A Romana Oral 13 Februarie 2018 Var 02

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2018
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 1
AN
ZI
RE
TE
Citeşte textul cu voce tare.
RA
-
TA
EN
Sub aspect istoric, lingvistica tradițională (vezi Hristea, 1984; Sala et al., 1988) afirmă că
IM
AL
limba română are un substrat traco-dac, căruia i s-a suprapus un strat latin și un superstrat slav,
IE
TR
iu
iar apoi au fost asimilate o serie de neologisme. Mai precis, dacă privim lucrurile la nivel lexical,
US
D
IN
elementele romanice din vocabularul limbii române sunt în proporție de aproximativ 71,66% din
DE
care: 30,33% latinești moștenite, 22,12% francize, 15,26% latinești savante și 3,95% italiene.
IC
b
HN
Elementul traco-dac este estimat la 0,96%, iar cel slav la 14,7% (din care 9,18% din slava veche).
TE
Si
L
Vocabularul conține în proporții mai mici cuvinte preluate din germană (2,47%), neogreacă (1,7%),
IU
EG
L
maghiară (1,43%) etc. Acestea fiind spuse, trebuie să menționez că (vezi pentru analize detaliate
CO
Hristea, 1984; Sala, 2001) morfologia și sintaxa limbii române sunt de tip romanic și constituie
11
combinatorica în care intră elementele lexicale. Vocabularul este componenta cel mai ușor supusă
schimbărilor în orice limbă. Faptul că morfologia și sintaxa limbii române sunt de tip romanic
sugerează că, în momentul contactului populației daco-române cu migrația slavă, limba era
constituită în structurile ei fundamentale și singurele modificări care au mai putut avea loc au fost
51
U
cele de ordin lexical (în vocabular: împrumuturi din slavă).
BI
SI
Daniel David, Psihologia poporului român
UM
AN
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
ZI
dat:
RE
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

TE
-
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
RA
identificat cu exemple din textul dat.

TA
EN
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
IM
AL
2. Care este opinia ta despre rolul cunoașterii modului de formare a limbii române? Motivează-ţi
u
E
răspunsul.
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 2
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
17 august
IM
AL
Creierul meu a înghițit alte câteva zeci de hectare de imagini & diorame pariziene. Am
IE
TR
iu
văzut Domul Invalizilor și am făcut încă o reverență cinismului istoriei când am constatat că pe
US
D
IN
tunurile lui Napoleon scrie-n latinește că-s făcute la Berlin (aceleași tunuri cu care franțuzul i-a
DE
bătut pe nemți, vreau să zic). Am fost pe Podul Alexandru și am făcut poze ca un chinez ortodox
IC
b
HN
vaporașelor de pe Sena. Am fost la Luvru – o, Luvru! – și am trecut în trombă quasi-noiciană pe

TE
Si
L
lângă gropile comune cu mii de capodopere italienești, france, grecești, etrusce, romane, flamande
IU
EG
L
ș.a.m.d., dar oricât de fușerit m-am uitat la ele (căci nu pot spune că le-am privit), tot m-au dat
CO
peste cap pânzele lui Leonardo cu „Sfânta Ana și pruncul” & „Madonna între stânci” (în care,
11
observa Ralu, italianul pictează în fapt corpul eteric), „Sfântul Ieronim în extaz” al lui
Luca Signorelli (în care Isus crucificat zburând perpendicular pe creștetul sfântului e cel mai pur &
mai bun Dalí – iar ochii sfântului în extaz sunt suferința pură), două statuete etrusce în care e tot
Giacometti, hermafroditul roman antic (de fapt, perna & salteaua pe care-i întins/ă, în care
51
U
marmura capătă inconsistența & moliciunea pufului).
BI
SI
Radu Vancu, Zodia Cancerului: Jurnal 2012-2015 UM
AN
ZI
RE
TE
dat:
-
RA

TA
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
EN
Argumentează-ţi răspunsul.
IM
AL
u
E
RI
2. Care este opinia ta despre importanța vizitării marilor muzee ale lumii? Motivează-ţi răspunsul.
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
Biletul nr. 3
SI
UM
AN
ZI
RE
TE
Art. 9
RA
(1) Activitatea de voluntariat se desfășoară în urma unei cereri din partea organizației-gazdă,
-
TA
EN
IM
prin care aceasta își manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Organizația-gazdă are
AL
posibilitatea de a refuza motivat cererea unui candidat de a deveni voluntar, în condițiile prevăzute
IE
TR
iu
US
în statutul acesteia, în funcție de tipul de activitate desfășurată, și cu respectarea art. 4 lit. c).
D
IN
(2) Cererea emisă de organizația-gazdă, persoană juridică de drept public, prin care este
DE
IC
b
manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunț public.

HN
TE
(3) Organizația-gazdă oferă instruire inițială cu privire la:

Si
L
IU
a) structura, misiunea și activitățile organizației-gazdă;

L EG
CO
b) drepturile și responsabilitățile voluntarului;

c) regulamentele interne care reglementează implicarea voluntarului.
11
(4) Organizația-gazdă poate oferi voluntarilor, în condițiile legislației din domeniul educației și
formării profesionale, cursuri de instruire, formare și pregătire profesională în domeniul în care
aceasta activează.
51
Art. 10
U
BI
(1) Este interzis, sub sancțiunea anulabilității, să se încheie contract de voluntariat în scopul
SI
de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de UM
AN
prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestațiilor respective.
ZI
(2) Activitatea de voluntariat se consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în

RE
TE
funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.
-
RA
(3) Pe durata perioadei activității de voluntariat, precum și la încheierea activității de

TA
EN
voluntariat, organizația-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care

IM
este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe
AL
u
teritoriul României.
E
RI
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
dat:
ro
a_

ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si

a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
2. Care este opinia ta despre participarea la acţiuni de voluntariat? Motivează-ţi răspunsul.

CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 4
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Inițierea unui proces de schimbare a paradigmei educaționale trebuie să se sprijine pe o
IM
AL
serie de prealabile de ordin strategic, fără de care aceasta nu ar putea deveni credibilă și
IE
TR
iu
realizabilă.
US
D
IN
În primul rând, se va pune în chestiune oportunitatea și amplitudinea acestei schimbări

DE
(dacă schimbarea vizează integralitatea sistemului și a procesului sau doar unele componente).
IC
b
HN
Privind spre învățământul românesc, acesta pretinde atât o regândire a viziunii de ansamblu, cât
TE
Si
L
și, recurent, natural, procesual, a mai multor secvențe ale întregului ce îl compun, cum e firesc, din
IU
EG
L
moment ce se adoptă o altă concepție. […]

CO
În al doilea rând, e nevoie de un studiu de diagnoză care să preceadă construirea noii
11
viziuni prin care să se evidențieze atât vulnerabilitățile și punctele slabe, cât și experiențele
pozitive, plusurile și realizările validate de vechiul sistem. Principal și practic, trebuie creat un
raport optim dintre continuitate și discontinuitate, dintre general și particular, dintre constant și
tranzitoriu, dintre sigur și nesigur, schimbările netrebuind să depășească niște praguri de
51
U
suportabilitate psihosocială, economică și strategică. Învățământul românesc dispune și de
BI
SI
elementele unei tradiții didactice sau bune practici ce merită să fie conservate, atât pe linie
UM
valorică, de conținut, cât și finalistă, instrumentală, metodică.
AN
ZI
Constantin Cucoș, Educația: reîntemeieri, dinamici, prefigurări

RE
TE
-
RA
TA
EN
dat:
IM
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
2. Care este opinia ta despre importanța asumării unor schimbări? Motivează-ţi răspunsul.
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 5
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Stau și acum la bloc și pot spune că nu-mi doresc altceva. Că zgomotul de fond al locuirii în
IM
AL
comun a intrat în mine, că-mi lipsește când nu-l regăsesc în vacanțe, că n-aș ști ce să fac cu un
IE
TR
iu
gard prăvălit, cu un acoperiș găurit, cu o poartă care nu se mai închide, cu zăpada de pe casă. Că
US
D
IN
nu pot să fac mixul între înăuntru și afară. Adică ori stau în casă, ori ies afară. Sunt experiențe care
DE
se exclud, se trăiesc alternativ, zilnic, ce-i drept, dar imaginația mea locativă nu le poate combina.
IC
b
HN
Aș risca chiar să spun că, dacă m-aș vedea dintr-odată într-o casă cu grădină, care să-mi aparțină,
TE
Si
L
mi-aș petrece probabil zilele cam la fel: înăuntru, privind din când în când pe fereastră. Dacă aș
IU
EG
L
ieși, aș trece grațios prin grădină, ca un străin bine-crescut care admiră cu coada ochiului, și m-aș
CO
duce unde am treabă.
11
Încerc să sap în memorie și, pur și simplu, nu găsesc amintirile potrivite. Nicio emoție
convenabilă față de ambianțele în care am crescut. Niciun regret după cuib, după camera copilăriei
mele, după colțul meu, măcar.
Primele amintiri mă plasează rareori în interior. Chiar și atunci, memoria îmi spune apăsat
51
U
că nu era casa mea (am mai povestit undeva că, până la șapte ani, mi-am petrecut zilele de lucru
BI
SI
în casa cu grădină, a unei mătuși, și doar duminicile, cu părinții, la bloc). Copilăria mare a filtrat
UM
diferit, m-a învățat să stochez la o altă densitate de pixeli neuronali casele pe care le-am iubit sau
AN
ZI
doar admirat și în care ajungeam când și când, de regulă, în vacanțe.

RE
TE
Tania Radu, Am locuit într-o cochilie, în Casele vieților noastre

-
RA
TA
EN
dat:
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
2. Care este opinia ta despre modul în care casa părintească influențează destinele oamenilor?
na
ma
DE
ro
Motivează-ţi răspunsul.
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A

13 februarie 2018
Proba A
U
BI
SI
Biletul nr. 6
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
1
O poartă sculptată din Maramureșul istoric nu e doar o ușă frumoasă care ocrotește
TA
1
51
EN
gospodăria unei familii, ci o poveste deschisă despre legătura omului cu natura, despre simboluri,
IM
AL
-
ocupații și statut. Nicăieri altundeva lemnul nu are atât de multă valoare ca aici: fiecare sat are
IE
iu
TR
b
biserica lui din lemn, după porțile înalte și gardurile scunde din nuiele împletite se așază case din
US
Si
D
IN
lemn cu cerdac, instalațiile acționate de apă (vâltori, mori, pive) sunt încă funcționale, copacii sunt
DE
suporți pentru oale, fusurile și alte instrumente cioplite sunt utile în casă, ba chiar și clopurile pot fi
IC
HN
TE
create din talaș împletit, atunci când paiele nu sunt la îndemână. [...] Nici nu știi când te trezești
L
IU
invitat în casă, îmbrăcat în straie tradiționale și fotografiat, de parcă ai trăi acolo dintotdeauna,
EG
L
CO
alături de cei care au știut să ia ce-i mai bun din învățămintele lemnului: să fie puternici când e
greu și flexibili când e nevoie, să trăiască în ritmul anotimpurilor, să asculte de natură și să nu uite
11
că rădăcinile nu pot fi smulse. Ca să-i cunoști nu trebuie decât să te urci pe bicicletă, să te plimbi
încet prin sate și să nu te sfiești să intri în vorbă. Între Mara și Cosău există poate cea mai bine
semnalizată rețea de meșteșugari care te așteaptă oricând să-ți împărtășească secretele lor. Deasupra
51
satelor se ridică Munții Gutâi și Piatra, așa cum numesc oamenii locului Creasta Cocoșului. O drumeție
U
BI
până la vârf, plecând din Breb sau din Pasul Gutâi, mai ales după ce ai fost hrănit cu generozitate de
SI
către gazdele tale, te umple cu energie, te face să arunci un ochi de acvilă peste Maramureș și să UM
exclami: „mintenaș, mi-ai intrat în suflet!”
AN
ZI
RE
Roxana Farca, 12 destinații din România: Mara – Cosău – Creasta Cocoșului,

TE
-
în National Geographic Traveler, nr. 35/2017

RA
TA
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
EN
IM
citat:
AL

u
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
E
RI
Argumentează-ți răspunsul.
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
2. Care este opinia ta despre importanța călătoriilor? Motivează-ţi răspunsul.

ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 7
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Cenaclul de Luni a fost pentru mine o experiență culturală intensă, un laborator de idei și
IM
AL
un spațiu de confruntare literară care mi-a structurat identitatea. Cred că fără întâlnirile pe care mi
IE
TR
iu
le-a prilejuit acest cenaclu n-aș fi scris ceea ce am scris și nu aș fi ajuns la concluzia că a-ți găsi
US
D
IN
stilul este poate lucrul cel mai important pentru un scriitor.

DE
Mi-am început studiile la Facultatea de Filozofie de la București, în 1976 și am descoperit în

IC
b
HN
paralel constelația de cenacluri din capitală. La Facultatea de Filozofie funcționa Cenaclul „Charmides”,
TE
Si
L
poeta Constanța Buzea conducea Cenaclul revistei „Amfiteatru”, criticul Crohmălniceanu anima un
IU
EG
L
cenaclu de proză... De mai multe ori, m-am dus și la un cenaclu condus de Florin Mugur. […]
CO
În toți acei ani am apreciat enorm talentul și inteligența colegilor mei optzeciști. Mie,
11
personal, nu-mi plăcea să comentez poemele sau paginile citite de alții, dar savuram spectacolul
comentariilor făcute de ceilalți, precum și analizele finale, cu caracter de judecată definitivă, ale lui
Nicolae Manolescu. Unii se specializează în comentarii acide, de exemplu Viorel Padina sau
Doru Mareș. Foarte repede s-a știut însă cine erau cei cu reală vocație critică, printre ei
51
U
Radu Călin Cristea și Ion Bogdan Lefter.
BI
SI
La un moment dat, cred prin 1979 sau 1980, cenaclul a primit „întăriri” prin migrarea, la
UM
București, a grupului clujean (Ioan Groșan, Ioan Buduca, Radu G. Țeposu, George Țâra).
AN
ZI
RE
Matei Vișniec, Cenaclul tinereții mele lunediste...,

TE
în Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie, Cenaclul de Luni – 40

-
RA
TA
EN
IM
citat:
AL

u
E
RI
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
ST
Argumentează-ți răspunsul.
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
2. Care este opinia ta despre rolul cenaclurilor literare în cultura română? Motivează-ţi răspunsul.
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 8
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Cred cu fermitate că un admirator al mării denotă mai multă subtilitate decât un admirator
-
TA
EN
al muntelui. La munte, întrecerea spre piscuri, ca la un campionat, joacă un rol, osteneala te face
IM
AL
să închizi ochii în fața peisajelor celor mai prețioase, meditația este absentă. La mare, dimpotrivă
IE
TR
iu
(lăsând la o parte pe nepricepuții care nu scot din mare decât posibilitatea de a sta tot timpul în
US
D
IN
apă), n-ai nevoie să te agiți, căci decorul se schimbă singur înaintea ta, culorile dansează neobosit
DE
într-o bogăție de împerecheri de nuanțe ce farmecă orice privire, niciodată nimic nu se repetă, iar
IC
b
HN
TE
zgomotul și mișcarea eternă îți dau gânduri grave, povestea vieții și a morții te obsedează, adică a
Si
L
IU
singurei probleme pe care ne-o pune Destinul, restul fiind numai detaliu.
EG
L
CO
Aș putea scrie fără oprire despre atâtea asupra cărora am zăbovit, de jocul apelor întâi,
sau de casele firave urcând pe lutul arămiu... (înlocuite în ultimul timp, vai! de stupide vile
11
moderne), de dâmburile de unde poți admira splendorile și unde te întâmpină oițele cuminți, sau
câte un măgăruş necăjit – animale împotriva cărora omul și-a trimis pe nedrept spiritele lui
caraghioase. […]
51
Sau, aș mai scrie de drumul ce merge la Tuzla, roșu și galben, pustiu și fierbinte, parcă-i
U
BI
drum palestinian, și nu te-ai mira să apară la un ocol un profet, însă nu se văd decât, călătoare
SI
misterioase, broaștele țestoase. UM
Anton Holban, Note de călătorie
AN
ZI
RE
TE
citat:
-
RA
TA
EN
IM
AL
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
u
E
RI
2. Care este opinia ta despre rolul călătoriilor în formarea personalităţii? Motivează-ţi răspunsul.
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 9
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Calea cea mai sigură de a ucide numele unui om este să-i faci reclamă excesivă. Îl sufoci
IM
AL
treptat printr-un efect de inflaţie psihologică la capătul căruia mai nimic din autoritatea iniţială nu
IE
TR
iu
se mai regăseşte în imaginea confecţionată ulterior. Se declanşează o reacţie de oboseală
US
D
IN
colectivă a cărei consecinţă este uzura morală a personajului vizat. Repetat până la sastisire,
DE
numele lui îşi va pierde pregnanţa, iar imaginea i se va deforma inevitabil, dovadă că orice
IC
b
HN
popularizare duce la vulgarizare, pentru ca, în final, să atingă treapta promiscuităţii mediatice. Şi
TE
Si
L
astfel, în loc să-şi păstreze gradul de fascinaţie meritată, conturul i se va şterge până la a ajunge
IU
EG
L
indiferent, semn că nimic nu se demodează mai repede decât idolii.

CO
În această privinţă, Einstein este victima propriei celebrităţi. Este mielul sacrificat pe
11
altarul unei publicităţi care s-a întins atât de mult, încât, dintr-un savant retras, nesociabil şi
frământat de probleme teoretice, figura lui a căpătat tenta caricaturală a unei mascote publice.
Astăzi, Einstein e pretext comercial, nadă publicitară, simbol propagandistic, subiect de desene
animate, într-un cuvânt carcasa sonoră a unei legende care s-a golit de miez din cauza
51
U
supralicitării stimulului şi din pricina epuizării receptivităţii la el. Un ghiuj simpatic a cărui
BI
SI
fizionomie, fluturată în ambianţă de cafenele, în rame de afişe colorate sau în scenarii de filme
UM
mediocre, face parte din decorul subînţeles al convenţiilor contemporane. Reversul insistentei
AN
ZI
campanii mediatice este un fenomen de bagatelizare a cărui deriziune capătă proporţii tâmpe.
RE
TE
Sorin Lavric, Bietul Einstein, în România literară, nr. 37/2008

-
RA
TA
EN
dat:
IM

AL
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
2. Care este opinia ta despre publicitatea excesivă? Motivează-ți răspunsul.

na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 10
UM
AN
ZI
RE
TE
București, 2 noiembrie 2017: timp de opt ani, „KINOdiseea” a adus în atenția publicului
RA
-
TA
cele mai noi și mai apreciate filme pentru copii, premiate la festivaluri internaționale, producții
EN
IM
educative, care nu intră, de obicei, în rețeaua de distribuție clasică.
AL
IE
Anul acesta vor avea loc două competiții de lungmetraje – „KINOdiseea Junior” aduce pe
TR
iu
US
marele ecrane de la Cinema „Muzeul Țăranului”, Cinema „Eforie”, „Cinema Pro” și în cortul
D
IN
„KINOdiseea” din Piața Universității 11 filme dedicate copiilor între 3 și 14 ani, părinților și
DE
IC
b
profesorilor. În selecția oficială a competiției „KINOdiseea Youth” sunt incluse şase titluri pentru
HN
TE
Si
tinerii de peste 15 ani și cinefili, care vor fi proiectate la Cinema „Eforie” între 10 și 12 noiembrie.
L
IU
EG
Festivalul include și cinci competiții de scurtmetraje, pentru diferite grupe de vârstă, care
L
CO
vor putea fi urmărite pe 11 și 12 noiembrie la Muzeul „Grigore Antipa” – Sala Multimedia.
11
Gala de deschidere va avea loc la Cinema „Muzeul Țăranului”, pe 9 noiembrie, ora 19:00,
cu unul dintre cele mai premiate filme ale anului, în festivalurile de film dedicate publicului tânăr –
„Inima în Braille”, în regia lui Michel Boujenah. […]
În competiția „KINOdiseea Youth (+15)” pot fi urmărite şase producții noi extraordinare.
51
U
www.arcub.ro
BI
SI
UM
AN
citat:
ZI

RE
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
TE
-

RA
TA
EN
IM
2. Care este opinia ta despre necesitatea organizării unor festivaluri de film? Motivează-ți
AL
răspunsul.
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 11
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
Pe la 1900, Bucureştiul apărea în ghidurile de călătorie drept un oraş intermediar, cu
EN
IM
anumite cartiere occidentale în aparenţă, în spatele cărora se aflau case mici, cu grădini, ţărani
AL
IE
în costume pitoreşti şi o infrastructură insuficient dezvoltată. În 1911, ghidul Baedeker nota
TR
iu
US
îmbunătăţirile şi recomanda turiştilor să viziteze oraşul în lunile aprilie, mai, septembrie şi

D
IN
octombrie. Atunci puteau să cunoască partea frumoasă a sa printr-o plimbare de dimineaţă pe

DE
IC
b
ruta Palatul Regal – Ateneu – Biserica Stavropoleos – Mitropolie, pentru a o continua

HN
TE
după-amiază pe Calea Victoriei, cu oprire la Muzeul de Antichităţi şi sfârşind, seara, la Şosea.

Si
L
IU
EG
Să nu piardă însă ocazia de a trece pe la restaurantul „Iordache” de pe strada Covaci nr. 3,

L
CO
unde cânta un taraf cu lăutari sau pe la berăriile deja consacrate: „Carul cu bere”, Berăria
„Triumfului” sau „Durieu” – ultima, aproape de Banca Naţională şi frecventată de germani. Dintre
11
restaurantele cu terasă, „Dumitrescu”, vizavi de Hotel Continental, şi „La Carpaţi”, colţ cu
Bulevardul Academiei. Musai, de gustat din mâncărurile aşa-zis naţionale: ardeii umpluţi,
cârnaţii, fleica şi ciorba. Acum, Bucureştiul era deja considerat a avea un aer modern, ce
51
depăşea moştenirea orientală.
U
BI
SI
Nicoleta Roman, Călător în timp, călător prin Bucureşti,
UM
în Dilema veche, nr. 646/2016
AN
ZI
RE
TE
dat:
-

RA
TA
EN

IM
AL
u
E
2. Care este opinia ta despre utilitatea călătoriilor? Motivează-ți răspunsul.

