A Romana Oral 28 August 2017 Var 07

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2017
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 1
AN
ZI
RE
Citeşte textul cu voce tare.
TE
RA
-
TA
EN
Am recitit de multe ori „11 elegii”, volumul de vârf al lui Nichita Stănescu și al întregii poezii
IM
AL
românești postbelice, iar acum, când mă pregătesc să-l explic cititorilor, îmi dau seama de
IE
TR
capcana întinsă în faţă. Încă un pas – făcut cu energia hermeneutului zelos – şi aş aluneca în plină
iu
US
D
contradicţie de termeni. Ce fel de poezie este aceea care poate fi demontată piesă cu piesă,
IN
DE
etalată şi analizată pe masa de operaţie, şi apoi lămurită întru totul? Şi cum poţi transfera în
IC
b
HN
domeniul raţionalului (şi al argumentaţiei în acest spirit) unităţi şi asocieri vizionare puse, de la bun
TE
Si
L
început, sub semnul zigzagat al poeticului proteic?

IU
EG
L
Poemul explicat integral nu e, de fapt, poezie, ci un text gândit şi alcătuit ca un mecanism,

CO
mai simplu sau mai complicat. Fără inconştient şi fără irealitate, fără interioritate ascunsă, fără
11
fantezie şi fără gratuitate; cu conotaţii recuperabile prea uşor. Nu vreau să spun, cu aceasta, că
poezia mare trăieşte numai din absurd, din nonsens, din derapaje pe care nici criticul, nici autorul
însuşi nu le controlează. Dar poeţii cu majusculă (şi Nichita Stănescu este unul dintre ei) se
folosesc de o cunoaştere prin expresie pe care criticii nu o pot atinge. În momentul în care aş
51
U
înţelege şi aş explicita fără niciun rest de ambiguitate aceste minunate elegii abstracte, ele ar
BI
SI
înceta să mai fie elegii, să mai rămână abstracte, să mai pară minunate. Ar fi nişte rebusuri dificile,
UM
rezolvate în cele din urmă.
AN
ZI
(Daniel Cristea-Enache, Lyrica Magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu)
RE
TE
-
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
RA
TA
citat:
EN
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

IM
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
AL
identificat cu exemple din textul dat.

u
E
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
RI
ST
DU
bi
2. Care este opinia ta despre rolul studiilor critice în receptarea operei literare? Motivează-ţi
l
IN
ra
_o
răspunsul.
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 2
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Am debutat, ca mai toată lumea, cel puţin din generaţia mea, cu poezie: „Lenevind într-un
IM
AL
ochi”, un volum scris în cu totul alt registru decât cel de azi, tandru, metaforic şi pufos. Totul era
IE
TR
iu
gândit ca o călătorie în ochii „lui”. Ca orice om îndrăgostit, trăiam într-o metaforă şi devenisem
US
D
IN
grefiera metaforelor din trupul şi mintea şi lumea mea. Nu făceam niciun efort, transcriam, şi uneori
DE
mă transcriam. După ce a stat ani de zile prin edituri, pentru că pe vremea aceea nu puteai debuta
IC
b
HN
cu una, cu două – cel puţin eu n-am putut –, volumul meu s-a publicat în 1990, anul cel mai agitat
TE
Si
L
al României recente, când, în afară de nefericita lui autoare, nu-i mai stătea nimănui gândul la el.
IU
EG
L
L-am împărţit şi prietenilor, cu o bucurie demnă de o carte mai bună, şi nu mi-a fost greu să observ
CO
că n-a făcut deloc gaură în cer.
11
Cu asta mi-am luat rămas-bun pentru totdeauna, cum am crezut, de la poezia proprie.
Mi-am potolit nevoia de poem în traduceri (Angelus Silesius, Rilke, ocazionale şi contemporani, ca
Jan Koneffke), precum şi în alcătuirea antologiei „De ce te iubesc”, una dintre cărţile pe care,
conform titlului, le iubesc foarte mult. În sens mai cuprinzător, căutând să aflu cu ce rimează lumea
51
U
sau măcar să găsesc rimele lumii, doar din când în când foarte limpezi, am trăit mereu în poezie.
BI
SI
Păţisem ca naratorul din „Micul prinţ”, care, descurajat în carierea lui de pictor după ce a
UM
desenat un elefant în burta unui şarpe, s-a făcut aviator. De altminteri, aş scoate de acolo o bună
AN
ZI
definiţie a poeziei în genere: o pălărie (în unele cazuri, o aureolă) învelită într-o piele de animal viu,
RE
care pentru poet şi numai pentru el este un lucru mult mai primejdios. Aşadar, descurajată poetic
TE
-
în anul politic 1990, m-am făcut prozator (deşi recunosc că m-a tentat şi cariera de aviator).
RA
TA
(Ioana Pîrvulescu, Câteva lămuriri în proză, în Cum continuă povestea – poeme)

EN
IM
AL
u
E
citat:
RI
ST
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
DU
bi
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
l
IN
ra
Argumentează-ţi răspunsul.
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
2. Care este opinia ta despre rolul perseverenţei? Motivează-ţi răspunsul.

it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 3
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, marchează
IM
AL
prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor (16 mai 2015), cu un program ce cuprinde
IE
TR
iu
nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în
US
D
IN
rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz
DE
promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin
IC
b
HN
difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate
TE
Si
L
IU
mărci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a
EG
L
devenit în aceşti ultimi şapte ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia
CO
şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti drept Revelion al Poeţilor şi al Poeziei, un bun
11
prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de
salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile
lor poeme de cinci minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei
care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că
51
U
într-o ţară normală […] contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.
BI
SI
Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie
UM
promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul,
AN
ZI
tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care
RE
să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.
TE
-
(www.contemporanul.ro)
RA
TA
EN
IM
citat:
AL
u
d. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

E
RI
e. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
ST

DU
bi
f. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
2. Care este opinia ta despre rolul muzicii în exprimarea sentimentelor? Motivează-ţi răspunsul.
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 4
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
„Ferestre din Bucureşti şi poveştile lor” este o carte ferestruită spre Bucureştiul vechi.
IM
AL
Fiecare decupaj fotografic este în sine o surprinzătoare poveste oglindită într-o privire îndrăgostită.
IE
TR
iu
Cătălin D. Constantin ţine seminare de Studii culturale şi Etnologie la Facultatea de Litere din
US
D
IN
Bucureşti, dar cartea pe care o construieşte, prin fotografii şi poveşti despre ferestre, fel de fel ...,
DE
este una, după cum mărturiseşte el însuşi, a „bucuriei de a privi”. Cătălin D. Constantin se lasă
IC
b
HN
purtat de această „succesiune de ferestre” spre o lume veche, surprinsă cu tandreţe de către un
TE
Si
L
IU
fotograf-poet, i-aş spune, pentru că nu sunt simple fotografii pentru o arhivă sau un album istoric al
EG
L
unor elemente de arhitectură. Cartografia Bucureştiului în ferestre este, limpede, una a sensibilităţii
CO
la detaliul revelator, la personalitatea diversă şi enigmatică a fiecărei ferestre. Cartea-album
11
consemnează poetic istorii, treceri prin istorie. Este o adăpostire a unor oameni, locuri şi timpuri,
cu poveşti rămase în umbra, în rama, în geamul ferestrei. Mai mult, Cătălin D. Constantin s-a
gândit să invite alte priviri povestitoare despre ferestrele vechiului Bucureşti. Poveştile „sugerate
de ferestre” sunt scrise de scriitori, jurnalişti, istorici şi critici literari, arhitecţi, pictori, artişti vizuali,
51
U
actori, etnologi, preoţi, medici, pe diferite voci, în registre diferite, alcătuind un puzzle zumzăitor.
BI
SI
Micile istorii, ce se întind de la patru-cinci rânduri la câteva pagini, sunt un itinerariu real-imaginar
UM
printr-un Bucureşti vechi, lăsat în paragină de multe ori, prin care trecem prea grăbiţi. Şi aceste
AN
ZI
mici istorii, cu rame diverse, aduc delectare, contemplare, dar şi un îndemn la neuitare.
RE
(Doina Ioanid, Ferestre-n povești, în Observator cultural, nr. 542/2015)

TE
-
RA
TA
EN
citat:
IM

AL
u
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
2. Care este opinia ta despre rolul fotografiei în cunoaşterea istoriei locale? Motivează-ţi răspunsul.
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 5
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Sunt după-amiezi însorite de sfârşit de septembrie sau început de octombrie, când, trecând
IM
AL
pe străzi tăcute, cu case vechi, salcâmi şi nalbe, auzi printr-o fereastră veche acorduri de pian.
IE
TR
iu
Sentimentul care te cuprinde atunci e o dulce sfâşiere, o voluptoasă tristeţe, un tainic regret.
US
D
Timpul parcă trece mai uşor, clipa încearcă să stea, să se-ntindă, – se prelungeşte cât poate, dar
IN
DE
nu poate sta. […] Sunetele pianului te învăluie, dar lunecă, trec, în zadar se succed. Treci încet
IC
b
HN
mai departe, acordurile pianului scad, amuţesc: cine oare cânta? Te desparţi, grăbeşti pasul, te-ai
TE
Si
L
dus.
IU
EG
L
Ai perceput astfel foarte acut prezentul şi calitatea lui tranzitorie. Acest sentiment este
CO
melancolia, altceva decât nostalgia, cu care se aseamănă până la confuzie. Nostalgia implică
11
reprezentarea a ceva îndepărtat, revolut, a cărui absenţă se resimte dureros şi către care sufletul
tânjeşte nespus. E un elan al sufletului, un dor de întoarcere (gr. „nostos” = întoarcere).
Nostalgia are un obiect mai mult sau mai puţin determinat. […] Nostalgia e o detaşare de
prezent, o împuţinare a perceperii acestuia.
51
U
Melancolia nu are un obiect determinat, nu e „orientată”, nu se îndreaptă în altă parte. Ea e
BI
SI
o relevare a prezentului, un dar al clipei, o aprehensiune a temporalităţii şi a caracterului ei
UM
tranzitoriu şi ireverisibil. E un fel de „amintire a prezentului”, un dor de chiar clipa actuală, pe care o
AN
percepi ca şi trecută fiindcă simţi, fiindcă ştii că piere irevocabil.

ZI
RE
(Alexandru Paleologu, Bunul-simţ ca paradox)

TE
-
RA
TA
EN
citat:
IM

AL
u
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
2. Care este opinia ta despre rolul amintirilor în viaţa unui tânăr? Motivează-ţi răspunsul.
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 6
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Ascociația culturală „Ești povești”, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”
IM
AL
și cu Școala Generală nr. 131 din București, anunță începerea proiectului „Povestăria”.
IE
TR
iu
Proiectul, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, urmărește apropierea
US
D
copiilor din orașul Râmnicu-Vâlcea și din cartierul Rahova din București de literatură și cărți,
IN
DE
precum și familiarizarea celor mici cu evenimente culturale.

IC
b
HN
Scopul proiectului „Povestăria” este să înlăture barierele invizibile, fizice sau mentale, care
TE
Si
L
separă acum cartierele și diversele comunităţi, precum și obstacolele care fac orașul inaccesibil
IU
EG
L
unor grupuri marginalizate. Proiectul caută să identifice și să folosească potențialul creativ al

CO
copiilor din Râmnicu-Vâlcea și din cartierul Rahova, pentru reinterpretarea și rescrierea unei
11
geografii imaginare și personale ale zonelor în care aceștia locuiesc.
Prin susținerea de ateliere de povești noi, originale, prin tehnica teatrului de tip Kamishibai,
proiectul „Povestăria” caută să-i facă pe copii să devină conștienți de spațiul în care locuiesc și să-i
determine să-și construiască noi și trainice legături emoționale cu locul de apartenență.
51
U
Atelierele vor fi susținute de scriitoarea Victoria Pătrașcu și se vor desfășura la
BI
SI
Râmnicu-Vâlcea, în lunile iulie și august, și la București, în lunile septembrie-octombrie.
UM
Principalele rezultate pe termen lung ale proiectului vor fi: promovarea potenţialului creativ
AN
al copiilor, familiarizarea personalului instituţiilor partenere cu metode alternative, moderne de

ZI
RE
promovare a lecturii în rândul copiilor și al tinerilor, […] dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale
TE
-
RA
copiilor prin simbioza dintre literatură, teatru, pictură/desen.

TA
EN
(www.observatorcultural.ro)
IM
AL
u
E
RI
citat:
ST

DU
bi
l
IN
ra
_o

na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
2. Care este opinia ta despre rolul participării la ateliere de lectură? Motivează-ţi răspunsul.
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 7
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Este o mare împlinire pentru cititorii din România să poată avea acces la poezia lui Ko Un,
IM
AL
cel mai important poet contemporan din Coreea de Sud. […]
IE
TR
iu
— Vă propun să începem discuţia noastră pornind de la câteva versuri dintr-unul
US
D
dintre poemele dumneavoastră fără titlu: „Trebuie să existe un cântec/ pe care împreună să-l
IN
DE
cântăm pe drum”. Când anume aţi ajuns la această intuiţie, care mi se pare foarte
IC
b
HN
semnificativă pentru poezia dumneavoastră?

