Tema:

"Așteptau pe două maluri diferite."

(Lacul de M. Eminescu, Până târziu, așteptând o fată de N. Stănescu)
 Obiective:

 Elevul va fi capabil:
 Să manifeste interes pentru propria formare;
 Să se implice activ în rezolvarea sarcinilor propuse;
 Să realizeze sarcini de analiză comparativă a textelor
literare;
 Să producă un text metaliterar;
 Să analizeze un produs plastic, realizând
sarcini în baza lui.
 Tehnici și metode; materiale
formele de lucru

 Asocieri libere, asaltul de idei, poster, argumentarea,

lectura expresivă, lectura în lanț, Jurnalul triplu, Blitz,
DEX, lucrul cu dicționarul, Situație de problemă
Gândește-perechi-prezintă, manual pag.102,104.
 Evocare
- Ex.8 Așteptarea chinuitoare presupune o stare
elegiacă, totuși poezia se caracterizează
printr-o atmosferă senină, luminoasă. Prin ce
explicați aceasta atmosfera?
- Ex.9 Comentați opinia conform căreia
Eminescu plasează scenele de dragoste într-
un cadru natural, pentru a-i conferi iubirii
dimensiune cosmica. Exemplificați și prin alte
texte.
- Ex.11 Scrieți un text poetic (în vers liber ori în
proză), în care să surprndeți același cadru,
aceeași stare, dar vazută cu ochiul lacului ca
personaj (eu) liric.
 Evocare
Asocieri libere. Poster
Dragostea

Asaltul de idei
Apoi: Alegeți, argumentând pe baza
textului,cu 1-2 enunțuri, asocierile potrivite
pentru eul liric din poezia Lacul!
 Astazi vom lectura alt text care se înscrie în tema
Dragostea - Până târziu, așteptând o fată de N.
Stanescu. Să vedem ce reprezintă acest sentiment
pentru eul liric stănescian.
 Realizarea sensului
Activitatea în grup.Lucrul cu dicționarul

 Explicați cu ajutorul dex-ului, în 2-3 minute, cuvintele:

șteamp, șlepuri, chei, port.
 ȘTEAMP, șteampuri, s. n. Veche mașină de lucru pentru sfărîmat minereuri,
compusă dintr-un stîlp de lemn sau (mai rar) de oțel, care pisează minereul
într-o piuă, prin miscari verticale. Sînt apoi vagoane întregi de minereu din
care abia la o mie de kilograme se poate scoate un gram de aur. Acesta va
merge afară, la șteampuri, să fie sfărîmat. BOGZA, Ț. 78. Această piatră este
sfărîmată... în șteampuri. PAMFILE, X. C. 377.
 ȘLEP, șlepuri, s. n. Navă (fără propulsie proprie) folosită
pentru transportul mărfurilor pe fluvii, pe canale sau pe
lacuri.
 Chei 1 Țărm al unui râu (întărit cu zid de piatră sau apărat prin parapet), având
scopul de a opri inundațiile. 2 (Pex) Stradă de-a lungul unui râu (între țărmurile
râului și case) Si: splai. 3 Țărm al unui port unde se încarcă și se descarcă
mărfurile. 4 Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea
pardoselei vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea lor.
 PORT, porturi, s. n. 1. Complex tehnic amenajat pe malul
unei ape navigabile, prevăzut cu instalațiile necesare pentru
acostarea, adăpostirea și reparația navelor, pentru
transportul de mărfuri și de călători. 2. Oraș care are un
port.
 Provocare

 Lectura expresivă, lectura în lanț

 Până târziu, aşteptând o fată
de Nichita Stănescu
 Apa bate-n șteampuri malurile nopţii,
rispind ovale fumurii şi reci.
N-o mai cerc cu palma, nu mai trag cu sorţii:
noaptea-i fără lună, să te văd când treci.

Şirului de şlepuri, clătinat de fluvii,

nu-i mai măsur ritmul, răsturnat în tropi,
şuieră sierna portului, şi nu vii,
orizonutu-l mută dincolo de plopi

Și-i atât de-aproape că-l ajung c-o piatră

- dac-aş ridica-o, de lângă călcâi –
clipa se repetă sieşi, înc-o dată.
Nu mi-ar zice nimeni de plec: - “Mai răm âi”.

Nimenea-i pe ţărmuri, nici un ochi într-însul

să mă mai răsfrângă nu-i deschis.
Şi desfac de-avalma, gândului, tot strânsul,
peste cheiul negru, ca un vis în vis.
 Răspunde cine poate!
Tehnica Blitz

 1. Explicați printr-un enunț sensul metaforei "Apa bate-n

șteampuri malurile nopții".
 2. Cum înțelegeți sintagma "risipind ovale fumurii și reci"?
 3. Descifrați printr-un enunț semnificația versului "Clipa
se repetă sieși, înc-o dată".
 4. Ce sens desprindeți din versul "Nu mi-ar zice nimeni de plec: - Mai rămâi"?
 5. Cine e personajul absent, care face eul liric să se simtă singur?
 6. Ce versuri accentuează ideea sigurătății?
 7. Cum explicati versurile "Șirului de șlepuri, clătinat de
fluvii, nu-i mai măsur ritmul..."?
 Situație de problemă
Gândește-perechi-prezintă

 Ce observați comun între textul dat și

poezia Lacul?
 Comentariul literar

 1. Sintagma "Cheiul negru" conține un epitet ori un

simplu atribut? Argumentați.
 Poster

 Completați pe poster cu ce asociază

dragostea eul liric stănescian. Includeți
2-3 lexeme/exeple din text.
 Comentariul literar

 2.Comparați starea eului stăniscean

definită prin această sintagmă cu starea
eului liric eminescian.

 "Cheiul negru"
 N.B.

 Eul liric eminescian e mai senin, nu e copleșit de

suferință. Absența iubitei îi oferă prilejul de a-și depăna
visele, imaginându-și în detalii întâlnirea cu ea, iar
deziluzia din final nu-i spulberă nădejdea unei noi
întâlniri.
  Jurnalul triplu
 Observați cromatica textului. Construiți șirul
de culori. Comparați-l cu cel din poezia Lacul,
formulând 1-2 concluzii.

Lacul Până târziu, Concluzii

așteptând o fată
 Observarea textului

 Rescrieți în caiete secvențe de text care

confirmă că stările eului liric în ambele
poezii sunt determinate de lipsa unui
personaj. Cine e acesta?
 Lucrează independent!
Producerea de text propriu

 Scrie un text, în limita de 1/2 din pag., în care să

confrunți stările poetice din cele două texte.
(ex.4 p.104, de sus)
 Reflecție.Extindere
Rezolvare de exerciții

 Ex. 6 pag. 104 (de sus)

 Elaborează, pe o pagină, un text propriu cu tema
"Așteptau pe două maluri diferite."