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 12
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
— „Negustorul de începuturi de roman” e o carte despre literatură. Este prima frază
IM
AL
într-adevăr piatra de încercare pentru un scriitor?
IE
TR
iu
— Oricum, începutul într-un roman este interesant. Sunt romane care încep în forţă şi te
US
D
IN
tulbură de la bun început, sunt altele care încep într-o manieră modestă, nu există o reţetă... Dar în
DE
momentul în care m-am ocupat de această carte şi am studiat puţin istoria literaturii şi
IC
b
HN
capodoperele, am descoperit că există fraze de început care marchează. Fraze de neuitat. […]
TE
Si
L
— Într-adevăr, „Negustorul de începuturi de roman” e o carte specială. Există mai

IU
EG
L
multe fire narative şi o structură în proză, pagini întregi de poezie şi o arhitectură interioară
CO
dramatică. În ce mod aţi construit această carte?
11
— Pentru mine, romanul este în primul rând construcţie. Şi-atunci, încerc să provoc prin
construcţie, să propun construcţii interesante, construcţii-labirint, cu false intrări şi false ieşiri, cu
fire care se leagă din nou, la un moment dat, încerc să surprind cititorul, să nu-l las să-mi spună:
„Din acest moment, romanul e previzibil, ştiu în ce direcţie vă deplasaţi”. Ei bine, vreau să-l fac pe
51
U
cititor să nu ştie niciodată în ce direcţie merge romanul. Deşi, per ansamblu, el îşi va da seama că
BI
SI
e acolo un mesaj. O carte este şi un exerciţiu ludic, câteodată. Sigur, e şi muncă, îţi dai seama că
UM
ai mers într-o direcţie şi nu e bine, revii, te gândeşti... De fapt, nu există niciun fel de reţetă şi
AN
ZI
niciun fel de analiză ştiinţifică despre cum trebuie construit un roman. Fiecare scriitor are busola lui
RE
interioară. Eu m-am născut cu această busolă şi, când scriu şi e bine, ea vibrează. Dacă nu e bine,
TE
-
simt şi acest lucru, şi-atunci opresc, refac, reîncep...

RA
TA
EN
Adela Greceanu şi Matei Martin, „Sunt un profesionist al cuvintelor” – interviu cu Matei Vişniec,
IM
AL

u
E
RI
ST
DU
bi
citat:
l
IN
ra
_o

na
ma
DE
ro
a_
ur
IC

at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
2. Care este opinia ta despre importanța interviurilor cu personalități culturale? Motivează-ţi

A_
a_
GI
ob
răspunsul.
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 13
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Prin urmare, pentru Călinescu autorul „Amintirilor din copilărie” nu este (și nu poate fi), de la
IM
AL
începutul până la sfârșitul vieții, decât el însuși; dar, în același timp, Creangă ajunge ca să „se
IE
TR
iu
joace pe sine însuși”. Căci, observă biograful, „țărănia” prozatorului este deopotrivă o esență, dar
US
D
IN
și o apartenență, ba chiar un „brand” prin care acesta ajunge să-i epateze pe burghezi: „Luat în
DE
seamă de lume, Creangă începu să dea reprezentanții de «înțelepciune» și se obișnui atât cu

IC
b
HN
această falsificare a naturii sale prin îngroșarea unei însușiri, încât va fi printre oameni un Păcală
TE
Si
L
statornic care nu mai poate ieși din gesticulația tipică a rolului său simbolic. El era prea șiret spre a
IU
EG
L
nu-și da seama că se admiră la el «ingenuitatea». Atunci el începu a se prosti singur, întinzând

CO
coarda groasă a țărăniei”. În fond, subtilitatea interpretării călinesciene constă tocmai în sesizarea
11
acestei dialectici între „persoana” (de țăran) și „persona” (tot de țăran, nu de fals „târgoveț”) lui
Creangă. Mai mult, cele două tactici care fac din prozator un fel de „one man show” – „obiceiul de
a se prosti dinainte” și „ascunderea statornică a judecăților în ziceri și pilde”, ambele rezultate din
„succesul în societate” – se transformă treptat în „ticuri morale”, astfel încât „masca” ajunge în cele
51
U
din urmă să anuleze individul: „Creangă nu mai poate vorbi ca lumea și nu mai poate exprima nicio
BI
SI
idee de-a dreptul. El își pierde personalitatea de om și rămâne la aceea proverbială de ghidușar.
UM
Orice scoate pe gură stârnește râsul, oriunde merge e așteptat cu «sacul cu minciuni». Este un
AN
ZI
spectacol. Omul «greu de cap» a devenit un veșnic «coțcar»”.

RE
TE
Andrei Terian, G. Călinescu: a cincea esență

-
RA
TA
EN
IM
citat:
AL

u
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
2. Care este opinia ta despre cunoașterea biografiei unui autor? Motivează-ți răspunsul.
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
AN
ZI
Biletul nr. 14
RE
TE
RA
-
TA
EN
IM
Matematicienii încearcă să facă legături între muzică și matematică, asigurând că
AL
IE
indiferent de preciziunea prin care sunt pornite construcțiile lor, ele se abstractizează în mers,
TR
iu
US
D
pierzând orice sprijin în realitate, după cum o „Fugă” de Bach, de pildă, cu toate că începe de la
IN
DE
cea mai strictă știință, capătă o palpitare capricioasă ca însăși viața.

IC
b
HN
Personal, întotdeauna am crezut că între muzică și mare sunt echivalențe. Aceeași

TE
Si
perpetuă frământare, îmbinări de sunete și culori, fluiditate, izvor de nostalgii, ceea ce nu poate fi
L
IU
EG
încremenit prin desen sau prin cuvinte, căci dacă încerci să scrii despre mare sau despre muzică
L
CO
nu ai la îndemână decât câteva adjective care nu pot să-ți sugereze nimic. Și atunci te vezi obligat,
11
chiar dacă au vibrat, ascultând o compoziție muzicală, toate coardele tale interioare, să nu poți
transmite decât câteva date, când a fost scrisă, ce însemnătate istorică are, care sunt părțile rele
și cele slabe; și după ce ai stat o zi întreagă în fața valurilor, în voia vântului cu miros de sare, vrăjit
de spectacolul din apropiere, uitând orice preocupare pe care ai lăsat-o în spatele tău, nu ești
51
capabil decât să vorbești de țărmuri.
U
BI
SI
Să vrei să pleci la capătul lumii, sedus de jocul apelor, și să constați, chiar la începutul
UM
călătoriei, că ai rău de mare. Nu e singura surpriză pe care ți-o face marea, de a-ți alunga deodată
AN
toată bunăvoința cu care te gratulai, de a-ți surprinde tot grotescul inerent ființei omenești. De
ZI
RE
altminteri, valurile dau impresia unor zâne fermecătoare, dar răutăcioase. Mereu fac gestul dăruirii
TE
-
și al retragerii imediate în zgomot de râset, iar pe mână nu-ți mai rămâne decât puțină spumă.
RA
TA
Oriunde ai fi la mare, ai impresia că în locul acela apa este mai frumoasă ca forme și
EN
culori.
IM
AL
Anton Holban, Note de călătorie

u
E
RI
ST
DU
bi
citat:
l
IN
ra

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
2. Care sunt pentru tine locurile preferate de relaxare? Motivează-ți răspunsul.

A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 15
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
Berlin, sâmbătă, 30 iulile/12 august 1905
EN
IM
Dragă Costică,
AL
IE
Știu cu câtă pasiune ții la acest sport umanitar și social; de aceea, n-aș fi în stare să fac
TR
iu
US
glume cu tine asupra acestui punct, și mă grăbesc a-ți declara (eu, omul incapabil de orice alt sport
D
IN
decât cel al contemplațiunii) că, din toate punctele de privire, consider sportul tău ca singurul (după
DE
IC
b
al meu) demn de un om întreg la suflet [...]. Însă, dragă Costică, sport și sport: toate sunt bune
HN
TE
când au, cum trebuie, o metodă; și cine le face exclusiv și abuziv, mai ales pe un teren și într-un
Si
L
IU
EG
mediu ingrate, cum îți spun mai sus, se poate expune la perturbări și accidente nervoase. Prin
L
CO
întindere continuă, fără sistem, vrând să sporești peste măsură elasticitatea unui fir, i-o poți
compromite: ori se rupe firul ori, în cazul cel mai bun, dispare elasticitatea, rămânând firul întins,
11
fără să se mai poată-ntoarce la loc în starea normală. Iată ce crez eu. Și mai crez, iarăși, că
altruismul, ca să fie cu adevărat efectiv, nu trebuie să însemneze anihilarea absolută a egoismului,
ci concilierea bine echilibrată cu acesta. [...] Cum poate cineva concepe ideea de datorie față cu
51
lumea prin negațiunea aceleiași datorii față cu sine însuși, care este și el o parte a lumii, parte
U
BI
demnă de atenție cu atât mai mult cu cât ea are mai multă atenție pentru necazurile altora, supusă
SI
și ea acelorași dezastre, doritoare și ea de aceleași delicii? UM
AN
I. L. Caragiale, Cele mai frumoase scrisori

ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA

EN
IM
AL
u
E
RI
ST
2. Care este opinia ta despre altruism? Motivează-ți răspunsul.

DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 16
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Dar înainte de toate trebuie să reamintesc de acel moment al vieții mele, care a fost un punct
-
TA
EN
de plecare al întâmplărilor ce vor urma în aceste destăinuiri. A fost clipa, atât de dramatică pentru
IM
AL
mine, când am văzut întâia oară pe Alba. Însă în minutul acela, care mi-a întors după răsuceala lui
IE
TR
iu
ațâția ani de mai târziu, eu n-am știut că femeia gravă și mândră, înaltă și încremenitor de
US
D
IN
frumoasă, care a trecut pe lângă mine, purta numele de Alba, nici că purta numele distins de
DE
familie, pe care am aflat mai târziu că-l poartă, și nici că în viața noastră cărările ni se vor încrucișa
IC
b
HN
TE
iarăși așa cum ni s-au încrucișat. Destul că peste tot acest tineret în mijlocul căruia mă găseam și
Si
L
IU
care era îngrămădit dinaintea ușii, cu geamuri întunecate și cu grele zăbrele, a liceului unde
EG
L
CO
trebuia să ne trecem examenul de absolvire, capacitatea, cum îi spuneam noi, o tăcere de moarte
s-a lăsat deodată. Eram toți strânși prea devreme. Și intrarea în liceu, ca și în curtea liceului,
11
rămânea încă oprită. Băieți chipeși, îmbrăcați elegant, cei mai mulți cu primul lor costum civil,
stăteau pe ieșiturile ferestruicilor ca de cetate ale subsolului clădirii imense sau în picioare, în
grupuri zgomotoase, toți cu grijă la dunga de la pantaloni și toți îmbătați de culorile hainelor civile,
51
cele mai multe – majoritate zdrobitoare – în bleu-marin. Printre grupurile staționare ale băieților,
U
BI
grupurile mobile ale fetelor, câte cinci-șase, cu mâinile petrecute una alteia pe după șale,
SI
parcurgeau îngusta și zgomotoasa tabără, presărând la tot pasul vioaiele și galeșele lor priviri, flori UM
albastre, verzui, ruginii-închise sau negre ca fiorul din adâncul beznelor înfricoșate. Băieții le
AN
ZI
culegeau cu drag, iar alții, cei mai pirpirii, nici nu se mai uitau la aceste școlărițe, ci rostogoleau
RE
TE
bulbucații lor ochi timizi, cu aere exagerate de îndrăzneală, trecătoarelor elegante sau aparițiilor
-
RA
feminine din mașinile fugare.

TA
Gib Mihăescu, Donna Alba

EN
IM
AL
u
citat:
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
2. Care este opinia ta despre respectarea unor coduri sociale/culturale? Motivează-ți răspunsul.
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 17
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
Art. 3
EN
IM
(1) În sensul prezentei legi, colecțiile publice sunt colecțiile accesibile publicului și
AL
IE
specialiștilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin
TR
iu
US
valoarea lor artistică, documentară, istorică, științifică, culturală şi memorialistică.