TE
Si
L
— Am străbătut foarte multe drumuri, iar când eram tânăr preferam drumul, şi nu casa.
IU
EG
L
Probabil că această viziune am avut-o pe drum fiind. Am scris, într-adevăr, foarte multe poeme
CO
despre drum. […]
11
— Imaginile au un rol pregnant în poemele dumneavoastră şi uneori emană un aer
oniric. Sunt visele importante pentru dumneavoastră, pentru ceea ce scrieţi?
— Aţi atins miezul poemelor mele! Realitatea mea e visul. Faptele sau realitatea nu pot
exista în sine şi pentru sine. Trebuie să fie însoţite de vis. Abia când se întâlneşte cu visul,
51
U
realitatea se însufleţeşte. Nu e adevărat că visul e de o parte, şi realitatea, de alta. Trebuie să se
BI
SI
întâlnească, trebuie să coexiste. Dacă visul şi realitatea locuiesc fiecare în castelul lor, separate,
UM
nu au substanţă. Trebuie să-şi deschidă porţile, una către alta. Trebuie să privim realitatea cu un
AN
ochi care nu e al realităţii. În acelaşi mod, dacă un vis nu încorporează realitatea, nu mai e vis. Nu
ZI
RE
mai poate fi numit vis.

TE
-
(Alina Purcaru, „Realitatea mea e visul” – Interviu cu Ko Un,

RA
TA
www.observatorcultural.ro)
EN
IM
AL
u
E
RI
citat:
ST

DU
bi
l
IN
ra
_o
na

ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
2. Care este opinia ta despre rolul cunoaşterii biografiei unui autor? Motivează-ţi răspunsul.
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 8
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
În fiecare an, pentru o zi, platoul Mociar (dinspre Reghin spre Lăpușna, până să ajungi în
IM
AL
Gurghiu) se umple de mii de oameni care vin la Târgul Fetelor din Gurghiu. Anul acesta, târgul a
IE
TR
iu
avut loc pe 26 iunie.
US
D
Cu o vechime de mai bine de 100 de ani, târgul a fost întemeiat de contele Ferdinand, ca o
IN
DE
sărbătoare simplă, pentru țărani. Prima oară s-a ținut în curtea castelului Rakoczi-Bornemisza din
IC
b
HN
Gurghiu, dar cum evenimentul a devenit popular, a continuat și s-a extins. Localnicii îl cunosc și
TE
Si
L
drept Târgul Sângiorzului pentru că, în trecut, se ținea pe data de 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe,
IU
EG
L
la podul Gurghiului, spre Cașva. Târgul era prilej de întâlnire pentru oamenii din comunele
CO
Solovăstru, Gurghiu, Hodac și Ibănești și fiecare dintre acestea venea cu o suită de jocuri și cu
11
„ceterași tocmiți”. Dar, în primul rând, era o ocazie importantă pentru fete și băieți din localități
diferite să se întâlnească și să se cunoască.
Târgul începea de sâmbăta noaptea, cu un obicei numit „Strigatul peste sat”. Este vorba de
un ritual atestat prin multe părți ale Transilvaniei și pe care Laura Jiga Iliescu, cercetător la
51
U
Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, din București, l-a întâlnit inclusiv în sudul
BI
SI
Olteniei (unde se ținea la Lăsatul Secului de Paști, cu rol de încheiere a socotelilor, de rezolvare a
UM
tensiunilor acumulate peste an, pentru ca respectiva comunitate să intre în post purificată și
AN
echilibrată). Feciorii din sate se așezau pe două dealuri apropiate și începeau să-și strige lucruri
ZI
RE
despre fetele tinere din sat. Prilej de amuzament pentru ei, dar și de emoții pentru fete (și părinții
TE
-
lor), care ascultau strigăturile cu sufletul la gură. Nu de alta, dar se afla tot.
RA
TA
(Adina Brânciulescu, Târgul Fetelor de la Gurghiu, www.natgeo.ro)

EN
IM
AL
u
E
citat:
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
2. Care este opinia ta despre rolul păstrării unor tradiţii folclorice? Motivează-ţi răspunsul.
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 9
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Hadrian și-a petrecut peste jumătate din domnia de 21 de ani pe drum, supraveghind
IM
AL
construcția de noi orașe și fortificații frontaliere. […]
IE
TR
La moartea neobositului împărat, în 138, rețeaua de fortărețe și drumuri construite pentru
iu
US
D
aprovizionarea legiunilor în marș devenise o frontieră întinsă pe mii de kilometri. „O armată

IN
DE
așezată în tabere înconjoară ca niște metereze lumea civilizată într-un cerc, de la zonele
IC
b
HN
colonizate din Etiopia la Phasis și de la Eufrat, în interior, spre marea și cea mai îndepărtată
TE
Si
L
insulă dinspre apus” – nota cu mândrie oratorul grec Aelius Aristide, la scurtă vreme după
IU
EG
L
moartea lui Hadrian.

CO
„Cea mai îndepărtată insulă” a fost locul construirii monumentului care-i poartă numele lui
11
Hadrian, o fortificație din piatră și turbă care tăia Britania pe din două. Azi, Zidul lui Hadrian e una
dintre cele mai bine conservate și bine documentate secțiuni din frontiera romană. Rămășițele
barierei de 118 km traversează mlaștini sărate și pășuni verzi pe care pasc oi, iar o porțiune
sumbră, nu departe de centrul orașului Newcastle, merge în paralel cu o autostradă cu patru benzi.
51
U
S-au păstrat deasupra nivelului solului kilometri întregi, steiuri aliniate care se ridică mult deasupra
BI
SI
peisajului rural bătut de ploi.
UM
Zidul lui Hadrian, din Anglia, a fost catalogat sit din Patrimoniul Mondial al UNESCO în 1987.
AN
ZI
(Zidul lui Hadrian, www.natgeo.ro)

RE
TE
-
RA
citat:
TA
EN

IM
AL

u
E
RI
ST
2. Care este opinia ta despre necesitatea conservării Patrimoniului Mondial? Motivează-ţi răspunsul.
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 10
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
E vară, e vacanță și e dor de drum, de noi peisaje, oameni și aventuri. Deschidem
EN
IM
AL
Internetul, tastăm destinații și descoperim hărți și recomandări. Încotro să pornim? Ce să alegem?
IE
Sub impulsul unor astfel de gânduri încep azi majoritatea pregătirilor pentru o călătorie; însă,
TR
iu
US
D
indiferent unde am merge, toate lucrurile ce ne înconjoară o fac mai confortabilă și mai plăcută. De
IN
DE
la transport, variat și rapid – cu vaporul, cu avionul și chiar (deși pentru România pare aproape
IC
b
HN
imposibil) cu trenul –, continuând cu cazarea la un hotel de două, trei sau patru stele sau, și mai
TE
Si
ieftin, la o pensiune de două margarete.

L
IU
EG
Cum a ajuns Bucureștiul o destinație turistică și ce are el de oferit? Iată o întrebare cu rol
L
CO
de provocare. Pentru a răspunde și a înțelege cum e privit orașul azi de vizitator ar trebui să facem
11
o incursiune în trecut pentru a vedea cum l-au perceput călătorii străini de altădată. Ei bine, la
începutul epocii moderne, era doar un punct de trecere spre marea destinație, Constantinopolul
otoman. Un oraș despre care nu se știa mare lucru, doar că este undeva, departe, la granițele
Europei civilizate, în imperiul unor turci opulenți, abili diplomați și comercianți, dar încă barbari. Un
51
spațiu exotic spre care nu te îndreptai decât trimis cu treburi precise, în misiuni diplomatice, ca
U
BI
SI
negustor sau în căutarea unor experiențe care să te formeze profesional. Așa trebuie să fi gândit
UM
în 1794 și trei studenți de la Universitatea din Cambridge care, după absolvire, și-au propus să
AN
facă o călătorie […]. John B.S. Morritt of Rokeby, Robert Stockdale și Randle Wilbraham au pornit
ZI
RE
deci la drum dorind să ajungă la Constantinopol și Atena, trecând prin Germania, Ungaria și
TE
-
Serbia. Zvonurile despre tâlharii din jurul Belgradului le-au schimbat însă planurile inițiale și, în cele
RA
TA
din urmă, au luat-o prin Banat, Sibiu și, de la Câineni și Curtea de Argeș, au ajuns la București. De
EN
aici doar Marea cea Neagră îi mai despărțea de orașul de aur.

IM
AL
(Nicoleta Roman, Călător în timp, călător prin Bucureşti, www.dilemaveche.ro)

u
E
RI
ST
DU
bi
citat:
l
IN
ra
_o

na
ma
DE
ro
a_
ur
IC

at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
2. Care este opinia ta despre rolul călătoriilor în formarea tinerilor? Motivează-ţi răspunsul.
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 11
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
În cartea publicată […], „Brâncuși. Amintiri și exegeze”, Petre Pandrea – care a stat de
IM
AL
vorbă în mai multe rânduri cu Brâncuși – a cules fragmente de conversații și comentarii despre
IE
TR
iu
sculptor. În paragrafele de mai jos, vă povestește însuși Constantin Brâncuși:
US
D
„Am plecat de la 10 ani, pe jos, din Hobița-Peștișani. Tata era gospodar cu slugi în curte. […]
IN
DE
La Craiova, am fost băiat de prăvălie la restaurantul «Spirtaru», din fața gării. Am stat șase ani și
IC
b
HN
munceam câte 18 ore zilnic. La ceasurile trei dimineața, mă trezeau birjarii cu ciocănitul codiriștii
TE
Si
L
de la biciușcă în ușa odăiței unde dormeam.

IU
EG
L
Veneau pentru mușteriii de la trenurile matinale și cereau, înainte de a pleca încărcați de

CO
pasageri, să-i servesc cu crenvurști calzi, pelin rece și hrean iute. Am făcut Şcoala de meserii din
11
Craiova și Şcoala de Belle-Arte din București. Pentru a învăța în Capitală, mi-am vândut partea de
moștenire de la părinți.
La Paris, am lucrat, la început, pentru a-mi câștiga existența, ca spălător de vase în
restaurante. Eram un soi de paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul
51
U
paharelor.
BI
SI
Am făcut chiar o invenție pentru spălatul paharelor cu rapiditate. Până la mine, se spălau în
UM
două ape: un rând cu apă caldă și un rând cu apă rece. Eu am suprimat apa rece și utilizam numai
AN
apă fierbinte. Apa fierbinte dizolva, automat, grăsimile, era igienică și paharele se și uscau mai
ZI
RE
repede … Îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnasem.

TE
-
(Liliana Matei, Viaţa lui Constantin Brâncuşi: de la spălător de vase la Paris, la Coloana Infinitului,
RA
TA
www.ziarulmetropolis.ro)
EN
IM
AL
u
E
citat:
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
2. Care este opinia ta despre rolul cunoaşterii biografiei unor artişti? Motivează-ţi răspunsul.
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 12
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Când vorbeşti cu Antoaneta Ralian, cea mai prolifică traducătoare a noastră, există un
IM
AL
farmec al conversaţiei care te face să nu-ţi dai seama când trec minutele. E o plăcere să stai să o
IE
TR
iu
asculţi. Această plăcere va fi dublată, în această săptămână, de apariția volumului „Amintirile unei
US
D
nonagenare. Călătoriile mele, scriitorii mei”, ce va fi lansat sâmbătă, 17 mai, la

IN
DE
Humanitas Cişmigiu. Volumul apare la inițiativa Denisei Comănescu, meritoria discipolă a

IC
b
HN
Antoanetei Ralian, şi conţine câteva ingenioase reconstituiri ale întâlnirilor cu o parte dintre autorii
TE
Si
L
traduşi de Antoaneta Ralian: Iris Murdoch, Saul Bellow, Raymond Federman, Amos Oz,
IU
EG
L
Ted Hughes, Salman Rushdie. Antoaneta Ralian împlineşte 90 de ani. Şi-a păstrat pofta de viaţă,
CO
pofta de lucru. Acasă la Antoaneta Ralian, într-o plăcută zi de mai, am realizat un interviu, mai
11
degrabă liber de constrângeri, decât scorţos, la aniversare.
— Doamnă Ralian, ce fel de copil aţi fost? Cuminte, răbdător, năzbâtios?
— Am avut o copilărie foarte frumoasă. Fac parte dintre cei care au trăit „cei şapte ani de
acasă“. Iar anii de până la clasa I au fost cei mai fericiţi ani. Când intri la şcoală, încep
51
U
responsabilităţile, dificultăţile, care merg de la clasa I şi până la senectute.
BI
SI
(Ovidiu Şimonca, „Visez foarte mult şi foarte frumos”, interviu cu UM
AN
Antoaneta Ralian, www.observatorcultural.ro)

ZI
RE
TE
-
citat:
RA

TA
EN
IM

AL
u
E
RI
2. Care este opinia ta despre rolul traducerilor de cărți din literatura universală? Motivează-ţi
ST
DU
răspunsul.
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 13
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Ajuns la cea de-a treia ediție, „UrbanEye” invită creatorii independenți și pasionații de film,
IM
AL
dar și casele de producție, să înscrie în competiție filme inspirate din realitatea arhitectural-urbană
IE
TR
iu
din România. Până pe 5 septembrie, se caută filme în care orașul, arhitectura sau viața urbană din
US
D
România sunt personajele, subiectele principale sau decoruri cu rol dramaturgic în construcția
IN
DE
narativă.
IC
b
HN
Filmele nominalizate vor fi proiectate în această toamnă într-o secțiune specială a

TE
Si
L
Festivalului Internațional, care va avea loc la București în luna noiembrie. În cadrul acestuia, juriul
IU
EG
L
va acorda Premiul „UrbanEye”, în valoare de 500 de euro, pentru cel mai bun film.
CO
În competiție pot fi înscrise filme din următoarele categorii: documentare, ficțiune,
11
experimentale, animație, care abordează și interpretează creativ subiecte legate de contextul
arhitectural-urbanistic românesc. […]
Proiectul „UrbanEye” a fost inițiat în 2014 ca platformă de discuție prin intermediul filmului,
pe tema arhitecturii și a orașului, atât pentru profesioniștii din domeniu, cât și pentru publicul larg.
51
U
Activitatea principală este organizarea primului festival de film din România care promovează
BI
SI
discuția despre mediul construit și viața urbană. „UrbanEye” încurajează realizarea de filme
UM
inspirate din realitatea arhitectural-urbană românească, printr-o secțiune specială în cadrul
AN
festivalului.
ZI
RE
(www.dilemaveche.ro)
TE
-
RA
TA
EN
citat:
IM

AL
u
E

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
2. Care este opinia ta despre necesitatea organizării unor concursuri de film? Motivează-ţi răspunsul.
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 14
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
L-am descoperit pe tânărul scriitor Augustin Cupşa pe Facebook când un prieten virtual, la
IM
AL
a cărui părere ţin, l-a menţionat în mod laudativ. Am devenit astfel atentă şi curioasă, am căutat în
IE
TR
iu
librării ultima sa carte, pe care am citit-o „dintr-o suflare”, într-o după-amiază […]:
US
D
— Faptul că eşti medic psihiatru te ajută la creionarea personajelor sau există o linie
IN
DE
de demarcaţie clară între profesie şi scris?

