Marc (Popa) Maria Augusta Principii Nursing La Pacientii Cu Colecistita Acuta 01 Aug2021

“
[ Universitatea Lucian Blaga” din Sibiu ]

Facultatea de Medicinã
Specializarea Asistențã Medicalã Generalã
Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Coldea Liliana
Absolvent:
Marc (Popa) Maria Augusta
Sibiu – 2021
1
“
[ Universitatea Lucian Blaga” din Sibiu ]
Facultatea de Medicinã
Specializarea Asistențã Medicalã Generalã
Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Coldea Liliana
Absolvent:
Marc (Popa) Maria Augusta
Sibiu – 2021
2
3
CUPRINS
INTRODUCERE 6
PARTEA GENERALÃ 7
CAPITOLUL 1
NOŢIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A CÃILOR BILIARE 8
1.1. ANATOMIA CÃILOR BILIARE 8
1.2. VEZICA BILIARÃ 9
1.2.1. ALCÃTUIREA VEZICII BILIARE 9
1.3. VASCULARIZAŢIA CÃILOR BILIARE 10
1.4. FIZIOLOGIA VEZICII BILIARE 10
CAPITOLUL 2
NOȚIUNI GENERALE DESPRE COLECISTITA ACUTÃ 12
2.1. [ DEFINIŢIA ] 12
2.2. [ ETIOPATOGENIA ] 13
2.3. [ FORMELE CLINICE ] 14
2.4. [ SIMPTOMATOLOGIA ] 15
2.5. [ DIAGNOSTICUL] 16
2.6. [ INVESTIGAŢII ] 17
2.7. [ EVOLUŢIA ȘI COMPLICAŢIILE ] 18
2.8. [ TRATAMENTUL ] 18
PARTEA SPECIALÃ 22
1. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI 23
2. SCOPUL LUCRÃRII 23
3. IPOTEZA DE LUCRU 24
4. MATERIAL ȘI METODÃ 24
5. REZULTATE ȘI DISCUŢII 26
6. CAZURI CLINICE ȘI PLAN DE NURSING 39
6.1. CAZUL CLINIC NR. 1 39
4
7. CONCLUZII 66
BIBLIOGRAFIE 67
5
INTRODUCERE
”Colecistita acutã reprezintã o inflamație acutã a veziculei biliare și este o

urgențã chirurgicalã abdominalã frecventã.” [5]
”Astãzi există o metodã de tratament a colecistitei, cu risc minim și recuperare
rapidã a pacienţilor (colecistectomia laparoscopicã).”
“[Nursingul este o parte integrantã a sistemului de îngrijire a sãnãtãţii
cuprinzând: promovarea sãnãtãţii, prevenirea bolii, îngrijirea persoanelor bolnave.”
[ “Plasând fiinţa umanã în centrul preocupãrilor, nursingul presupune
implicarea acestuia în luarea deciziilor privind propria sãnãtate ceea ce înseamnã o
înţelegere și o cunoaștere a omului, miracol care este fiinţa umanã și mai ales a
modului în care se pot iniţia și întreţine relaţii interpersonale, cooperante bazate pe
respect între toţi membrii echipei de sãnãtate și cel îngrijit. ]”
”Lucrarea este construitã și structuratã în capitole care analizeazã
problematica luatã în studiu din punct de vedere teoretic și o supune cercetãrii
medicale din perspectiva nevoilor pacienților diagnosticați cu colecistita acutã.”
”[Lucrarea cuprinde douã pãrți distincte: partea generalã, care cuprinde date
referitoare la anatomia și fiziologia cãilor biliare, urmate de elemente esențiale de
diagnostic și tratament în colecistita acutã și partea specialã, care include studiu de
cercetate a morbiditãții spitalizate specifice prin colecistita acutã, prezentarea
planului general de îngrijire a pacientului cu colecistita acutã, aplicat cazurilor
clinice specifice internate.]”
”Modalitãţile de abordare a practicii nursing sunt în continuã diversificare.
Importanţa practicii nursing este determinatã în mare mãsurã de nevoile pacientului,
de profesionalismul asistentei medicale și de standardele organizaţiei profesionale.”
6
7
CAPITOLUL 1
NOŢIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A CÃILOR BILIARE
1.1. ANATOMIA CÃILOR BILIARE:
(”Cãile biliare se aflã în etajul superior al cavitãţii abdominale, sub ficat, în jumãtatea
dreptã a regiunii epigastrice.” (fig. 1) [1]
Figura 1 - Cãilor biliare [25]
Cãile biliare sunt clasificate în:

-cãi biliare intrahepatice;
-cãi biliare extrahepatice. [16]
”(Cãile biliare extrahepatice sunt clasificate în douã componente)” [18]

- ”(calea biliarã principalã-cuprinde canalul hepatic, canalul coldedoc)”
- ”(calea biliarã accesorie)”
-”Canalul coledoc are trei porţiuni, retroduodenalã, retropancreaticã și intraparietalã.”)
8
1.2. ”VEZICA BILIARÃ” (fig. 2)
“Vezica biliarã vine în raport cu colonul transvers pe plan anterior, pe plan posterior
repauzeazã pe zona piloroduodenalã.” [5] [16] [24]
Figura 2 – Vezica biliarã [25]
1.2.1. ALCÃTUIREA VEZICII BILIARE (fig. 3)
Vezicii biliarei se descriu trei porţiuni: [4]

1.”Corpul vezicii biliare prezintã douã feţe”: [4] [16]
-(”fața superioarã, vine în contact cu fața inferioară, separatã de ficat prin ţesutul
conjunctiv.” [4]
-(”faţa inferioarã, este învelitã de peritoneu și care vine în raport cu colonul transvers, cu
partea superioarã și partea descendentã a duodenului.”) [4]
2.( ”Colul vezicii biliare” [4] [16]
-(”este porțiunea cea mai dilatatã a vezicii biliare” )[4]
3. (”Fundul vezicii este la marginea inferioarã a ficatului)” [4] [16]
- “este partea mai dilatatã a vezicii biliare;”
- “depãșește cu aproximativ 2 cm marginea ficatului;”
9
- “este acoperit de peritoneul visceral;” [4] [16]
”Peretele vezicii biliare este cuprinde 4 tunici:” [4]

- ”tunica seroasã, subseroasã, muscularã, mucoasã” [1] [4]
Figura 3 – Vezica biliarã [25]
1.3. VASCULARIZAŢIA CÃILOR BILIARE:
- ”Vezica biliarã și canalul cistic sunt vascularizate de artera cisticã.” [16]

- ”Venele dreneazã în ramurile intrahepatice ale venei porte.” [16]
- ”Inervaţia este asiguratã de plexul celiac.” [16] [18]
1.4. FIZIOLOGIA VEZICII BILIARE: (fig. 4)
- “Vezicula biliarã (colecistul) are rol de depozitare a bilei, în perioadele interdigestive;

astfel colectând a secreţia externã hepaticã.” [4]
- ”Vezica biliarã depoziteazã secreția de bilã, pe care o eliminã atunci când alimentele ajung
în duoden ajutând la digerarea lipidelor.” [4]
- ”Prin pãtrunderea unor cantitãţi de chim gastric în duoden se pune în mișcare evacuarea
bilei din vezica biliarã.” [5]
10
- ”Bila este evacuatã în duoden dacã presiunea coledocianã crește suficient, fie activ când
sfincterul este contractat, fie pasiv în timpul relaxãrii sfincteriene.” (fig. 4) [4] [5]
- ”Bila ajutã la absorbția grãsimilor și lipidelor.” [4]
- ”Pe lângã de funcția sa în digestie, bila reprezintã modul de excreție a bilirubinei, produsã
de celulele roșii reciclate de ficat.” [16]
- ”Cu un pH alcalin, bila are funcția de neutralizare acidul în plus al stomacului înainte de a
trece în duoden.” [18]
- ”Sãrurile biliare sunt bactericide, eliminând potențialii microbi din mâncare.” [1] [16]
Figura 4 - Fiziologia vezicii biliare [25]
11
CAPITOLUL 2
NOȚIUNI GENERALE DESPRE COLECISTITA ACUTÃ
2.1. DEFINIŢIA:
“Colecistita acutã reprezintã inflamaţia acutã a veziculei biliare ce are ca și cauzã

principalã prezenţa în colecist a unor conglomerate de colesterol și sãruri biliare numite
calculi veziculari (pietre la fiere). Calculii veziculari pot provoca mici leziuni pe peretele
colecistului, care se poate inflama.” (fig. 5) [11] [24]
Figura 5 – Colecistita acutã [24]
“Colecistitele acute sunt inflamaţii cu caracter acut ale peretelui colecistic, de diferite
grade (congestie, supuraţie, gangrenã).” (fig. 6) [24]
12
Figura 6 – Colecistitele acute [24]
2.2. ETIOPATOGENIA:
”Una din principalele cauze ale apariției colecistitei acute este litiaza biliarã. Calculii
pot obstrua canalului cistic, formându-se stazã retrograd, astfel favorizându-se translocarea
bacteriilor.” [5] [9]
- “Apare pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cornice preexistente sau sunt
secundare unor septicemii sau bacteriemii.“ [11]
- ”Vârsta de incidențã maximã este cuprinsã între 50 și 70 de ani, sexul feminin fiind mult mai
frecvent afectat.” [17]
- “Majoritatea cazurilor reprezintã infecţii în urma unei colecistite cronice litiazice (circa
90%).” [26]
- “Aceste infecţii se propagã la colecist pe cale biliarã, limfaticã sau hematogenã.” [5]
- “În infecţiile ascendente se asociazã, de obicei, și o colangitã.” [5] [17] [16]
13
- “Agenţii etiologici sunt de cele mai multe ori germeni din cãile biliare: colibacilul,
Streptococcus fecalia (enterococul), stafilococul, streptococul, pneumococul, salmonelele;
mai rar intervin germeni anaerobi.” [17]
- „Colecistita acutã este intalnitã in cursul infecţiilor puerperale, în bolile infecţioase (febrã
tifoidã, paratifoidã), in stãri septicemice, cand germenii ajung pe cale hematogenã la nivelul
veziculei biliare și o infecteazã.” [26] [28]
Alte cauze ale colecistitei acute pot fi:

- anomalii ale cãilor biliare;
- virusul HIV;
- traumatismul;
- septicemia;
- cancerul veziculei biliare sau al cãilor biliare. [17]
Printre factorii favorizanți se enumerã:

- alimentația dezordonatã bogatã în grãsimi;
- sedentarismul;
- constipația. [17]
2.3. FORMELE CLINICE:
Forme de colecistitã acutã:

