoaşterea drepturilor consumatorului? Motivează-ţi răspunsul.

C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 27
CU
BU
-
SECŢIUNEA a 3-a
ET
NN
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, pericol grav şi iminent
ti
MO
Articolul 11
AN
s
(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:
JE
re
a) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol
IC
ET
grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori care
OR
cu
trebuie să fie luate pentru protecţia lor;

TE
b) să ia măsuri şi să furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească

UL
Bu
CE
lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în caz de
LI
pericol grav şi iminent;
59
c) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi
iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
(2) Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, părăsesc locul de muncă şi/sau o
48
zonă periculoasă nu trebuie să fie prejudiciaţi şi trebuie să fie protejaţi împotriva oricăror
consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia.
I
ST
(3) Angajatorul trebuie să se asigure că, în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria
RE
securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat,
-
CU
toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare, în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu
BU
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol.
(4) Lucrătorii nu trebuie să fie prejudiciaţi pentru cazurile prevăzute la alin. (3), cu excepţia
ET
i
situaţiilor în care aceştia acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.
NN
st
MO
(Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă)

A N
JE
re
citat:
C
l
ra
I
_o

ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoaşterii legilor privind securitatea şi sănătatea în
TE
it
_l
muncă? Motivează-ţi răspunsul.

si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 28
RE
CU
BU
-
ET
Articolul 10
NN
ti
MO
Pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra cărora s-a instituit,
AN
potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în planurile de amenajare a teritoriului şi în
s
JE
documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:
re
I C
a) în zonele construite protejate, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, definite

ET
OR
cu
potrivit legii, şi în ansamblurile de arhitectură şi siturile arheologice, solicitantul va obţine avizul

TE
conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor de urbanism avizate şi

UL
Bu
CE
aprobate conform legii;

LI
b) în cazul lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, pe lângă avizul
59
Ministerului Culturii şi Cultelor, se vor obţine avizele specifice cerinţelor de calitate a construcţiilor,
potrivit prevederilor legale;
c) în zonele de siguranţă şi de protecţie a infrastructurilor de transport de interes public,
48
precum şi în zonele aferente construirii căilor de comunicaţie, stabilite prin documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi autorizaţia Ministerului Transporturilor,
I
Construcţiilor şi Turismului, conform prevederilor legale;
ST
d) în perimetrele limitrofe construcţiilor reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor
RE
-
CU
agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanţelor prevăzute de normele
BU
sanitare în vigoare, în care s-a instituit un regim de restricţie privind amplasarea clădirilor de locuit
şi a obiectivelor socioeconomice, solicitantul va obţine avizul direcţiei pentru agricultură şi
ET
i
dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

NN
st
e) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricţie, solicitantul va obţine avizul organismelor
MO
competente.
N
(Legea Construcţiilor)
A
JE
re
C
citat:
l
ra
I
_o
ET

na
ma
cu
ro
OR
a_
ur

at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
2. Care este opinia ta despre necesitatea protejării monumentelor istorice? Motivează-ţi răspunsul.
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 29
RE
CU
BU
-
ET
NN
CAPITOLUL III
ti
MO
Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor
AN
s
Articolul 28
JE
re
(1) Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor se realizează în concordanţă

I C
ET
cu prevederile amenajamentelor silvice şi/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate în

OR
cu
conformitate cu normele tehnice specifice.

TE
(2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se conservarea

UL
Bu
CE
genofondului şi a ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea

LI
cu continuitate de către acestea a funcţiilor de protecţie.
59
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de
salcâm, precum şi zăvoaiele în care este admis regimul crângului.
Articolul 29
48
(1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid, pin, salcâm, plop, salcie şi în
zăvoaie, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea
I
ST
altor tratamente.
RE
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei tăiate ras este de maximum 3 ha.
-
CU
Între suprafeţele tăiate ras se va păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori.
BU
(3) În situaţia apariţiei de produse accidentale, mărimea parchetului este determinată de

mărimea suprafeţei pe care s-a manifestat factorul dăunător şi de modul de intervenţie pentru
ET
i
înlăturarea efectelor generate de acesta.

NN
st
(Codul silvic)
MO
N
A
citat:
JE
re

C

l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
2. Care este opinia ta despre măsurile de protejare a pădurilor? Motivează-ţi răspunsul.

at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 30
RE
CU
BU
-
ET
NN
Articolul 5
ti
MO
Informaţii precontractuale
AN
s
(1) Statele membre se asigură că, înainte de asumarea de către călător a unui contract
JE
re
privind pachetul de servicii de călătorie sau a oricărei oferte corespunzătoare, organizatorul şi

I C
ET
comerciantul cu amănuntul, atunci când pachetul este vândut prin intermediul unui astfel de
OR
cu
comerciant, furnizează călătorului informaţiile standard prin intermediul formularului relevant care
TE
figurează în partea A sau B din anexa I, precum şi următoarele informaţii, dacă acestea sunt
UL
Bu
CE
aplicabile pachetului:
LI
(a) principalele caracteristici ale serviciilor de călătorie:
59
(i) destinaţia (destinaţiile) călătoriei, itinerariul şi perioadele sejurului, cu datele corespunzătoare şi,
în cazul în care cazarea este inclusă, numărul de nopţi incluse;
(ii) mijloacele de transport, caracteristicile şi categoriile acestora, locurile, datele şi orele de plecare
48
şi de întoarcere, duratele şi locurile opririlor intermediare şi ale legăturilor de transport. [...]
(b) denumirea comercială şi adresa geografică a organizatorului şi, dacă este cazul, ale
I
ST
comerciantului cu amănuntul, precum şi numerele de telefon şi, după caz, adresele de e-mail ale acestora;
RE
(c) preţul total al pachetului, inclusiv taxele şi, dacă este cazul, toate comisioanele, tarifele
-
CU
şi alte costuri suplimentare sau, atunci când aceste costuri nu pot fi calculate în mod rezonabil
BU
anterior încheierii contractului, o indicaţie cu privire la tipul de costuri suplimentare pe care

călătorul ar putea să fie obligat să le suporte în continuare;
ET
i
(d) modalităţile de plată, inclusiv orice sumă sau procentaj din preţ care urmează să fie
NN
st
achitate sub formă de avans şi calendarul pentru achitarea soldului sau garanţiile financiare care
MO
urmează să fie achitate sau furnizate de călător.