IC
b
HN
— Psihiatria m-a îmbogăţit mental şi m-a disciplinat, am văzut o mulţime de situaţii de viaţă
TE
Si
L
şi într-o oarecare măsură am aflat cum gândesc oamenii, nu poţi niciodată să afli tot şi să ştii tot ce
IU
EG
L
e în capul cuiva şi, cu cât ştii mai mult, cu atât îţi dai seama că oamenii sunt imprevizibili şi greu de
CO
înţeles în întregime. Nu am proze cu spitalul sau cu pacienţi, ştiu că unii psihiatri scriitori au o mare
11
bucurie să scrie cărţi despre treburile astea, nu mi-a venit niciodată să fac aşa ceva. Tematica asta
psihiatrică în prozele mele are ponderea pe care o găseşti şi în cărţile altor scriitori care nu au
nimic de-a face cu psihiatria – e accidentală şi schematică, aşa cum e în viaţa oricărui om.
— Ce literatură citeşti?
51
U
— Literatură străină, în special, şi destulă literatură de specialitate – articole, cărţi de
BI
SI
psihologie, de psihiatrie, dar şi de antropologie, sociologie şi etologie.
UM
(Gabi Morozov, Augustin Cupşa: „Literatura are funcţia de a mă apropia de alţi oameni, dar
AN
un anume fel de oameni”, www.bookhub.ro)

ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA

EN
IM
AL

u
E
RI
ST
2. Care este opinia ta despre importanţa recomandărilor de lectură? Motivează-ţi răspunsul.

DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 15
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Fac parte dintr-o echipă care a trebuit să ducă la bun sfârșit o operațiune în zece zile. Am fi
IM
AL
putut spune că am reușit dacă, după modificările noastre, pe ecran ar apărea o floarea-soarelui
IE
TR
iu
(frumoasă, galbenă). Nu e așa simplu cum pare. […]
US
D
După șapte zile am ajuns să avem o primă variantă funcțională a aplicației; dar, acolo unde
IN
DE
ar fi trebuit să fie floarea-soarelui, a apărut o pată neagră. Ne-am chinuit câteva ore să ne dăm
IC
b
HN
seama care e problema, dar nu am reușit.

TE
Si
L
Ideea „revoluționară” care ne-a venit a fost să renunțăm la tot ce am făcut și să o luăm de
IU
EG
L
la capăt. Am progresat mult mai repede și la finalul celei de-a noua zile am fost aproape gata, dar
CO
am avut o nouă surpriză; nu am mai putut avansa. Am chemat un expert […]. Nu i-a ieșit ... […]
11
Faptul că am renunțat la abordările greșite, deși ni s-a părut că suntem aproape de soluție,
ne-a salvat. Acum știm că orice continuare a eforturilor în direcțiile respective ar fi fost inutilă.
Astfel de întâmplări au loc în fiecare zi. Nevoia de consecvență este mare; există o presiune
a societății pentru consecvență și acest lucru nu este întotdeauna bun. De cele mai multe ori ne este
51
U
foarte greu să recunoaștem că am greșit (mai ales dacă trebuie să o facem în fața altora) și insistăm
BI
SI
să continuăm, deși șansele obținerii unui rezultat satisfăcător sunt foarte mici. Dacă recunoaștem că
UM
am greșit și vrem o nouă abordare, atunci „binevoitorii” din jur nu ezită să ne spună: „dar ai zis că ...”
AN
(Mihai Scorţaru, Arta de a te opri, www.gazeta.info.ro)

ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA
EN
IM
AL
u
E
RI
ST
2. Care este opinia ta despre necesitatea recunoaşterii greşelilor? Motivează-ţi răspunsul.

DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 16
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Articolul 2 – Scop şi domeniu de aplicare
IM
AL
(1) Prezenta lege are ca scop stabilirea condiţiilor de furnizare a serviciilor societăţii
IE
TR
informaţionale, precum şi prevederea ca infracţiuni a unor fapte săvârşite în legătură cu securitatea
iu
US
D
domeniilor utilizate în comerţul electronic, emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică

IN
DE
şi cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de operaţiuni financiare, pentru

IC
b
HN
asigurarea unui cadru favorabil liberei circulaţii şi dezvoltării în condiţii de securitate a acestor
TE
Si
L
servicii.
IU
EG
L
(2) Nu constituie servicii ale societăţii informaţionale, în sensul prezentei legi, activităţile
CO
care nu întrunesc elementele definiţiei prevăzute la art. 1 pct. 1, în special următoarele:
11
a) oferta de servicii care necesită prezenţa fizică a furnizorului şi a destinatarului, chiar
dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice;
b) oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale de către destinatar,
chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice;
51
U
c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentată destinatarului prin transmiterea
BI
SI
informaţiei la cererea individuală a acestuia şi care este destinată recepţiei simultane de către un
UM
număr nelimitat de persoane (punct-multipunct); […].
AN
(Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic)

ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA

EN
IM
AL

u
E
RI
ST
2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoaşterii legii comerţului electronic? Motivează-ţi
DU
bi
răspunsul.
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 17
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Articolul 2 […]
IM
AL
(2) Comunicaţiilor audiovizuale comerciale difuzate în cadrul serviciilor de programe
IE
TR
iu
audiovizuale le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, ale Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu
US
D
modificările şi completările ulterioare, precum şi normele de reglementare emise în aplicarea

IN
DE
acesteia.
IC
b
HN
Articolul 3
TE
Si
L
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

IU
LEG
a) publicitate – orice formă de prezentare a unei activităţi comerciale, industriale, artizanale

CO
sau liberale, în scopul promovării vânzării de bunuri ori servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi şi
11
obligaţii;
b) publicitate înşelătoare – publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de
prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau
contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul
51
U
economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent;
BI
SI
c) publicitate comparativă – publicitatea care identifică în mod explicit sau implicit un
UM
concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta;
AN
d) comerciant – persoană fizică sau juridică ce acţionează în scopuri care se încadrează în

ZI
RE
activitatea sa comercială, industrială, artizanală ori liberală şi orice persoană care acţionează în
TE
-
numele şi pe seama comerciantului; […].

RA
TA
(Legea nr. 150/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă)

EN
IM
AL
u
E
citat:
RI

ST
DU
bi
l
IN

ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
2. Care este opinia ta despre rolul publicităţii? Motivează-ţi răspunsul.

er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 18
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
În luna februarie, rece şi în general cenuşie, există un loc care timp de două săptămâni pe
IM
AL
an se transformă într-un imens studio foto multicolor, care atrage aproape un milion de „fotografi”.
IE
TR
Studioul se numeşte „Veneţia”, iar şedinţa foto: „Carnavalul”.
iu
US
D
Veneţia este oricum extrem de fotogenică în orice anotimp şi atât de mitraliată fotografic
IN
DE
încât, dacă aparatele ar folosi gloanţe, oraşul ar fi fost ciuruit sau deja prăbuşit în apele lagunei! În
IC
b
HN
perioada festivalului, se adaugă sarea şi piperul: costumele şi măştile, defilând pe străduţele

TE
Si
L
înguste spre scena centrală, Piaţa San Marco. Toata lumea fotografiază, parcă este o competiţie
IU
EG
L
de masă cu participare obligatorie. Chiar şi personajele costumate fotografiază, creând punţi

CO
temporale incredibile: prinţese sau aristocraţi din secolul al XVIII-lea utilizează cu graţie mici şi
11
elegante aparate compacte sau chiar SLR-uri.
Sigur că nu toţi turiştii sunt „fotografi” în adevăratul sens al cuvântului, dar frenezia cu care
aceştia, aproape fără excepţie, „trag” non-stop în toate direcţiile mă face să folosesc termenul
generic de „fotograf” pentru toţi oamenii care fotografiază, indiferent de calitatea echipamentelor şi
51
U
de nivelul cunoştinţelor.
BI
SI
De ce am fotografiat mai mult oameni care fotografiază decât superbele costume şi măşti
UM
extrase din contextul învălmăşelii generale? În primul rând, există probabil milioane de fotografii
AN
impecabile cu costume şi măşti veneţiene; nu am considerat că pot veni cu ceva nou. În al doilea
ZI
RE
rând, mi s-a părut că toţi aceşti oameni sunt personaje ale spectacolului şi nu simpli spectatori. În
TE
-
al treilea rând, pentru că la Carnaval este mult mai uşor să ai fotograf în cadru decât să nu-l ai.
RA
TA
(Helmut Ignat, No foto la Veneţia, în Photomagazine, nr. 61/2011)

EN
IM
AL
u
E
RI
citat:
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
2. Care este opinia ta despre rolul fotografiilor în cadrul unor festivaluri? Motivează-ţi răspunsul.
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 19
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Oglinda
IM
AL
Iniţial, suprafaţa netedă a unei ape reflectând imagini (aşadar, chipul omenesc), oglinda
IE
TR
devine un obiect fabricat (din piatră şlefuită, din metal, mai ales argint, în fine din sticlă argintată),
iu
US
D
dar totodată şi materie mitologică, prin miracolul de a-i oferi omului propriul lui chip; de acolo, şi
IN
DE
miturile având la bază fie superstiţii thanatofobe, fie simbolistica inexplicabilei reflectări care
IC
b
HN
vehiculează ideea de magie conţinută de oglindă. […]

TE
Si
L
În folclorul românesc sunt oglinzi fermecate, cum are Frumoasa-Lumii (în basmul
IU
EG
L
„Zâna Steliana” – cules de T. Pamfile) care fac selecţie estetică printre fetele din lume; în
CO
astrologie, există o oglindă magică în care astrologii susţineau că pot vedea fie imagini din viitor,
11
fie imaginea mai multor evenimente sincronice, petrecute la mari distanţe spaţiale.
Oglinda funerară. În superstiţie există credinţa, din India şi din Grecia, că e oprit să-ţi vezi
chipul reflectat (iniţial, în apă), întrucât duhurile apei îi pot fura sufletul celui care se oglindeşte şi,
rămas fără suflet, omul moare; în mitologie: J. G. Frazer consideră că mitul lui Narcis, care moare
51
U
pedepsit fiindcă îşi contemplase chipul în oglinda apei, a pornit de la această superstiţie a
BI
SI
interzicerii oglindirii; tot el explica, prin aceeaşi superstiţie, obiceiul acoperirii oglinzilor în casa unui
UM
defunct: sufletul acestuia, proiectat ca reflex al oglindirii, ar putea fi răpit de umbra destinată să
AN
rătăcească până la înmormântare.

ZI
RE
(Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală)

TE
-
RA
TA
EN
citat:
IM

AL
u
E

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
2. Care este opinia ta despre rolul cunoaşterii tradiţiilor/superstiţiilor? Motivează-ţi răspunsul.

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 20
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Dintre toate camerele, în bucătărie, aceste trucuri de decor pot avea cel mai mare impact
IM
AL
vizual. Mobila de bucătărie şi amenajarea bucătăriilor vine după nişte şabloane, după nişte tipare,
IE
TR
deseori plictisitoare şi monotone, care fac ca toate bucătăriile „obişnuite” să semene unele cu
iu
US
D
altele, fără niciun pic de personalitate.