D
IN
(2) Colecțiile private accesibile publicului sunt colecțiile aflate în proprietatea privată a
DE
IC
b
persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul și specialiștii au acces numai cu
HN
TE
acordul deținătorilor.
Si
L
IU
EG
Art. 4
L
CO
Funcțiile principale ale muzeului sunt:

a) constituirea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal;
11
b) evidența, protejarea, cercetarea și dezvoltarea patrimoniului muzeal;
c) punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoașterii, al educării și al recreării.
Art. 5
51
Funcțiile principale ale colecțiilor publice sunt:
U
BI
a) gestionarea, evidența, cercetarea, dezvoltarea, protejarea, conservarea și restaurarea
SI
patrimoniului propriu; UM
AN
b) punerea în valoare a patrimoniului propriu.

ZI
Art. 6
RE
TE
Statul, prin autoritățile administrației publice centrale, precum și autoritățile administrației

-
RA
publice locale, protejează muzeele, colecțiile publice și colecțiile private accesibile publicului,
TA
EN
garantează libera lor funcționare și dezvoltare și poate acorda proprietarilor și titularilor de alte
IM
drepturi reale sprijin financiar și logistic, conform prevederilor legale.

AL
u
E
RI
Legea 311/2003, privind muzeele și colecțiile publice

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
citat:
na
ma
DE

ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it

_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
2. Care este opinia ta despre experiențele culturale pe care le oferă muzeele? Motivează-ți
Pr
LE
răspunsul.
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 18
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Art. 7
IM
AL
Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educațional:
IE
TR
iu
a) accesul gratuit la educație în sistemul de învățământ de stat. Elevii au dreptul garantat la
US
D
IN
un învățământ echitabil în ceea ce privește înscrierea/admiterea, parcurgerea și finalizarea

DE
studiilor, în funcție de parcursul școlar pentru care au optat corespunzător intereselor, pregătirii și
IC
b
HN
competențelor lor;
TE
Si
L
b) dreptul de a beneficia de o educație de calitate în unitățile de învățământ, prin aplicarea

IU
LEG
corectă a planurilor-cadru de învățământ, parcurgerea integrală a programelor școlare și prin

CO
utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării și
11
dezvoltării competențelor-cheie și a atingerii obiectivelor educaționale stabilite;
c) dreptul de a fi consultați și de a-și exprima opțiunea pentru disciplinele din curriculumul la
decizia școlii, aflate în oferta educațională a unității de învățământ, în concordanță cu nevoile și
interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor
51
U
economici;
BI
SI
d) dreptul de a beneficia de școlarizare în limba maternă, în condițiile legii;
UM
e) dreptul de a studia o limbă de circulație internațională, în regim bilingv, în conformitate cu
AN
ZI
Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare [...].

RE
TE
Statutul elevului – Ordin al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 4742/2016
-
RA
TA
EN
citat:
IM

AL
u
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
2. Care este opinia ta despre existența unor legi care reglementează drepturile și obligațiile
na
ma
DE
ro
elevilor? Motivează-ți răspunsul.

a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 19
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
A.G.: Ce potențial dramatic are o asemenea temă – hrana?
IM
AL
E.V.: Oho! Are un potențial uriaș. Noi aveam niște ambiții mult prea mari, până la urmă ne-am
IE
TR
iu
decis să păstrăm ce a rămas în spectacol, am renunțat, de exemplu, la hrană și sărăcie, care e o
US
D
IN
temă atât de mare și de intensă încât merită un spectacol aparte.

DE
A.G.: [...] Dialogurile sunt foarte realiste, cred că mulți dintre spectatori s-au regăsit nu
IC
b
HN
doar în situațiile din spectacol, dar chiar și în limbajul folosit. [...] Totuși, ce ați decupat din
TE
Si
L
„realitate” pentru a pune pe scenă?

IU
EG
L
E.V.: Eu am ținut foarte mult să avem partea de mărturie, de poveste. Pentru că acea parte
CO
ține de un ritual, acela al transmiterii poveștilor de familie de la bunici, părinți la copii. Nu sunt
11
convinsă că bunicii de azi le mai povestesc nepoților cum ni se povestea nouă. Toată istoria unei
familii așa o aflai, de mic, din gura bunicii sau a mamei. La șase ani, cât are fata noastră cea mare
acum, eu știam deja de foamete, de războaie, de greutăți, de cum să cureți cartoful ca să tai coaja
cât mai subțire. Mâncarea era o chestie de moștenire. Ciorba o făceai așa cum o făcea mama sau
51
U
bunica, plăcinta la fel. Acum deschizi Google, tastezi acolo ce vrei să faci sau deschizi o aplicație
BI
SI
și enumeri resturile de prin frigider și îți vine rețeta. Suntem toți „masterchefi” sau doar „chefi”, dar
UM
fără madlenă. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, e foarte trist. M-am bucurat să aflu că un grup de
AN
ZI
adolescenți care au văzut spectacolul au discutat mai ales despre partea asta confesivă, exact
RE
pentru ei am vrut să fie acolo.

TE
-
RA
Adela Greceanu, Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești – interviu cu

TA
EN
Elena Vlădăreanu și Robert Bălan, în Dilema veche, nr. 717/2017

IM
AL
u
E
RI
citat:
ST

DU
bi
l
IN
ra
_o
na

ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
2. Care este opinia ta despre rolul familiei în transmiterea unor valori și atitudini? Motivează-ți
Si
TE
si
a_
mb
răspunsul.
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 20
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Toma Novac era acuma student. Urma filosofia, deși Brebenaru îl povățuise să învețe
-
TA
EN
Dreptul ca fiul său, în interesul întreprinderilor pe care va avea să le administreze în curând. Era o
IM
AL
fire potolită. Simțea o adevărată repulsie față de zbuciumările pătimașe ale oamenilor de drept și
IE
TR
iu
de afaceri. O singură dată a intrat în Palatul de Justiție și atmosfera de-acolo l-a îngrozit. Iubea
US
D
IN
cărțile. Citea mult și cu plăcere. Avea o bibliotecă bogată și aleasă, pe care o sporea neîncetat; îl
DE
urmăreau întrebări răscolitoare. Și întrebările se înmulțeau de îndată ce i se părea că a găsit un

IC
b
HN
TE
răspuns. Încerca uneori să-și deschidă sufletul cu Mihai Brebenaru. Trebui să renunțe. Mihai era
Si
L
IU
plin de siguranță în toate direcțiile. Necunoscutul, care trăia ca un mister în inima lui Toma, pentru
EG
L
CO
Mihai nici nu exista. O formulă sau chiar un simplu cuvânt îl mulțumeau deplin, în vreme ce Toma
arăta în dosul lor incertitudini și descoperea același gol amenințător ca o prăpastie. De altfel,
11
Mihai, gălăgios, întreprinzător, disprețuia în sinea lui sentimentalismul intelectual, cum îi zicea
dânsul, care încurcă zadarnic pe om și-l abate din calea vieții adevărate.
Majoratul nu-i schimbă întru nimic traiul. Fiindcă nu se simțea în stare să se ocupe de
51
afaceri, se înțelese cu bătrânul Brebenaru să continue a conduce „Întreprinderile Novac”, ca el să
U
BI
se poată dedica studiilor. Îl chinuiau atâtea îndoieli, că deseori îl cuprindea deznădejdea.
SI
Profesorul îl liniștea, repetându-i într-una patetic: UM
— Îndoiala e zeița filosofiei! […]
AN
ZI
Avea doruri vagi de călătorii lungi, parcă i-ar fi fost dat să găsească negreșit ceva în lume.
RE
TE
Se gândea să înconjoare pământul și să se oprească mai mult în India, unde spera să afle cheia
-
RA
înțelepciunii. Luni de zile I-a pasionat gândul acesta, încât a început să învețe limba sanscrită ca
TA
să poată citi în original „Mahabharata”.

EN
IM
Liviu Rebreanu, Adam și Eva

AL
u
E
RI
ST
citat:
DU
bi

l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro

a_
ur
IC
at
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argument, fapte, opinii) identifici în textul dat?
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
2. Care este opinia ta despre rolul pasiunii în alegerea facultății? Motivează-ți răspunsul.
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 21
UM
AN
ZI
RE
TE
Bombay 7.I.1969
RA
-
TA
Dragul meu,
EN
IM
Răspund cu întârziere scrisorii D-tale din 30 nov: știam că voi veni aici și-mi plăcea ideea să-ți
AL
IE
scriu din locuri care îți sunt familiare și de care mă simt atât de atras... În țară am lăsat o iarnă
TR
iu
US
grea, cu cer plumburiu și străzi aproape impracticabile: o adevărată barbarie (din cauza zăpezii)!
D
IN
La aeroport a trebuit să aștept trei zile degajarea de nămeți, gheață etc. Am venit prin Roma, unde
DE
IC
b
am găsit o zi de primăvară și am parcurs încântat locurile care-mi sunt deosebit de dragi: piața
HN
TE
Termini, Via Navona, Capitoliu, farurile, Colisseul!

Si
L
IU
EG
Aici e o căldură de vară exagerată!

L
CO
Peste câteva zile [...] plec la Madras, în alte localități – Calcutta şi Dehli. Mă voi opri câteva
zile la Paris unde se află fiul meu, care a obținut (după ani de așteptare!) o bursă; [...] Am primit
11
„Pădurea interzisă” – carte remarcabilă, „Pe strada Mântuleasa”, ca și „La țigănci, e o mică operă
de artă. Credeam că ți-am scris, am citit-o, volumul fiindu-mi împrumutat de Sorin.
Despre Sorin: e un element excepțional. Dar are nevoie de străinătate. E cazul să-i obțin o
51
bursă în America: un an va putea merge și în altă parte; 2-3 ani vor fi decisivi pentru formația sa. [...]
U
BI
Mai mulți tineri au primit burse în America și s-au întors încântați.
SI
Înțeleg sentimentele care te împiedică de a te întoarce în țară. Iar eu spun: nu a venit încă UM
AN
timpul! Acum domnește o atmosferă tulbure, după atentatul de la Praga (Am primit amănunte
ZI
îngrozitoare!) Să mai așteptăm, deci, cu speranța că ne vom revedea într-o lume mai liniștită.
RE
TE
Îți urez multă sănătate și gânduri bune. Omagii doamnei.

-
RA
Cu drag,
TA
EN
Al. Rosetti
IM
AL
Arhiva Mircea Eliade: Corespondența cu Alexandru Rosetti, în România literară, nr. 36/1999
u
E
RI
ST
DU
citat:
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
2. Care este opinia ta despre importanța burselor de studii în străinătate? Motivează-ți răspunsul.
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
Biletul nr. 22
BI
51
SI
UM
AN
ZI
„E un joc de fantezie și nimic altceva!” își zise la urmă. O clădire în vânt, de vreme ce toată
RE
TE
construcția e fără posibilități de verificări reale.
RA
-
TA
EN
Când credea că a terminat, îi apăreau alte obiecții, numai obiecții. Presupunând admisibilă
IM
AL
existența unei lumi spirituale și a alteia materiale, admițind chiar interpenetrația bizară, de care
IE
TR
vorbește Aleman, și geneza sufletului omenesc ca o simplă transformare a unui principiu spiritual
iu
US
D
pentru nevoile unei regenerări reclamate de esența eternității, rămâne totuși întrebarea: de ce
IN
DE
șapte vieți pământești, tocmai șapte? De ce nu mai puține ori mai multe? Declarând pe șapte
IC
b
HN
număr sfânt sau misterios, nu se rezolvă nimic.