A N
(Directiva nr. 2302/2015 a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene)

JE
re
C
citat:
l
ra
I
_o
ET

na
ma
cu
ro
OR
a_
ur

at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
2. Care este opinia ta despre cunoaşterea legislaţiei privind serviciile de călătorie? Motivează-ţi
Li
A_
răspunsul.
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 31
RE
CU
BU
-
ET
CAPITOLUL IV
NN
ti
MO
DREPTURILE PASAGERILOR ÎN CAZ DE ANULARE SAU ÎNTÂRZIERE
AN
Articolul 19
s
JE
Continuarea, redirecţionarea şi rambursarea
re
I C
(1) În cazul în care un transportator estimează, în mod rezonabil, că plecarea unui serviciu
ET
OR
regulat de la un terminal va fi anulată sau întârziată cu peste 120 de minute, sau în cazul
cu
TE
suprarezervării, pasagerilor li se oferă imediat de ales între:

UL
Bu
(a) continuarea sau redirecţionarea călătoriei către destinaţia finală, fără niciun fel de costuri
CE
LI
suplimentare şi în condiţii comparabile, astfel cum este prevăzut în contractul de transport, cu

prima ocazie posibilă;
59
(b) rambursarea preţului biletului şi, după caz, un serviciu gratuit de întoarcere cu autobuzul sau
autocarul la punctul iniţial de plecare, astfel cum este prevăzut în contractul de transport, cu prima
ocazie posibilă. 48
(2) În cazul în care transportatorul nu oferă pasagerilor posibilitatea de alegere menţionată
I
la alineatul (1), pasagerul are dreptul la o despăgubire egală cu 50 % din preţul biletului, în plus
ST
faţă de rambursarea menţionată la alineatul (1), litera (b). Această sumă este plătită de către
transportator în termen de o lună de la depunerea cererii de despăgubire.
RE
-
CU
(3) În cazul în care autobuzul sau autocarul devine inoperabil în timpul călătoriei,
BU
transportatorul asigură fie continuarea serviciului cu un alt vehicul de la locaţia vehiculului devenit
ET
i
inoperabil, fie transportul de la locaţia vehiculului devenit inoperabil la un punct de aşteptare

NN
adecvat sau la un terminal de la care devine posibilă continuarea călătoriei.

st
MO
(Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind drepturile pasagerilor care

A N
călătoresc cu autobuzul şi autocarul)

JE
re
C
l
ra
I
_o
citat:
ET
na
ma
cu

ro
OR
a_
ur
at
er

TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoaşterii drepturilor pasagerilor? Motivează-ţi

A_
a_
CE
ob
răspunsul.
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 32
RE
CU
BU
-
ET
Articolul 24
NN
ti
MO
Ghidul de turism are obligaţia ca în timpul desfăşurării activităţii să deţină asupra sa
AN
atestatul de ghid de turism şi să poarte ecusonul de ghid de turism, pe care să le prezinte la
s
JE
cererea persoanelor împuternicite să îi controleze activitatea.
re
I C
Articolul 25
ET
OR
cu
Atribuţiile şi obligaţiile concrete ale ghidului de turism se stabilesc de agentul economic din
TE
turism, organizator al acţiunilor turistice, şi diferă în funcţie de categoria de ghid de turism şi de

UL
Bu
specificul fiecărei acţiuni.

CE
LI
Articolul 26
Organizatorii de cursuri de calificare şi specializare ale ghizilor de turism vor prevedea în
59
programa de învăţământ teme concrete privind atribuţiile şi obligaţiile ghizilor de turism, pe
categorii şi tipuri de acţiuni, precum şi teme concrete privind modul de rezolvare a unor cazuri
speciale şi situaţii neprevăzute.
Articolul 27
48
I
Atestatele de ghid de turism, eliberate în baza prevederilor Ordinului ministrului turismului
ST
nr. 10/1998 pentru aprobarea „Normelor metodologice privind selecţionarea, şcolarizarea,
RE
-
atestarea, utilizarea şi atribuţiile ghizilor de turism”, precum şi cele eliberate în temeiul Ordinului
CU
ministrului turismului nr. 263/2001 pentru aprobarea „Normelor metodologice privind condiţiile şi
BU
criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism, precum şi

ET
i
atribuţiile acestora”, rămân valabile.

NN
st
MO
(Normele metodologice privind condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi

utilizarea ghizilor de turism)
A N
JE
re
citat:
C

ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_

ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
2. Care este opinia ta despre necesitatea organizării unor cursuri de calificare pentru ghizii
mb
UL
Li
A_
turistici? Motivează-ţi răspunsul.

a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 33
RE
CU
BU
-
ET
Articolul 1
NN
ti
MO
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru
AN
recuperarea şi întreţinerea capacităţii de muncă a personalului salarial, angajatorii care încadrează
s
JE
personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot acorda, în condiţiile legii, bonuri de
re
IC
valoare, denumite în continuare vouchere de vacanţă.

ET
OR
(2) Instituţiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
cu
TE
modificările şi completările ulterioare, şi instituţiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006
UL
Bu
privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de

CE
LI
finanţare şi de subordonare, inclusiv cele care se finanţează integral din venituri proprii, regiile
autonome, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
59
completările ulterioare, la care statul este acţionar unic sau acţionar majoritar, societăţile şi companiile
naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, acordă, în
condiţiile legii, vouchere de vacanţă. 48
(Ordonanţa de Urgenţă nr. 8 privind acordarea voucherelor de vacanţă)
I
ST
RE
-
citat:
CU

BU
ET
i
NN
2. Care este opinia ta despre importanţa promovării turismului? Motivează-ţi răspunsul.

