1. Antonime: desculţe # încălţate: *Cizmele încălţate de ea erau primite
cadou. obeze # slabe: *Majoritatea fetelor şi-ar dori să fie slabe, ca să se facă manechine. 2. Formele niciun şi nici un: niciun: *Niciun copil nu are media zece la matematică. nici un: *Nu am nici un prieten, nici mai mulţi. 3. Câmpul semantic al cărţii: "alfabetul", "unei limbi", "voi citi", "semne" 4. Familia lexicală a cuvântului "zăpadă": zăpadă, a înzăpezi, înzăpezit, înzăpezire, a deszăpezi, deszăpezit, deszăpezire. 5. Tema condiţiei poetului, motivul cărţii 6. Mărci ale eului liric - Pronume şi verbe la persoana I singular: "mă uit", „mei” , „îmi”, "nu înţeleg", "voiam", "să spun" 7. Figură de stil: „Durerea mersului” este o metaforă personificatoare şi semnifică, în viziunea poetei, durerea profundă cauzată de trecerea ireversibilă şi implacabilă a timpului. 8. Calităţi particulare ale stilului: *Armonia (muzicalitatea) este dată de sonoritatea caldă, firească, ce încântă auzul, fiind ilustrată în poezie prin versurile inegale şi absenţa rimei, ceea ce amplifică eufonia lirică. *Fineţea stilului se realizează prin întrebuinţarea acelor cuvinte ce exprimă în mod subtil ideea, sensul, apelându-se la aluzie, urmând ca cititorul sau interlocutorul să descopere esenţa comunicării. 9. Răspunsurile la întrebări abstracte despre harul poetic şi creaţia lirică, despre trecerea timpului vin adesea prea târziu, atunci când dezamăgirea a pus deja stăpânire pe artist şi interesul s-a diminuat vlăguit de aşteptare: "Niciun răspuns nu se naşte/ Decât când nimeni nu mai are/ Nevoie de el". Timpul capătă proporţii hiperbolizate, clipele sunt obeze şi par "ani şi anii epoci". Scepticismul poetei este accentuat în finalul poeziei de o tristeţe sfâşietoare, ultimele versuri conţinând un verdict amar, până şi întrebarea care aştepta răspunsul s-a stins: "Şi întrebarea care-l aştepta/ A murit." 10. Titlul este reprezentativ pentru întreaga poezie, deoarece poeta construieşte discursul liric pe două valenţe ale cunoaşterii, aflate în contratimp: întrebarea şi răspunsul. Din perspectivă temporală, textul liric reflectă un trecut plin de confuzii ("Mă uit în trecut şi nu înţeleg"), perioadă din care îşi aminteşte doar rănile sufleteşti, şi un prezent sumbru care exprimă eşecul definitiv în cunoaştere: răspunsul nu mai vine şi chiar întrebarea care-l aştepta a murit.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Text argumentativ despre iubire: "Numai cu inima poţi vedea lucrurile corect, ceea ce este esenţial este invizibil pentru ochi" (Antoine de Saint-Exupéry
Afirmaţia "Numai cu inima poţi vedea lucrurile corect, ceea ce este
esenţial este invizibil pentru ochi" este cât se poate de adevărată din punctul meu de vedere, întrucât ochii percep numai ceea ce este la suprafaţa lucrurilor sau fiinţelor, dar numai cu inima, cu un simţ aparte, poţi să "vezi" şi dincolo de aparenţe. Consider că iubirea este cel mai emoţionant şi pur sentiment existent în viaţa oricărui om şi poate apărea oricând şi la oricine, pentru că nu are limită de vârstă. Cu toate acestea, când suntem atraşi de o persoană, cred că mai întâi observăm îmbrăcămintea, ţinuta, atitudinea şi chiar capacitatea de comunicare. Foarte târziu, după trecerea unei anumite perioade, începi să simţi un flux care poate fi seducător sau, dimpotrivă, nefast. Intuiţia omului este o trăsătură foarte importantă şi cred că, de cele mai multe ori, ghidarea după instincte nu dă greş, fie că se referă la o decizie, fie că se referă la o persoană. În altă ordine de idei, oamenii s-au îndepărtat de natură, de miracolele fascinante care aduc relaxare şi emoţie estetică în sufletul oricui. De câte ori nu trecem nepăsători pe lângă un peisaj încântător, pe lângă un pom cu mugurii gata să plesnească şi ochii nu remarcă nimic?… Numai sensibilitatea inimii poate face omul să vibreze la misterele firii, să se bucure de o floare, o pasăre, un fir de iarbă… În concluzie, numai cu inima poţi pătrunde esenţa lucrurilor, acolo unde privirea nu poate ajunge.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Evoluţia unui cuplu de personaje dintr-un roman de tip obiectiv studiat: *Mara şi Persida - romanul "Mara" de Ioan Slavici * Felix şi Otilia - romanul "Enigma Otiliei" de George Călinescu