Potrivit fragmentului citat din volumul Cellei Delavrancea ”Dintr-un secol de viata” in articolul ”O vizita

in atelierul lui Brancusi”, prima impresie pentru inceputul unei relatii de prietenie nu este atat de
importanta precum o parere facuta de-a lungul timpului. In opinia mea, prima impresie este bazata doar
pe aparentele fizice, iar fiecarei persoane ar trebui sa i se ofere un timp pentru a i se observa calitatile ei
comportamentale.

In primul rand, inceputul unei relatii de prietenie nu se bazeaza doar pe prima impresie. Ea se realizeaza
pe parcursul a mai multor discutii intre persoane, de unde reies trasaturile fiecaruia si compatibilitatea
dintre ei. Asa cum reiese din textul citat, autoarea i-a facut o impresie proasta initial lui Brancusi, prin
comentariile ei aduse asupra obiectelor din casa (”Acelea nu sunt pentru pian, dar ştiu toate jocurile
noastre ţărăneşti”), ulterior el schimbandu-si parerea cand autoarea a ghicit ”glasul ragusit al unui
cocos”.

In al doilea rand, o relatie de prietenie se construieste in timp, pe baza unor interese comune. De
exemplu, doi oameni care lucreaza in acelasi domeniu se vor imprieteni mult mai usor decat 2 persoane
care au perceptii diferite si care nu impartasesc aceleasi pasiuni.

In concluzie, desi prima impresie apare la vederea minimalista a comportamentului si a infatisarii

persoanei abia cunoscute, aceasta nu este cu totul adevarata deoarece nu putem observa calitatile
persoanei fara sa petrecem mai mult timp cu ea.