TE
Si
L
Apoi într-o zi, înarmat cu argumente zdrobitoare, bătu iar la ușa lui Aleman pe neașteptate.
IU
EG
L
Bătrânul, parc-ar fi știut pentru ce vine, îi zise îndată:

CO
— Îndoiala e bună, dar cu măsură! Căci, să nu uităm, îndoiala e totdeauna începutul negației și
11
negația înseamnă distrugere! Numai credința întărește sufletul și-l deschide pentru adevărurile eterne!
— Atunci fericiți cei săraci cu duhul, căci ei sunt mai plini de credință și de prostii, făcu Toma
fără a-și ascunde o decepție disprețuitoare.
Aleman se înflăcără numaidecât.
51
U
— Da! Fericiți! D-ta îți închipui că cel ce știe mai mult, înțelege neapărat mai mult? Sau că
BI
SI
știința merge mână de mână cu fericirea? A, cum te înșeli! Dar ce are a face progresul științelor cu
UM
sufletul omului? […] Și crezi că ar fi mai multă fericire în omenire dacă toți oamenii, printr-o
AN
minune, ar deveni filosofi ca d-ta sau savanți ca, să zicem, colegii d-tale de la universitate?
ZI
RE
Toma Novac zâmbi îngăduitor.

TE
-
— Adică înapoi, Ia caverne!

RA
TA
— De ce atâta ironie? urmă Aleman, mai potolit. A nu te bizui pe infailibilitatea științei, poate
EN
că nu e tocmai o crimă, când știința însăși își recunoaște neputința de a pătrunde acolo unde
IM
AL
sufletul ar avea nevoie de sprijinul ei.

u
E
RI
Liviu Rebreanu, Adam și Eva

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
citat:
na
ma
DE
ro

a_
ur
IC
at
er
HN
it

_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
2. Care este opinia ta despre importanța enunțării adevărului în orice situație? Motivează-ți
ob
Pr
LE
răspunsul.
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 23
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Ce magnifică noapte! Ce parfumat e aerul, stelele ce sclipitoare, și luna halucinantă, pe
IM
AL
razele căreia coboară și urcă fără oprire strigoii și toate arătările. Ursitoarele torc firul vieții noastre
IE
TR
iu
din raze de lună! Iar marea! Tot mai aproape se simte mirosul, i se aude neîncetata ei legănare,
US
D
IN
neobosita ei încercare de a construi miracole și apoi destrămarea înainte de a porni din nou.
DE
Simbol al tuturor planurilor omenești, construcții mereu reîncepute, inutile poate, căci știi perfect că
IC
b
HN
nu vor ajunge la vreun rezultat, dar ce superbă lucrătură! Este admirabilă îndeosebi dezinteresarea
TE
Si
L
acestor osteneli!
IU
EG
L
— Te iubesc, Ioana! Nu trebuie să crezi că vorbesc numai din pricina unui entuziasm
CO
momentan. Logica cea mai strictă îmi dă dreptate. Ai făcut o greșeală fără ca dragostea pentru
11
mine să-ți fie deloc alterată. Ai avut toate scuzele: m-ai văzut indiferent! Poate că nu
corespundeam cu febrilitatea ta de îndrăgostită, și când îmi simt acum sufletul în așa mișcare,
obicinuită la tine, îmi dau seama ce bicisnic am fost, ce stupid, ce nevoie ai avut să te vindeci cu
orice preț. Ai încercat ceea ce ți-a stat la dispoziție. Îmi închipui cu ce amar! Ai o educație prea
51
U
burgheză, prea cinstită, ca să nu ți se pară gesturile acestea oribile, chiar dacă inteligența ta are
BI
SI
toate curajurile. Te văd acum: suferi în orice moment, nu atât din milă pentru mine – ai dreptate, în
UM
dragoste n-are ce căuta mila – cât din scârba că ți s-a putut ție întâmpla așa ceva. Ești umilită în
AN
ZI
orgoliul tău. Iubita mea orgolioasă, [...] mi-e dor de toate principiile înrădăcinate în tine, orice teorii
RE
ai susține. [...] Am învăţat atâtea, am chibzuit atâtea, şi încă să nu fiu în stare să diferenţiez sufletul
TE
-
de corp! Sufletul, care a rămas tot aşa de intact ca şi în prima zi, căci ai rămas tot aşa de naivă în
RA
TA
dragoste, pe rând deprimată şi entuziastă, interesată de orice aş face eu, iubita mea, care, după
EN
IM
ce citeşte cinci ceasuri în şir o carte grea, găseşte extraordinar un spirit prost ca al meu şi râde
AL
dacă mă strâmb!
u
E
RI
Anton Holban, Ioana

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
citat:
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
2. Care este opinia ta despre rolul sincerității în relațiile interumane? Motivează-ți răspunsul.
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 24
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
19 martie 1880, Iaşi
-
TA
EN
Eminul meu iubit,
IM
AL
Mă grăbesc a răspunde seninei şi amoroasei tale scrisori din 16 martie; după cum vei fi
IE
TR
iu
US
văzut, desigur, din a doua scrisoare a mea din 15, am primit scrisoarea ta plină de gelozie la care
D
IN
am şi răspuns.
DE
IC
Pe la Iaşi, scumpul meu Tropoţel, am avut câteva zile de toată frumuseţea, zile senine şi
b
HN
TE
calde şi cu miros de primăvară.

Si
L
IU
Am fost la discursul lui Maiorescu, a vorbit foarte bine – numai că, după mine, a dezvoltat
EG
L
CO
foarte puţin „Dezvoltarea pasiunilor”. Discursul lui s-a învârtit mai mult asupra consecvenţelor lor
decât asupra lor înşile. Şi mi-am zis: de-ar fi el măcar un sfert consecvent spuselor sale, ce bine ar
11
fi. A fost un public nebun la prelegerea lui.
Miţicule, mai vorbeşte, te rog, cu Conta şi cu alţi deputaţi, doar, doar vor face să vină în
cameră şi petiţiunea mea, să-mi ieu o grijă, să ştiu cum stau, să ştiu ce drum s-apuc, căci cel pe
51
care merg e foarte greu.
U
BI
Eminule, când vii să te revăd, să te mai pup, să te mai năcăjesc ş-apoi să te mai mângâi, şi
SI
să-ţi cer iertare frumuşel şi apoi într-o lungă şi dulce sărutare să se uite toate relele. Când? UM
AN
Miţule, când ai putea veni la Iaşi să fim împreună ce bine ar fi! Dar tu nicicând nu te
ZI
gândeşti la aşa ceva, vălmăşagul Bucureştilor îţi răpeşte dorul de mine, viaţa ta e plină şi nu simte
RE
TE
trebuinţa prezenţei mele, totuşi te pup şi te răspup şi te îmbrăţişez [...].

-
RA
Veronica
TA
EN
IM
Veronica Micle, Corespondență

AL
u
E
RI
ST
citat:
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
2. Care este opinia ta despre exprimarea sentimentelor? Motivează-ți răspunsul.

a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
Biletul nr. 25
SI
UM
AN
ZI
RE
TE
Fânațul, seră imensă de flori sub clopotul cerului sprijinit pe orizont, așteaptă coasa. Sub
RA
atingerea fină a unei ușoare și eterne adieri, simțită numai de ele, florile se clatină încet, pe
-
TA
EN
IM
tulpinile lor subțiri și înalte, în străfulgerări de roș, de violet, de galben și de toate culorile din lume.
AL
Pe alocurea, cicoarea domină puternic, iradiind un abur albastru ca un voal împotriva soarelui
IE
TR
iu
US
arzător.
D
IN
O femeie tânără nu poate face o plimbare pe câmp fără să culeagă flori. Adela le alege
DE
IC
b
metodic, cu ochiul atent, cu gesturi de preciziune, parcă ar urmări vietăți iuți și viclene.
HN
TE
Cu părul auriu, cu fața albă și roză, cu ochii albaștri, Adela, printre flori, e o floare mare,
Si
L
IU
strălucitoare, mai vie decât toate, irezistibil atrăgătoare. Comparația, banal de adevărată ce e, între
EG
L
CO
femeie și floare este mai mult decât constatarea unei asemănări exterioare. E intuiția unei identități
profund naturale.
11
Spectator neocupat (nu pot să culeg și eu flori; îmi lipsește cu desăvârșire convingerea!),
mișcându-mă fără rost încolo și încoace (în fața unei femei nu pot să mă întind pe iarbă, singura
soluție onorabilă a problemei), situația mea e dificilă. Dar Adela, concentrată în vânătoarea ei, nu
51
observă nimic.
U
BI
Pentru ea, florile au personalitate: unele sunt „sentimentale”, altele „impertinente”, altele
SI
„copii” ori „cucoane mici”, și așa mai departe. Observațiile astea le face cu umor, cu o comică UM
AN
dezmierdare. Cu sentimentul distanței în același timp, parcă ar fi vorba de niște copii pe care-i
ZI
alintă, dar nu vrea să-i scoată la obraz. (Viziunea comică și ușor dezmierdătoare este, de altfel,
RE
TE
atitudinea ei obișnuită în viață.)

-
RA
După ce culege florile, vine la drum cu brațul încărcat, se așază pe dâmbul șanțului, le
TA
EN
clasifică în grupuri după criterii subiective și fanteziste, le întocmește într-un buchet mare, își pune
IM
una în păr.
AL
u
Garabet Ibrăileanu, Adela

E
RI
ST
DU
bi
l
IN
citat:
ra
_o
na

ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
2. Care este opinia ta despre gestul de a dărui flori? Motivează-ți răspunsul.

a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 26
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
La 5 august 1922, în familia țăranului Tudor Călărașu din Siliștea-Gumești, județul
-
TA
EN
Teleorman, a venit un nou născut pe lume. Un copil căruia destinul părea să-i fi hărăzit o existență
IM
AL
asemănătoare cu a fraților săi mai mari: să are pământul și să crească vite. La opt ani, Marin
IE
TR
iu
Preda a fost înscris în clasa întâi a școlii primare din comuna natală „cu scopul mărturisit de tatăl
US
D
IN
meu să învăț doar să mă iscălesc”, dar curând familia a renunțat la această idee. „Nu se știe ce-aș
DE
fi ajuns în viață dacă jocul întâmplării, al cărui erou eram, s-ar fi destrămat și eu aș fi apărut în ochii
IC
b
HN
TE
învățătorului așa cum eram și nu cum, prin nu știu ce mister, credea el că sunt. Adică cel mai bun
Si
L
IU
din clasă [...]. Și pentru ca această întâmplare să fie dusă până la capăt, la sfârșitul anului m-am
EG
L
CO
pomenit printre premianți. Faptul uimi pe ai mei și tata nu mai zise nimic când în toamnă îi spusei
că vreau s-o urmez și pe-a patra.
11
În acești ani, la o dată ce nu se mai poate preciza cu exactitate în timp, situează Marin Preda
punctul de pornire al spectaculoasei sale aventuri spirituale: „Aventura conștiinței mele a început
într-o zi de iarnă când o anumită întâmplare m-a făcut să înțeleg deodată că exist. Era multă lume
51
în casă, ființe mari așezate în cerc pe scaune mici și care se uitau la mine fără prietenie, dacă nu
U
BI
chiar cu ostilitate. Atunci am auzit o voce: «Lăsați-l în pace! Na, mă, și pe asta!» Și cel ce rostise
SI
aceste cuvinte a luat de undeva de pe sobă o pâine mare și rotundă și mi-a întins-o. Atunci mi-am UM
dat seama că țineam strâns ceva în brațe, tot o pâine, și că asta era cauza privirilor rele îndreptate
AN
ZI
asupra mea. Pusesem mâna pe pâinea de pe masă care era a tuturor și nu mai voiam să dau la
RE
TE
nimeni din ea. Iar tatăl meu, în loc să mi-o ia cu forța, cum, furioși, se pare că voiau ceilalți,
-
RA
făcându-mă să scot răcnete, îmi mai dăduse una: «Ia-o, mă, și pe-asta!» Parcă m-am trezit dintr-un
TA
somn. M-am uitat la toți liniștit și am pus încet și cuminte pâinea din brațe pe masă”.
EN
IM
AL
Ion Bălu, Marin Preda

u
E
RI
ST
DU
bi
citat:
l
IN
ra
_o

na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
2. Care este opinia ta despre lectura unor biografii de autori? Motivează-ți răspunsul.
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 27
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Lido, luni, 22.VII.1929
-
TA
EN
Liviule dragă,
IM
AL
Ca noutate îți voi spune că am văzut o serbare veneziană „Redentara”. Este cea mai mare
IE
TR
iu
serbare populară a lor. Începe sâmbătă la 7 – 8 seara și se termină luni, la aceeași oră. Veneţia
US
D
IN
era toată cu stegulețe și lampioane împodobită, iar marea era o imensitate de gondole, bărci,
DE
vaporașe împodobite cu verdeață și lampioane. Peste tot răsunau cântece populare, serenade.
IC
b
HN
TE
O lume nebună, nu altceva. A fost foarte frumos. Luna era în plin. Scânteia apa de îți lua ochii.
Si
L
IU
Muzică, artificii sute de culori. Puia cu mine am căscat niște guri uriașe. Ne-a plăcut și ne-a
EG
L
CO
impresionat tot foarte, foarte mult.