st
MO
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
48
Proba A
I
ST
RE
Biletul nr. 34
CU
BU
-
ET
NN
ti Paris, 2 septembrie 1981
MO
Stimate D-le Stamatu,
AN
s
JE
Am citit cu bucurie studiul dumneavoastră despre cartea mea. V-aţi apropiat de ceva
re
C
extrem de fin, de subtil în descrierea Bucureştiului intelectual din 1968, în acele câteva luni.
I
ET
Cartea mea a stârnit o adevărată explozie. Pasiunile s-au declanşat fără limite. Critici
OR
cu
TE
extrem de elogioase au fost publicate în lungi articole de Marian Popa, Al. Piru, N. Manolescu,
UL
Mircea Tomuş, Ciopraga în mai toate revistele literare. S-au ţinut emisiuni la radio şi am fost eu
Bu
CE
însumi invitat să vorbesc la radio. Ion Barbu începuse să aibă imitatori cu duiumul. [...]
LI
După 1968 şi până acum s-a mai scris sporadic despre cartea mea în diverse părţi.
59
Prin 1974, am primit la Paris vizita unui prieten care se interesa la redacţia revistei
„Luceafărul” de ce se scrie aşa de puţin despre Barbu şi despre studiul meu. [...] Vă trimit,
de asemenea, un articol relativ recent despre pictura lui Victor Cupşa, publicat într-o bună
48
revistă de artă plastică – „Opus Internaţional”. Puteţi, de asemenea, găsi studiile mele
(semnate „Andrei Bogdan”) despre Urmuz şi despre Eliade în „Ethos”, nr. 2. Vă voi scrie din
I
ST
nou în curând.
RE
Cu alese sentimente,
-
CU
Basarab Nicolescu
BU
(Basarab Nicolescu, Scrisori din exil, în revista Cultura)

ET
i
NN
st
citat:
MO
A N
JE
re
C
2. Care este opinia ta despre importanţa revistelor culturale? Motivează-ţi răspunsul.

ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 35
RE
CU
BU
-
9 august 1923
ET
NN
Fălticeni
ti
MO
Scumpe domnule Aderca,
AN
s
Îţi mulţumesc pentru buna amintire ce-mi trimiţi, aici m-am recules într-o pace patriarhală,
JE
re
fertilă în felul ei. Cum mi-am propus să dau literaturii române pe cei trei mari latini: Tacit, Virgiliu,
I C
ET
Horaţiu, în tălmăciri integrale şi degajate de pedantisme şi servilitate, îmi continui lucrul cu o

OR
cu
frenezie ce mă pune la masa de lucru la ora 6 dimineaţa, o temperatură agreabilă şi monotonia

TE
vieţii mi-o permite; în douăsprezece mari volume voi ridica, deci, paralel, două monumente marilor
UL
Bu
CE
înaintaşi: unul latin şi altul român. Nicăieri nu te poţi reculege mai bine în trecut şi în lucrări
LI
considerabile, decât în provincie, prin intermitenţe regeneratoare.
59
Şi pentru Bucureşti am planuri, scumpe domnule Aderca; cu toată catastrofa hârtiei tipărite
sau numai albe, tot sper să putem pune pe picioare un mic „Sburător”, pur critic, dar mai ales
militant. Publicistica noastră literară îmi pare atât de conjurată pentru parvenirea pe orice cale, prin
48
dubla metodă a tăcerii sistematice şi a intimidării organizate pentru „amici” – încât mi se pare că ar
fi vremea unui modest organ de strictă şi severă înregistrare a întregii noastre activităţi culturale,
I
ST
fără reticenţă perfidă sau pumnalul asasin. Sper să mai vorbim în această chestie când voi veni
(primele zile ale lui septembrie) la Bucureşti şi să ajungem la o înjghebare mică, mai mult sau maiRE
-
CU
puţin stabilă (ca toate întreprinderile literare), dar, înainte de toate, profund respectabilă prin spirit
BU
decis şi onestitate.
Cu toată afecţiunea prietenească,
ET
i
NN
E. Lovinescu
st
MO
(Scrisori inedite, în România literară, nr. 42/2016)

N
A
JE
re
citat:
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
2. Care este opinia ta despre rolul scrisorilor în reconstituirea unei epoci? Motivează-ţi răspunsul.
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 36
RE
CU
BU
-
ET
Bucureşti, 9 iulie [1]973
NN
ti
MO
Mult stimate domnule Munteanu,
AN
Îmi doream cartea d[omniei] voastre despre Eminescu şi sunt mişcat că mi-o trimiteţi,
s
JE
re
însoţind-o de câteva cuvinte nemeritat de bune.

IC
ET
Vă cunosc din scris şi vă voi cunoaşte încă mai bine acum, când voi putea vedea felul cum
OR
cu
vă regăsiţi în labirintul eminescian. Într-altfel, e probabil să nu ne cunoaştem, căci trăiesc retras,

TE
sub un fel de boicot, ca acela de care vorbea Blaga pentru întreg neamul nostru.
UL
Bu
CE
Abia ieri, revenit în Bucureşti, am avut în mâini cartea d[omniei] voastre. Mă atrage totul în
LI
ea, începând cu libertatea pe care v-o luaţi de-a reface munca lui Călinescu. În fapt, fiecare
59
generaţie trebuie s-o refacă, de aici înainte. Am impresia de pe acum că reuşiţi mai bine decât el în
ce priveşte „viaţa”.
Veţi reuşi mai bine şi în ce priveşte „cultura lui Eminescu”, unde informaţia şi judecăţile lui
Călinescu îmi par remarcabile întru totul, chiar şi în materie de filosofie? 48
E probabil să vă mai scriu, după lectura cărţii. În clipa de faţă, o singură observaţie, absolut
I
ST
exterioară: titlurile de capitole din a doua jumătate a cărţii sunt prea „frumoase”, poate puteţi
RE
menţine sobrietatea titlurilor de început. [...] Cu autoritatea pe care o aveţi şi pe care remarcabila
-
CU
d[omniei] voastre activitate o va spori desigur, veţi reuşi acolo unde eu am eşuat.
BU
Poate, aşadar, pe curând, din nou prin scris, al domniei voastre cu aleasă apreciere şi
recunoscătoare gânduri,
ET
i
Constantin Noica
NN
st
MO
(Nicolae Scurtu, Două scrisori ale lui Constantin Noica, în România literară)
A N
JE
re
citat:
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
2. Care este opinia ta despre rolul scrisorilor? Motivează-ţi răspunsul.