”În colecistita acutã, colecistitul este îngroșat, iar în funcție de gradul de infamație se
pot distinge trei tipuri de colecistitã acutã:” [28]
” ” [28]
► cataralã , peretele colecistului se îngroașã, dar este viabil
” [28]
►”flegmonoasã, colecistul este înconjurat de fibrinã și lichid
” [28]
► gangrenoasã, friabilitatea excesivã a peretelui vezicular crește riscul de perforație.”
►”Plastronul vezicular.”
►“Organele (marele epiploon, colonul, intestinul subţire, ficatul) se lipesc între ele prin punţi
de fibrinã, formând un plastron, centrat de colecistul inflamat.”
14
►”În cazul în care se ajunge la colecistitã acutã gangrenoasã, plastronul împiedicã
rãspândirea infecţiei în restul abdomenului.” [14] [28]
2.4. SIMPTOMATOLOGIA:
Principalul simptom este durerea localizatã la nivelul epigastrului și hipocondrului

drept, ce poate iradia în spate sau umãrul drept. [5]
“Durerea din colecistitã are aceleași caracteristici ca cea din colica biliarã, dar o duratã mai
lungã (mai mult de 6 ore) și o severitate mai mare.” [9] [11] [14]
De obicei, durerea apare dupã masã, fiind accentuatã de o respirație dificilã și poate fi însoțitã
de:
 febrã;
 greațã, vãrsãturi;
 sensibilitate în hipocondrul drept;
 icter (colorație galbenã a ochilor);
 urinã închisã la culoare (hipercromã);
 scaune decolorate (semn pentru o complicație).
 la vârstnici, durerea poate fi resimțitã mai puțin, iar uneori singurul simptom este
sensibilitatea abdomenului. [17] [26] [27]
- “În toate formele colecistitei apare febra ridicatã cu frisoane, transpiraţii, durerea, alterarea
stãrii generale, paliditate, icter, adinamie.” [27]
- “Durerea este intensã, colicativã, cu sediul în hipocondrul drept sau în epigastru și iradiazã
în umãrul drept sau la baza hemitoracelui drept. Se însoţește de anorezie, greţuri, deseori
vãrsãturi și constipaţie.“ [14] [28]
- “Vãrsãturile sunt frecvente, ca și sensibilitatea subcostalã dreapta. În câteva ore, apare
semnul Murphy (inspirul profund crește durerea în timpul palpãrii hipocondrului drept) la
nivelul mușchilor abdominali de pe partea dreaptã.” [14] [27]
15
- “La început, febra este scãzutã. Febra cu valori înalte, accentuarea durerii abdominale,
frisoanele, semne de sensibilitate la decompresie sau ileusul, sugereazã empiemul (puroi în
vezicula biliarã), gangrene sau perforaţia.” [14] [28]
- “La examenul, obiectiv, deseori nu se poate palpa vezicula, din cauza contracturii musculare
a peretelui abdominal și a hiperesteziei locale.” [17] [26]
- “Când colecistita acutã este însoţitã de icter sau colestazã, este prezentã obstrucţia parţialã a
coledocului, prin calculi sau inflamaţie.” [17] [26]
2.5. DIAGNOSTICUL:
“Pentru diagnosticul colecistitei acute sunt necesare efectuarea unei anamneze, a

examenului obiectiv, precum și a investigațiilor radioimagistice și de laborator.” [5] [9]
La examenul obiectiv se poate evidenția: [5] [9] [11]
 durerea localizatã la nivelul hipocondrului drept și a epigastrului;
 semnul Murphy pozitiv (accentuarea durerii în hipocondrul drept la compresiune în
timpul inspirului profund);
 semne de iritație peritonealã, apãrare muscularã;
 icter;
 examenul de laborator este nespecific pentru diagnosticul colecistitei acute, fiind
adjuvant pentru diagnosticul diferențial;
 leucocitozã – creșterea leucocitelor între 8000 și 14.000 GA/mmc (în formele
necomplicate), peste 20.000 în formele complicate;
 lipaza sericã, amilaza sericã și urinarã crescute în cazul asocierii cu pancreatita acutã;
 creșterea bilirubinemiei, a fosfatazei alcaline, a gamma glutamil-transpeptidazei;
 creșterea transaminazelor hepatice GOT și GPT;
 probe inflamatorii crescute: VSH, proteina C reactivã, fibrinogen. [5] [17] [27]
Diagnosticul pozitiv:
- ”Este pus pe baza anamnezei (litiazã biliarã, septicemii, boli infecţioase, colecistopatie, a
tabloului clinic, cu dureri, febrã, semne de infecţie generalã, hiperleucocitozã, neutrofilie); [5]
- ”Examenul bilei confirmã diagnosticul).” [5]
16
- “Diagnosticul se bazeazã pe ecografie, care poate evidenţia calculii, ca și sensibilitatea
focalã subiacenta veziculei (semnul Murphy ecografic).” [5] [27] [28]
Diagnosticul diferențial se face cu: [5] [9]

 pancreatita acutã (trebuie luat în considerare faptul cã poate complica o colecistitã
acutã);
 infarct miocardic (posterior);
 pneumonie bazalã;
 pielonefrita acutã, colica renalã;
 ulcer duodenal perforat;
 apendicitã acutã. [14] [28]
2.6. INVESTIGAŢII:
- "Investigaţiile complementare trebuie efectuate cu prudenţã, având în vedere caracterul acut

al bolii și pericolul complicaţiior.” [17] [26]
- “Hemoleucograma indicã hiperleucocitozã cu neutrofilie; creșterea numãrului de leucocite
peste 15000 - 20000 este un semn de evoluţie spre empiem.” [17] [27]
- “Viteza de sedimentare a hematiilor este crescutã.” [5]
- “Tubajul duodenal se face dupã atenuarea fenomenelor clinice.” [5]
- “Analize microbiologice de biliculturã.” [5]
- “Examenul radiologic se când suspectãm cã s-a produs o perforaţie.” [5]
- “Ecografia este explorarea de elecţie, neinvazivã, poate preciza diagnosticul în urgenţã,

evidenţiind atât litiaza vezicularã, dar mai ales modificãrile de volum ale veziculei biliare,
îngroșarea pereţilor, aspectul conţinutului și dimensiunile lumenului coledocian.” [24]
- ”Se evidențiazã imagini hiperecogene, cu con de umbrã posterior, cât și prezența abceselor
sau a leziunilor asociate.” [24] [26]
- “CT abdominal și Colangio–RMN-ul sunt rar folosite de rutinã, ci mai degrabã în cazul
apariției complicațiilor.” (fig. 7) [26] [27]
17
Figura 7 – Investigaţii (ecografia) [24]
2.7. ”EVOLUŢIA ȘI COMPLICAŢIILE”:
“Evoluţia colecistitelor acute depinde de forma anatomo-clinicã pe care o îmbracã:” [27]

- “Prognosticul depinde de forma clinicã, de rapiditatea intervenţiei, de prezenţa
complicaţiilor.” [28]
”Complicaţiile pot fi: locale sau la distanţã.” [26] [28]

- “Perforaţia colecistului este gravã, fiind urmatã de o peritonitã generalizatã sau închistatã.”
- “Fistulele colecistoduodenale sau colecistocolice prezintã gravitate prin modul lor de
evoluţie.” [26]
- “Când se adãugã obstruarea canalului cistic, se instaleazã și hidropsul vezicular (distensia
vezicii biliare de un conţinut mucoid sau clar), putându-se produce și un volvulus (rãsucire) al
colecistului.” [26] [28]
2.8. TRATAMENTUL:
“Tratamentul colecistitei acute include internarea în spital, administrarea de lichide

intravenos și opioide.” [28]
- ”Repausul la pat este obligatoriu, cu aplicare pungã cu gheaţã pe abdomen.” [28]
- ”Regimul alimentar va fi strict hidric.” [28]
18
- “Nu se alimenteazã bolnavul per os și se monteazã o sondã nazogastricã dacã sunt prezente
vãrsãturile.” [28]
- “Se administreazã antibiotice parenteral pentru a trata o posibilã infecţie, dar beneficiul nu
este evident. [28]
- ”Infecţia se combate cu antibiotice în doze mari.” [28]
- “Durerea va fi tratatã cu nitriţi, Petidinã, Papaverinã, Beladonã.” [5] [9]
- “Nu se dau opiacee pentru a nu provoca un spasm al sfincterului Oddi.” [5]
- “Se va proceda la hidratare parenteralã (Procainã). [5]
- “La nevoie, se face aspiraţie gastricã.” [9]
- “Colecistectomia produce vindecarea colecistitei acute și amelioreazã durerea biliarã.” [12]
- “Când diagnosticul este clar și pacientul este la risc chirurgical standard, operaţia este
efectuatã în primele 24-48 ore.” [12]
- “Tratamentul chirurgical este în toate cazurile care apar pe fondul unei litiaze biliare și care
nu cedezeã la tratament medicamentos in 24 de ore.” [12]
- “Cea mai utilizatã tehnicã operatorie și în același timp cea mai bunã pentru chirurgia vezicii
biliare este colecistectomia laparoscopicã (fig. 8) care folosește o camerã pentru a vizualiza
cavitatea abdominalã.” [26] [28]
Figura 8 – Tratament chirurgical (colecistectomie) [26]
- “Empiemul, gangrena, perforaţia și colecistita nelitiazicã necesitã intervenţie chirurgicalã de

urgenţã.” [26]
19
- “La pacienţii cu risc chirurgical foarte crescut, colecistectomia percutanã poate fi o
alternativã la colecistectomie (fig. 9).” [12]
Figura 9 – Colecistectomie [26]
””Avantajele abordului laparoscopic în tratamentul litiazei biliare”” [26]
”Înlocuiește incizia mare a ţesuturilor de la nivelul abdomenului, cu patru mici incizii

douã de 1cm și douã de 0,5cm.” [26]
Figura 10 - Regim alimentar postcolecistomie [29]