Noaptea însă a fost peste putință să închid ochii. Lumea toată – poporul – a venit la Lido –
11
la plajă, au băut, au mâncat, au petrecut și au făcut un zgomot asurzitor. Nu există veneţian –
burghez – să se culce înainte de răsăritul soarelui. Așa este tradiția.
A doua zi la opt, la venirea noastră pe plajă era pustiu. Duminica – de obicei – nu îți poți
51
trage sufletul pe plajă, ieri în schimb, mulțumită serbării de noapte – toți au dormit la casele lor.
U
BI
Ne-a părut rău că n-ai fost și tu cu noi. Sigur petreceam și mai bine și vedeai și tu ceva nou.
SI
Zilele acestea toate scrisorile noastre vor fi cu vești noi, ce am văzut și cât ne-a plăcut totul. UM
Acuma sunt singură la plajă. Puia s-a dus la Veneţia – ca o regină să-și mai arunce ochii
AN
ZI
pe câte ceva. Eu n-am vrut să mă duc. Am suferit niște călduri zilele și nopțile acestea din urmă,
RE
TE
că numai la bordul mării, la briza ei mă simt mai bine. Am avut 36 de grade la umbră. […]
-
RA
Sărutări Tiței desigur și mereu. Pe tine te pup și doresc mult – biata de mine – și îți aștept
TA
scrisorile.
EN
IM
Fanny
AL
u
E
RI
Liviu și Fanny Rebreanu, Intime

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
citat:
ma
DE
ro

a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
2. Care este opinia ta despre rolul participării la serbări locale? Motivează-ți răspunsul.
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 28
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Sunt după-amiezi însorite de sfârşit de septembrie sau început de octombrie, când, trecând
IM
AL
pe străzi tăcute, cu case vechi, salcâmi şi nalbe, auzi printr-o fereastră veche acorduri de pian.
IE
TR
iu
Sentimentul care te cuprinde atunci e o dulce sfâşiere, o voluptuoasă tristeţe, un tainic regret. Timpul
US
D
IN
parcă trece mai uşor, clipa încearcă să stea, să se-ntindă, – se prelungeşte cât poate, dar nu poate
DE
sta. […] Sunetele pianului te învăluie, dar lunecă, trec, în zadar se succed. Treci încet mai departe,
IC
b
HN
acordurile pianului scad, amuţesc: cine oare cânta? Te desparţi, grăbeşti pasul, te-ai dus.
TE
Si
L
Ai perceput astfel foarte acut prezentul şi calitatea lui tranzitorie. Acest sentiment este
IU
EG
L
melancolia, altceva decât nostalgia, cu care se aseamănă până la confuzie. Nostalgia implică
CO
reprezentarea a ceva îndepărtat, revolut, a cărui absenţă se resimte dureros şi către care sufletul
11
tânjeşte nespus. E un elan al sufletului, un dor de întoarcere.
Nostalgia are un obiect mai mult sau mai puţin determinat. […] Nostalgia e o detaşare de
prezent, o împuţinare a perceperii acestuia.
Melancolia nu are un obiect determinat, nu e „orientată”, nu se îndreaptă în altă parte. Ea e
51
U
o relevare a prezentului, un dar al clipei, o aprehensiune a temporalităţii şi a caracterului ei
BI
SI
tranzitoriu şi ireverisibil. E un fel de „amintire a prezentului”, un dor de chiar clipa actuală, pe care o
UM
percepi ca şi trecută fiindcă simţi, fiindcă ştii că piere irevocabil.
AN
ZI
RE
Alexandru Paleologu, Bunul-simţ ca paradox

TE
-
RA
TA
citat:
EN
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
2. Care este opinia ta despre importanța amintirilor în cunoașterea de sine? Motivează-ţi

l
IN
ra
_o
na
răspunsul.
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 29
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Iubire? Singurătate? Înțelepciune? Ce nevoie mai am de noțiuni aici unde inima are propriul
IM
AL
ei limbaj? Și unde iubirea, singurătatea și înțelepciunea se amestecă într-o stare de spirit pentru
IE
TR
iu
care nu există cuvinte? Lângă munții aceștia simt că m-aș putea naște din propriul meu nume.
US
D
IN
Am colindat multe locuri din lume și nicăieri nu m-am simțit în întregime eu însumi. Uneori
DE
nici nu-mi dădeam seama ce-mi lipsea. Dar de câte ori mă întorc aici mi se lămuresc toate. Mă
IC
b
HN
scutur de vanități, iar dragostea arde în mine ca lumina amiezii, singură, fără martori și fără
TE
Si
L
pretenții de înțelepciune. Fiecare drum pe care-l fac aici e într-un fel și o lecție de modestie. Nu
IU
EG
L
însemn nimic mai mult decât inima mea.

CO
Dar nici mai puțin. Și găsesc astfel o consolare chiar în ceea ce mă simplifică. Hotelurile
11
prin care am dormit, gările al căror fum l-am respirat sunt undeva departe, într-o altă lume. […]
Aveam optsprezece ani când v-am cunoscut într-un sat vecin. Veneați acolo vara. Pentru
cei care vă vedeam duminica după-amiază amestecat printre oamenii ce urmăreau hora, bărbatul
tăcut, zăvorât într-o liniște aproape minerală, care privea, poate, altceva decât noi, reprezenta
51
U
poezia. Îi citisem cărțile și credeam că ele n-aveau secrete pentru noi, adolescenții care
BI
SI
amestecam poezia cu entuziasmul încă naiv al tinereții noastre. Aveam întreg viitorul în față, eram
UM
preocupați numai de el și nu eram pregăți să înțelegem prea bine sensul unei ore când sângele se
AN
ZI
trage din noi înapoi în părinți, deși bănuiam aici un adevăr grav.
RE
TE
Octavian Paler, Scrisori imaginare

-
RA
TA
EN
citat:
IM
AL
u
E
RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
2. Care este opinia ta despre rolul modelelor culturale în formarea propriei personalități?
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 30
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Articolul 2 – Scop şi domeniu de aplicare
IM
AL
(1) Prezenta lege are ca scop stabilirea condiţiilor de furnizare a serviciilor societăţii
IE
TR
iu
informaţionale, precum şi prevederea ca infracţiuni a unor fapte săvârşite în legătură cu securitatea
US
D
IN
domeniilor utilizate în comerţul electronic, emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică

DE
şi cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de operaţiuni financiare, pentru

IC
b
HN
TE
asigurarea unui cadru favorabil liberei circulaţii şi dezvoltării în condiţii de securitate a acestor
Si
L
IU
servicii.
EG
L
CO
(2) Nu constituie servicii ale societăţii informaţionale, în sensul prezentei legi, activităţile
care nu întrunesc elementele definiţiei prevăzute la art. 1 pct. 1, în special următoarele:
11
a) oferta de servicii care necesită prezenţa fizică a furnizorului şi a destinatarului, chiar
dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice;
b) oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale de către destinatar,
51
chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice;
U
BI
c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentată destinatarului prin transmiterea
SI
informaţiei la cererea individuală a acestuia şi care este destinată recepţiei simultane de către un UM
număr nelimitat de persoane (punct-multipunct); […].
AN
ZI
RE
Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic

TE
-
RA
TA
citat:
EN
IM

AL
u

E
RI
ST
DU
bi
l
IN
2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoaşterii legii comerţului electronic? Motivează-ţi
ra
_o
na
răspunsul.
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 31
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Articolul 2 […]
IM
AL
(2) Comunicaţiilor audiovizuale comerciale difuzate în cadrul serviciilor de programe
IE
TR
iu
audiovizuale le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, ale Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu
US
D
IN
modificările şi completările ulterioare, precum şi normele de reglementare emise în aplicarea

DE
acesteia.
IC
b
HN
Articolul 3
TE
Si
L
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

IU
LEG
a) publicitate – orice formă de prezentare a unei activităţi comerciale, industriale, artizanale

CO
sau liberale, în scopul promovării vânzării de bunuri ori servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi şi
11
obligaţii;
b) publicitate înşelătoare – publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de
prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau
contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul
51
U
economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent;
BI
SI
c) publicitate comparativă – publicitatea care identifică în mod explicit sau implicit un
UM
concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta;
AN
ZI
d) comerciant – persoană fizică sau juridică ce acţionează în scopuri care se încadrează în

RE
activitatea sa comercială, industrială, artizanală ori liberală şi orice persoană care acţionează în
TE
-
numele şi pe seama comerciantului; […].

RA
TA
EN
Legea nr. 150/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă

IM
AL
u
E
RI
citat:
ST

DU
bi
l
IN
ra
_o

na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
2. Care este opinia ta despre rolul publicităţii? Motivează-ţi răspunsul.

_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 32
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
București, 11 aprilie 1938
-
TA
EN
Liviule dragă și scump,
IM
AL
Hotărât lucru, nu am noroc și pace. De la plecarea ta din București, nu m-am mișcat nici
IE
TR
iu
până la ușa vestibulului, ba am stat chiar în pat din cauza picioarelor, care m-au durut grozav, și în
US
D
IN
tot acest timp nu a sunat telefonul de la tine, iar ieri după-masă – neșansă – a venit Puia cu un
DE
bilet și m-a luat la cinema, la Select, pe la orele 5. Și cum zic: „ghinion”, iată că mă chemi tu.
IC
b
HN
Sunt nespus de tristă că nu am fost acasă, că nu am vorbit cu tine. Mi-a spus Carolina că i-ai
TE
Si
L
IU
spus să-mi comunice că nu vii luni – adică astăzi – la București. Îmi pare atât de rău. Îmi este atât
EG
L
de urât fără tine. Când speri tu să vii acuma? Crezi că de Dumineca Floriilor o să vii? Este și ziua
CO
Puiei. Ce mare plăcere i-ar face să poți veni.
11
Eu însă cred că dacă venirea aceasta te-ar deranja din lucrul tău, să renunți să mai iei
drumul Bucureștilor. Să se mulțumească Puia cu câteva rânduri de la tine de data asta.
Sunt în stare de orice sacrificiu, de orice singurătate, numai și numai să te știu odată gata
cu „Gorila”, cu munca asta continuă de zi și noapte...
51
U
Cum mergi cu sănătatea? Ai controlat termometrele? În privința analizelor, te rog să fii
BI
SI
liniștit. Totul este în regulă și extrem de normal. [...] În fine, mulțumesc lui Dumnezeu, totul e foarte UM
bine, lucru ce mă face fericită.
AN
ZI
Astăzi a întrebat doctorul Voiculescu de tine și mi-a spus că oricând vreau să venim la vie,
RE
îmi stă la dispoziție. I-am mulțumit frumos, spunându-i că nu este cazul să se deranjeze, deoarece
TE
-
tu ești perfect sănătos, dar ocupat cu „Gorila”. [...]