IN
DE
1. Triunghiul de lucru – distanţa dintre aragaz, chiuveta şi frigider – trebuie să fie cât mai
IC
b
HN
mic posibil. Şi, ca regulă, frigiderul ar trebui să fie mai aproape de intrarea în bucătărie.
TE
Si
L
2. Du-te pe înălţime. Nu există limită la organizarea pe verticală din bucătărie. Dulapurile

IU
EG
L
înalte nu trebuie evitate, pentru că oferă mai mult spaţiu de stocare şi te ajută să ai o bucătărie
CO
organizată.
11
3. Acordă maximă atenţie chiuvetei şi detaliilor tehnice ale acesteia. Chiuveta din bucătărie
este unul dintre cele mai importante elemente de decor şi cele care fac din această încăpere una
specială şi cu un aer sofisticat. Deci, investeşte într-o chiuveta de excepţie. Chiuveta din bucătărie
trebuie să fie mare, funcţională, solidă, bine amplasată şi cu o baterie care să-ţi permită să o
51
U
foloseşti în toate condiţiile.
BI
SI
(Otilia Ignat, 7 trucuri de decor pentru ca bucătăria ta să fie ca cele din reviste,
UM
în Casa şi grădina, nr. 7/2016)
AN
ZI
RE
TE
citat:
-
RA

TA
EN

IM
AL
u
E
RI
2. Care este opinia ta despre importanţa decorării casei într-un mod original? Motivează-ţi răspunsul.
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 21
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Denumire ştiinţifică pentru piciorul-cocoşului este „Ranunculus”. Este o floare perenă şi
IM
AL
face parte dintr-o pleiadă de mai bine de 400 de specii. Rădăcina este cea care dă numele florii,
IE
TR
iu
având forma piciorului de cocoş. Este o rădăcină cărnoasă ca nişte gheare. Una din condiţiile
US
D
pentru a avea flori frumoase este plantarea acesteia la 5 – 10 centimetri în pământ, niciodată mai
IN
DE
mult. Piciorul-cocoşului creste relativ înaltă, având ca medie înălţimi de circa 50 de centimetri.
IC
b
HN
Daca vrei piciorul-cocoşului în grădină sau în ghivece, află că are nevoie de multă lumină.
TE
Si
L
Planta trebuie să stea în plin soare ca o condiţie pentru sănătatea şi înflorirea bogată a plantei.
IU
EG
L
Este rezistentă şi suportă şi temperaturi ridicate şi geruri, iarna, dar temperatura ideală este 26 de
CO
grade.
11
Speciile cultivate ca plante ornamentale au florile mari, în formă de trandafir, într-o gamă
largă de culori, de la alb, galben, roşu, roz, oranj şi arămiu, cu mijloc negru sau galben. Înfloresc în
aprilie – mai şi, deseori, au o a doua înflorire dacă florile trecute sunt rupte, la finalul lui iulie,
începutul lui august.
51
U
Ranunculus are nevoie de pământ bogat în minerale, cu drenaj bun. Are nevoie de apă
BI
SI
multă, la ore răcoroase, dimineaţa pentru că pământul nu trebuie să se usuce niciodată. Udările se
UM
răresc când frunzele se îngălbenesc. Nu se mai udă în perioada de repaus, toamna şi iarna, chiar
AN
dacă stă în casă, în ghiveci.

ZI
RE
Pentru a înflori bogat cu flori mari şi intens colorate, planta trebuie fertilizată. Se fertilizează
TE
-
solul înainte de plantare şi se administrează un îngrăşământ lichid când plantele sunt în creştere.
RA
TA
(Otilia Ignat, Piciorul-cocoşului, floare din buchetul mireselor,

EN
în Casa şi grădina, nr. 7/2016)

IM
AL
u
E
RI
ST
citat:
DU
bi

l
IN
ra
_o
na
ma
DE

ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
2. Care este opinia ta despre rolul cunoaşterii modului în care se îngrijeşte o plantă? Motivează-ţi
UL
Li
A_
răspunsul.
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 22
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Nu cumva pentru a fi „fericit” – în limitele existenţei pământeşti – trebuie să asumi
IM
AL
normalitatea nefericirii, patosul insatisfacţiei cotidiene, orizontul îndepărtat şi cerul mohorât al
IE
TR
lumescului? („Fericiţi cei ce plâng …”) Cu alte cuvinte, nu e mai înţelept şi mai igienic să observi că
iu
US
D
fericirea e altfel decât credem îndeobște, altundeva decât în spaţiul „exigenţelor“ curente ale
IN
DE
„proiectelor” noastre de viaţă? Nu întâmplător, latinescul „beatus” („fericit”) a dat, în româneşte,

IC
b
HN
„biet”. Fericirea omenească nu poate fi decât o biată fericire, omul nu poate fi decât un biet om.
TE
Si
L
Până şi nefericirea lui nu e decât o biată nefericire.

IU
EG
L
Dacă mă întrebaţi, aşadar, despre fericire, nu vă pot spune decât că sunt temeinic nefericit,
CO
mereu şi parcă din ce în ce mai nefericit […]. Fac mereu, ca apostolul, răul pe care nu-l voiesc şi
11
nu fac binele pe care îl voiesc. Fac rău celor pe care îi iubesc, mă confrunt clipă de clipă cu răul
din mine, cu demisiile şi strâmbătăţile mele, cu limite inconturnabile şi speranţe utopice, cu eşecuri,
iluzii şi rătăciri. Nu ştiu să-mi domin vârsta şi şubrezelile, n-am vocaţia opţiunii radicale, n-am
învăţat, în 60 de ani de viaţă, să-mi administrez singurătatea, deşi trăiesc, de mult, sub seducţia ei.
51
U
În plus, am aerul că aş avea ceva de spus, că am soluţii. Mi se cere, adesea, un discurs edificator,
BI
SI
pe care mă căznesc să-l asum, stingherit, trăgând cu ochiul la gheara imposturii. N-am decât o
UM
încurajare: […] că temporalitatea, adică mediul natural al vieţii noastre, nu (mai) îngăduie afecte şi
AN
împliniri stabile: trebuie să te bucuri ca şi cum nu te-ai bucura, să plângi ca şi cum n-ai plânge, să
ZI
RE
ai ca şi când n-ai avea. Atât ni se permite (şi nu e puţin lucru): să fim fericiţi ca şi cum n-am fi, şi să
TE
-
fim nefericiţi ca şi cum am fi fericiţi. În acest „ca şi cum” şi în acest „ca şi cum nu” stă un început de
RA
TA
aşezare sufletească, de calm interior. Mai mult nu se poate aştepta de la nimeni …

EN
(Andrei Pleşu, O temă inactuală: fericirea, în Dilema veche, nr. 554/2014)

IM
AL
u
E
RI
citat:
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
2. Care este opinia ta despre rolul conştientizării propriilor emoţii? Motivează-ţi răspunsul.
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 23
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
La nivel european, sectorul cafelei a trecut, în ultimii ani, de la comercializări „bulk” la o
IM
AL
piaţă preocupată de calitate şi sustenabilitate, cu un public conștient de implicaţiile privind
IE
TR
schimbările climatice şi impactul asupra mediului, al producţiei extensive. Aprecierea calităţii
iu
US
D
cafelei nu se mai face doar în baza băuturii preparate din ea, ci în baza evaluării întregului drum
IN
DE
parcurs de acesta – de la cultivator, la procesator şi la distribuitor.

IC
b
HN
Cafeaua a trecut astfel din zona produselor de bază (a comodităților), într-o zonă a
TE
Si
L
specialiștilor, a produselor premium, noile tendinţe scoţând la lumină sortimente noi, moduri
IU
EG
L
inovatoare de preparare şi reţete care să pună în valoare gusturile şi sortimentele.

CO
Cu toate acestea, România se află pe locul 26 în clasamentul european al consumului de
11
cafea cu o medie anuală de doar 2,3 kilograme, comparativ cu media europeană de 4 kilograme,
fără ca aceste statistici să cunoască modificări substanțiale în ceea ce priveşte volumul, în ultimii
ani. Scăderea uşoară a accizelor la cafea şi reducerea TVA nu a avut drept consecinţă directă
creşterea cantităţii consumate, ci, eventual, o creştere a calităţii solicitate de către consumatori.
51
U
Potențialul acestui segment este însă bine intuit de companii naționale şi internaționale
BI
SI
care caută să îşi extindă afacerile pe piaţa cafelei, fie prin completarea gamelor de produse din
UM
portofoliu cu produse dedicate acestui domeniu, fie prin crearea de noi soluţii dedicate
AN
consumatorilor de cafea – accesorii, locaţii inedite pentru servirea cafelei, servicii de calitate care
ZI
RE
creează adevărate experienţe de savurare a cafelei.

TE
-
(Gabriela Bercea, Aroma de cafea a pieţei de HoReCa,

RA
TA
în Gastromedia, iunie-iulie 2016)

EN
IM
AL
u
E
citat:
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
2. Care este opinia ta despre rolul studiilor de piaţă în dezvoltarea unui proiect? Motivează-ţi
it
_l
Si
TE
si
răspunsul.
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 24
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Roșia („pătlăgica roșie” sau mai rar „tomata”), numită științific „Solanum lycopersicum”, este
IM
AL
o plantă din familia Solanaceae, apropiată pe linie genetică de următoarele plante, de asemenea
IE
TR
iu
originare din „Lumea Nouă”, tutun, ardei, cartof, vânătă […]. Roșia este o plantă nativă a sudului
US
D
Americii de Nord și nordului Americii de Sud, având un areal natural de extindere din centrul
IN
DE
Mexicului până în Peru.

IC
b
HN
Este o plantă perenă, crescută adesea în climate temperate ca o plantă anuală, atingând
TE
Si
L
frecvent între 1 m și 3 m înălțime, cu un trunchi mai mult ierbos, care crește de cele mai multe ori,
IU
EG
L
ca orice altă plantă cățărătoare, pe tulpinile altor plante, pe bețe sau garduri. […]
CO
Cuvântul „tomată”, respectiv toate variantele sale din spaniolă, din engleză și din alte limbi,
11
este un cuvânt derivat din limba populațiilor mezo-americane Nahua: „tomatl”. Numele științific al
plantei, care provine din latină, „lycopersicum”, semnifică „piersică-lup”, conform „lyco” – lup și
„persicum” – piersic(ă).
Din punct de vedere botanic roșia este un fruct. În anul 1893, Curtea Supremă a Statelor
51
U
Unite ale Americii, în mod unanim, a decis că, la colectarea taxelor vamale, roșiile trebuie
BI
SI
considerate legume (deși curtea a trecut în revistă faptul că, din punct de vedere botanic, roșiile
UM
sunt fructe). În anul 2001, Uniunea Europeană a decis oficial că roșia este fruct, și nu legumă.
AN
(www.wikipedia.org)
ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA

EN
IM
AL

u
E
RI
ST
2. Care este opinia ta despre importanţa consumului de legume şi fructe? Motivează-ţi răspunsul.
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 25
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Mulţi ar fi tentaţi să creadă că brioşa este un capriciu al gurmanzilor patiseri parizieni,
IM
AL
totuna cu madlena lui Proust. E adevărat că madlena, înrudită cu „muffinul” britanic, este o
IE
TR
iu
prăjitură numai bună pentru nostalgicii porniţi în căutarea timpului pierdut. Brioşa, în schimb, cu
US
D
aluatul ei făcut cu drojdie şi făină grosieră, cu ouă şi unt cât cuprinde, care-i dau coaja aceea atât
IN
DE
de apetisantă şi crocantă, peste care străluceşte glazura finală de ou, este mult mai săţioasă şi are
IC
b
HN
un traseu mult mai direct prin labirintul gastronomiei europene, pornind din bucătăriile plebei şi
TE
Si
L
ajungând, în cele din urmă, pe tava unui mic dejun princiar.

IU
EG
L
„Burtă impunătoare”. În ciuda numelui franţuzit, brioşa este considerată o „viennoiserie”,

CO
adică o specialitate exportată din Imperiu, de la Viena. Aceste produse de patiserie vieneză se
11
mâncau, de regulă, la micul dejun sau ca gustare. Ele au devenit populare în Franţa la sfârşitul
anilor 1830, când August Zang (1807-1888), om de afaceri şi întemeietor al unui cotidian vienez,
care apare şi astăzi, şi-a deschis o Boulangerie Viennoise în Paris. Aici a pus în vânzare pentru
prima dată kipfel, croissantul, dar şi alte viennoiseries. Însă brioşa nu a fost invenţia lui.
51
U
Cuvântul „brioşă” este atestat pentru prima dată în 1404 […], când apărea nu doar în
BI
SI
vocabular, ci şi pe masa francezilor de rând. A revenit apoi constant pe buzele francezilor. Era
UM
pe-atunci, după cum se spune în dicţionarul lui Cotgrave (1611), un sortiment de pâine cu
AN
condimente. Când Marie-Antoinette spunea odioasa şi istorica frază: „Dacă n-au pâine, să
ZI
RE
mănânce brioşe”, ea chiar credea că preţul celor două este acelaşi. Mai ales că, în afara ouălor şi
TE
-
untului, compoziţia era cam aceeaşi. Ulterior, când pâinea a început să fie tot mai proastă şi untul
RA
TA
tot mai scump, brioşa era asociată cu luxul şi cu traiul bun. Nu întâmplător, unul dintre sensurile pe
EN
care le capătă la începutul secolului trecut în limba franceză este de „burtă impunătoare”.
IM
AL
(Daniela Şerb, Brioşa, parte a unui mic-dejun imperial, în Historia, nr. 174/2016)
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
citat:
_o
na
ma
DE

ro
a_
ur
IC
at
er
HN

it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
2. Care este opinia ta despre rolul cunoaşterii istoriei unor produse? Motivează-ţi răspunsul.
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 26
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
„Furcile caudine” (lat.) – caudine vine de la numele unui vechi orăşel din Italia: Caudium, în
IM
AL
apropierea căruia era un defileu muntos, pe care romanii îl botezaseră Caudinae Furcae (Furcile
IE
TR
iu
caudine) sau Caudinae Fauces (Strâmtoarea Caudină), azi valea Arpaia. Dar numele acestor chei
US
D
IN
muntoase ar fi rămas desigur necunoscut dacă Pontius Herennius, generalul unui popor foarte
DE
mândru – samniţii – n-ar fi aplicat romanilor, cu care se războiau de mult, tratamentul cel mai
IC
b
HN
ruşinos din toată istoria lor militară. Faptele s-au petrecut în anul 321 (î.e.n.) şi sunt povestite de
TE
Si
L
Titus Livius în Curtea IX – „De la fondarea Romei”.