”Refacerea dupã operaţie este mult mai rapidã și reîntoarcerea la o viaţã normalã se face
într-un timp mult mai scurt.” [26]
”Dureri postoperatorii semnificativ mai scãzute.” [26]
20
”
Rata de complicaţii postoperatorii este foarte micã.” [26]
”
Durata operaţiei este mai micã decât în cazul procedeului clasic.” [26]
”Imediat dupã colecistectomie sunt interzise alimentele grase, coleretice, colagoge, care
cresc secreţia de bilã și eliminarea ei în intestin; de exemplu: gãlbenușul de ou, alimente
grase” [17] [29]
”Dupã trei sãptãmâni regimul alimentar revine la normal.” (fig. 10) [17] [29]
21
22
1. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI
”Starea de sãnãtate reprezintã echilibrul, trãirea fireascã a vieții din perspectiva

biologicã, psihologicã și socialã și depinde de tot ceea ce ne înconjoarã de toate relațiile și
conjuncturile în care ne gãsim.”
”Îngrijirea medicalã nu trebuie sã se rezume la actul internãrii și al administrãrii
medicaţiei, ci este de preferat sã devinã locul, în care putem înţelege posibilitatea existenței și
adevãratul sens al vieții, unde deosebim mijloacele de menținere și revalorizare a sãnãtãții.”
”Motivul alegerii acestei teme constã în dorința de acumulare de noi cunoștințe despre
tot ceea ce înseamnã ”nursingul pacientului cu colecistita acutã”, bazat pe o pregãtire
continuã și capacitatea de înțelegere a suferinței acestora.”
”Ajutându-i pe pacienţi sã înţeleagã importanţa unui stil de viaţã sãnãtos, respectarea
vizitei regulate la medic și acordarea atenţiei faţã de semnalele trimise de propriul corp,
consider cã înaintarea și agravarea stadiului bolii ar putea fi evitate.”
2. SCOPUL LUCRÃRII
”Lucrarea prezentatã are ca scop evaluarea eficienței îngrijirilor de nursing acordate

pacienților diagnosticați cu colecistita acutã, cu rol în prevenirea complicaţiilor.”
”Cunoașterea simptomatologiei bolii și acordarea îngrijirilor nursing specifice acesteia
influențeazã în mod direct starea pacientului, de aceea, tema aleasã urmãrește sã dezvãluie cât
mai multe despre diagnosticarea corectã și tratamentul precoce al acestei boli și principiilor de
nursing.”
23
3. IPOTEZA DE LUCRU
- ”Evenimentul studiat sau unitatea statisticã este cazul de boalã.”

- ”Cunoașterea frecvenţei bolilor într-o populaţie este util[ pentru:”
- ”Instituirea unor activitãţi de prevenire și combatere a îmbolnãvirilor;”
- ”Planificarea adecvatã a îngrijirilor de sãnãtate;”
- ”Evaluarea efectelor economice și sociale ale bolii;”
- ”Ierarhizarea problemelor de sãnãtate.”
4. MATERIAL ȘI METODÃ
1. Tipul studiului: studiu epidemiologic analitic, transversal.

2. Anul de referinţã: 2019.
3. Populaţia de referinţã: 98 pacienţi internaţi în Spitalul Municipal Aiud, cu diagnosticul de
Colecistitã acutã, în perioada 01.01.2019-31.12.2019.
4. Sursa datelor: Compartimentul Statisticã și Informaticã din cadrul Direcției de Sãnãtate
Publicã a Județului Alba. Serviciul Informaticã și Statisticã al Spitalului Municipal Aiud.
Aceste date au fost centralizate realizându-se o bazã de date primarã cu 18 itemi:
Itemi
Secție
Nr. Foaie de Observaţie
Data Internãrii
Data Externãrii
Nr zile internare
Data Nașterii
Vârsta
Grupa vârstã
Cod grupa de vârstã
Sex
Cod Sex
Mediu
Cod Mediu
Starea la Externare
Cod Diagnostic1
Diagnostic1
Cod ICP
Procedurã
24
Din baza de date primarã s-au selectat un numãr de 10 itemi apoi, cele 10 serii de
valori, au fost centralizate și analizate.
Pentru variabilele calitative și variabilele dicotomiale s-au atribuit valori numerice, în
vederea analizei statistice, dupã cum urmeazã:
 Variabila – Grupa de vârstã - s-au grupat pacienţii pe grupe de vârstã pe zece ani,
obţinându-se structurã pe 6 grupe de vârstã.
 Variabila – Sex – variabilã dicotomialã: s-a atribuit valoarea 1 pentru sexul masculin
(M) și valoarea 2 pentru sexul feminin (F);
 Variabila – Mediul de rezidenţã: s-a atribuit valoarea 1 pentru mediul urban (U) și
valoarea 2 pentru mediul rural (R).
5. Descrierea metodei de cercetare:

“Analiza morbiditãţii spitalizate specifice prin colecistitã acutã pentru lotul de studiu
din Spitalul Municipal Aiud, Secţia Chirurgie, în anul 2019. Pentru prelucrarea statisticã a
datelor s-au aplicat metode matematice și statistice.”
”S-au calculat indicatorii pentru morbiditatea spitalizatã prin reducerea riscului
administrãrii analgezicelor opioide. Pentru fiecare șir de valori ale variabilelor numerice s-au
calculat în Excel parametrii statistici.”
“Toate rezultatele au fost grupate (simplu, complex și repetat) pe caracteristici
cantitative și calitative și s-au obţinut grupe omogene pentru analiza materialului obţinut, iar
rezultatele analizei și sintezei au fost prezentate în tabele și grafice.”
25
5. REZULTATE ȘI DISCUŢII
Indicatori ai cazurilor spitalizate prin colecistita acutã.

”În perioada anului 2019, au fost internaţi în Spitalul Municipal Aiud, Secţia
Chirurgie, un numãr total de 98 pacienţi, cu diagnosticul de colecistitã acutã, aceștia au fost
spitalizați între 1 zi și 22 zile, pacienții din lotul analizat au vârsta cuprinsã între 30 și 84 de
ani.”
5.1. ”Analiza cazurilor spitalizate în funcție de grupa de vârstã
”Dupã variabila grupa de vârstã, ponderea cea mai mare este ocupatã de grupa de
vârstã 60-69 ani, cu un procent de (36%), urmatã de grupa de vârstã (50-59 ani) cu (24%),
grupa de vârstã (40-49 ani) are o pondere de (18%), pacienții din grupa de vârstã (30-39 ani)
ocupã o pondere de (15%), iar pacienții din grupa de vârstã (70-79 ani), au o pondere de (4%),
iar grupa de vârstã (80-89 ani), are o ponderea (2%) cu cea mai micã ratã de îmbolnãvire cu
colecistitã acutã (Tabel 1, Grafic 1).”
Tabel 1 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã grupa de vârstã

Grupa de vârstã Frecvențã Pondere (%)
(numãr pacienți)
30-39 ani 15 15%
40-49 ani 18 18%
50-59 ani 24 24%
60-69 ani 35 36%
70-79 ani 4 4%
80-89 ani 2 2%
Total 98 100%
”Prevalența colecistitei acute în funcție de vârsta pacientului se situeazã la grupa de

vârstã (60-69 ani) cu ce mai mare pondere.”
26
4% 2%
15%
30-39 ani
36% 18% 40-49 ani
50-59 ani
60-69 ani
70-79 ani
25%
80-89 ani
Grafic 1 - Structura pacienţilor internaţi dupã grupa de vârsta
5.2. Analiza cazurilor spitalizate în funcție de sex
Dupã variabila sex dintr-un numãr de 98 pacienţi internați, ponderea cea mai mare o
reprezintã pacienții de sex feminin cu (71%) cu o frecvențã de 70 pacienți, iar pacienții de sex
masculin au o pondere de (29%) cu o frecvențã de 28 pacienți din totalul lotului de studiu
(Tabel 2, Grafic 2).
Tabel 2 – Repartiţia pacienţilor internaţi în funcție de sex

Sex Frecvențã Pondere (%)
Masculin 28 29%
Feminin 70 71%
Total 98 100%
”În cadrul lucrãrii de fațã numãrul pacienților de sex feminin este mai mare
comparative cu sexul masculin, rezultatele fiind concordante cu cele din literaturã de
specialitate.”
27
Masculin
29%
1
2
Feminin
71%
Grafic 2 - Structura pacienţilor internaţi în funcție sex
5.3. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie mediul de rezidenţã
”Dupã mediul de rezidenţã, ponderea cea mai mare o reprezintã pacienții din mediul
urban cu o pondere de (77%) un numãr de 75 pacienți, iar pacienții din mediul rural au o
pondere de (23%) cu o frecvențã de 23 pacienți (Tabel 3, Grafic 3).”
Tabel 3 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã mediul de rezidențã

Mediu Frecvențã Pondere (%)
Urban 75 77%
Rural 23 23%
Total 98 100%
”Incidența apariției colecistitei acute este mai mare în mediul urban, comparativ cu
mediul rural; interpretãm aceste rezultate având o cauzã posibilã, mediul de viațã mult mai
stresant din mediul urban.”
28
Urban
77%
Rural
23%
1 2
Grafic 3 - Structura pacienţilor internaţi dupã mediul de rezidențã
5.4. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie dupã ocupație
În funcție de ocupație, pacienții internați cu colecistitã acutã sunt majoritatea salariați

cu un numãr de 65 pacienți, reprezentând un procent de (67%), cu un procent de (16%) se
regãsesc pacienții care au o afacere proprie cu un numãr de 16 pacienți, un procent de (13%)
dintre pacienții internați sunt fãrã ocupație (15 pacienți), iar (1 pacient) cu un procent de
0.78% sunt cei cu ocupație ca lucrãtor pe cont propriu (Tabel 4, Grafic 4).
Tabel 4 – Repartiţia pacienţilor internaţi în funcție de ocupație

Ocupația Frecvențã Pondere (%)
Fãrã ocupație 13 13%
Lucrãtor pe cont propriu 16 16%
Pensionar 4 4%
Salariat 65 67%
Total 98 100%
”Colecistita acutã apare ca urmare a unui regim de viațã neechilibrat.”
29
13%
16% Fără ocupație

Lucrător pe cont propriu
67% Pensionar
Salariat
4%
Grafic 4 - Structura pacienţilor internaţi dupã ocupație
5.5. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie tipul de internare
”Dupã tipul de internare ponderea cea mai mare o reprezintã pacienții cu internați prin
urgențã cu un procent de (61%), un numãr de 60 pacienți, urmat de pacienții internați cu bilet
de trimitere de la medicul specialist, cu un procent de (23%), un numãr de 23 pacienți, iar 29
de pacienți, reprezentând (15%), sunt pacienții internați cu bilet de trimitere de la medicul de
familie (Tabel 5, Grafic 5).”
Tabel 5 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã tipul de internare

Tip internare Frecvențã Pondere (%)
”Bilet de trimitere de la medic de familie” 15 15%
”Bilet de trimitere de la medic specialist” 23 23%
”Urgențã” 60 61%
Total 98 100%
”Dupã tipul de internare rezultã cã pacienții cu colecistitã au fost internați ca urgenţã

medico-chirugicalã prin unitatea primiri urgențe.”
30
15%
61% 24%
Bilet de trimitere de la medic

de familie
Bilet de trimitere de la medic
specialist
Urgență
Grafic 5 - Structura pacienţilor internaţi dupã tipul de internare
5.6. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie diagnostic
Din lotul de studiu de 98 pacienți internați, un numãr de 55 pacienţi, reprezentând