a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 37
RE
CU
BU
-
Paris, 20 ianuarie 1966
ET
NN
ti Dragă doamnă,
MO
Cu cât mă gândesc mai mult la tatăl dumneavoastră, cu atât mai mult mi se pare că era, el
AN
s
JE
însuşi, o excepţie uluitoare, care trebuie că evitase, de asemenea, printr-un miracol, blestemul
re
C
nostru comun. Poate părea fără sens să afirmi, cu privire la un spirit cu adevărat universal, că nu
I
ET
gustase din fructul blestemat. Acesta trebuie să fi fost totuşi adevărul, întrucât cunoaşterea sa
OR
cu
TE
prodigioasă era dublată de o asemenea puritate cum n-am mai întâlnit niciodată. Păcatul originar,
UL
atât de evident în noi toţi, nu era deloc vizibil în el, în el care era destul de împlinit şi în care,
Bu
CE
minunat paradox, se adăpostea evadatul dintr-o icoană. Fie că vorbea despre finanţe sau teologie,
LI
din el emanau o putere şi o lumină ale căror definire nu-mi aparţine. Nu vreau să fac din tatăl
59
dumneavoastră un sfânt, dar el era oarecum astfel. [...]
Filozof, el a fost, nu încape îndoială. În acelaşi timp, el era mult mai mult decât un
filozof. El era în mod miraculos orice. Nu există subiect pe care să nu-l trateze cu
48
promptitudine şi rigoare. Ceea ce vreau să vă spun este că, din toate spiritele pe care le-am
iubit şi admirat, niciunul nu mi-a lăsat, atât de mult ca tatăl dumneavoastră, o amintire atât de
I
ST
întăritoare: îmi este îndeajuns doar să-mi amintesc imaginea lui, de o claritate tulburătoare, ca
să găsesc imediat un sens nebuniei de a fi şi să mă împac cu cele de aici. RE
-
CU
Emil Cioran
BU
(Emil Cioran, Scrisoare către Viorica Maria Elena Vulcănescu)

ET
i
NN
st
MO
citat:
N
A
JE
re
C
l
ra
I
_o
2. Care este opinia ta despre importanţa modelelor culturale? Motivează-ţi răspunsul.

ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 38
RE
CU
BU
-
ET
Când îi fac cunoştinţă, are douăzeci şi cinci de ani. Privirea, mişcările, iuţimea,
NN
ti
MO
neastâmpărul, gesturile de titirez, setea de cunoaştere, supărările din te miri ce sunt toate de copil.
AN
Ştie de necrezut de multe lucruri, unele ţin de rubrica enciclopedică a unei reviste de ştiinţă şi
s
tehnică pentru tineret.
JE
re
IC
Spre pildă, tabelul lui Mendeleev în întregime, pe grupe, subgrupe şi perioade, simbol de
ET
OR
simbol. Îl învăţ şi eu, împreună cu maiorul Ilie Şerbu; vârsta, la acesta din urmă, n-a obosit
cu
TE
pornirea spre învăţătură şi nici n-a curmat elanul spre bine.

UL
Bu
Virgil e pasionat de existenţialism, despre care a mai auzit; i-l expun, iar şi iar. Îi povestesc şi
CE
LI
piesele lui Ionescu: îl farmecă. Deşi trăieşte izolat de lume, între pereţii groşi ai fostului fort Jilava
sau între ai clădirii tereziene de la Gherla, lui Virgil spiritul generaţiei şi aerul timpului (încotro sufla
59
vântul veacului) îi dau antene speciale care-i înlesnesc priceperea şi-l ajută să ghicească pe sărite.
Tot vorbind cu el despre existenţialism şi tot privind în jur (suntem într-o cameră rea), îmi formez
48
părerea, că – descriptiv şi expozitiv – existenţialismul are dreptate. Întocmai aşa e viaţa, cum o
vede existenţialismul, aşa arată lumea când lipsesc naiva credinţă în Dumnezeu şi iluziile moralei.
I
Da, zidul, greaţa şi mâinile murdare (murdare de pe urma compromisurilor şi a trădării, dar şi a
ST
inevitabilului frecuş cu zilele) definesc oribilul univers din care sacrul nu mai face parte.
RE
-
CU
(Nicolae Steindhardt, Jurnalul fericirii)
BU
ET
citat:
i
NN
st
MO
N
A
JE
re
2. Care este opinia ta despre necesitatea de a face faţă provocărilor istoriei? Motivează-ți
răspunsul.
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 39
RE
CU
BU
-
ET
După cină, urcăm deci în cămăruţa lui Noica; în cameră miroase a coajă de măr şi a tutun de
NN
ti
MO
pipă. Îi vorbim de surpriza pregătită, de „sărbătoarea cu versuri şi proză”. Se aşază pe scaun, îşi
AN
aprinde pipa şi ne roagă să-i citim. Îi citesc scena aprinderii focului din prima seară şi, cum totul se
s
JE
petrecuse în acelaşi loc, cu zece zile în urmă, am senzaţia că prind timpul de coadă. Este rândul
re
IC
lui Andrei să-i citească versurile; mă aşez pe pat, rezemat de perete, îl am pe Noica în stânga şi,
ET
OR
în timp ce Andrei citeşte, mă uit pieziş la chipul lui Noica. Vreau să-l văd cum ascultă. Capul e
cu
TE
puţin răsturnat pe spate, fruntea s-a aşezat într-un plan oblic şi apare şi mai întinsă ca de obicei,
UL
Bu
frumos-netedă şi încovoiată spre creştet, descriind o curbă largă. […] Ne-a vorbit imens după ce
CE
LI
am terminat micul nostru spectacol şi simt că îmi vine greu să refac tot ce ne-a spus. Era întâi o
temă a marilor bulevarde în cultură, felul pe care şi l-a ales el de a trăi cultural, digerând esenţialul,
59
spre deosebire de Cioran şi Mircea Vulcănescu, ce l-au complexat toată tinereţea cu lecturile totale
ale secunzilor.
48
(Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș)
I
ST
citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)? RE
-
CU
BU
ET
i
2. Care este opinia ta despre rolul modelelor culturale în dezvoltarea personalității tinerilor?
NN
st
Motivează-ți răspunsul.
MO
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 40
RE
CU
BU
-
ET
Despre părinţii mei, dar mai ales despre mama, voi avea mereu de spus în decursul
NN
ti
MO
acestor amintiri. Deocamdată, aş vrea doar să adaug că, la instalarea noastră definitivă la
AN
Bucureşti, mama era încă foarte tânără, nu împlinise încă 30 de ani. Pe atunci, era frumoasă şi
s
JE
încă elegantă, dar puţini ani mai în urmă, în timpul ocupaţiei germane şi imediat după război, când
re
IC
am sărăcit, mama a renunţat treptat la eleganţă şi la cochetărie. La 35 de ani, a hotărât că nu mai