IU
EG
Samniţii, vlăguiţi de atâtea bătălii, au restituit romanilor toată prada luată de la ei timp de 20
L
CO
de ani, le-au trimis şi toţi prizonierii înapoi şi le-au cerut pace. Romanii au acceptat ploconul, dar
11
le-au refuzat pacea. Mânios faţă de această lipsă de mărinimie, Pontius Herennius a atras,
printr-un şiretlic, oştile romane în defileul numit „Furcile caudine” şi nu le-a îngăduit să iasă din
această capcană decât după ce au depus armele şi veşmintele şi după ce au trecut sub un jug, în
strigătele de ocară ale trupelor samnite.
51
Expresia „a trece prin furcile caudine” a intrat în toate limbile spre a desemna acceptarea,
U
BI
de nevoie, a unor condiţii grele, înjositoare.
SI
(I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre) UM
AN
ZI
RE
TE
citat:
-

RA
TA
EN

IM
AL
u
E
RI
2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii unor expresii de circulaţie universală?
ST
DU
Motivează-ţi răspunsul.
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 27
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Să trăieşti Mimilică dragă, şi să fii bună, să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu
-
TA
EN
pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că mai întâi cei
IM
AL
răi nu pot fi iubiţi, şi-al doilea … al doilea … de! norocul şi celelalte „pere mălăieţe”, care se
IE
TR
iu
aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora n-ai nicio stăpânire şi
US
D
IN
nicio putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când
DE
ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este o operă de fiecare clipă, – când pierzi răbdarea,
IC
b
HN
TE
împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o iei de la început. De aceea şi vezi aşa de puţini oameni
Si
L
IU
fericiţi … Atâţia cât merită. […]

EG
L
CO
Se ştie că durerea e un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi
din durerile altora. Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce să vrei. Şi văd c-ai
11
început să ştii asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări
şi să-ţi cauţi singură drumul cel adevărat!
Aşa, Mimilică dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă
51
şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei
U
BI
răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deşteptăciunea te îndeamnă să strigi: „Uitaţi-vă la
SI
mine!” Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău aceasta: Să nu faci nicio faptă a UM
cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic,
AN
ZI
nici mulţumire deplină, ca o conştiinţă curată.

RE
TE
Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi de 50 de ani ai s-o înţelegi mai bine. Să dea
-
RA
Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi.

TA
Te îmbrăţişează cu drag,
EN
IM
Al. Vlahuţă
AL
Când ai împlinit şaptesprezece ani

u
E
RI
(www.hyperliteratura.ro)
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
citat:
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
2. Care este opinia ta despre importanţa autoanalizei? Motivează-ţi răspunsul.

CO
Proba A
28 august 2017
11
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 28
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Fotografia nu înseamnă doar momentul apăsării pe buton, ci întreaga experiență care te
-
TA
EN
duce acolo și, de acolo, încă mai departe. Ca orice parte a întregului, și apăsarea pe buton posedă
IM
AL
importanța ei fundamentală, nici mai mare, nici mai mică. În rândurile de mai jos vom vorbi despre
IE
TR
iu
fotografia nocturnă și despre o modalitate puțin mai specială de abordare a ei.
US
D
IN
Totul pornește de la aceea că, atunci când vrem să realizăm o expunere lungă pe timp de
DE
noapte pentru a capta fascinantele dâre cosmice pe care le trasează stelele în neabătutul lor
IC
b
HN
TE
traseu, ne confruntăm cu spinoasa problemă a zgomotului de imagine. Limitările inerente ale

Si
L
IU
senzorului, amplificate de supraîncălzirea sa și de prezenţa pixelilor fierbinți sau morţi, fac

EG
L
CO
imposibilă obţinerea unei fotografii care să nu fie infestată de acest veritabil pojar vizual. Prin
urmare, în loc să facem o singură fotografie cu timp de expunere de jumătate de oră, ieșim în mult
11
mai mare câștig dacă facem șaizeci, expuse preţ de jumătate de minut, pe care le îmbinăm ulterior
într-un software special.
(Andrei Baciu, Fotografia nocturnă, în Photomagazine, nr. 58/2011)
51
U
BI
SI
citat:
UM
AN
ZI
RE
TE
-
RA
2. Care este opinia ta despre rolul fotografiilor? Motivează-ţi răspunsul.

TA
EN
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 29
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
CAPITOLUL III – Drepturile consumatorului
IM
AL
Articolul 9 – Vânzătorul este răspunzător faţă de consumator pentru orice lipsă a
IE
TR
iu
conformităţii existentă la momentul când au fost livrate produsele.
US
D
Articolul 10 – În cazul lipsei conformităţii, consumatorul are dreptul de a solicita

IN
DE
vânzătorului să i se aducă produsul la conformitate, fără plată, prin reparare sau înlocuire, conform
IC
b
HN
art. 11, sau să beneficieze de reducerea corespunzătoare a preţului ori de rezoluţia contractului
TE
Si
L
privind acest produs, în condiţiile art. 13 şi 14.

IU
EG
L
Articolul 11 – (1) În cazul lipsei conformităţii, consumatorul are dreptul de a solicita

CO
vânzătorului în primul rând repararea produsului sau are dreptul de a solicita înlocuirea produsului,
11
în fiecare caz fără plată, cu excepţia situaţiei în care măsura este imposibilă sau disproporţionată.
(2) O măsură reparatorie va fi considerată ca disproporţionată, dacă ea impune
vânzătorului costuri care sunt nerezonabile în comparaţie cu cealaltă măsură reparatorie,
luându-se în considerare:
51
U
a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele dacă nu ar fi existat lipsa de conformitate;
BI
SI
b) importanţa lipsei de conformitate;
UM
c) dacă cealaltă măsură reparatorie ar putea fi realizată fără un inconvenient semnificativ
AN
pentru consumator.
ZI
RE
(Legea nr. 449/2003)

TE
-
RA
TA
EN
citat:
IM

AL
u
E

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
2. Care este opinia ta despre rolul respectării drepturilor consumatorilor? Motivează-ţi răspunsul.
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 30
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
„Ceaiul este o religie a artei de a trăi”, spunea Okakura Kakuzo în „Cartea ceaiului”. Istoria
IM
AL
ceaiului se confundă pe alocuri cu cea a culturii Extremului Orient, unde băutura preparată din
IE
TR
„Camelis sinesis” încălzea serile mogulilor, dar şi bolul celui mai sărman călugăr zen. Desigur,
iu
US
D
istoria fierturilor, a infuziilor (adică aşa numitele tisane) sau a poţiunilor magice din ierburi, adică
IN
DE
ceea ce numim impropriu „ceai de plante”, se pierde în negura timpurilor, dar a trebuit să treacă o
IC
b
HN
vreme pentru a aprecia o ceaşcă de ceai veritabil pentru savoarea ei, din care s-au născut atâtea
TE
Si
L
haiku-uri.
IU
EG
L
După apă, este cea mai întâlnită băutură. A devenit popular în timpul dinastiei Tang
CO
(618-907) care a cucerit puterea după declinul efemerei dinastii Sui. Primii ani ai noii ere imperiale
11
au fost consideraţi de mulţi o perioadă de aur a culturii chinezeşti.
Ceaiul a fost adus în Europa de misionarii portughezi şi de neguţători în secolul al XVI-lea,
devenind nelipsit de pe mesele englezilor în secolul următor. Ei sunt cei care trec la producţia
industrială a ceaiului negru, pe care l-au combinat mai apoi cu diverse petale de flori sau esenţe
51
U
pentru a-i amesteca tăria cu o infinitate de arome. Ceaiul conţine substanţe care stimulează
BI
SI
concentrarea […]. A fost atât de îndrăgit că a născut ritualuri, stampe, picturi şi o întreagă
UM
bibliotecă de poezie.
AN
(Daniela Şerb, O istorie scrisă cu frunză de ceai)

ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA
EN
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
2. Care este opinia ta despre rolul ceaiului? Motivează-ţi răspunsul.

l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 31
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
CAPITOLUL VI – Garanţii
IM
AL
Articolul 19 – Garanţia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant, în
IE
TR
condiţiile specificate în declaraţiile referitoare la garanţie şi în publicitatea aferentă.
iu
US
D
Articolul 20 – (1) Garanţia trebuie să cuprindă menţiuni cu privire la drepturile conferite prin
IN
DE
lege consumatorului şi să ateste în mod clar că aceste drepturi nu sunt afectate prin garanţia
IC
b
HN
oferită.
TE
Si
L
(2) Garanţia trebuie să precizeze elementele de identificare a produsului, termenul de

IU
EG
L
garanţie, durata medie de utilizare, modalităţile de asigurare a garanţiei – întreţinere, reparare,

CO
înlocuire şi termenul de realizare a acestora, inclusiv denumirea şi adresa vânzătorului şi ale
11
unităţii specializate de service.
(3) Garanţia trebuie redactată în termeni simpli şi uşor de înţeles.
Articolul 21 – (1) La cererea consumatorului, garanţia va fi oferită în scris sau pe orice alt
suport durabil, disponibil şi accesibil acestuia.
51
U
(2) În cazul în care garanţia nu respectă prevederile alin. (1) şi ale art. 20, valabilitatea
BI
SI
acesteia nu este afectată, consumatorul având dreptul de a solicita vânzătorului îndeplinirea
UM
condiţiilor incluse în declaraţiile referitoare la garanţie.
AN
Articolul 22 – (1) Clauzele contractuale sau înţelegerile încheiate între vânzător şi

ZI
RE
consumator înainte ca lipsa de conformitate să fie cunoscută de consumator şi comunicată

TE
-
vânzătorului, care limitează sau înlătură, direct ori indirect, drepturile consumatorului prevăzute de
RA
TA
prezenta lege, sunt nule de drept.

EN
(Legea nr. 449/2003 privind drepturile consumatorilor)

IM
AL
u
E
RI
ST
citat:
DU
bi

l
IN
ra
_o
na
ma
DE

ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
2. Care este opinia ta despre importanţa garanţiei? Motivează-ţi răspunsul.

UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 32
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
# EMOJIPLAY
IM
AL
IE
Vinovat de acest spectacol este din nou Gigi Căciuleanu, neobositul Gigi Căciuleanu, la
TR
iu
US
care creațiile curg într-un ritm amețitor. De astă dată, a abordat o realitate a chiar zilei de astăzi, o
D
IN
realitate inexistentă până ieri, aceea a comunicării generației celei mai tinere, prin pictograme
DE
IC
b
(simboluri ale unor expresii) și prin texte trunchiate care nu trebuie citite, ci descifrate, deoarece
HN
TE
sunt prescurtări prestabilite sau create pe loc. Ca de exemplu, VILEP, adică = Vă invităm la
Si
L
IU
EMOJIPLAY. Este vorba de spectacolul #EMOJIPLAY, pus în scenă de Gigi Căciuleanu la

EG
L
CO
Teatrul Excelsior, cu dansatorii Ana Vișan, Irina Strungăreanu, Adrian Nour și Alexandru Călin, în
alternanță cu Bianca Bor și Vlad Troncea și asistat coregrafic de Lelia Marcu-Vladu. Această lume
11
tridimensională a corpurilor în mișcare întră în dialog, în spectacol, cu lumea semnelor, cu
semnificațiile lor incluse și cu lumea prescurtărilor ce se cer descifrate. „Emoji” – simboluri ale unor
expresii au apărut prima oară prin 1998-1999, în Japonia și s-au răspândit repede în lumea
51
noastră globalizată. [...] La conferința de presă a spectacolului, o doamnă mult mai tânără ca mine
U
BI
mi-a spus că fiul ei de 15 ani o întreabă de ce îi scrie pe e-mail atâtea cuvinte și nu face economie
SI
de text, prin prescurtări. Pe cei din generația mea, un astfel de mod de comunicare îi amețește, dar UM
AN
spectacolul lui Gigi Căciuleanu a reușit să mă încânte. De ce ? Foarte simplu. Era foarte bine
ZI
conceput coregrafic raportat la subiect. Era inspirat. Multe mișcări erau frânte, întrerupte,
RE
TE
suspendate în aer.
-
RA
(Liana Tugearu, Evenimente în lumea dansului românesc,

TA
EN
în România literară, nr. 16-17/2017)

IM
AL
u
E
RI
citat:
ST
DU
bi
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
2. Care este opinia ta despre exprimarea stărilor prin dans/spectacol? Motivează-ţi răspunsul.
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 33
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Dacă m-ar fi întrebat cineva, ani la rând, care e cea mai mare frică a mea, aș fi răspuns
IM
AL
că e cea de singurătate. Întotdeauna m-am gândit la asta ca la un blestem și mai toate acțiunile
IE
TR
iu
mele au fost ca să o contracarez. Ca nu cumva să mă găsesc, mai mult de oră-două, doar eu cu
US
D
mine însămi și să simt „întunericul rece“ din jur. „Întunericul rece”, pentru mine, timp îndelungat, a
IN
DE
definit tot ce putea fi mai rău. Lui i se opuneau imagini idilice cu interiorul luminos și cald, invadat
IC
b
HN
de obiecte și ființe omenești prietenoase și îndelung vorbitoare, care te copleșeau cu afecțiunea

TE
Si
L
lor. Astăzi aș zice, poate, te sufocau.