(56%) au avut ca diagnostic ”colecistitã acutã calculoasã flegmonoasã”, urmat de un numãr de
20 pacienţi, reprezentând (20%) au avut diagnosticul de ”colecistitã acutã calculoasã
cataralã”, apoi un numãr de 18 pacienţi, reprezentând (18%) au suferit de ”colecistitã acutã
calculoasã, gangrenoasã”, iar un numãr de 5 pacienţi, reprezentând (5%), au primit
diagnosticul de ”colecistitã acutã calculoasã gangrenoasã, perforativã”, (Tabel 6, Grafic 6).”
Tabel 6 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã diagnostic

Diagnostic Frecvențã Pondere (%)
”Colecistitã acutã calculoasã cataralã” 20 20%
”Colecistitã acutã calculoasã” flegmonoasã” 55 56%
Colecistitã acutã calculoasã gangrenoasã” 18 18%
”Colecistitã acutã calculoasã gangrenoasã 5 5%
perforativã”
Total 98 100%
”Se observã din analiza datelor în funcție de diagnostic că, cea mai frecvent formă de
colecistită întâlnitã este colecistitã acutã calculoasã, flegmonoasã.”
31
5%
21%
18% Colecistită acută calculoasă

catarală
Colecistită acută calculoasă
flegmonoasă
gangrenoasă
gangrenoasă perforativă
56%
Grafic 6 - Structura pacienţilor internaţi dupã diagnostic
5.7. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie de evoluţie
În funcţie de evoluţia bolii majoritatea pacienţilor cu o frecvenţã de 76 pacienţi,

reprezentând (78%) au avut o evoluție fãrã complicaţii, iar pentru 22 pacienți, reprezentând
(22%) evoluția colecistitei a fost cu complicaţii, acumularea de puroi la nivelul vezicii biliare,
abcese hepatice, fistule bilo-digestive, alte patologii asociate (Tabel 7, Grafic 7).
Tabel 7 – Repartiţia pacienţilor internaţi în funcţie de evoluţie

Evoluţia bolii Frecvențã Pondere (%)
Cu complicaţii (acumularea de puroi la 22 22%
nivelul vezicii biliare, abcese hepatice, fistule
bilo-digestive, alte patologii asociate)
Fãrã complicaţii 76 78%
Total 98 100%
”Evoluția pacienților internați pentru majoritatea a fost fãrã complicații, doar un

numãr mic de pacienți au prezentat cu complicații.”
32
22%
Cu complicaţii (acumularea de
puroi la nivelul vezicii
biliare, abcese hepatice, fistule
bilo-digestive, alte patologii
asociate)
78% Fără complicaţii
Grafic 7 - Structura pacienţilor internaţi în funcţie de evoluţie
5.8. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie criteriile de evaluare a severitãţii
Criteriile de evaluare a severitãţii colecistitei acute sunt pe trei grad, ”colecistita acutã
ușoarã, gradul I”, diagnosticatã la 75 pacienți, cu (77%), ”colecistita cu gravitate medie,
gradul II”, diagnosticatã la 18 pacienți (18), iar la 5 pacienți (5%) a fost diagnosticatã
”colecistita cu gravitate majorã, gradul III” (Tabel 8, Grafic 8).
33
”Severitatea evoluției a colecistitei acute indicã prezența disfuncțiilor cardiovasculare
și totodatã creșterea dificultãțiilor efectuãrii colecistectomiei.”
Colecistita acută gravă (gradul III). Prezenţa disfuncţiei

cardiovasculare, neurologice, respiratory, renală, hepatică, 5%
hematologică.
Colecistita acută de gravitate medie (gradul II).

Leucozitoză. Plastron inflamator dureros. Debutul 18%
simptomelor > 72 ore; Inflamaţie locală marcată.
Colecistita acută uşoară (gradul I). Leucozitoză, Plastron

inflamator dureros,. Debutul simptomelor > 72 ore; 77%
Inflamaţie locală marcată.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
Grafic 8 - Structura pacienţilor internaţi în funcţie de severitatea evoluției
5.9. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie protocolul clinic în tratament
”Protocolul clinic în tratamentul colecistitei acute este în funcție de evoluția clinicã a

pacientului și severitatea colecistitei acute. Așadar pentru un numãr de 76 pacienți (78%) la
internare s-a practicat tratament chirurgial de urgențã imediatã cu terapii perfuzionale și
investigații, la un numãr de 15 pacienți (15%) s-a practicat protocolul terapeutic cu soluții
coloidale, antibiotice, analgezice, preoperator, la un numãr de 5 pacienți (5%) s-a practicat
protocol terapeutic de urgențã amânatã cu terapie cu soluții perfuzbile cristaloide,
34
ultrasonografia, alte investigații pânã la pregãtirea preoperatorie corectã, iar la 2 pacienți
(2%), s-a aplicat protocol de instalare a sondei nasogastrice din cauza persistenței vãrsãturilor
(Tabel 9, Grafic 9).”
Tabel 9 – Repartiția pacienților în funcție de protocolul clinic în tratament
”Colecistita acutã este o entitate clinicã frecventã, corespunzãtoare unei complicaţii

grave a litiazei veziculare.”
”Este greu de apreciat dacã existã o schemã terapeuticã standard, care sã se aplice în
toate cazurile de colecistitã acutã.”
”Repartiţia între tratamentul chirurgical precoce, şi întârziat de o etapã scurtã de
tratament medical, sau tratamentul medical exclusiv.”
35
Urgență amânată, în primele 3-4 zile, dupa o corectă 5%
pregătire preoperatorie. Ultrasonografia. Prelevare teste 5
biologice. Terapia perfuzională cu soluţii cristaloide …
Chirurgical Urgența imediată în prezența semnelor de 78%

gravitate. Ultrasonografia. Prelevare teste biologice. 76
Terapia perfuzională cu soluţii cristaloide sau …
Instalarea sondei nazogastrice în cazul persistenţei 2%

greţurilor şi vomei. 2
15%
15
Grafic 9 – Repartiția pacienților în funcție de protocolul clinic în tratament
5.10. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie procedurã
Pentru majoritatea pacienţilor procedurã medicalã aplicatã a fost ”colecistectomie

laparoscopicã”, cu o frecvenţã de 88 pacienţi, reprezentând (90%), pentru 10 pacienţi, cu un
procent de (10%) a fost aplicatã procedura de ”colecistectomie percutanatã” din totalul
pacienților din lotul de studiu (Tabel 10, Grafic 10).
Tabel 10 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã procedurã
”Asocierea laparoscopiei cu manevre endoscopice de diagnostic si extragere a

calculilor din coledoc, fie operator, fie postoperator, oferã avantajele abordului miniinvaziv
prin ambele metode, fãrã a crea riscuri suplimentare.”
36
10%
Colecistostomie
percutanată (aspiraţia
vezicii biliare).
Colecistectomie
laparoscopică (extirparea
90%
vezicii biliare);
Grafic 10 - Structura pacienţilor internaţi dupã procedurã
5.11. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie starea la externare
Starea pacienţilor la externare a fost vindecatã pentru majoritatea pacienţilor cu o

frecvenţã de 71 pacienţi, reprezentând un procent de (72%), un numãr de 22 pacienți
reprezentând (22%), a fost externați cu stare amelioratã, iar 5 pacienți, reprezentând (5%), au
avut stare la externare staționarã (Tabel, Grafic 5.11).
Tabel 11 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã starea la externare

Stare externare Frecvențã Pondere
Vindecat 71 72%
Ameliorat 22 22%
Staţionar 5 5%
Total 98 100%
37
5%
22%
Vindecat
Ameliorat
Staţionar
73%
Grafic 11 - Structura pacienţilor internaţi dupã starea la externare
38
6. CAZURI CLINICE ȘI PLAN DE NURSING
6.1. CAZUL CLINIC NR. 1
I. CULEGEREA DATELOR:
1. INFORMAŢII GENERALE:
Nume: N.
Prenume: S.
Vârsta: 68 ani
Sex: Feminin
Domiciliul: Urban
Ocupaţia: pensionarã
Religia: ortodoxã
Naţionalitate: românã
Grup sangvin: B, Rh(+)
Asigurat: CNAS
Secţia: Chirurgie
Foaie de observaţie: 6390
Perioada de spitalizare: 13.02.2021-19.02.2021
Zile de spitalizare: 7 zile
Stare la externare: Vindecat
2. ANAMNEZA:
Antecedente heredocolaterale:
 nesemnificative
Antecedente personale patologice:
 CIC, FIA paroxisticã,
 angioplastie cu stent pe artera coronarã dreaptã
 regurgitare mitralã gradul I
 regurgitare aorticã gradul II, stenozã aorticã
39
Condiţii de viaţã și de muncã:
- pensionarã, locuiește în condiţii bune.
Comportare faţã de mediu:
- alimentaţie normalã, fãrã excese;
3. MOTIVELE INTERNÃRII:
 dureri abdominale acute
 durere în hipocondrul drept, fosa iliacã dreaptã, flac drept
 cefalee, grețuri, vãrsãturi bilio-alimentare
 anxietate, agitație, insomnie, fatigabilitate
 indispoziție, obosealã
 stare generalã alteratã.
4. ”ISTORICUL BOLII:”
 ”Pacienta, în vârstã de 68 de ani, cunoscutã în APP cu multiple tare cardiace (CIC,
FIA paroxisticã, angioplastie cu stent pe artera coronarã dreaptã, regurgitare mitralã
gradul I, regurgitare aorticã gradul II, stenozã aorticã, se prezintã în urgențã pentru
durere în hipocondrul drept, fosa iliacã dreaptã, flac drept, grețuri, vãrsãturi bilo-
alimentare..” ”Pacienta este internatã pentru investigații și tratament de specialitate.”
5. ”DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:”

”
►”Colecistitã acutã litiazicã operatã
Intervenţii chirurgicale: (14.02.2021)

 ”Colicestectomia laparoscopicã.”
 ”Disecția laparoscopicã a aderențelor abdominale.”
 ”Lavaj.”
 ”Pansamentul plãgilor.”
 ”Supravegherea suturilor și pansamentelor chirurgicale.”
40
Tabelul nr. 6.1. - Analize de laborator
Denumire analizã Rezultat Interval de UM
referințã
Amilaza 32 20-160 U/L
Bilirubina totalã 0,94 0,2-1,2 mg/dL
Creatinina 0,71 0,72-1,25 mg/dL
Glicemie 138 80-110 mg/dL
Ionograma sericã Na 138 136-145 mEq/l
TGO (AST) 23 9-39 U/L
TGP (ALT) 27 3-43 U/L
Uree 28 21-43 mg/L
Ratio (R) 0,94 0-1,2
APTT 29,2 24-36 s
Timp de protombinã PT (Quick) 13,2 10-12,8 s
Activitate protombinicã (%) 71,5 80-160 %
INR 1,20 0,86-1,1
Leucocite WBC 15,58 4-10 10^3/ul
Eritrocite RBC 4,36 3,8-5,4 10^6/ul
Hemoglobina HGB 12,7 13-17 g/dL
Hematocrit HCT 38,8 37-47 %
Volum eritrocitar mediu MCV 88,8 82-100 fL
Trombocite PLT 145 150-400 10^3/ul
Neutrofile # 13,58 2-7,5 10^3/ul
Lymfocite # 0,96 1,5-4 10^3/ul
Eozinofile # 0,01 0-4 10^3/ul
Neutrofile % 88,8 30-75 %
Lymfocite % 43,8 20-45 %
Monocite % 8,2 2-10 %
Ecografie abdomen Colecist cu perete îngroșat, dedublat, voluminous,
hiperecogen, colecist flegmatos.
Exudat faringian - culturã absenți streptococci/stafilococi
bacterii/fungi
Testul Real Time PCR COVID-19 Negativ
41
II. ANALIZA DATELOR LA INTERNARE:
DIAGNOSTIC DE NURSING:
 Durere legatã de inflamația colecistului manifestatã prin anxietate.
 Eliminãri inadecvate legate de obstrucția biliarã manifestatã prin grețuri și vãrsãturi.