ET
OR
e tânără, că are copii mari şi că trebuie să trăiască numai pentru ei. N-a mai vrut să-şi cumpere
cu
TE
nimic pentru ea, şi ducea singură toată casa, renunţând, vreo zece ani, chiar la o biată slujnică de
UL
Bu
la ţară, ca să-şi poată ţine copiii la liceu şi la universitate. În schimb, îmi dădea întotdeauna oricâţi
CE
LI
bani îi ceream ca să-mi cumpăr cărţi. Am ghicit mai târziu că prin mine îşi îndestula, într-un anumit
fel, setea de lectură pe care o avusese în prima tinereţe. I-a plăcut întotdeauna să citească, dar,
59
după ce s-a retras tata cu regimentul în Moldova şi ea a rămas singură cu noi, răgazul pentru
lectură se împuţina din zi în zi. Păstrase totuşi câteva cărţi de căpătâi şi nu se culca niciodată fără
48
să deschidă „Psaltirea”, „Anna Karenina” sau poeziile lui Eminescu. În tot timpul copilăriei şi al
adolescenţei, familia mamei a constituit un univers inepuizabil, plin de secrete, bogat în surprize.
I
ST
(Mircea Eliade, Memorii)
RE
-
CU
citat:
BU
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)?
ET
i
NN
st
MO
2. Care este opinia ta despre rolul familiei în dezvoltarea personalității adolescenților? Motivează-ți
N
răspunsul.
A
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
48
Proba A
I
ST
RE
Biletul nr. 41
CU
BU
-
ET
NN
ti
Există, totuşi, o artă care s-ar putea simţi umilită în astfel de împrejurări? Este oare adevărat
MO
că muzele trebuie să tacă? Pentru a răspunde la această întrebare, e cazul să ne imaginăm
AN
s
JE
următorul tablou, pe care nici nu ştiu dacă nu cumva l-am văzut: este vorba de apă, de foc sau de
re
C
cutremur. Un privitor, plasat la o anumită înălţime, vede imediat ce ar trebui să facă acei oameni
I
ET
care răcnesc în chinurile cataclismului sau aleargă care încotro, nici măcar cuprinşi de panică –
OR
cu
TE
panica poate fi justificată! –, ci de dezordine, neînţelegere, risipire a forţelor, neputinţă generală,

UL
prin dislocarea nucleului solidarităţii umane. Iată nişte oameni cu totul nepregătiţi în faţa surprizei!
Bu
CE
zice privitorul. Cum e posibil acest lucru? zice tot el. Cum au trăit aceşti oameni înainte? Cum de
LI
nu-şi dau seama că, dacă ar fi uniţi şi organizaţi, cei care nu sunt loviţi n-ar sta cu mâinile în
59
buzunare, pe ideea că la ei n-a venit? În ce constă civilizaţia acestei colectivităţi? zice privitorul mai
departe. Colectivitatea din tabloul în discuţie, i-am putea noi răspunde, este una dintre acele
colectivităţi în care artele ori au dispărut, ori au fost înlocuite cu jocuri abstracte ale imaginaţiei. E
48
frumoasă imaginaţia în artă? Este splendidă. Poate ea lipsi? Dacă lipseşte, arta a murit. Dar arta
nu e numai atât. Ea este deplină şi misterioasă când cumulează puterea imaginativă a sufletului
I
ST
uman şi aspiraţia omului spre perfecţiune morală.
RE
(Marin Preda, Imposibila întoarcere)
-
CU
BU
citat:
ET
i
NN
st
MO
A N
JE
2. Care este opinia ta despre rolul imaginaţiei în realizarea operei de artă? Motivează-ți răspunsul.
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 42
RE
CU
BU
-
ET
NN
ti
Ore în şir, nimeni nu trece prin această curte, izolată de stradă. Nici nu se aude vreun zgomot.
MO
Pe dalele de ciment şi pe straturile de flori stăruie o linişte uşor ireală. Cu un mic efort, mă pot
AN
s
JE
închipui într-o mănăstire abandonată, cu chiliile goale, sau într-o bibliotecă părăsită, unde doar eu
re
C
mai privesc peticul de cer care-mi aminteşte frunzele albicioase ale măslinilor bătrâni din Grecia şi
I
ET
zidul din faţa ferestrelor.

OR
cu
TE
Am aproape şaptezeci şi patru de ani, vârstă la care nu pot pretinde că soarta n-a fost
UL
indulgentă cu mine. Mi-a acordat suficient timp pentru a da existenţei mele un înţeles. Dacă n-am
Bu
CE
reuşit, e numai vina mea. Dar sunt oare ceea ce am crezut că sunt? Mă gândesc din nou la
LI
diferenţa dintre „o biografie” şi „un destin”, fără să pot ajunge la o idee clară. Ce am în urma mea?
59
O biografie? Sau un destin? Într-un vis ciudat, sfârşit cu o ploaie aproape roşie, mă aflam la Lisa.
Voiam să intru în curte şi nu puteam, fiindcă portiţa era încuiată. Aveam vârsta mea de-acum, dar
casa era tot cea veche, în care mă născusem, iar asta mă făcea să cred că părinţii mei trăiau, se
48
găseau înlăuntru şi nu mă auzeau, trebuia să bat mai tare. După o aşteptare, apăsător de lungă, a
ieşit în pridvor sora mea.
I
ST
(Octavian Paler, Deșertul pentru totdeauna)
RE
-
CU
BU
citat:
ET
i
NN
st
MO
N
2. Care este opinia ta despre asumarea destinului? Motivează-ți răspunsul.