RA
TA
A ta, Fanny
EN
IM

AL
u
E
RI
ST
citat:
DU
bi

l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
2. Care este opinia ta despre importanța întrunirilor de familie în momente de sărbătoare?

mb
UL
Li
A_
Motivează-ți răspunsul.
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 33
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
La despărțirea de Neagu Djuvara (18 august 1916 – 25 ianuarie 2018) este de reamintit că
-
TA
EN
autorul a dăruit culturii noastre câteva lucruri de preț: o amplă reconstrucție de filozofia istoriei,
IM
AL
unică între formele de relief ale creativității românești, câteva cărți de istorie românească
IE
TR
iu
inteligente și pline de farmec, o memorialistică savuroasă și chiar câteva povestiri originale.
US
D
IN
Totodată, însă, Neagu Djuvara a adus cu sine, la întoarcerea din exil, modelul unei politeți
DE
exemplare, o limbă română de mare eleganță și acuratețe, precum și exemplul stenic al unei
IC
b
HN
TE
ebuliții intelectuale de mare longevitate. Toate acestea conturează portretul omului de lume de
Si
L
IU
mare finețe, al unui diplomat, universitar și om de carieră european de cea mai bună calitate, a
L EG
CO
cărui receptare se va decanta în timp, până la obținerea prețiosului precipitat menit să se alăture
celorlalte esențe valoroase ale națiunii române și ale spiritului european.
11
Dintre atâtea cărți de mare interes, construcția centrală a fostului om de cancelarie și a
participantului la evenimentele majore ale vremii lui rămâne, fără îndoială, sinteza
filozofică „Civilizații și tipare istorice. Un studiu comparat al civilizațiilor”. Elaborată în cadrul unui
51
program doctoral asumat la maturitate, vreme de circa două decenii (între 1951 și 1970), sub
U
BI
îndrumarea filozofului sorbonard Raymond Aron, ea a mărturisit tentativa de a gândi istoria într-o
SI
paradigmă adecvată, la o scară monumentală, cu gustul totalității și cu speranța înțelegerii UM
originale a legilor evoluției societăților umane.
AN
ZI
RE
Ovidiu Pecican, Rămas bun filozofului român al civilizaţiilor,

TE
-
în Observator cultural, nr. 908/2018

RA
TA
EN
IM
AL
u
citat:
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
2. Care este opinia ta despre lectura biografiei unei personalități? Motivează-ți răspunsul.
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 34
UM
AN
ZI
RE
TE
februarie 1929
RA
-
TA
Iubite Domnule Eliade,
EN
IM
[…] Scrie, evident. Ai har. Dar mai așteaptă puțin. Publicat, romanul dumitale ar face figură
AL
IE
foarte bună printre confecțiunile de astăzi. Dar dumneata vrei mai mult și o vrei public, și, socot că
TR
iu
US
meriți mai mult. De aceea, sfatul meu loial este să nu-l publici încă; dacă însă îți simți puterea să-l
D
IN
maturizezi, considerând actualul manuscris ca o lumină de soare proiectată prin lupă, care încă nu
DE
IC
b
e incandescentă, ci mai mult colorantă, luminos colorantă – atunci publică-l. Retușările pe care mi
HN
TE
le propuneai în scrisoarea alăturată manuscrisului sunt juste și utile, dar oarecum exterioare, cum
Si
L
IU
EG
ar fi la o femeie o schimbare de pieptănătură sau o scurtare a tocurilor de la pantofi. Eu cer mai

L
CO
mult decât atâta.

Dacă însă sfaturile mele nu ți se par valabile, atunci, după ce vei efectua modificările pe
11
care le găsesti oportune, trimite-mi manuscrisul, obligându-mă, în măsura puterilor mele, să ți-l
public la „Viața Românească”. Dă-mi voie să-ți fac, în treacăt, câteva obiecții de amănunt.
În câteva împrejurări ale romanului studenții cer să le fie prezentată cutare fată. Buna cuviință cere
51
ca bărbatul să fie prezentat femeii, niciodată femeia bărbatului. Dacă însă intenționat ai inversat
U
BI
această normă pentru considerațiuni de „culoare locală”, obiecțiunea mea cade. Apoi îmi pare că
SI
faci o întrebuințare abuzivă a cuvântului „duduie” și a pluralului „dudui”. Cuvântul „duduie”, dacă nu UM
AN
are o anumită dulceață provincial moldovenească în sunetul lui, și dacă nu e rostit într-un mediu
ZI
adecvat, capătă, pentru mine cel puțin, un iz vulgar. […]

RE
TE
Aștept un semn de viață de la dumneata, din țară și din Indii, dorindu-ți noroc, sănătate și
-
RA
împrejurări prielnice pentru a putea realiza atletismul spiritual către care tinzi.
TA
EN
Al dumitale, camaraderește,
IM
Ionel Teodoreanu
AL
u
E
RI
Scrisori către Mircea Eliade, în România literară, nr. 40/1999

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
citat:
na
ma
DE
ro

a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
2. Care este opinia ta despre rolul corespondenței în menținerea unei prietenii? Motivează-ți
Pr
LE
răspunsul.
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 35
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Berlin, 12 septembrie 1906
IM
AL
Dragii mei,
IE
TR
iu
Se vede că momentele de glorie națională în care vă proslăviți v-au făcut să mă uitați cu
US
D
IN
desăvârșire. Altfel nu-mi explic deloc tăcerea voastră adâncă de atâta vreme. Doresc să am știri
DE
de la voi și bune mai ales. Ce faceți? Cum petreceți? Eu, din cauze pe care vi le voi arăta prin viu
IC
b
HN
grai […], am petrecut destul de prost vara asta: toată vara mi-am pierdut-o zadarnic având
TE
Si
L
musafiri; nu mi s-a ales de petrecere nimica. Când vine familia Zarifopol? Când familia Gherea?
IU
EG
L
Dacă mai întârziați mult, scrieți-mi. Eu vin peste câteva zile în țară. Am treabă. Aș fi bucuros să vă
CO
văz pe toți la Sinaia. Dacă n-aveam piedicile știute, aș fi venit pentru o lună cu toți ai mei; dar atâta
11
m-a deranjat și costat musafirlâcul, care nu știu când s-o isprăvi, încât nu mai îmi dă mâna să mă
mișc cu tot neamul. Cu toată dragostea vă sărut pe toți dorindu-vă, și vă rog să-mi răspundeți
câteva cuvinte.
Ca totdeauna al vostru devotat și plictisit prietin,
51
U
Car.
BI
SI
I. L. Caragiale, Opere. Corespondență UM
AN
ZI
RE
citat:
TE
-

RA
TA

EN
IM
AL
u
E
2. Care este opinia ta despre rolul vizitelor în familie? Motivează-ți răspunsul.

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 36
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
[București], 13 iunie 1915
-
TA
EN
Scumpul meu Bacovia,
IM
AL
Știi cât te iubesc eu și cât îți prețuiesc micile tale poezii, dar care sunt însă mari poeme.
IE
TR
iu
Nu pot să nu răspund la apelul pe care mi-l faci în numele revistei „Orizonturi noi” și îți trimit aceste
US
D
IN
câteva Pagini din prefața marii epopei „Thalassa”.

DE
Această scriere a mea va apărea, în sfârșit, în românește pe la începutul toamnei

IC
b
HN
TE
acesteia, cred, și îți urez cu prilejul trimiterii paginilor ce alătur să rămâi tot atât de puternic poet ca
Si
L
IU
până aici, ferindu-te, mai cu seamă, de a căuta originalitatea.

EG
L
CO
N-ai nevoie deloc să alergi după dânsa, căci, îndată ce-ai face-o, tot ce e așa de natural la
dumneata ar părea afectat și și-ar pierde orice valoare. Această urare o fac de altfel pentru toți cei
11
care scriu, spre a-i feri de primejdia fără seamăn ce așteaptă foarte des pe cei mai mulți dintre
scriitorii de valoare.
Primește odată cu aceasta, scumpul meu Bacovia, o afectuoasă strângere de mână,
51
împreună cu cele mai bune salutări către familia și părinții dumitale, despre care am păstrat cea
U
BI
mai vie amintire.
SI
Alexandru Macedonski UM
AN
George Bacovia, Opere

ZI
RE
TE
-
RA
citat:
TA

EN
IM
AL
u
E
RI
ST
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii corespondenţei unor personalităţi? Motivează-ți
DU
bi
răspunsul.
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 37
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Grație unui amic am putut să cunosc Societatea compozitorilor români, și acolo, prin
-
TA
EN
intermediul extremei bunăvoinți a d-lui Hari Brauner, să-mi explic întrucâtva mecanismul așa de
IM
AL
complicat, susținut de o muncă asiduă mereu dezinteresată (... ca un om care ascultă într-un ceas
IE
TR
iu
ceea ce alții ostenesc ani). În timpurile noastre de mizerie și de realism feroce, munca Societății
US
D
IN
este uimitoare și cu mare bucurie constați că în tristețea generală străbat și câteva lumini. Este
DE
extraordinară această organizație începută numai de puțin timp și fără niciun ajutor de la stat.
IC
b
HN
TE
D-l Mișu Constantinescu mi-a explicat modul complicat în care se pot percepe drepturile
Si
L
IU
de autor, și cum suntem și noi în legătură cu mișcarea muzicală mondială ca drepturi și datorii.
EG
L
CO
D-l Brauner mi-a arătat rezultatul muncii imense asupra cântecelor populare. Substratul ce va
trebui să stea mai târziu la răspunsul pentru întrebarea: care este specificul nostru național din
11
punctul de vedere muzical?
Pe cilindri sunt înregistrate 11000 de cântece din unghiurile țării. Cântece, dintre care
unele sunt transcrise pe note, cu toate vorbele, și cu cea mai precisă notație. Ce-i mai însemnat a
51
fost înregistrat chiar pe discuri. Truda pentru toate acestea a fost enormă, precizia științifică demnă
U
BI
de orice țară civilizată. Fără mari mulțumiri imediate, privind la harta pe care sunt însemnate toate
SI
punctele unde s-au făcut cercetări, vezi că totul este încă la început, căci pentru un rezultat mai UM
apreciabil trebuiesc mai multe generații. Dar nimic mai minunat decât bucuria d-lor Brauner și
AN
ZI
Rogalski, la care mă asociasem din toată inima în fața desfășurării unui nou bocet abia prins într-o
RE
TE
mahala a Bucureștilor.
-
RA
Știu și meritul mare pe care îl are d-l C. Brăiloiu în această muncă. Cu un singur regret: că
TA
l-a îndepărtat de la compoziția personală, după ce dovedise în cinci cântece, reluate la radio și la
EN
IM
concert abia acum, după zece ani de liniște, un talent excepțional.