 Potențial de alterare a nutriției din cauza vãrsãturilor manifestatã prin dezechilibru
hidroelectrolitic.
 Durere din cauza bolii manifestatã prin posturã inadecvatã.
 Circulație inadecvatã legatã de hipertensiune manifestatã prin cefalee și vertij.
Tabelul nr. 6.2. - Plan de nursing

III. OBIECTIVE IV. INTERVENŢII NURSING V. EVALUARE
(autonome și delegate)
Pacienta sã nu mai - se internează pacienta și se asigură condițiile - pacienta se simte
prezinte teamã de de spitalizare specifice. mai bine, are
operație, sã resimtã - comunic cu pacienta, liniștesc pacientã, îi dau încredere în echipa
scãderea intensitãții încredere în personalul blocului operator. medicalã
durerii. - monitorizarea parametrilor vitali și notarea - pacienta cunoaște
- Pacienta sã nu aibã valorilor în F.O. importanţa
complicații. - pregãtesc psihic pacienta înainte de intervenţiei
explorãrile funcționale. - pacientã prezintã o
- dovedesc înţelegere și empatie pentru ameliorare a
preocupãrile, temerile și îndoielile pacientei. anxietãţii
- informez pacienta asupra bolii, furnizez Valori obținute la
pacientei informaţii asupra îngrijirilor propuse. internare:
- explic pacientei importanţa intervenţiei. TA=140/80mmHg
- explic pacientei ce se întâmplã în timpul AV=80 b/min
transportului, în sala de anestezie. R=25 r/min
- recoltez produse bilolgice pentru analize de TD-TS=37,00C-
laborator hematologice și biochimice specifice 37,30C
actului operator. Valori obținute dupã
- efectuez EKG, Ecodopler. tratament:
42
- pregãtesc și însoţesc pacienta pentru TA=130/80mmHg
radiografie toracicã și ecografii abdominale. AV=60 b/min
- la indicaţia medicului am administrat R=16 r/min
analgezice, anxiolitice, antispastice. TD-TS=36,00C-
36,20C
Pacienta sã nu aibã - asigurarea repausului la pat în poziție comodã. - se asigurã
grețuri și vãrsãturi. - adminisrarea de antiemetice, menținerea
- dietã ușoarã, încurajarea consumului de echilibrului hidric.
lichide. - repausul reduce
- pregãtirea pacientei pentru sondaj nazo- tulburãrile
gastric dacã se continuã vãrsãturile. metabolice a
- corectarea deficiențelor organizmului. țesuturilor.
Pacienta sã fie - indic pacientei postoperator sã respecte un - administrarea
echilibratã regim alimentar adecvat. soluțiilor pe cale
hidroelectrolitic și - încurajez ingestia de lichide suficiente 1500 parenteralã previne
nutriţional. ml/zi postoperator. șocul și menține
Asigurarea unui - la indicația medicului administrez: soluție echilibrul
status nutrițional perfuzabile și vitamine. hidroelectrolitic.
optim. - hidratare parenteralã cu soluțiile prescrise de - pacienta este
medic. echilibratã
- preoperator se suprimã alimentația cu o searã hidroelectrolitic și
înainte. acido-bazic.
Pacienta sã nu - supraveghez și înregistrez funcţiile vitale în - durerea fiindu-i
prezinte foaia de observaţie. calmatã pacienta este
durere și sã accepte - discut cu pacienta despre evoluţia actului mai liniștita și
intervenţia operator. cooperantã.
chirurgicalã. - asigur pacienta de profesionalismul cadrelor
medicale.
- explic pacientei cã poziţia antalgicã este
43
necesarã pentru diminuarea durerii.
- psihoterapie.
- la indicaţia medicului administrez analgezice,
anxiolitice.
- pregãtesc și însoţesc pacienta pânã la sala de
operaţie.
Pacienta sã aibã ritm - liniștesc pacienta înainte de actul operator. - pacienta prezintã
circulator conform - asigur condiții de climat liniștit în salon. valori ale funcțiilor
vârstei. - monitorizez funcțiile vitate. vitale conform
- la indicația medicului administrez medicația vârstei.
cardiotonicã. - este stabilã
hemodinamic în
vederea actului
operator.
ANALIZA DATELOR PE PERIOADA INTERNÃRII:
 Vulnerabilitate faţã de pericole legatã de intervenţia chirurgicalã manifestatã prin risc de
infecţie.
 Alterarea eliminãrilor legate de actul operator manifestat prin dificultate.
 Durere la nivelul plãgii operatorii din cauza intervenţiei chirurgicale manifestatã prin
disconfort.
 Incapacitatea de a dormi datoritã actului operator manifestatã prin disconfort.
 Insuficienţa de cunoaștere legatã de mijloacele de repaus și destindere manifestatã prin
lipsa de informaţii.
44
Pacienta sã nu - ajut pacienta sã-și schimbe poziția la 2-4 ore - pacienta face cele
prezinte risc de pentru prevenirea complicațiilor de învãţate astfel cã nu
infecţie. imobilizare. existã risc de
Prevenirea - explic pacientei modul de efectuare a igienei infecţie
complicațiilor personale.
postoperatorii. - indic ce poziţii sã adopte astfel încât sã nu
prezinte risc pentru plagã.
- la indicaţia medicului efectez toaleta plãgii cu
Rivanol și Betadinã.
- efectuez debridarea plãgii.
- efectuez pansarea plãgii.
- supraveghez tuburile de dren.
- respect mãsurile de asepsie și antisepsie
pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești.
Pacienta sã aibã - facilitarea eliminãrilor prin ploscã, urinar. - postoperator
eliminãri urinare - se stimuleazã reluarea eliminãrilor în prima zi pacienta are
adecvate. postoperator. eliminãri adecvate
- efectuarea toaletei regiunii perianale. în 12 ore.
- monitorizarea eliminãrilor de urinã și fecale.
- asigurarea intimitãții.
Pacienta sã fie - încurajez activitãţile proprii de îngrijire ale - pacienta este
îngrijitã din punct de pacientei, dar o ajut în efectuarea îngrijirilor îngrijitã
vedere igienic, pânã igienice. corespunzãtor
când va putea sã se - ajut pacienta în efectuarea îngrijirilor - nu prezintã semne
deserveascã singurã igienice. de infecţie
- Plagã operatorie sã - am grijã cã cearceaful sã nu prezinte cute, și - prezintã
nu prezinte sã fie bine întins, pentru a preveni apariţia tegumentele și
complicaţii escarelor. mucoase integre
45
- supraveghez ca pacientã sã nu prezinte - plagã operatorie
alterarea integritãţii tegumentare. nu prezintã
- explic familiei necesitatea ca pansamentul sã complicaţii
fie steril, pentru a preveni complicaţii.
- apreciez potenţialul de infecţie, observ
marginea intervenţie chirurgicale pentru
eventualele acumulãri de secreţii purulente.
- menţin curatã și uscatã incizia.
- monitorizez temperatura și notez în F.O.
- folosesc tehnici strict aseptice când schimb
pansamentele.
- administrez tratamentul medicamentos și
urmãresc evoluția plãgii.
Pacienta sã se poatã - încurajez pacienta sã respire profund. - durerea pacientei
odihni, sã aibã un - asigur pacientei confort psihic și fizic. este ameliorata,
somn liniștit. - aerisesc salonul. pacienta are un
Ameliorarea durerii. - așez pacienta în ”decubit lateral cu capul într- somn liniștit.
o parte la marginea patului.”
- la indicaţia medicului administrez analgezice,
sedative.
- urmãresc efectele medicației și informez
medicul.
Pacienta sã - se asigurã dietã hidricã postoperator în prima - pacienta cunoaște
primeascã informaţii zi și ușor digerabilã a doua zi, apoi se reia necesitatea
suficiente cu privire treptat alimentația. administrãrii
la regimul igieno- - explic necesitatea unei administrãri corecte a corecte a
dietetic. tratamentului. tratamentului
- Sã previnã - explic pacientei și familiei cum sã - pacienta este
complicaţiile în administreze medicamentele dupã externare. informat cu privire
46
timpul externãrii. - informez pacienta și familia cu privire la la modul corect de
aspectul benefic al tratamentului administrat administrare a
corect și la timp. medicamentelor.
- informez și stabilesc cu pacienta și familia - pacienta cunoaște
planul de recuperare a stãrii de sãnãtate. importanţa unui
- educ pacienta și familia în legãturã cu regim adecvat.
restricţiile mișcãrilor, sã nu efectueze mișcãri
bruște, sã nu foloseascã poziţia ortostaticã.
- explic pacientei necesitatea de a consuma în
primele zile lichide în special, iar apoi sã
adopte o dietã normalã.
- asigur suport psihoterapeutic.
Recomandãri la externare:
 Consiliere și supravehere a regimului alimentar.
 Regim alimentar colecist.
 Pansament local cu soluții antiseptic zilnic.
 Dispensarizarea afecțiunilor medicale prin MF.
 Evitarea efortului fizic.
 Controlul chirurgical la nevoie.1
1
(repere stabilite, informaţii de obţinut, întrebãri ajutãtoare: foaie de observație)
47
Nume: V.
Prenume: I.
Vârsta: 60 ani
Sex: Masculin
Domiciliul: Urban
Ocupaţia: operator
Religia: ortodoxã
Grup sangvin: AB, Rh(+)
Statut: Asigurat CNAS
Perioada de spitalizare: 04.02.2020 - 08.02.2020
Zile spitalizare: 5 zile
Secţia: Chirurgie
Foaie observaţie: 5639
2. ANAMNEZA:
”Antecedente heredocolaterale:”
 nesemnificative
”Antecedente personale patologice:”
 HTAE
”Condiţii de viaţã și de muncã:”
 operator, locuiește în condiţii bune în mediul rural
 dificultãţi și slabã administrare a alimentaţiei.
48
 fumãtor
 cefalee, greațuri, vãrsãturi bilio-alimentare
 anxietate, agitație, fatigabilitate
4. ISTORIC BOALĂ:
 “Pacientul în vârstã de 60 de ani, cunoscut cu HTA, se interneazã de urgențã pe secția
Chirurgie pentru dureri în etajul abdominal superior accentuate în hipocondrul drept,
grețuri, vãrsãturi, meteorism, astenie și fatigabilitate.”
 ”Examne locale: abdomen dureros spontan la palpare, la nivelul etajului abdominal
superior, mai accentuat în hipocondrul drept, transit intestinal present pentru materii
fecale și gaze.”
 ”Pacientul efectueazã în urgențã analize ce evidențiazã leucocitozã cu neutrofile, EKG
fãrã modificãri.”
5. DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