A
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 43
CU
BU
-
ET
Îmi este tot mai limpede, în orice caz, că rostul însuşi al scrierii de cărţi e lăsarea lor în
NN
ti
MO
urmă, nu ca pe lucruri inutile, dar ca pe nişte fenomene, ca pe nişte reziduuri centrifugale ale
AN
unui centru galactic care, el singur, contează: el singur dă măsura unei vieţi şi prestigiul unui
s
JE
bilanţ final. Cartea ca urmă – iată igiena scrisului. Laşi urme: copii, iubiri, drame, amintiri,
re
IC
scârbe, cărţi. Dar a pune cartea ca scop şi conţinut de viaţă e tot atât de ridicol cu a lua drept
ET
OR
cu
ţel oricare din performanţele contingente ale unei existenţe. Când nu-ţi resimţi cărţile drept
TE
reziduuri, când le idolatrizezi (şi te idolatrizezi pe tine în ele), ele devin, pe nesimţite,
UL
Bu
cărţi-evaziune, cărţi-camuflaj, cărţi-scuză, cărţi-ornament, cărţi-carieră sau biete cărţi-salahorie,

CE
LI
morminte ale unei hărnicii inerţiale, în care sufletele se îngroapă (uneori candid) într-o vinovată
uitare de sine. A trăi pentru a scrie cărţi e totuna cu a trăi halucinat de propria ta umbră. E fatal să
59
laşi o umbră, când stai în soare. Dar decisiv, esenţial, obligatoriu este faptul de a sta în soare, de a
te mişca liber în lumina lui.
48
(Andrei Pleșu, Jurnalul de la Tescani)
I
ST
citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)? RE
-
CU
BU
ET
i
NN
2. Care este opinia ta despre perceperea cărților ca „umbre ale autorului”? Motivează-ți răspunsul.
st
MO
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 44
RE
CU
BU
-
ET
De câte ori am încercat să lămuresc interesul meu pentru Grecia antică, n-am reuşit să
NN
ti
MO
găsesc o explicaţie mulţumitoare, deşi, dacă mă gândesc bine, această pasiune mi-a influenţat,
AN
considerabil, perspectiva culturală şi, în parte, chiar viaţa. Probabil, la mijloc e un ghem atât de
s
JE
încâlcit de cauze, unele ţinând de caracterul meu, altele de întâmplări, încât e imposibil să-l
re
IC
descurc.
ET
OR
În adolescenţă, am citit, bineînţeles, „Legendele Olimpului” şi, cum era firesc, mi-a plăcut să
cu
TE
pun la originea războiului troian nu cauzele ce ne fuseseră expuse ştiinţific de profesori, ci

UL
Bu
adulterul de care vorbeşte Homer. De altfel, m-a amuzat enorm, din capul locului, faptul că
CE
LI
aproape toţi zeii grecilor îşi pierdeau subit simţul divinităţii când dădeau cu ochii de o femeie
frumoasă. [...] Nu-i simţeam severi, intransigenţi. Şi mă încânta să văd că nişte zei duceau o
59
existenţă de copii mari care nu reuşeau să se maturizeze. Preferau să imite ce observau la
oameni, fără să se ridice peste limitele parodiei.
48
Încă nu eram pregătit să pricep că tocmai această capacitate a lor de a rămâne copii mari le
asigura nemurirea. Deoarece, rămânând copii, nu descopereau moartea. Luam din legende coaja,
I
fără să ajung la miez.
ST
(Octavian Paler, Aventuri solitare)
RE
-
CU
citat:
BU
ET
i
NN
st
MO
2. Care este opinia ta despre rolul lecturilor în dezvoltarea personalității tinerilor? Motivează-ți
A N
răspunsul.
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 45
RE
CU
BU
-
ET
Poate că aţi înţeles, în sfârşit, din asta cine sunt, domnilor. Aţi observat că de când am
NN
ti
MO
început să vorbesc nu fac decât să repet „eu, eu, eu”? V-am spus ceva până acum în afară de
AN
gândurile mele, de amintirile mele? Nu, şi nici să nu vă aşteptaţi s-o fac. Nu pot altfel, deoarece
s
JE
simt nevoia să mă explic. Şi pe măsură ce mă explic mai mult, am impresia că mă încurc mai mult.
re
IC
Ceea ce mă descumpăneşte şi mă împinge să ridic tonul şi să reiau totul de la capăt. Poate n-am
ET
OR
fost destul de limpede. Poate am vorbit prea încet. Se pare că, pentru destui inşi, înţelepciunea
cu
TE
este arta de a te iubi numai pe tine fără ca asta să bată la ochi. Ei îşi iau aerul unor surori de
UL
Bu
caritate având grijă însă numai de sănătatea lor. Eu nu sunt nici pe departe un înţelept. Poate nu
CE
LI
mi-am detestat defectele cât ar fi trebuit. M-am lovit totdeauna de gândul că au grijă de asta
ceilalţi. Dar iubesc multe lucruri dincolo de mine. Spun „eu, eu, eu” numai pentru că vreau să mă
59
explic şi pentru că în timp ce vreau să mă explic mi se pare că intru în conflict cu cei care mă
ascultă ... Nu, nu vă reproşez nimic. Vreau doar să vă arăt că mereu am visat binele şi toate mi-au
48
ieşit pe dos ... De altminteri, ştiu că mărturisirile prea sincere par scandaloase. După cum vedeţi,
nu mă feresc să-mi recunosc defectele. Sunt chiar înclinat să le exagerez într-un sens.
I
ST
(Octavian Paler, Viața pe un peron)
RE
-
CU
BU
citat:
ET
i
NN
st
MO
2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoașterii de sine? Motivează-ți răspunsul.