IU
EG
L
Dar a trebuit să treacă mult timp pentru asta. Ideea de „întuneric“ nu mi se mai pare atât
CO
de înspăimântătoare. Pe vremuri, chiar mersul pe stradă, noaptea, mă înspăimânta îngrozitor. Mă
11
simțeam urmărită, aruncam priviri furișe și dese în urmă și, de câte ori le aruncam, simțeam
tupilându-se în urma mea creaturi nocturne amenințătoare [...].
Singurătatea de noapte, afară, în mijlocul intemperiilor, e pentru mine cel mai greu de
stăpânit. Comparativ cu ea, cea de noapte, dar în interior – cea care, altădată, mă făcea să tremur,
51
U
literalmente, de frică –, e floare la ureche. Când eram, cred, prin clasa a XII-a și mama a plecat
BI
SI
de-acasă vreo două nopți, lăsându-mă complet singură, pentru prima dată, a fost un adevărat
UM
coșmar.
AN
(Iaromira Popovici, Întuneric şi singurătate,

ZI
RE
în Dilema veche, nr. 689/2017)

TE
-
RA
TA
EN
citat:
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
2. Care este opinia ta despre teama de singurătate? Motivează-ţi răspunsul.

na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 34
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
IM
Articolul 31
AL
IE
Operatorii de transport/transportatorii autorizaţi vor efectua serviciul de transport public
TR
iu
US
local de persoane prin curse regulate cu respectarea următoarelor obligaţii:

D
IN
1. să asigure afişarea la părţile din faţă şi laterală dreapta ale mijlocului de transport a
DE
IC
b
indicativului şi a capetelor traseului; la partea din spate a mijlocului de transport se va afişa cel
HN
TE
puţin indicativul traseului. Elementele de informare menţionate anterior vor fi iluminate

Si
L
IU
corespunzător pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate scăzută;

EG
L
CO
2. în salonul mijlocului de transport, va fi asigurată informarea publicului călător prin

mijloace vizuale şi sonore cu privire la denumirea staţiei care urmează şi la legăturile cu alte
11
mijloace de transport public local de persoane;
3. să asigure afişarea în salonul mijlocului de transport a numelui conducătorului
acestuia, a hărţii schematice care să permită vizualizarea traseului şi a reţelei de trasee, a
51
instrucţiunilor privind modul de desfăşurare a transportului, a obligaţiilor publicului călător şi a altor
U
BI
informaţii de utilitate publică privind transportul, stabilite prin reglementările în vigoare; [...]
SI
5. în staţiile din programul de circulaţie, să asigure afişarea codului traseului, a UM
AN
intervalelor de succedare a curselor, precum şi a hărţilor simplificate cu indicarea traseelor şi a

ZI
staţiilor pentru informarea publicului călător; [...].

RE
TE
(Regulament-cadru pentru efectuarea transportului public local, 2007)

-
RA
TA
EN
IM
citat:
AL

u
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
2. Care este opinia ta despre utilitatea mijloacelor de transport în comun? Motivează-ţi răspunsul.
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 35
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Capitolul I – Dispoziţii generale
IM
AL
Articolul 1
IE
TR
iu
Ucenicia la locul de muncă reprezintă formarea profesională realizată în baza unui contract
US
D
de ucenicie la locul de muncă.

IN
DE
Articolul 2
IC
b
HN
Ucenicul este persoana fizică încadrată în muncă în baza unui contract de ucenicie la locul
TE
Si
L
de muncă.
IU
LEG
Articolul 3
CO
(1) Angajatorul are obligaţia de a desemna un coordonator de ucenicie pentru formarea
11
profesională a ucenicului realizată în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă.
(2) Coordonatorul de ucenicie este salariat al angajatorului care organizează ucenicia la
locul de muncă.
(3) În cazul în care ucenicia la locul de muncă este organizată de către un întreprinzător
51
U
persoană fizică, în condiţiile legii, coordonatorul de ucenicie este chiar întreprinzătorul persoană
BI
SI
fizică. […]
UM
Articolul 5
AN
(1) Poate fi încadrată ca ucenic în muncă orice persoană fizică ce a împlinit vârsta de
ZI
RE
16 ani, dar nu mai mult de 25 de ani, şi nu deţine o calificare pentru ocupaţia în care se
TE
-
organizează ucenicia la locul de muncă.

RA
TA
(Legea 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată 2011)

EN
IM
AL
u
E
citat:
RI

ST
DU
bi
l
IN

ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
2. Care este opinia ta despre rolul perioadei de ucenicie? Motivează-ţi răspunsul.

_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 36
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Cărțile odată plecate în lume își lasă autorii în spate. S-ar putea ca senzația să fie foarte
IM
AL
asemănătoare cu ceea ce trăiesc părinții când le pleacă copiii de acasă. Nici ei nu mai știu ce să
IE
TR
facă și nici cum să se poarte. [...]
iu
US
D
Oricât de orgolios ar fi un scriitor, el știe că nu poate să schimbe lumea. Ea își va vedea de

IN
DE
viață și cu cartea lui și, cel puțin la fel de bine, și fără ea. Va fi incredibil de frumoasă uneori și
IC
b
HN
imposibil de crudă alteori. Dacă îmi doresc ceva, însă, e să pot salva ceva din lumea mică. Pe care
TE
Si
L
o cunosc și care mi-a fost dată. Așa că aș zice că literatura e mai degrabă mijloc decât scop.
IU
EG
L
În momentul acesta mă bucură mai mult gândul că aș putea să-i conving pe niște tineri
CO
cititori cât de important e să ajungă la cărțile care au fost scrise pentru ei, decât să vreau marea și
11
sarea pentru volumul meu. Pe el l-am scris cât de bine am putut eu și mi-am încheiat socotelile. Va
avea destinul lui, pe care eu nu-l mai pot controla.
Mă gândesc câteodată cum ar fi fost viața mea fără literatură. Nu-mi prea iese exercițiul
ăsta de imaginație. Așa că, dacă ce știu poate să-i ajute pe alții și să le facă mai clară lumea lor, mi
51
U
s-ar părea un câștig imens. Am ajuns în punctul în care îmi pasă ce e dincolo de bucățica scrisă de
BI
SI
noi. Simt că dacă nu pregătim grădina și nu semănăm semințe bune în pământ, în primăverile care
UM
urmează nu va ieși nimic.
AN
(Ana Maria Sandu, Să salvezi lumea mică, www.dilemaveche.ro)

ZI
RE
TE
-
RA
TA
citat:
EN
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
2. Care este opinia ta despre utilitatea lecturii? Motivează-ţi răspunsul.

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 37
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
— Ați debutat la douăzeci de ani, în 1968, în revista „Amfiteatru”. Cine v-a deschis
IM
AL
porțile spre poezie? A fost un model?
IE
TR
iu
— Am scris din prima copilărie, de cum am învățat alfabetul. Mama, mare iubitoare de
US
D
poezie, îmi citea basme și poeme, tata – din amintirile lui Goethe (ani de zile m-a urmărit scena cu
IN
DE
ghiveciul spart), iar eu, aproape fără să-mi dau seama, învățam cât puteam de mult pe dinafară.
IC
b
HN
(Mai târziu, la facultate, am aflat că poeții abbasizi erau trimiși în deșert, să învețe cu beduinii
TE
Si
L
tehnicile poeziei și să memoreze mii de versuri. După ce acumulau câțiva ani, trebuiau să aștepte
IU
EG
L
să uite, tot la fel de mulți ani, ceea ce memoraseră. Deci, dacă învățai vreme de trei ani câteva mii
CO
de qaside, trebuia să aștepți alți trei ani să le uiți. Abia apoi puteai fi considerat poet.) După ce am
11
citit asta, mi-am dat seama cât de importantă e alunecarea în josul valului.
Un model anume n-aș spune că am avut; dar poate că imersiunea în romantismul german
m-a încurajat pe un drum care mi se părea plin de mister. Apoi, soțul meu, Stelian Tăbăraș, pe
care l-am cunoscut când aveam 19 ani (eu eram studentă în anul I la Conservator, el absolvise
51
U
Filologia, lucra la Radio și era pasionat de literatură), a avut încredere în această direcție a mea.
BI
SI
Am debutat pe când la „Amfiteatru” se ocupa de poezie Ioan Alexandru. Habar n-avusesem însă
UM
cine era acel băiat căruia îi lăsasem niște poezii bătute la mașină. Pur și simplu, am hotărât să
AN
intru în redacție pentru că era lângă Cișmigiu, iar eu locuiam pe acolo, treceam mereu pe lângă
ZI
RE
acea clădire. Ioan Alexandru m-a întrebat dacă îl citisem pe Rilke, nu, am răspuns, dar, printr-o
TE
-
fericită întâmplare (asta era în 1968!), îl descoperisem pe Paul Celan – și i-am spus repede cine e
RA
TA
preferatul meu. Să citești neapărat „Scrisorile către un tânăr poet”, m-a îndemnat „redactorul”, și
EN
asta a fost tot. Mi-a publicat două poeme.

IM
AL
(Gellu Dorian, Vor rămâne, probabil, câțiva rafinați îndeletnicindu-se cu fericirea, interviu cu
u
E
RI
Grete Tartler, în România literară, nr. 16-17/2017)

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
citat:
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
2. Care este opinia ta despre rolul modelelor culturale? Motivează-ţi răspunsul.

CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 38
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
[În] iarna anului 1922 […], „Ziarul ştiinţelor populare” a anunţat un concurs printre elevii
EN
IM
de liceu. Am citit cu mare emoţie condiţiile concursului. Era exact ce visam eu să fac: un subiect
AL
IE
ştiinţific tratat literar». M-am apucat să scriu într-o duminică: aveam toată ziua şi noaptea libere, în
TR
iu
US
faţa mea. Am scris o schiţă fantastică: „Cum am găsit piatra filozofală”. Începea cam aşa: Mă aflam
D
IN
DE
în laborator şi nu ştiu datorită cărei împrejurări am adormit (dar evident, cititorul nu ştia asta; nu i-o
IC
b
spuneam). Apare un personaj ciudat, care-mi vorbeşte despre piatra filozofală, mă asigură că nu e
HN
TE
Si
o legendă, că piatra se poate dobândi dacă cunoşti o anume formulă. […] Străinul amestecă
L
IU
EG
diverse substanţe într-un creuzet, îl pune la foc, apoi presară un praf şi exclamă: „Priveşte atent,
L
CO
acum! Priveşte! ...” Într-adevăr, substanţele din creuzet se transformau sub ochii mei în aur.
11
Emoţionat, fac un gest brusc şi răstorn creuzetul, care cade cu zgomot pe podea. În acea clipă, mă
trezesc. Eram singur în laborator. Dar o clipă am crezut că visul fusese aievea. Pe podea, alături
de creuzet, zăcea un bulgăre de aur. […]
Cât n-aş da să pot reciti acum povestea aceea, să ştiu ce mi-a dezvăluit acel personaj
51
misterios, la ce operaţii alchimice asistase el! Găsisem, în vis, piatra filozofală ... Nu aveam să
U
BI
înțeleg decât zeci de ani mai târziu, după ce l-am citit, sensul acestui simbolism oniric.
SI
(Mircea Eliade, Memorii)
UM
AN
ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA
EN
IM
AL
u
E
RI
ST
2. Care este opinia ta despre rolul povestirilor? Motivează-ţi răspunsul.

DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 39
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
Art. 1. – (1) Bursa privată reprezintă sprijinul pentru studii acordat, în baza unui contract, de
EN
IM
către o persoană juridică de drept privat sau de către o persoană fizică, unui beneficiar care poate
AL
IE
fi, după caz, elev, student, doctorand sau care urmează un program de pregătire postuniversitară
TR
iu
US
într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din ţară sau străinătate.

D
IN
DE
(2) Cuantumul bursei se stabileşte la încheierea contractului şi se poate modifica ulterior

IC
b
numai prin act adiţional la contract.

HN
TE
Si
Art. 2. – (1) Contractul prin care se acordă bursa privată cuprinde clauze privind modul în
L
IU
EG
care beneficiarul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de studiu, precum şi celelalte condiţii în
L
CO
care se oferă bursa.
11
(2) Contractul se semnează de beneficiar sau, în funcţie de vârstă, de beneficiar cu acordul
reprezentantului său legal şi de reprezentantul legal al persoanei juridice sau de persoana fizică ce
oferă bursa.
(3) Beneficiarul bursei are obligaţia să prezinte contractul, în vederea avizării, la
51
instituţia/unitatea de învăţământ în care studiază.
U
BI
(4) Contractul poate conţine clauze prin care să se stabilească obligaţia beneficiarului de a
SI
lucra, după finalizarea studiilor, prin angajare pe o anumită perioadă, pentru persoana juridică sau
UM
AN
fizică ce acordă bursa, dar numai pe un post corespunzător studiilor absolvite.