”
►”Colecistitã acutã litiazicã flegmatoasã

 ”Colicestectomia laparoscopicã programatã.”
 ”Visceroliza.”
 ”Lavaj.”
 ”Dernaj.”
49
Denumire analizã Rezultat Valori UM
Normale
TGO (AST) 17 9-39 U/L
TGP (ALT) 28 3-43 U/L
Uree 61 18-55 mg/L
Ratio (R) 0,94 0-1,2
APTT 29,0 24,8-37,5 s
Timp de protombinã PT (Quick) 11,2 9,8-12,2 s
INR 1,01 0,86-1,1
Neutrofile # 9,58 2-7,5 10^3/ul
Lymfocite # 2,96 1,5-4 10^3/ul
Lymfocite % 39,8 25-35 %
Monocite % 8,4 2-10 %
Ecografie abdomen Colecist cu perete îngroșat, dedublat,
voluminous, hiperecogen, colecist flegmatos.
Exudat faringian-culturã bacterii/fungi absenți streptococci/stafilococi
50
 Disconfort abdominal cauzat de sindromul biologic inflamator manifestat prin dureri în
hipocondrul drept.
 Dezechilibru hidroelectrolitic din cauza grețurilor și vãrsãturilor manifestat prin
tegumente palide, icter.
 Hipertermie din cauza procesului inflamator manifestat prin frison.
 Durere legatã de contractura muscularã manifestatã prin disconfort.
 Meteorism abdominal cauzat de sindromul inflamator manifestat prin durere.
Tabel 6.5. - Plan de Nursing

Pacientul sã nu - asigurarea îngrijirilor și aprecierea - pacientul se simte
prezinte dureri în comportamentului. mai bine, durerea
urmãtoarele ore. - mãsor funcţiile vitale: temperatura, puls, este amelioratã
tensiune arterialã, respiraţia. Valori obținute la
- asigur repausul fizic și psihic internare:
- comunic cu pacientul, liniștesc pacientul, îi TA=140/80mmHg
dau încredere în personalul medical; AV=80 b/min
- la indicația medicului recoltez sânge și urinã R=25 r/min
pentru analizele de laborator; TD-TS=36,80C-
- pregãtesc pacientul pentru examenul 37,00C
radiologic al cãilor biliare, dupã cedarea Valori obținute dupã
fenomenelor acute; tratament:
- pregãtesc și însoțesc pacientul la investigațiile TA=130/80mmHg
indicate de medic; AV=60 b/min
- administrez medicația analgezicã antispasticã R=16 r/min
recomandatã de medic; TD-TS=36,00C-
- pregãtesc pacientul pentru intervenția 36,20C
51
chirurgicalã.
Pacientul sã nu - sprijin pacientul în timpul vãrsãturii; - dupã administrarea
prezinte vãrsãturi, - recoltez lichidul dupã vãrsãturã pentru a arãta tratamentului
sã fie echilibrat medicului; pacientul este
hidroelectrolitic. - asigur hidratarea corespunzãtoare; echilibrat
- am administrat tratamentul la indicația hidroelectrolitic.
medicului;
- hidratare prin perfuzie parenteralã.
Pacientul sã - se asigurã un climat de salon cu o temperaturã - pacientul este
prezinte adecvatã; afebril
temperatura - aerisesc salonul;
corpului în limite - aplic pe fruntea pacientului comprese reci;
normale. - asigur diminuarea manifestãrilor de
dependențã legate de boalã.
- administrez medicația antiinfecțioasã;
- supraveghez temperatura corporalã, pulsul și
TA.
- se recolteazã produse biologice pentru
examene de laborator (VSH, HL).
Pacientul sã nu mai - am supravegheat și înregistrat funcţiile vitale - starea pacientului
prezinte în foaia de temperaturã; este amelioratã,
durere abdominal - am discutat cu pacientul despre evoluţia durerea s-a
și sã accepte actului operator; diminuat.
intervenţia - am explicat pacientului cã poziţia antalgicã
chirurgicalã. este necesarã pentru diminuarea durerii.
- la indicaţia medicului am administrat
analgezice.
Pacientul sã aibã - asigur confort fizic și psihic pacientului; - pacientul este
diminuatã durerea - am explicat pacientului importanţa stabil hemodinamic
52
cauzatã de intervenţiei; în vederea actului
meterorimul - am explicat pacientului ce se întâmplã în operator.
abdominal. timpul transportului, în sala de anestezie;
- am discutat cu pacientul despre evoluţia
actului operator
- am urmãrit efectele medicației și am informat
medicul.
- asigur reechilibrare volemicã parenteralã.
“Pe timpul administrãrii tratamentului medicamentos cu analgezice s-a impus o atenţie
deosebitã privind respectarea strictã a dozei și modului de administrare a tratamentului la
indicaţia medicului.”
 Potenţial de complicaţii legat de actul operator manifestat prin durere.
 Dezechilibru nutriţional din cauza vãrsãturilor manifestat prin tegumente palide.

 Disconfort cauzat de incizia chirurgicalã manifestat prin poziţie antalgicã.
 Somn perturbat legat de mediul spitalicesc manifestat prin fatigabilitate.
 Lipsa de informaţii. legatã de regimul igieno-dietetic manifestatã prin necunoașterea
prognosticului bolii.

Pacientul sã nu aibã - comunic cu pacientul, liniștesc pacientul, îi - pacientul prezintã o
complicaţii dau încredere în personalul blocului operator stare amelioratã
postoperatorii. - asigur suport psihic pacientului operat - pacientul a înţeles
Prevenirea - indic pacientului sã respecte indicaţiile necesitatea
complicațiilor prin medicale. îngrijirilor ulterioare
53
educație sanitarã. - educ pacientul și familia pentru asigurarea la domiciliu.
îngrijirilor igienice la domiciliu;
- îndrum și supraveghez pacientului pentru
prevenirea accidentelor și infecțiilor.
- explic pacientului modul de efectuare a
igienei personale.
- respect mãsuri de asepsie și antisepsie
perfectã.
antibiotic, anxiolitice
- explorarea paraclinicã a pacientului
- efectuez toaleta și dezinfecția plãgii .
- supraveghez suturile și pansamentele
chirurgicale.
- la indicaţia medicului am efectuat toaleta
plãgii cu Rivanol și Betadinã
- monitorizez temperatura și notez valorile în
F.O.
pansamentele.
Pacientul sã fie - învãţ pacientul sã-și reia treptat alimentaţia; - pacientul este
echilibrat - explorez preferinţele alimentare ale echilibratã nutriţional
hidroelectrolitic și pacientului. și acido-bazic.
nutriţional. - servesc pacientul cu alimente la o temperaturã
moderatã, la ore regulate;
54
- încurajez ingestia de lichide suficiente 1500-
2000ml/zi.
- la indicația medicului administrez: soluție
perfuzabilã și vitamine.
Pacientul sã nu mai - pregãtesc psihic pacientul înainte de - pacientul a înţeles
aibã durere. explorãrile funcționale. necesitatea
- dovedesc înţelegere și empatie pentru îngrijirilor
preocupãrile, temerile și îndoielile pacientului. - pacientul cunoaște
- informez pacientul asupra bolii, furnizez importanţa
pacientului informaţii asupra îngrijirilor intervenţiei
propuse.
- explic pacientului cã poziţia antalgicã este
necesarã pentru diminuarea durerii.
- indic pacientului ce poziţii sã adopte astfel
încât sã nu prezinte risc pentru plagã.
- la indicaţia medicului am administrat:
analgezice, antispastice.
- fac psihoterapie.
- verific tuburile de dren.
Pacientul sã aibă un - învãţ pacientul sã practice exerciţii de relaxare - în urmã îngrijirilor
somn liniștit, - întocmesc un program de odihnã acordate pacientul
odihnitor corespunzãtor organismului. are un somn liniștit și
- aerisesc salonul înainte de a merge la culcare odihnitor.
- la indicaţia medicului administrez: analgezice, - pacientul prezintã o
sedative. stare amelioratã
Pacientul sã - explic necesitatea unei administrãri corecte a - pacientul cunoaște
primeascã informaţii tratamentului. necesitatea
suficiente cu privire - explic pacientului cum sã administreze administrãrii corecte
la regimul igieno- medicamentele dupã externare. a tratamentului.
55
dietetic. - informez pacientul cu privire la aspectul - pacientul este
- Sã previnã benefic al tratamentului administrat corect și la informat cu privire la
complicaţiile în timp. modul corect de
timpul externãrii. - informez și stabilesc de recuperare a stãrii de administrare a
sãnãtate. medicamentelor.
- educ pacientul în legãturã cu restricţiile - pacientul a înțeles
mișcãrilor, sã nu efectueze mișcãri bruște, sã nu importanţa unui
foloseascã poziţia ortostaticã. regim adecvat.
- explic pacientului necesitatea de a consuma în
- indic alimentele benefice în regimul
alimentar.
- asigur suport psihoterapeuric pacientului.
- consiliere și supravegeherea regimului
alimentar.
 Evitarea efortului fizic intens.
 Regim igieno-dietetic, regim de cruțare hepato-biliarã.
 Pansamente locale zilnice prin policlinicã sau medic de familie.
 Suprimare fire la 10-14 zile postoperator prin policlinicã.
 Reevaluare chirurgicalã la nevoie sau conform programãrii.2
2
56
Nume: G.
Prenume: I.
Vârsta: 56 ani
Sex: Masculin
Domiciliul: Rural
Ocupaţia: pensionar boalã
Religia: ortodoxã
Grup sangvin: A, Rh(+)
Statut: Asigurat CNAS
Perioada de spitalizare: 23.01.2021 - 31.01.2021
Zile spitalizare: 9 zile
Secţia: Chirurgie
Foaie observaţie: 1908
2. ANAMNEZA:
Antecedente heredocolaterale:
 nesemnificative
Antecedente personale patologice:
 HTAE
 BPOC
 Cardiomiopatie ischemicã
 Steatozã hepaticã nonalcoolicã
57
 locuiește în condiţii bune în mediul rural
 dificultãţi și slabã administrare a alimentaţiei.
 fumãtor
 cefalee, greațuri, vãrsãturi bilio-alimentare
 anxietate, agitație, fatigabilitate
4. ”ISTORICUL BOLII:”
 ”Pacient, în vârstã de 60 de ani, cunoscut cu HTAE, se interneazã de urgențã pe secția
Chirurgie pentru dureri în etajul abdominal superior accentuate în hipocondrul drept,
grețuri, vãrsãturi, meteorism, astenie și fatigabilitate.”
 ”Examne locale, abdomen dureros spontan la palpare la nivelul etajului abdominal
superior, mai accentuat în hipocondrul drept, tranzit intestinal prezent pentru materii
fecale și gaze.”
 ”Pacientul efectueazã în urgențã analize ce evidențiazã leucocitozã cu neutrofile, EKG
fãrã modificãri.”
5. DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