A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 46
RE
CU
BU
-
ET
„Nimeni n-are dreptul de-a opri omenirea din mersul ei progresiv”, spune scriitorul-inginer
NN
ti
MO
Ghica, și ca el gândește o lume întreagă. Oamenii sunt de față la nașterea unor invenții uluitoare,
AN
care se țin lanț. Sunt familiarizați cu ele înainte de a le vedea sau de a le încerca pe cont propriu,
s
JE
discută despre ele pe la baluri și în vizite, la berărie și la promenadă, le descoperă în ziare și în
re
IC
reviste. Totul le e explicat în detaliu, astfel încât mintea lor e pregătită pentru disecția științifică a
ET
OR
miracolului. Roțile dințate și pistoanele din mașinăria progresului le dau o viziune inginerească
cu
TE
asupra sensurilor lumii. În timp ce scriu încă la lumânare, admiră și doresc lumina electrică, în timp
UL
Bu
ce călătoresc sau umblă cu trăsura în fiecare zi, admiră și doresc avantajele trenului și ale
CE
LI
vaporului cu aburi, în timp ce merg la privată în curte, citesc despre canalizarea străzilor din
București. În timp ce scriu lungi scrisori cu cerneală și așteaptă poșta venită pe drum de apă, de
59
pământ și de fier, află de invenția brevetată de un anume profesor Bell, în anul inaugurării
Festivalului de la Beirut, 1876. [...] La numai un an de la inventarea telefonului, pentru România, an
48
important de război, ziarele acordă spații mari noului aparat, numit încă de la început telefon. În
„România liberă” de vineri, 2 decembrie 1877, [...] un titlu atrage cu siguranță privirile: „O nouă
I
minune”.
ST
(Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului 19)
RE
-
CU
BU
citat:
ET
i
NN
st
MO
A N
2. Care este opinia ta despre rolul invențiilor? Motivează-ţi răspunsul.

JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 47
CU
BU
-
ET
NN
ti
E curioasă disproporția dintre discursul psihanalitic asupra părinților, amplu, sofisticat, greu
MO
de consecințe, și discursul – infinit mai precar – privitor la bunici. Prin comparație, ei par
AN
s
JE
condamnați la un rol strict decorativ: imagini ale blândeții idilice, în dulcele inventar de mituri ale
re
C
copilăriei. Sunt convins, totuși, că relația cu părinții părinților noștri are un rol decisiv în alcătuirea
I
ET
noastră sufletească și, în ce mă privește, pot depune mărturie pornind de la propria mea
OR
cu
TE
experiență. [...] Mama-mare, Elena, și tata-mare, Mitică, sunt singurele personaje cărora li se
UL
potrivește, în memoria mea, rolul bunicilor. Nu m-au certat niciodată și mi-au făcut toate hachițele.
Bu
CE
(Cam asta trebuie să facă, în genere, bunicii.) Erau iubitori, plini de infinită îngăduință, gata oricând
LI
să mă protejeze și să mă răsfețe. Îmi amintesc, de pildă, că, proaspăt venit de la lucru, tata-mare
59
își înfrângea oboseala și mă scotea la plimbare alături de Dudu, un câine inclasabil, alb și docil. Îmi
arăta maidanele din jur și mă ajuta să culeg dude. Mama-mare era o femeie destul de trupeșă, dar
departe de genul matroană impozantă. Îmbrățișarea ei avea un formidabil efect liniștitor: mă
48
simțeam absorbit ca într-un aluat cald, un soi de chintesență a spiritului domestic.
I
(Andrei Pleșu, Absența bunicilor, în Cartea cu bunici)
ST
RE
-
CU
citat:
BU
ET
i
NN
st
MO
2. Care este opinia ta despre valorile transmise de familie în formarea personalității? Motivează-ţi
N
răspunsul.
A
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
RE
Biletul nr. 48
CU
BU
-
ET
Spațiu rejectat de societate, mahalaua naște și ea societate. Groapa în care societatea se
NN
ti
MO
scurge aspiră să devină centru, pentru că, la rândul ei, e născătoare de periferii, veșnic în
AN
expansiune. Lumea aceasta lepădată, repudiată de centru, inundă acum toate zonele, și nu lent, ci
s
JE
cu rapiditate. Primul semn al mahalalei în plină expansiune, al mahalalei care forțează agresiv
re
IC
granițele cu celelalte spații este prezența gunoaielor. Indiferent de natura lor, resturi menajere,
ET
OR
cu
obiecte al căror circuit s-a încheiat, dejecții, gunoaiele privesc impudice, indiferent de anotimp, de
TE
intemperii.
UL
Bu
Mahalaua a suferit și ea, ca orice spațiu supus Istoriei, schimbări. Dar gunoiul este un
CE
LI
element constant al teritoriului. Pulsează, crește și din el se naște societatea care evoluează peste
și printre gunoaie. O geneză exclusiv brodată pe grămezile de resturi. Grav este că acum, în
59
așteptații ani 2000, centrul începe să se mahalagizeze, într-un raport aproape de egală
proporționalitate cu periferia. Contemporaneitatea este pusă în fața unui spațiu vizibil marcat de
plagă. 48
(Georgiana Sârbu, Istoriile periferiei)
I
ST
citat:
RE
-
CU
BU
ET
i
NN
st
2. Care este opinia ta despre relația dintre centru și periferie? Motivează-ţi răspunsul.
MO
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 49
RE
CU
BU
-
ET
NN
Ce cărți contează? Cred că esențial pentru mine, ca profesor, este să reușesc să identific
ti
MO
cărțile care contează pentru copii.
AN
s
De cele mai multe ori, ne gândim că importante sunt cele despre care noi am învățat sau
JE
re
am descoperit că sunt importante. De aici, dificultățile de a accepta listele de lectură propuse de

IC
ET
elevi. Evident, școala ar trebui să promoveze criteriul estetic, dar aș spune că mai întâi ar trebui să
OR
cu
se asigure că are cititori. Asta se poate întâmpla numai în măsura în care pleacă de la cărțile care
TE
contează pentru ei, ajungând la cele care contează pentru istoria literaturii. [...] În cele din urmă,
UL
Bu
CE
fiecare are dreptul la propria ierarhie, inclusiv copiii. Îmi vine în minte unul dintre drepturile
LI
enumerate de Daniel Pennac: „Dreptul de a citi orice” [...]. Când l-am descoperit, am avut o
59
strângere de inimă, pentru că mi-am dat seama că eu, ca cititor, țin la acest drept, considerându-l
firesc și important, dar că îl încalc când vine vorba de elevii mei.
48
(Marilena Șerban, Dreptul de a citi orice, în Dilema veche, nr. 383/2011)
I
ST
citat:
RE
-
CU
BU
ET
i
NN
2. Care este opinia ta despre dreptul de a citi orice? Motivează-ţi răspunsul.