ZI
RE
(Legea privind bursele private)

TE
-
RA
TA
citat:
EN
IM

AL
u

E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
2. Care este opinia ta despre utilitatea burselor private? Motivează-ţi răspunsul.

ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 40
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
O duzină de arheologi – germani, români, bulgari, gruzini, olandezi şi moldoveni – studiază
IM
AL
în bănci de şcoală garnisite cu artefactele în care s-a specializat fiecare. […]
IE
TR
Proiectul internaţional în care sunt angrenaţi a demarat în 2002 şi şi-a propus să studieze
iu
US
D
sistematic (o premieră pentru România), vreme de 10 ani, satul preistoric de la Măgura-Gorgana,

IN
DE
pentru a reconstitui lumea gumelniteană.

IC
b
HN
În sudul României, există 72 de astfel de telluri (aşezări înălţate succesiv, de-a lungul a
TE
Si
L
sute de ani, în care trăiau comunităţi săteşti relativ mici). 9 au fost cercetate sistematic, pe 7 s-au
IU
EG
L
făcut săpături de salvare, iar alte 10 au fost sondate pentru a obţine informaţii stratigrafice.
CO
Deşi săpăturile au început încă din anii ’20, cercetarea amănunțită a tellurilor epocii
11
cuprului din bazinul inferior al Dunării rămâne un deziderat, iar Gumelniţa – „o civilizaţie
necunoscută”. „Am ales tellul de la Pietrele, punctul Gorgona, dată fiind amplasarea geografică a
sitului în aria de nord a complexului Gumelniţa-Kodzadermen-Karanovo VI, ca punct de legătură
între sud-estul şi centrul Europei – spune şeful proiectului, profesor doctor Svend Hansen. Distanţa
51
U
de la acest sit la Marea Neagră e de aproximativ 150 de kilometri – egală cu cea până la Varna, în
BI
SI
Bulgaria, al cărei renumit cimitir datează cam din aceeaşi perioadă cu Măgura-Gorgana şi reflectă
UM
o dezvoltare dinamică similară şi apariţia diferenţierilor sociale” […] spune dr. Agathe Reingruber.
AN
(Cătălin Gruia, Lumea dispărută de la Măgura-Gorgana, www.natgeo.ro)

ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA
EN
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
2. Care este opinia ta despre rolul cunoașterii vechilor civilizații? Motivează-ţi răspunsul.
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 41
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
Auguste Renoir e considerat ca unul dintre marii pictori ai epocii noastre şi îşi face apariţia
EN
IM
în artă ca impresionist. […]
AL
IE
Cariera sa de artist începe foarte devreme, în condiţii defavorabile, aproape patetice, şi se
TR
iu
US
termină în ajunul morţii. E una dintre activitățile cele mai lungi din secolul al XIX-lea. Renoir trăieşte
D
IN
DE
şaptezeci şi opt de ani, din care mai bine de şaizeci îi petrece într-o muncă încordată, de toate
IC
b
zilele. Numai aşa au putut rămâne de la dânsul peste şase mii de bucăţi. Niciun alt pictor
HN
TE
Si
contemporan nu i se poate compara ca abundenţă de producţie, nici chiar Corot, de la care au

L
IU
EG
rămas totuşi mai bine de trei mii de lucrări.

L
CO
Se naşte în 1841, la Limoges, şi e fiul unui croitor foarte sărac. Limoges a fost şi este şi
11
astăzi un centru cunoscut pentru fabricarea faianţei şi a porţelanului. Renoir avea, ca tânăr, o voce
plăcută, ştia să cânte corect, aşa încât Gounod, marele compozitor, auzindu-l din întâmplare, l-a
sfătuit pe părintele său să-l facă muzicant şi s-a oferit chiar să-i dea gratuit lecţii. Tatăl dorea însă
pentru fiul său o profesie lucrativă, care să-l facă să-şi câştige traiul cât mai curând. Auguste a fost
51
nevoit, astfel, să intre într-o fabrică de porţelan, ca decorator, la vârsta de 15 ani. Curând a devenit
U
BI
cel mai îndemânatic dintre pictorii fabricii, iar gustul şi fantezia sa erau apreciate de toţi. Se
SI
întâmplă însă, în această vreme, să se introducă în manufactura porţelanului un alt fel de
UM
AN
decoraţie, mai simplu, mecanic, mult mai economic. Cea mai mare parte dintre lucrători sunt
ZI
RE
concediaţi, iar porţelanul decorat cu mâna devine o marfă de lux.

TE
Renoir se gândeşte atunci la un alt mijloc de existenţă: la pictura evantaielor.

-
RA
TA
(G. Oprescu, Manual de istoria artei. Realismul. Impresionismul)

EN
IM
AL
citat:
u
E
RI

ST
DU
bi

l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii biografiei oamenilor de cultură? Motivează-ţi
er
HN
it
_l
răspunsul.
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 42
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
Așa se laudă fondatorul și directorul său, Radu Macrinici, deși poate că „vechi” nu ar fi cel
EN
IM
mai potrivit atribut, de vreme ce în regulamentul intern al Festivalului Internațional de Teatru „Atelier”
AL
IE
stau stipulate cu literă de lege nonconformismul, modernitatea și deschiderea către noile limbaje.
TR
iu
US
Zis și făcut, timp de … 23 de ediții. […] Iar dacă Baia Mare are ceva șanse la titlul de Capitală
D
IN
Europeană din 2021, printre atuurile sale se numără cu siguranță și festivalul organizat de Teatrul
DE
IC
b
Municipal, anul acesta, într-un parteneriat inedit cu teatrul independent „Artscape”.

HN
TE
De la ediția princeps până acum, „Atelier”-ul a rămas consecvent cu criteriile lui de selecție,
Si
L
IU
EG
uimind de fiecare dată prin aerul proaspăt și, mai ales, prin diversitatea de genuri. Pălăria
L
CO
nonconformismului se dovedește suficient de încăpătoare pentru tot soiul de producții, una mai
11
interesantă ca alta, de la teatrul de obiecte, ca „Dublu”, coproducție Belgia – Finlanda, concepută
pe abilitatea de a trage cu arcul pe care protagoniștii, frații brazilieni Luis și Pedro Sartori do Vale,
au deprins-o special pentru acest spectacol, la teatrul-dans, ca „În umbra lui Coré”, în care
dansatorii francezi Six Michaël și Sami Loviat-Tapie excelează prin precizie, iar coregrafia se
51
mixează perfect cu conceptul video. În respectiva ecuație, cea a performanței, a intrat și recitalul
U
BI
actoricesc – adevărată bijuterie! – al lui Richard Bovnoczki din Moscova-Petușki (Premiul pentru
SI
„Cel mai bun one-man show”). UM
AN
(Cristina Rusiecki, Un festival mai vechi decât Yahoo,

ZI
RE
www.observatorcultural.ro)
TE
-
RA
TA
citat:
EN
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
2. Care este opinia ta despre rolul organizării festivalurilor? Motivează-ţi răspunsul.

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 43
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Prima ediţie a Festivalului Internațional „Orașul și literatura”, organizat de „Gestalt Books” și
IM
AL
„Observator cultural”, în perioada 4-7 februarie, se desfăşoară în Bucureşti, la sediul
IE
TR
Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru 38, şi „îşi propune să aducă împreună prozatori din
iu
US
D
România, Polonia şi Elveţia în patru seri de lecturi publice şi dezbateri”, potrivit unui comunicat oficial.
IN
DE
Invitaţii ediţiei de debut sunt scriitorii români Radu Aldulescu, Cristina Andrei, George C. Dumitru,
IC
b
HN
Cristian Fulaș, Bogdan Ghiu, Nora Iuga, Cosmin Perța, Petru Istrate, Andreea Răsuceanu,
TE
Si
L
Octavian Soviany, Anca Vieru și Bogdan Suceavă, polonezii Margo Rejmer și Bogumil Luft şi
IU
EG
L
elveţianul Christian Haller.

CO
Acestora li se adaugă doi invitaţi speciali, actorul Marcel Iureş şi fotograful Andrei Păcuraru,
11
precum şi moderatorii Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca şi Alina Purcaru, jurnalişti la
„Observator cultural”. Acest festival doreşte să fie o contribuţie la revigorarea prozei în spaţiul
public românesc prin interacţiune cu cititorii, care vor putea să participe la dezbaterile din fiecare
seară. Cu această ocazie s-a lansat antologia „Orașul”, ce include proze ale tuturor scriitorilor
51
U
invitaţi, cu o prefaţă de Carmen Muşat şi un interviu cu Marcel Iureş. Intenţia festivalului este să
BI
SI
arate că există în literatura română un puternic filon citadin care ar trebui cunoscut şi dezbătut.
UM
Bucureştiul, ca temă literară, este prezent şi în scrierile scriitorilor invitaţi din Elveţia şi Polonia,
AN
ceea ce face din această primă ediţie una cu participare internaţională, focusată pe memoria şi
ZI
RE
prezentul Oraşului. Festivalul este deschis tuturor cititorilor dornici de literatură, oferindu-le şansa
TE
-
întâlnirii cu Oraşul (cel magic sau cel real) ca personaj în operele literare. Accesul publicului este
RA
TA
liber în limita locurilor disponibile, iar programul evenimentului îl puteţi citi mai jos.
EN
(Oraşul şi literatura, www.timpulcireselor.ro)

IM
AL
u
E
RI
ST
citat:
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
2. Care este opinia ta despre rolul organizării unor dezbateri culturale? Motivează-ţi răspunsul.
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 44
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Articolul 5 – Informaţii generale
IM
AL
(1) Furnizorul de servicii are obligaţia de a pune la dispoziţie destinatarilor şi autorităţilor
IE
TR
publice mijloace care să permită accesul facil, direct, permanent şi gratuit cel puţin la următoarele
iu
US
D
informaţii:
IN
DE
a) numele sau denumirea furnizorului de servicii;

IC
b
HN
b) domiciliul sau sediul furnizorului de servicii;

TE
Si
L
c) numerele de telefon, fax, adresa de poştă electronică şi orice alte date necesare
IU
EG
L
contactării furnizorului de servicii în mod direct şi efectiv;

CO
d) numărul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, în cazul în care
11
furnizorul de servicii este înscris în registrul comerţului sau în alt registru public similar;
e) codul de înregistrare fiscală;
f) datele de identificare ale autorităţii competente, în cazul în care activitatea furnizorului de
servicii este supusă unui regim de autorizare;
51
U
g) titlul profesional şi statul în care a fost acordat, corpul profesional sau orice alt organism
BI
SI
similar din care face parte, indicarea reglementărilor aplicabile profesiei respective în statul în care
UM
furnizorul de servicii este stabilit, precum şi a mijloacelor de acces la acestea, în cazul în care
AN
furnizorul de servicii desfăşoară o activitate profesională reglementată;

ZI
RE
(Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic)

TE
-
RA
TA
EN
citat:
IM

AL
u
E

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
2. Care este opinia ta despre rolul comerţului electronic? Motivează-ţi răspunsul.

ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 45
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
CAPITOLUL II – Practici anticoncurențiale
IM
AL
Art. 5 – (1) Sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, orice decizii ale asociațiilor de
IE
TR
întreprinderi și orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea,
iu
US
D
restrângerea sau denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în

IN
DE
special cele care:

IC
b
HN
a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiții
TE
Si
L
de tranzacționare;
IU
EG
L
b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;

CO
c) împart piețele sau sursele de aprovizionare;
11
d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente,
provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurențial;
e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații
suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu
51
U
obiectul acestor contracte;
BI
SI
f) constau în participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitații sau la orice alte
UM
forme de concurs de oferte;
AN
g) elimină de pe piață alți concurenți, limitează sau împiedică accesul pe piață și libertatea
ZI
RE
exercitării concurenței de către alte întreprinderi, precum și înțelegerile de a nu cumpăra de la sau

TE
-
de a nu vinde către anumite întreprinderi fără o justificare rezonabilă.