” ”
► Colecistitã acutã emfizematoasã

 ”Colicestectomia laparoscopicã.”
 ”Visceroliza.”
 ”Lavaj.”
 ”Dernaj.”
 ”Supravegherea suturilor și pansamentelor chirurgicale.”
58
Denumire analizã Rezultat Interval de UM
referințã
TGO (AST) 17 9-39 U/L
TGP (ALT) 25 3-43 U/L
Uree 36 18-55 mg/L
Ratio (R) 0,94 0-1,2
APTT 29,7 24,8-37,5 s
Timp de protombinã PT (Quick) 12,0 9,8-12,2 s
INR 0,99 0,86-1,1
Neutrofile # 9,58 2-7,5 10^3/ul
Lymfocite # 2,96 1,5-4 10^3/ul
Lymfocite % 21,8 25-35 %
Monocite % 8,4 2-10 %
Ecografie abdomen Colecist cu perete îngroșat, dedublat,
voluminous, hiperecogen, colecist flegmatos.
Exudat faringian-culturã bacterii/fungi absenți streptococci/stafilococi
59
 Disconfort abdominal cauzat de procesul inflamator manifestat prin dureri în hipocondrul
drept.
 Dezechilibru hidroelectolitic din cauza vãrsãturilor manifestat prin tegumente palide.
 Hipertermie din cauza procesului inflamator manifestat prin frison.
 Durere legatã de contractura muscularã manifestatã prin disconfort.
Tabelul nr. 6.8. - Plan de Nursing

Pacientul sã nu - asigurarea îngrijirilor și aprecierea - pacientul se simte
prezinte dureri în comportamentului. mai bine, durerea
urmãtoarele ore. - mãsor funcţiile vitale: temperatura, puls, este amelioratã
tensiune arterialã, respiraţia. Valori obținute la
- comunic cu pacientul, liniștesc pacientul, îi internare:
dau încredere în personalul medical; R=21 r/min
- asigur confort fizic și psihic pacientului; AV=84 b/min
- am explicat pacientului importanţa TA=140/80 mmHg
intervenţiei; TD-TS=36,4-36,60C
- explic pacientului ce se întâmplã în timpul Valori obținute dupã
transportului, în sala de anestezie; tratament:
- discut cu pacientul despre evoluţia actului R=18 r/min
operator. AV=84 b/min
- urmãresc efectele medicației și am informat TA=130/80 mmHg
medicul. TD-TS=36,2-36,60C
- la indicația medicului recoltez sânge și urinã
pentru analizele de laborator.
- pregãtesc pacientul pentru examenul
60
radiologic al cãilor biliare, dupã cedarea
fenomenelor acute.
- pregãtesc și însoțesc pacientul la investigațiile
indicate de medic.
- administrez medicația analgezicã antispasticã
recomandatã de medic
- pregãtesc pacientul pentru intervenția
chirurgicalã.
Pacientul sã nu - sprijin pacientul în timpul vãrsãturii. - dupã administrarea
prezinte vãrsãturi, - recoltez lichidul dupã vãrsãturã pentru a arãta tratamentului
sã fie echilibrat medicului. pacientul este
hidroelectrolitic. - asigur hidratarea corespunzãtoare. echilibrat
- am administrat tratamentul la indicația hidroelectrolitic.
medicului.
- hidratare prin perfuzie parenteralã.
Pacientul sã - asigur un climat de cameră cu o temperaturã - pacientul este
prezinte adecvatã. afebril
temperatura - aerisesc salonul.
corpului în limite - aplic pe fruntea pacientului comprese reci.
normale. - asigur diminuarea manifestãrilor de
dependențã legate de boalã.
- administrez medicația antiinfecțioasã.
- supraveghez temperatura corporalã, pulsul și
tensiunea arterialã.
- recoltez produse biologice pentru examene de
laborator hematologice și biochimice.
Pacientul sã nu mai - supraveghez și înregistrez funcţiile vitale în - starea pacientului
61
prezinte foaia de temperaturã. este amelioratã,
durere abdominalã - discut cu pacientul despre evoluţia actului durerea s-a
și sã accepte operator. diminuat.
intervenţia - am explicat pacientului cã poziţia antalgicã - pacientul este
chirurgicalã. este necesarã pentru diminuarea durerii. stabil hemodinamic
- la indicaţia medicului am administrat în vederea actului
analgezice. operator
- asigur reechilibrare volemicã parenteralã.
“Pe timpul administrãrii tratamentului medicamentos cu analgezice s-a impus o atenţie
deosebitã privind respectarea strictã a dozei și modului de administrare a tratamentului la
indicaţia medicului.”
 Potenţial de complicaţii legat de actul operator manifestat prin durere.
 Disconfort cauzat de incizia chirurgicalã manifestat prin poziţie antalgicã.

 Somn perturbat legat de mediul spitalicesc manifestat prin fatigabilitate.
 Lipsa de informaţii. legatã de regimul igieno-dietetic manifestatã prin necunoașterea
prognosticului bolii.

Pacientul sã nu aibã - comunic cu pacientul, liniștesc pacientul, îi - pacientul prezintã o
complicaţii dau încredere în personalul blocului operator. stare amelioratã
postoperatorii. - asigur suport psihic pacientului operat. - pacientul a înţeles
Prevenirea - indic pacientului sã respecte indicaţiile necesitatea
complicațiilor prin medicale. îngrijirilor ulterioare
educație sanitarã. - educ pacientului și familia pentru asigurarea la domiciliu.
62
îngrijirilor igienice la domiciliu.
- îndrum și supraveghez pacientului pentru
prevenirea accidentelor și infecțiilor.
- explic pacientului modul de efectuare a
igienei personale.
- respect mãsuri de asepsie și antisepsie
perfectã.
antibiotic, anxiolitice.
- explorarea paraclinicã a pacientului
- am efectuat sutura plãgii.
- la indicaţia medicului am efectuat toaleta
plãgii cu Rivanol și Betadinã.
- monitorizez temperatura și notez în F.O.
pansamentele.
Asigurarea - am învãţat pacientul sã își reia treptat - pacientul este
echilibrului alimentaţia. echilibratã nutriţional
hidroelectrolitic și - explorez preferinţele alimentare ale și acido-bazic.
nutriţional. pacientului.
- am asigurat pacientului alimente la o
temperaturã moderatã, la ore regulate.
- încurajez ingestia de lichide suficiente
1500ml/zi.
63
Pacientul sã aibă o - am pregãtit psihic pacientul înainte de - pacientul a înţeles
stare ameliorată a explorãrile funcționale necesitatea
bolii. - dovedesc înţelegere și empatie pentru îngrijirilor.
Diminuarea durerii. preocupãrile, temerile și îndoielile pacientului. - pacientul cunoaște
- informez pacientul asupra bolii, furnizez importanţa
pacientului informaţii asupra îngrijirilor intervenţiei.
propuse.
- am explicat pacientului cã poziţia antalgicã
este necesarã pentru diminuarea durerii.
- am indicat pacientului ce poziţii sã adopte
astfel încât sã nu prezinte risc pentru plagã.
- la indicaţia medicului am administrat:
analgezice, antispastice.
- asigurarea suport psihoterapeutic.
- verificarea tuburile de dren.
Pacientul sã aibă un - am învãţat pacientul sã practice exerciţii de - în urmã îngrijirilor
somn liniștit, relaxare. acordate pacientul
odihnitor. - am întocmit un program de odihnã are un somn liniștit și
corespunzãtor organismului. odihnitor.
- aerisit salonul înainte de a merge la culcare. - pacientul prezintã o
- la indicaţia medicului administrez: analgezice, stare amelioratã.
sedative.
Pacientul sã - explic necesitatea unei administrãri corecte a - pacientul cunoaște
primeascã informaţii tratamentului. necesitatea
suficiente cu privire - explic pacientului cum sã administreze administrãrii corecte
la regimul igieno- medicamentele dupã externare. a tratamentului.
dietetic. - informez pacientul cu privire la aspectul - pacientul este
- Sã previnã benefic al tratamentului administrat corect și la informat cu privire la
64
complicaţiile în timp. modul corect de
timpul externãrii. - informez și stabilesc de recuperare a stãrii de administrare a
sãnãtate. medicamentelor.
- educ pacientul în legãturã cu restricţiile - pacientul a înțeles
mișcãrilor, sã nu efectueze mișcãri bruște, sã nu importanţa unui
foloseascã poziţia ortostaticã. regim adecvat.
- explic pacientului necesitatea de a consuma în
- suport psihoterapeutic.
- consiliere și supravegeherea regimului
alimentar.
 Evitarea efortului fizic intens 4 sãptãmâni.
 Regim igieno-dietetic, regim de cruțare hepato-biliarã.
 Pansamente locale zilnice prin ambulator chirurgie.
 Suprimare fire la 7-10 zile postoperator prin policlinicã.
 Reevaluare chirurgicalã la nevoie sau conform programãrii.3
3
65
CONCLUZII
 Studiul de cercetare statisticã a cazurilor spitalizate specifice prin colecistitã acutã, au cuprins
un număr de 98 pacienţi, care au fost internați şi trataţi în Spitalul Municipal Aiud, secţia
Chirurgie, aceștia au fost spitalizaţi între 1 zi și maxim 22 zile.”
 Tendinţa centralã a repartiţiilor de frecvenţã dupã variabila grupa de vârstã: se situeazã la 60
ani, semnificând predominanța pacienților grupei de vârstã între 60 şi 69 de ani, ceea ce
concură cu datele din literatura de specialitate.”
 Tendinţa centralã a repartiţiilor de frecvenţã dupã mediu de rezidențã și sex se situeazã la
valoarea între 1 şi 2, semnificând predominanţa pacienţilor din mediul urban (77%) și a
pacienților de sex feminin (71%). Femeile sunt afectate de colelitiazã de 4-5 ori mai frecvent,
decât bãrbaţii.”
 Modul de tratare al pacienților internați în Municipal Aiud, Secţia Chirurgie, este influențatã
de o întregaã echipã multidisciplinarã. În urma întocmirii unui protocol terapeutic
individualizat în funcție de etiologia afecțiunii, evoluția și starea generalã a pacientului.”
 Tratamentul colecistitei acute, în prezent, este metoda chirurgicalã prin colecistectomie
laparoscopicã. La pacienţii din lotul de studiu fiind prezente ca entitate colecistitele acute
ușoare gradul I (75%).”
 Colecistita acută, apare atunci când un calcul obstrucționeazã canalul cistic, ducând adesea la
infectarea acestuia, însă sub tratament chirurgical starea pacienţilor este favorabilã la
externare (90%).”
 În aceastã lucrare am avut posibilitatea sã tratez un aspect al profesiei de asistent medical, și
anume, stabilirea planului de îngrijire și acordarea de îngrijirilor.
 Consider cã îngrijirile cu rol propriu și delegat, acordate de mine, și de cãtre întreaga echipă
de îngrijire, au avut o mare importanţã pentru pacienți și cã acestea au rãspuns nevoilor
particulare ale fiecãreia și totodatã au rãspuns așteptãrilor acestora.”
66
BIBLIOGRAFIE
[1]Albu Roxana Maria, Bistriceanu Valeriu - Anatomia și fiziologia omului, Editura