st
MO
A N
JE
re
C
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A
59
6 iunie 2017
Proba A
48
I
ST
Biletul nr. 50
RE
CU
BU
-
T
Mama, de când se însănătoșise, nu mai părăsea „Florica” decât foarte rar, ca să-și facă
E
NN
ti
cumpărăturile și, mai ales, în apropierea Crăciunului pentru pomul totdeauna așteptat cu o emoțiune
MO
de nedescris.
AN
s
JE
Bradul cel mai înalt din târgul din Pitești era fixat pe o măsuță de Adolf, dogarul, și așezat în
re
IC
camera turcească. Acolo se încuiau două zile mama, guvernanta și Petrache, care mai lucra și
ET
OR
noaptea la poleiala nucilor, la facerea cornetelor de hârtie aurie cu flori colorate și alte accesorii. Noi
cu
TE
ne învârteam și pândeam fiece zgomot, orice mișcare. În fine, în ziua hotărâtă, ne puneam hainele
UL
de sărbătoare. Deodată, ușile se deschideau: muți de admirație, stam înmărmuriți câteva secunde,
Bu
CE
LI
pentru a ne repezi apoi cu țipete de bucurie și a alerga împrejurul pomului minunat, strălucitor,
scânteietor, cu lumânările sclipitoare și mirosul de rășină caldă. Eram beți de bucurie. După câteva
59
minute abia ne puteau impune tăcere și începea executarea cântecelor tradiționale. Nu le sfârșeam
bine și din nou alergam spre divan, unde fiecare își găsea teancul de cadouri: cărțile de la nenea
48
Carada, jucăriile de la doamna Bilcescu și de la alți prieteni. Din nou ne întorceam la pom, din care ni
se rupeau acele nimicuri mai atrăgătoare pentru copii decât obiectele de valoare. Încetul cu încetul,
I
Petrache, cu un burete ud legat de un băț lung, stingea lumânările arse și noi ne potoleam; atunci
ST
numai ne aruncam în brațele părinților, mamei Anica, lui nenea Ghiță și le mulțumeam. Ei își
primiseră deja răsplata prin fericirea noastră, dar profitau pentru a ne săruta mai cu drag.
RE
-
CU
BU
(Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu)

ET
i
NN
citat:
st
MO
N
A
JE
re
C
2. Care este opinia ta despre importanța sărbătorilor petrecute în familie? Motivează-ți răspunsul.
l
ra
I
_o
ET
na
ma
cu
ro
OR
a_
ur
at
er
TE
it
_l
si
a_
Bu
mb
UL
Li
A_
a_
CE
ob
Pr
LI
Proba A

ACFrOgCjlQXgWaWrkPRIEcFRvJUDnQZX11cSjPQFYaAJnkRBXhmqpovEvw8I92adr - XoFc 1dvmNyF3hGtOVj6aK opPO6 KW0nA8qsR-0bJzabYiBxrWv 5N1tFPjGx1xFkx5Xa9LntDAuU2yy

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACFrOgCjlQXgWaWrkPRIEcFRvJUDnQZX11cSjPQFYaAJnkRBXhmqpovEvw8I92adr - XoFc 1dvmNyF3hGtOVj6aK opPO6 KW0nA8qsR-0bJzabYiBxrWv 5N1tFPjGx1xFkx5Xa9LntDAuU2yy

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2017

Examenul de bacalaureat naţional 2017

îndrăznesc să mă apropii de o fată fără recomandaţie prealabilă şi îndelungi preliminarii, timiditate

(Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic)

2. Care este opinia ta despre singurătate ca formă de autocunoaștere? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

numit „contagiune emoţională”! În studiul amintit, realizat cu ajutorul unor profesori de la

Universitatea Cornell şi California, Facebook a filtrat mesajele între „prieteni”, alimentându-i cu

2. Care este opinia ta despre riscurile reţelelor de socializare? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

însemn nimic mai mult decât inima mea.

(Octavian Paler, Scrisori imaginare)

Examenul de bacalaureat naţional 2017

consideră dorința omului de a explica totul un viciu.

e înlocuită cu constatarea și cu descripția. Cauzalitatea, prin regresul în infinit, nu oferă nicio

nocive sau benefice, pentru a te adapta.

(Radu Preda, Jurnal cu Petre Țuțea)

Examenul de bacalaureat naţional 2017

(Emil Cioran, Îndreptar pătimaș)

2. Care este opinia ta despre rolul autoanalizei? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

Examenul de bacalaureat naţional 2017

încrustaţii de aur, argint şi fildeş. Parfumuri cu mirosuri necunoscute ne îmbătau simţurile. Pe

(Panait Istrati, Chira Chiralina)

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Examenul de bacalaureat naţional 2017

La mulţi ani, 1987!

Ion D. Sîrbu şi Lizi

(Ion D. Sîrbu, Opere II. Corespondenţă)

2. Care este opinia ta despre ospitalitate? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

insuportabil. Strângeam palmele pe urechi, apoi le desprindeam. Schimba ritmul zgomotului,

2. Care este opinia ta despre creativitate? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

2. Care este opinia ta despre rolul eroilor? Motivează-ți răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

(Ana Dragu, Copii, în Povești cu scriitoare și copii)

Examenul de bacalaureat naţional 2017

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Examenul de bacalaureat naţional 2017

Domnule Eminescu, sunteţi prea inteligent pentru ca să nu judecaţi cu destulă indulgenţă

raţiune, greşeala sa capitală şi, în acelaşi timp, poate singurul ei merit.

(Veronica Micle, Corespondență)

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

răzvrătită, mereu visătoare, dar şi încăpăţânată şi singuratică. Până şi intrarea ei în rândul

(Valentin Iacob, La Herculane, pe urmele împărătesei Sissi,

în Formula AS, noiembrie 2015 )

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Examenul de bacalaureat naţional 2017

Examenul de bacalaureat naţional 2017

repete necesitatea respectării acestora pentru a evita ulterioare conflicte, neînţelegeri.

Recomandat ar fi să exersaţi interacţiunea dintre profesor şi elev acasă, jucându-vă

2. Care este opinia ta despre cunoașterea bunelor maniere? Motivează-ți răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

dacă doarme sau nu.

2. Care este opinia ta despre călătoriile cu trenul? Motivează-ți răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Examenul de bacalaureat naţional 2017

promovează interesele elevilor, inclusiv la grupuri şi organizaţii non-formale, economice, sociale,