RA
TA
(Legea nr. 21/1996 privind concurenţa)

EN
IM
AL
u
E
citat:
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
2. Care este opinia ta despre importanţa respectării prevederilor legii concurenţei? Motivează-ţi
it
_l
Si
TE
si
răspunsul.
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 46
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
În periplul nostru prin istoria lucrurilor, săptămâna aceasta ne oprim la […] tacâmuri.
EN
IM
Începută în Preistorie, odată cu primele cuțite, şi încheiată abia după 1600 cu furculița, povestea
AL
IE
tacâmurilor este interesantă. TR
iu
US
Cea mai recentă şi cea mai controversată este istoria furculiţei. Deși un precursor al
D
IN
furculiței („furca”, din al cărei nume derivă şi cuvântul) era folosit de romani, bizantinii au fost cei
DE
IC
b
care i-au răspândit folosirea, ca instrument de servit şi de tăiat carnea. Se spune că abia în 1004,
HN
TE
prin căsătoria dintre o prințesă bizantină şi dogele Veneţiei, furculița a ajuns în Italia. Aici însă, a
Si
L
IU
EG
fost respinsă cu vehemenţă de preoți, care au considerat că este o blasfemie să foloseşti un

L
CO
instrument de metal când Dumnezeu ţi-a oferit propria mână. Treptat, uzul furculiței a fost adoptat
11
în Italia şi exportat în Franța odată cu nunta Caterinei de Medici cu Henric al II-lea al Franței din
1553. O sută de ani mai târziu a ajuns şi în Anglia, iar la începutul secolului al XVII-lea, în America.
Dacă până acum furculițele aveau doi dinţi drepți, în secolul al XVII-lea sunt introduse cele cu patru
dinți curbați, mai practice şi mai ușor de folosit.
51
U
(Gabriela Saboff, Istoria tacâmurilor, www.stiridebine.ro)
BI
SI
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul UM
AN
citat:
ZI
RE
TE
-
RA
TA
EN
IM
2. Care este opinia ta despre cunoașterea bunelor maniere de utilizare a tacâmurilor? Motivează-ţi
AL
răspunsul.
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 47
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Există şi foarte multe piedici subiective în calea fericirii, care ţin de fiecare om în parte.
IM
AL
„După mine, cea mai mare piedică în a fi fericit este să ai asta pe creier tot timpul. Problema
IE
TR
iu
fericirii, ca obsesie, e o sursă sigură de nefericire, de nevroză”, spune Andrei Pleşu. „În plus, există
US
D
o boală foarte grea a lumii de azi: Bertrand Russell îi spune oboseală, eu i-aş spune faptul de a fi
IN
DE
ocupat. A fi ocupat înseamnă a fi sub controlul altuia, a fi în stare de supunere faţă de ceva care îţi
IC
b
HN
este exterior. De dimineaţa până seara suntem „ocupaţi”, adică nu suntem noi înşine. Asta
TE
Si
L
înseamnă că ne lipsesc două lucruri esenţiale, în fiecare zi: ne lipsesc sau se micşorează enorm
IU
EG
L
„răgazurile” – pauzele, momentele când înlocuieşti „fapta” cu o „stare” – şi singurătăţile. Cât timp
CO
din zi mai avem, ocupaţi cum suntem, pentru reflexivitate, pentru zacere?”, a întrebat el.
11
Prinşi în vâltoarea cotidianului şi a stereotipiilor, confundăm, adeseori, bucuriile – „reacţii
spontane, inocente şi depline” cu satisfacţiile – „lucruri care vin la capătul unei aşteptări”.
Permiţând această „mecanizare a vieţii”, împreună cu obsesia fericirii, nu facem altceva decât să
ne îndepărtăm de ea. În acest context, Andrei Pleşu a adus aminte de înţeleapta urare a lui
51
U
Radu Cosaşu: „Îţi doresc să-ţi placă ce faci”, ca un prim pas în direcţia fericirii. În acelaşi timp,
BI
SI
Andrei Pleşu recunoaşte că preferă „fericirile calme, iradiante, fără spectacol prea mare”. „Trebuie
UM
să fim disponibili, trebuie să fim atenţi, trebuie să trăim într-o aşteptare, însă sunt împotriva
AN
agitaţiei şi a ideilor fixe legate de această temă. Nu se trăieşte în jurul unei scheme, al unei
ZI
RE
aşteptări nebuloase. Aşteptările trebuie să fie definite, dar în conceptul de aşteptare intră şi
TE
-
aşteptarea a ceva ce speri să se producă, ce nu poţi provoca neapărat tu, şi atunci trebuie să fii
RA
TA
pregătit. Aş pune mai mult accentul pe a fi pregătit, decât pe a fi în ofensivă. În ofensivă rişti să
EN
loveşti în zid. A fi pregătit înseamnă a fi gata să primeşti”, a continuat el.

IM
AL
(Patricia Mihail, „În căutarea fericirii” – o conferinţă a lui Andrei Pleşu,

u
E
RI
www.dilemaveche.ro)
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
citat:
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
2. Care este opinia ta despre rolul povestirilor? Motivează-ţi răspunsul.

CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 48
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Capitolul III – Drepturile consumatorului [...]
IM
AL
Articolul 11 [...] (3) O măsură reparatorie va fi considerată ca imposibilă dacă vânzătorul nu
IE
TR
iu
poate asigura produse identice pentru înlocuire sau piese de schimb pentru reparare, inclusiv ca
US
D
urmare a lipsei utilajelor sau a tehnologiei aferente.

IN
DE
(4) Orice reparare sau înlocuire a produselor va fi făcută în cadrul unei perioade rezonabile
IC
b
HN
de timp, stabilită de comun acord, în scris, între vânzător şi consumator, şi fără niciun inconvenient
TE
Si
L
semnificativ pentru consumator, luându-se în considerare natura produselor şi scopul pentru care
IU
EG
L
acesta a solicitat produsele. Perioada de timp stabilită nu poate depăşi 15 zile calendaristice de la
CO
data la care cumpărătorul a adus la cunoştinţă vânzătorului lipsa de conformitate a produsului.
11
(5) În cazul reparării produsului, în acesta vor fi montate numai piese noi.
Articolul 12 – Noţiunea fără plată, prevăzută la art. 10 şi 11, se referă la toate costurile
necesare aducerii produselor la conformitate, inclusiv costurile poştale, de transport, manipulare,
diagnosticare, expertizare, demontare, montare, manoperă, materiale utilizate şi ambalare.
51
U
Articolul 13 – Consumatorul poate solicita o reducere corespunzătoare a preţului sau
BI
SI
rezoluţiunea contractului în oricare dintre următoarele cazuri:
UM
a) dacă nu beneficiază nici de repararea, nici de înlocuirea produsului;
AN
ZI
b) dacă vânzătorul nu a luat măsura reparatorie într-o perioadă de timp rezonabilă;

RE
c) dacă vânzătorul nu a luat măsura reparatorie, conform art. 11 alin. (4), fără
TE
-
inconveniente semnificative pentru consumator.

RA
TA
Articolul 14 – Consumatorul nu este îndreptăţit să solicite rezoluţiunea contractului, dacă

EN
lipsa conformităţii este minoră.

IM
AL
(Lege nr. 449/2003 privind drepturile consumatorilor)

u
E
RI
ST
DU
bi
citat:
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii drepturilor consumatorului? Motivează-ţi

a_
GI
ob
Pr
răspunsul.
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 49
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
— Cât de mult vă influenţează mediul când faceţi fotografii? Cum vă păstraţi
IM
AL
detaşarea şi calmul, în acele situaţii, adeseori violente sau periculoase?
IE
TR
iu
— De multe ori, nu rămân nici detaşat, nici calm ... Încerc să lucrez cât de bine pot, dar
US
D
IN
sunt deseori copleşit de emoţii, la fel ca oricine altcineva. Chiar dacă am un aparat de fotografiat în
DE
mână şi menirea mea e să încerc să spun poveşti din punct de vedere vizual, sunt, în primul rând,
IC
b
HN
TE
o fiinţă umană, care se confruntă uneori cu lucruri complexe şi triste, iar a plânge şi a simţi ceva
Si
L
IU
reprezintă o parte din a fi om. Dacă nu eşti acolo ca o persoană cu sentimente, nu cred că ar mai
EG
L
CO
trebui să fii în acel loc.

— Până unde aţi merge pentru a obţine o anumită fotografie?
11
— E greu de răspuns la o astfel de întrebare, fără a cunoaşte amănuntele situaţiei. Dar
nu aş alege să fac o fotografie, dacă în loc de asta pot ajuta pe cineva. Cred că, uneori, a nu face
o fotografie e la fel de important ca a face una.
51
— Întrucât autenticitatea e extrem de necesară în cazul fotografiei de presă, care
U
BI
sunt limitele procesării imaginilor?
SI
— Autenticitatea e un cuvânt-cheie în fotojurnalism. Nu pot răspunde pentru colegii mei UM
din toată lumea, însă eu folosesc aceeaşi procesare pe care o puteam face înainte în camera
AN
ZI
obscură (laboratorul de prelucrare foto).

RE
TE
(Patricia Mihail, Arta de a povesti în imagini, interviu cu Paul Hansen,

-
RA
în Dilema veche, nr. 483/2013)

TA
EN
IM
AL
citat:
u
E

RI
ST
DU
bi

l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
2. Care este opinia ta despre rolul prelucrării fotografiilor? Motivează-ţi răspunsul.

at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
28 august 2017
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 50
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
— Stimată doamnă Gabriela Adameşteanu, mulţumindu-vă pentru amabilitatea cu
IM
AL
care aţi acceptat acest dialog, aş vrea să vă întreb dacă există o amintire din copilărie mai
IE
TR
iu
pregnantă care are legătură cu scrisul, cu profesia de scriitor?
US
D
IN
— Nu ştiu ce vârstă aveam atunci când mă ascundeam sub o tufă de liliac, în micul nostru
DE
petic de grădină al casei (închiriată de părinţii mei în Piteşti), şi-mi făceam poveşti: de fapt, un fel de
IC
b
HN
teatru, fiindcă utilizam frunze în care vedeam personaje, foaia frunzei era părul lung al unor feţe,
TE
Si
L
IU
şopteam replicile fiecăruia, fireşte că şi vocea naratorului. De la un timp, mă jucam aşa cu un

EG
L
sentiment de vinovăţie, fiindcă mama era de-a dreptul speriată că vorbesc singură şi m-a făcut să
CO
înţeleg, în termeni destul de duri, că nu este în regulă ce fac. Ea rămăsese orfană de mamă la patru
11
ani, nimeni nu-i spusese, probabil, poveşti şi nici ea nu vedea personaje de basm în tacâmurile de la
masă, avea altă fire. Pentru mine, însă, multă vreme, furculiţa era o doamnă elegantă, cu un coc
înalt, ca la curtea regilor Franţei, cuţitul era fireşte un domn zvelt şi bine îmbrăcat, linguriţele erau
copii, numai lingura am uitat în ce rol o distribuisem. Făceam poveşti în mod spontan, şi mai târziu, la
51
U
şcoală, la sfârşitul caietelor, desenam personajele şi dedesubt câte o replică: descoperisem singură,
BI
SI
ca domnul Jourdain, benzile desenate, care acum nu mă entuziasmează, ca pe prietenii francezi.
UM
Toată această producţie proprie narativă, ecou al poveştilor pe care le ascultasem ori citisem, era
AN
ZI
întovărăşită de un sentiment de jenă sau vinovăţie, înţelesesem că nu e drumul pe care trebuie să

RE
merg, dacă nu vreau să mă rătăcesc în afara normalităţii. Construcţia irepresibilă a poveştilor o

TE
-
categorisisem, din copilărie, drept viciu: poate aici să fie una din rădăcinile încercărilor mele,
RA
TA
repetate, de a evita meseria de scriitoare.

EN
IM
(Iulian Boldea, Crezul meu literar a fost şi este să nu mint, interviu cu

AL
Gabriela Adameşteanu, în România literară, nr. 7/2016)

u
E
RI
ST
DU
bi
citat:
l
IN
ra

_o
na
ma
DE
ro
a_

ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
2. Care este opinia ta despre rolul familiei în alegerea unei profesii? Motivează-ţi răspunsul.
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A

A Romana Oral 28 August 2017 Var 07

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Romana Oral 28 August 2017 Var 07

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2017

început, sub semnul zigzagat al poeticului proteic?

Poemul explicat integral nu e, de fapt, poezie, ci un text gândit şi alcătuit ca un mecanism,

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

că n-a făcut deloc gaură în cer.

(Ioana Pîrvulescu, Câteva lămuriri în proză, în Cum continuă povestea – poeme)

2. Care este opinia ta despre rolul perseverenţei? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

d. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

la detaliul revelator, la personalitatea diversă şi enigmatică a fiecărei ferestre. Cartea-album

(Doina Ioanid, Ferestre-n povești, în Observator cultural, nr. 542/2015)

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

percepi ca şi trecută fiindcă simţi, fiindcă ştii că piere irevocabil.

(Alexandru Paleologu, Bunul-simţ ca paradox)

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

precum și familiarizarea celor mici cu evenimente culturale.

unor grupuri marginalizate. Proiectul caută să identifice și să folosească potențialul creativ al

al copiilor, familiarizarea personalului instituţiilor partenere cu metode alternative, moderne de

copiilor prin simbioza dintre literatură, teatru, pictură/desen.

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

semnificativă pentru poezia dumneavoastră?

despre drum. […]

mai poate fi numit vis.

(Alina Purcaru, „Realitatea mea e visul” – Interviu cu Ko Un,

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

(Adina Brânciulescu, Târgul Fetelor de la Gurghiu, www.natgeo.ro)

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

aprovizionarea legiunilor în marș devenise o frontieră întinsă pe mii de kilometri. „O armată

moartea lui Hadrian.

(Zidul lui Hadrian, www.natgeo.ro)

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

ieftin, la o pensiune de două margarete.

aici doar Marea cea Neagră îi mai despărțea de orașul de aur.

(Nicoleta Roman, Călător în timp, călător prin Bucureşti, www.dilemaveche.ro)

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

de la biciușcă în ușa odăiței unde dormeam.

Veneau pentru mușteriii de la trenurile matinale și cereau, înainte de a pleca încărcați de

repede … Îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnasem.

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2017

nonagenare. Călătoriile mele, scriitorii mei”, ce va fi lansat sâmbătă, 17 mai, la

Humanitas Cişmigiu. Volumul apare la inițiativa Denisei Comănescu, meritoria discipolă a