Universul, 2001.
[2]Angelescu Nicolae - Tratat de patologie chirurgicală, Editura Medicală, București, 2002.
[3]Beldean Luminiţã, Coldea Liliana, Gal Gherghinica, Helgiu Alina - Nursing în afecţiuni
ale aparatului digestiv, Editura Universitãţii "Lucian Blaga" 2000.
[4]Bolintineanu Sorin și colaboratorii – Anatomia omului, vol III, Editura „Victor Babeș”
Timișoara 2018.
[5]Borundel C. – Manual de medicinã internã pentru asistenţi medicali, Editura Viaţa
Medicalã Româneascã, București, 2013.
[6]Coldea Liliana, Beldean Luminiţa, Gal Gherghinica – Nursing-Principii fundamentale,
Editura „Alma Mater” Sibiu, 2003.
[7]Coldea Liliana, Beldean Luminiţa, Gal Gherghinica, Seuchea Monica, Pintea Alina - Nevoi
fundamentale-Intervenţii de nursing, Editura „Alma Mater” Sibiu, 2002.
[8]Constantinescu Mircea, Florian Chiru - Manual de chirurgie și specialitãţi înrudite, Editura
Carol Davila, București, 2004.
[9]Daschievici Silvian, Mihãilescu Mihai - Chirurgie, Editura Medicalã, București, 2002.
[10]Fodor O. - Tratat elementar de medicinã internã, vol. 2,. Editura Medicalã, București,
1974.
[11]Gherasim L. - Tratat de medicinã internã vol. 3, Bolile digestive hepatice și pancreatice,
Afecţiunile veziculei și cãilor biliare, Editura Medicalã, București, 2017, pag. 1091.
[12]Grigoriu M., Vasile D.– Chirurgie și specialitãți înrudite, Editura Didacticã și Pedagogicã
București, 1994.
[13]Harrison - Principiile medicinei interne, Afecţiuni ale veziculei și cãilor biliare, ediţia 14,
vol. 2, pag. 1902.
[14]Manualul MERCK de diagnostic și tratament ediția a XVIII-a, Editura: All, București,
2014.
[15]Mozeș Carol - Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicalã, București, 1997.
67
[16]Papilian V. - Anatomia omului, vol. vol. II, Cãile biliare, Editura All, București, 2002,
pag. 159.
[17]Pãun R. - Tratat de medicinã internã, Bolile aparatului digestiv, partea a 2-a, 1986.
[18]Ranga V., Exarcu I.T. - Anatomia omului și fiziologia omului, vol III, Cãile biliare,
Tubul digestiv abdominal și glandele anexe, Editura Medicalã București, 2001.
[19]Titircã Lucreţia - Explorãri funcţionale și îngrijiri medicale acordate bolnavilor, Editura
Viaţa Româneascã, București, 2005.
[20]Titircã Lucreţia – Urgențe medico - chirurgicale, Editura Medicalã, București, 2013.
[21]Titircã Lucreţia și colaboratorii – Nursing - Tehnici de evaluare și îngrijire acordate de
asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicalã Româneascã, București, 2008.
[22]Titircã Lucreţia și colaboratorii – Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicalã Româneascã,
București, 2008.
[23]Titircã Lucreţia. și colaboratorii – Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de cãtre asistenţii
medicali, Editura Viaţa Medicalã Româneascã, București, 2008.
[24]https://anatomie.romedic.ro/cai.biliare.vezica.biliara/link:03/01/2021/
[25]https://atlas.anatomie.romedic.ro/link:05/01/2021/
[26]https://www.csid.ro/afectiuni/colecistita.acuta/link:04/01/2021/
[27]https://www.medlife.ro/glosar.medical/colecistita.acuta/link:03/01/2021/
[28]http://sfib.ro/chirurgie/ghid/colecistita.acuta/link:04/01/2021/
[29]https://wikipedia/the.free.encyclopedia/link:04/01/2021/
68

Marc (Popa) Maria Augusta Principii Nursing La Pacientii Cu Colecistita Acuta 01 Aug2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marc (Popa) Maria Augusta Principii Nursing La Pacientii Cu Colecistita Acuta 01 Aug2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“

[ Universitatea Lucian Blaga” din Sibiu ]

”Colecistita acutã reprezintã o inflamație acutã a veziculei biliare și este o

1.1. ANATOMIA CÃILOR BILIARE:

Figura 1 - Cãilor biliare [25]

Cãile biliare sunt clasificate în:

”(Cãile biliare extrahepatice sunt clasificate în douã componente)” [18]

Figura 2 – Vezica biliarã [25]

1.2.1. ALCÃTUIREA VEZICII BILIARE (fig. 3)

Vezicii biliarei se descriu trei porţiuni: [4]

”Peretele vezicii biliare este cuprinde 4 tunici:” [4]

Figura 3 – Vezica biliarã [25]

1.3. VASCULARIZAŢIA CÃILOR BILIARE:

- ”Vezica biliarã și canalul cistic sunt vascularizate de artera cisticã.” [16]

1.4. FIZIOLOGIA VEZICII BILIARE: (fig. 4)

- “Vezicula biliarã (colecistul) are rol de depozitare a bilei, în perioadele interdigestive;

Figura 4 - Fiziologia vezicii biliare [25]

“Colecistita acutã reprezintã inflamaţia acutã a veziculei biliare ce are ca și cauzã

Figura 5 – Colecistita acutã [24]

Alte cauze ale colecistitei acute pot fi:

Printre factorii favorizanți se enumerã:

2.3. FORMELE CLINICE:

Forme de colecistitã acutã:

Principalul simptom este durerea localizatã la nivelul epigastrului și hipocondrului

“Pentru diagnosticul colecistitei acute sunt necesare efectuarea unei anamneze, a

Diagnosticul diferențial se face cu: [5] [9]

- "Investigaţiile complementare trebuie efectuate cu prudenţã, având în vedere caracterul acut

- “Ecografia este explorarea de elecţie, neinvazivã, poate preciza diagnosticul în urgenţã,

2.7. ”EVOLUŢIA ȘI COMPLICAŢIILE”:

“Evoluţia colecistitelor acute depinde de forma anatomo-clinicã pe care o îmbracã:” [27]

”Complicaţiile pot fi: locale sau la distanţã.” [26] [28]

“Tratamentul colecistitei acute include internarea în spital, administrarea de lichide

Figura 8 – Tratament chirurgical (colecistectomie) [26]

- “Empiemul, gangrena, perforaţia și colecistita nelitiazicã necesitã intervenţie chirurgicalã de

Figura 9 – Colecistectomie [26]

””Avantajele abordului laparoscopic în tratamentul litiazei biliare”” [26]

”Înlocuiește incizia mare a ţesuturilor de la nivelul abdomenului, cu patru mici incizii

Figura 10 - Regim alimentar postcolecistomie [29]

”Starea de sãnãtate reprezintã echilibrul, trãirea fireascã a vieții din perspectiva

”Lucrarea prezentatã are ca scop evaluarea eficienței îngrijirilor de nursing acordate

- ”Evenimentul studiat sau unitatea statisticã este cazul de boalã.”

1. Tipul studiului: studiu epidemiologic analitic, transversal.

5. Descrierea metodei de cercetare:

Indicatori ai cazurilor spitalizate prin colecistita acutã.

5.1. ”Analiza cazurilor spitalizate în funcție de grupa de vârstã

Tabel 1 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã grupa de vârstã

”Prevalența colecistitei acute în funcție de vârsta pacientului se situeazã la grupa de

Grafic 1 - Structura pacienţilor internaţi dupã grupa de vârsta

5.2. Analiza cazurilor spitalizate în funcție de sex

Tabel 2 – Repartiţia pacienţilor internaţi în funcție de sex

Grafic 2 - Structura pacienţilor internaţi în funcție sex

5.3. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie mediul de rezidenţã

Tabel 3 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã mediul de rezidențã

Grafic 3 - Structura pacienţilor internaţi dupã mediul de rezidențã

5.4. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie dupã ocupație

În funcție de ocupație, pacienții internați cu colecistitã acutã sunt majoritatea salariați

Tabel 4 – Repartiţia pacienţilor internaţi în funcție de ocupație

”Colecistita acutã apare ca urmare a unui regim de viațã neechilibrat.”

16% Fără ocupație

Grafic 4 - Structura pacienţilor internaţi dupã ocupație

5.5. Analiza cazurilor spitalizate în funcţie tipul de internare

Tabel 5 – Repartiţia pacienţilor internaţi dupã tipul de internare

”Dupã tipul de internare rezultã cã pacienții cu colecistitã au fost internați ca urgenţã