Sunteți pe pagina 1din 2

1.

În cavitatea bucală:
A. Se află proprioreceptori și exteroreceptori
B. Se află țesut conjunctiv moale reticulat
C. Frenul buzelor superioare și uvula sunt prelungiri moi ale palatului dur
D. Nervul maxilar inervează dinții superiori
2. Mucoasa digestivă:
A. Gastrică – formează plici și poate conține celule endocrine
B. Intestinală – conține celule cu prelungiri permanente și ordonate
C. Bucală – conține plexul nervos Auerbach
D. Pluristratificată – se află în cavitatea bucală, faringe, stomac
3. Inervația tubului digestiv este asigurată de:
A. V- exterorecepția cavității bucale
B. V, IX, X- motilitatea tubului digestiv
C. XII- contracții ale musculaturii striate
D. VII, IX, X –informații senzoriale
4. Nervul X asigură inervația:
A. Somatomotorie a stomacului
B. Vegetativă a esofagului
C. Somatomotorie a faringelui
D. Senzitivă a cavității bucale
5. În structura lobulului se află:
A. Canalicule biliare cu pereți proprii
B. Spații ce colectează produsul de secreție al hepatocitelor
C. Capilare sinusoidale fără pereți proprii
D. Vase cu sânge arterial amestecat cu sânge venos
6. Alegeți afirmațiile adevărate:
A. Artera hepatică asigură vascularizația funcțională a ficatului
B. Vena centrolobulară se varsă direct în vena cavă inferioară
C. Vilozitățile sunt expansiuni ale membranei apicale a enterocitului
D. Nazofaringele comunică direct cu esofagul
7. În epigastru se află:
A. Colecistul și anse intestinale
B. Un organ cu musculara în trei straturi
C. Un organ care și părți aflate periombilical și abdominal lateral
D. Ficatul imediat deasupra diafragmei perineale
8. Alegeți afirmația corectă:
A. Valvula ileo-cecală se află în partea inferioară a cecumului
B. Canalul principal Wirsung se deschide cu coledocul prin orificiul Oddi
C. Haustrele sunt saci produși de mișcări de haustrație
D. Canalul accesor Santorini este inferior de cel Wirsung
9. La nivelul intestinului subțire:
A. Ansele intestinale sunt susținute de mezocolon
B. Flexura duodeno-jejunală dreaptă se află inferior de stomac
C. Criptele Lieberkhun din mucoasa duodenală secretă apă și electroliți
D. Există celule secretoare de mucus grupate în glande Brunner sau izolate jejuno-ileal
10. La nivelul intestinului gros:
A. Teniile sunt benzi longitudinale întinse de-a lungul întregului intestin gos
B. Apendicii epiploici sunt dispuși de-a lungul teniilor
C. Mucoasa formează plici și valvule conivente
D. Se regăsesc cele patru tunici ale tubului digestiv
11. Boala Conn determină anularea diferenței de concentrație între plasmă și salivă referitoare la următorii ioni:
A. HCO3-
B. Na+
C. HPO32-
D. K+
12. O secțiune la nivelul nucleului dorsal al vagului ar afecta desfășurarea:
A. Masticației
B. Deglutiției faringiene
C. Salivației
D. Deglutiției esofagiene
13. Absorbția substanțelor la nivel gastric se poate realiza prin următoarele mecanisme:
A. Osmoză
B. Difuzie
C. Difuzie facilitată
D. Cu proteine cărăuș
14. Secreția gastrică de HCL este stimulată de:
A. O substanță eliberată de majoritatea neuronilor postganglionari simpatici
B. Gastrina secretată de glandele oxintice
C. Somatostatina eliberată de neuroni ai sistemului nervos enteric
D. Secretina eliberată în lumenul gastric
15. Referitor la secrețiile exocrine ale tubului digestiv este adevărat că:
A. Gastrina stimulează peristaltismul gastric
B. Mucusul este o lipoproteină cu rol protector
C. Enzima salivară digeră amidonul preparat parțial și în trepte
D. Labfermentul transformă caseinogenul insolubil în paracaseinat solubil
16. Peristaltismul intestinului subțire:
A. Fragmentează chimul de 8-12 ori/minut
B. Poate apărea la nivelul jejunului
C. Este stimulat de metaboliți ai hemoglobinei din bilă
D. Are viteză mai mare în apropierea valvulei ileo-cecale
17. Secreția pancreatică:
A. Cea ductală conține un anion în cantitate mai mare decât în plasmă
B. Are efect hipoglicemiant prin insulină și α-amilaza pancreatică
C. Conține Na și K în concentrație mai mare decât în plasmă
D. Este stimulată de fibre ale nervului X provenite din nucleul ambiguu
18. Despre bilă este adevărat că:
A. Acizii biliari au un precursor comun cu hormonii CSR
B. Sărurile biliare se reabsorb activ în intestinul distal
C. Se formează în hepatocit și pe ductele biliare
D. Secreția bilei este stimulată de CCK și acetilcolină
19. Printre reacțiile chimice care au loc în intestinul subțire se numără:
A. Cele catalizate de lipază, colesterol-lipază, fosfolipază
B. Transformarea a 30% din proteinele digerate în aminoacizi
C. Activarea pepsinogenului și a chimotripsinogenului
D. Hidroliza amidonului, glicogenului și a celulozei până la dizaharide
20. Cantitățile zilnice ale secrețiilor exocrine sunt:
A. Saliva- 0,8 -1,5 l
B. Sucul gastric- 2000 ml
C. Sucul pancreatic -1200-1500 ml
D. Bila – 250-1100 ml
21. Despre enzimele digestive este adevărat că:
A. Pepsina necesită un pH de 1,8-3,5
B. Lizozimul salivar are rol bactericid
C. Enterokinaza digeră proteinele și peptidele
D. Zaharaza realizează ultima etapă, cea intestinală, în digestia amidonului
E. Cele biliare îndeplinesc și rol bacteriostatic
22. Digestia proteinelor poate fi influențată de:
A. Enzime din salivă, sucul gastric, sucul pancreatic
B. Pepsinogenul produs la nivelul fundului și corpului gastric dupa ce se activeaza
C. Tripsina și chemotripsina secretate de celulele ductale pancreatice
D. Peptidazele din lumenul intestinului subțire
E. Somatostatina eliberată de sistemul nervos enteric
23. Referitor la lipide:
A. Cele neemulsionate de bilă nu pot fi digerate în tubul digestiv
B. Lipaza pancreatică digeră lipide emulsionate de sărurile biliare
C. Miceliile hidrosolubile ajută la absorbția apicală a acizilor grași
D. Chilomicronii realizează absorbția bazală a lipidelor în sânge
E. Se absorb pasiv, ca și sărurile biliare
24. În intestinul subțire distal se absorb:
A. Apa B. Vitamina K C. Vitamina B12 D. Fe 2+ E. Sărurile biliare
25. Sunt absorbite cu ajutorul proteinelor:
A. Glucoza, galactoza și fructoza la polul apical
B. Tripeptidele, dipeptidele și aminoacizii
C. Trigliceridele la polul bazal
D. Ioni precum sodiul și calciul
E. Etanolul prin mucoasa gastrică
26. O persoană în greutate de 60 de kg are nevoie de:
A. 250-800 g glucide/zi B. 0,5-0,7 g proteine/zi
c. 50-60% lipide în dietă D. 30-42 g proteine/zi

S-ar putea să vă placă și