Rezolvare Varianta 80 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)

(Hortensia Papadat-Bengescu, “Femeia în faţa oglinzii”)

1. Cuvinte derivate: “nerăbdare”, “împrospătat”, “nenumărate”, “îngheţată”, “regăsi”

2. În structura “Regalitatea solitară a femeii în faţa oglinzei”, ghilimelele marchează
gândurile trecătorului, sugerând totodată autoironia femeii, care se percepe astfel în ochii şi
gândurile unui trecător.
3. Câmp semantic al “bijuteriilor”: “pendantivă”, “lanţ”, “filigranat”, “briliante”, “diamante”
4.Verbele la imperfect -”se legăna”, “tăia” “strivea”, “se ducea”, “aşteptau”- exprimă o
acţiune începută în trecut şi neterminată, prelungindu-se la nesfârşit starea, acţiunea,
atitudinea personajului sau naratorului, în funcţie de context
5. Imagini vizuale:”Înapoi, luminile mari păreau abia cât nişte briliante.”; “Un surâs
dispreţuitor strivea gura fără a-i strica arcul subt voaleta scurtă care abia apuca buzele.”
6. Semnificaţia enunţului “Îi aduse, cu gestul lui aiurit, un omagiu” sugerează reacţia unui
trecător la vederea femeii frumoase şi elegante.
7. O funcţie a descrierii este realizarea portretului personajului principal, Manuela, prin
detaliul îmbrăcămintei şi a bijuteriilor
8. Perspectiva din care este făcută descrierea este obiectivă şi aparţine autorului, care creează
un personaj principal feminin, Manuela
9. Particularităţi ale limbajului cult:
- prezenţa neologismelor: “cinematograf”, “parada”, “invizibil”, “orgoliu”
- fraza amplă, cu puternice rezonanţe metaforice: “Cercei din pietre alese cu ape minunate,
scurgându-şi lumina uneia în alta într-o singură lacrimă orbitoare e străluciri, scăpărau două
scântei uriaşe în urechile ei”.
10. Structura “ Maiestatea –Sa banul” se referă la conceptul care guvernează lumea
:banul.”Un galonat”, aşa cum îl numeşte Manuela, este responsabilul pentru “stofele
mlădioase” şi “nenumărate giuvaeruri” pe care le poartă, compunându-i o imagine de “regină
scoborâtă din landaurile ei superbe” şi admirată de trecători. Banul guvernează o lume rece şi
dură, în care totul este artificial şi toţi îşi orientează viaţa în funcţie de posibilităţile materiale.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ: “Poţi admira ce nu ai înţeles cu totul, dar nu poţi iubi decât ce ai înţeles
bine.” (Nicolae Iorga)
Părerea mea este că, după cum spune şi Nicolae Iorga, iubirea şi admiraţia se pot dobândi
diferit. Admiraţia este un sentiment care se poate dobândi în urma unei fapte bune sau în urma
unei reuşite care a surprins sau a bucurat persoana respectivă, cea care dezvoltă sentimentul.
Totodată, entuziasmul este un sentiment care se poate dobândi destul de uşor, spre deosebire
de iubire, dar se poate pierde tot atât de uşor.
Pe de altă parte, iubirea este un sentiment mult mai complex care necesită mai mult timp
pentru a se dezvolta, presupune profunzimi nebănuite şi se manifestă după legi numai de ea
ştiute. Iubirea implică admiraţie şi presupune cunoaştere totală.
Atât iubirea cât şi admiraţia sunt sentimente umane pozitive, care se deosebesc prin
modalitatea de manifestare: admiraţia presupune o percepţie detaşată şi exterioară, pe când
iubirea este un sentiment mult mai profund , care necesită timp şi multă dăruire.
În concluzie, ţinând cont de cele precizate mai sus, susţin cu toată convingerea afirmaţia
istoricului Nicolae Iorga:”Poţi admira ce nu ai înţeles cu totul, dar nu poţi iubi decât ce ai
înţeles bine”

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Limbajul şi expresivitatea textului poetic eminescian, prin referire la două dintre textele
studiate:

* “Revedere” de Mihai Eminescu

* “Dorinţa” de Mihai Eminescu
* “Floare albastră” de Mihai Eminescu
* “Sara pe deal” de Mihai Eminescu
* “Scrisoarea I” de Mihai Eminescu
* “Luceafărul” de Mihai Eminescu
* “Odă (în metru antic)” de Mihai Eminescu

(Ştefania Nicolau)