AL
u
E
Anton Holban, Societatea Compozitorilor Români

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
citat:
na
ma
DE

ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
2. Care este opinia ta despre rolul muzicii în viața unui adolescent? Motivează-ți răspunsul.
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 38
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Arta fundamentală are un caracter testamentar, de aceea ea are un caracter hieratic şi
IM
AL
mitologic, simbolic şi măreţ. Ea exprimă prin individualitatea sa monadică spiritualitatea generală a
IE
TR
iu
unui popor sau a unei umanităţi. Deşi accesibilă, accesibilitatea ei trebuie înţeleasă ca o poartă
US
D
IN
spre un infinit de nuanţe care se revelă în timp. Din pricina acestui caracter arta fundamentală este
DE
„neelucidabilă” şi tocmai în „neelucidibilitatea” ei constă puterea ei.

IC
b
HN
Puterea artei este de altă natură decât a celorlalte forme ale puterii, cum ar fi de exemplu
TE
Si
L
puterea politică, economică sau socială; ştiinţifică, artificială sau naturală. O confuzie a acestei
IU
EG
L
puteri duce la o gravă confuzie asupra artei şi, deci, asupra menirii fundamentale a artei de a
CO
exprima omul în umanitatea lui. De nelimitaterea umanităţii şi în strâns raport cu ea ţine şi
11
nelimitarea semantică a artei.
Pentru ochiul uman, un vultur în zbor poate fi şi un vultur în zbor, iar un vultur sculptat
poate fi şi un vultur în zbor, dar şi sentimentul zborului. Un vultur sculptat poate exercita o influenţă
mai mare asupra ideii de zbor decât un vultur propriu-zis, în zbor. Şi în aceasta se vădeşte puterea
51
U
de neelucidat şi de neînvins a artei.
BI
SI
Nichita Stănescu, Puterea artei UM
AN
ZI
RE
citat:
TE
-

RA
TA
EN
IM
AL
u
E
2. Care este opinia ta despre despre rolul artei în formarea personalității unui tânăr? Motivează-ți
RI
ST
răspunsul.
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 39
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
„Maratonul de Poezie şi Jazz”, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, marchează,
IM
AL
prin poezie, blues şi jazz, Noaptea Europeană a Muzeelor (20 mai 2017), cu un program ce cuprinde
IE
TR
iu
nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în
US
D
IN
rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz
DE
promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea
IC
b
HN
TE
Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate mărci stilistice
Si
L
IU
identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti
EG
L
CO
ultimi nouă ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este
socotit de către mulţi specialişti Revelionul Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de
11
certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi
chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de şapte
minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi
51
de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la
U
BI
suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.
SI
„Maratonul de Poezie şi Jazz” propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie UM
promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul,
AN
ZI
tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care
RE
TE
să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.
-
RA
TA
Maratonul de poezie și jazz, www.facebook.com/events/

EN
IM
AL
citat:
u
E
RI

ST
DU
bi

l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
2. Care este opinia ta despre rolul rețelelor de socializare în promovarea unui eveniment cultural?
at
er
HN
it
Motivează-ți răspunsul.
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 40
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Despre data oficializării populare la Alba Iulia a Marii Uniri, dar şi despre ce a fost înaintea
-
TA
EN
ei, precum şi imediat după, despre detalii, personaje şi momente excepţionale, dar şi despre
IM
AL
„The Big Picture” a acelei perioade va fi vorba în mai multe numere din revista „România literară” de-a
IE
TR
iu
lungul acestui an. Va fi un an plin, oficial şi neoficial, cu texte, cărţi, manifestări, produse, producţii,
US
D
IN
evenimente care vor marca acest „Centenar” cu adevărat special pentru România. E inevitabil ca
DE
lucrurile să meargă într-o asemenea direcţie şi este, în mod fundamental, foarte bine că aşa se va
IC
b
HN
TE
întâmpla. Va fi, oarecum, inflaţie de producţii marcate ca fiind ale Centenarului Marii Uniri – şi, fiind
Si
L
IU
inflaţie, este de aşteptat că va fi şi mult zgomot în acest sens. Ceea ce ne propunem este să
EG
L
CO
aducem nu zgomot, ci sunet distinct, bine articulat într-o dezbatere care va sta, fără îndoială, în
centrul agendei publice de la noi din acest an; altfel spus, vrem să aducem la masa discuţiei istorii
11
şi poveşti rotunde, trecute prin sita unei reflecţii necesare şi spuse/scrise cu limpezime; de
asemenea, argumente bine cântărite. Nu ne propunem imposibilul – şi anume, să spunem tot
adevărul despre Marea Unire. Pesemne că nimeni nu îl poate spune – căci istoria, pentru că este
51
vie, nu este fixată odată pentru totdeauna. Dar ne propunem foarte mult: şi anume, să fim atenţi şi
U
BI
decenţi, să fim respectuoşi cu trecutul nostru; de asemenea, atenţi la şi întru spirit critic faţă de
SI
ceea este acum prezentul din care (ni) se va desface viitorul pe care ni-l pregătim. UM
Aşadar, ştim că un moment atât de dens, istoric şi emoţional cel puţin, precum este anul
AN
ZI
care marchează 100 de ani de la Marea Unire va avea multe poveşti. Le va avea, deja le are pe
RE
TE
foarte multe de fapt, şi le binemerită. O parte dintre acestea vor fi spuse, lună de lună, de
-
RA
„România literară” – fie se vor naşte în acest an, fie vor fi rememorate anul acesta. Altfel spus: 12
TA
luni de acum înainte, în prima săptămână de apariţie a revistei din fiecare lună, va exista un dosar
EN
IM
care va gravita, tematic, în jurul Marii Uniri.

AL
u
E
Cristian Pătrăşconiu, Centenar: supliment la istorie, în România literară, nr. 1-2/2018

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
citat:
_o
na
ma
DE

ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
2. Care este opinia ta despre cunoaşterea istoriei? Motivează-ți răspunsul.

ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 41
UM
AN
ZI
RE
TE
— Trebuie să le trimit pe toate la croitor, vorbi el surprinzându-mi privirile.
RA
-
TA
Încercai să-l liniștesc, amintindu-i că în liceu se tot plângea că va rămâne scund. Mă întrerupse
EN
IM
AL
din nou.
IE
— Dacă aș fi crescut și eu ca oamenii, într-un an, doi. Dar așa, în câteva zile!... Ce să-ți spun, a
TR
iu
US
D
început să-mi fie frică. Tare mi-e teamă să nu fie o boală a oaselor...
IN
DE
Și pentru că vedea că nu știu ce să-i spun, schimbă vorba.

IC
b
HN
— Am trecut pe la tine așa, într-o doară, să văd dacă n-ai plecat cumva în vacanță... Căci, știi,
TE
Si
L
am fost mutat la București și suntem mai mult sau mai puțin vecini. Eu mi-am găsit un mic apartament
IU
EG
pe strada Lucaci...
L
CO
Mi-a lăsat numărul casei și mi-a spus orele când îl pot găsi. Apoi mi-a strâns mâna și a plecat.
11
Ușor de închipuit nedumerirea mea în toată săptămâna aceea. Nu era medic prieten pe care
să nu-l caut și căruia să nu-i povestesc cazul lui Cucoaneș. [...] Înainte de cină, oră când îmi spusese
că-l găsesc negreșit acasă, m-am speriat intrând în odaie; prietenul meu mă întrecea acum cu cel puțin
cincisprezece centimetri. Și crescuse cu totul proporționat; devenise, cum se spune, un bărbat înalt și
51
U
bine făcut. Hainele i se potriveau atât de prost încât, de rușine, Cucoaneș își scosese vestonul și
BI
SI
îmbrăcase un halat de baie, căruia îi descususe și lungise mânecele. Și zadarnic își lăsase pantalonii
UM
să-i atârne; abia îi ajungeau până deasupra gleznei, iar când se așeza pe scaun, i se ridicau simțitor,
AN
dându-i un aer mizer de om sărman în hainele altuia.

ZI
RE
— Ei, ce vești ai? întrebai cu jumătate de glas, ca să rup tăcerea care se prelungea în neștire.
TE
-
Ce spune doctorul?
RA
TA
Mircea Eliade, Un om mare

EN
IM
AL
dat:
u
E

RI
ST

DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
2. Care este opinia ta despre rolul prietenilor în rezolvarea unor probleme? Motivează-ţi răspunsul.
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 42
UM
AN
ZI
RE
TE
București, marți, 30.VI.1915
RA
-
TA
Scumpa mea Fanny,
EN
IM
Am fost foarte îngrijat toată ziua de ieri din pricina ta. Primisem telegrama laconică și
AL
IE
așteptam scrisoarea și scrisoarea nu venea. Nu știam ce-i cu tine. În sfârșit, azi la 11 a.m. am
TR
iu
US
primit și m-am mai liniștit puțin. Puțin.

D
IN
Degeaba, nu mă pot liniști de tot. Mi se pare mereu că ești în primejdie, că mă amenință

DE
IC
b
ceva din partea ta. Știu eu ce-i asta? M-am prostit, m-am zăpăcit, dar am veșnic îndoieli care mă
HN
TE
rod și mă dor. Poate că nu-mi dau bine seama ce am, și am ceva. Mi-a făcut mai rău întâlnirea
Si
L
IU
EG
noastră de o zi. Începusem să mă obișnuiesc puțin cu lipsa ta. Acuma dorul s-a mărit și mă
L
CO
frământă mai mult. N-aș fi crezut niciodată să sufăr atâta. Nu mai știu ce să fac. N-am un pic de
răbdare și nici nu pot să lucrez. Mereu cu gândul la tine și cu vedenii stupide. Eu care consideram
11
gelozia o stupiditate fără seamăn, iată-mă mâncat și prăpădit în ghearele ei… Dar totuși n-am ce
face. Stau și aștept și mă zvârcolesc. Și văd că te iubesc prea mult. M-ai robit prea mult. Nu mai
sunt bun de nimic fără tine, Fănicule, Fănicule, grozav sunt de tulburat. Fii cuminte, fii bună, fii
51
credincioasă, fii așa cum crezi tu că trebuie să fii. Aș fi un mare nenorocit dacă m-aș înșela.
U
BI
Treacă lamentările de la mine. Și nebuniile, și prostiile.
SI
Am venit de la Ploiești tun, am sosit la 4 și un sfert. Am găsit aici pe Mărioara. I-am adus UM
AN
Puicăi un buchet de flori de câmp. Atâta am putut. I-am aflat bine pe toți, împreună cu porumbelul,
ZI
care e oribil cu aripile mutilate, și împreună cu o lădiță de busuioc. Sora ta a venit. […]
RE
TE
Nu mi-ai scris cum ați jucat la Buzău, ați avut lume și succes? Ar fi bine să se isprăvească
-
RA
odată dandanaua asta a ta de turneu. Mi-e așa de urât fără tine... Toată ziua fredonez cântece de
TA
EN
dor. Și tot degeaba. […]

IM
Cu dragoste multă și mare,

AL
u
Liviu
E
RI
ST

DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
dat:
a_
ur
IC
at

er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_

mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
2. Care este opinia ta despre exprimarea emoțiilor? Motivează-ţi răspunsul.

CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 43
UM
AN
ZI
RE
TE
La 8 ani am citit „20000 de leghe sub mări”. Cred că era o carte foarte groasă. Era
RA
-
TA
EN
cartonată. Prin ea am descoperit cititul hulpav. „Hulpav”, pentru că eram un copil hulpav. Tindeam
IM
AL
să fac în exces tot ce-mi plăcea mult. De pildă, vara, la Caracal, la bunici, mâncam lubeniță până
IE
TR
iu
când trebuia să dau drumul celor doi nasturi de la cămaşă. Sau culegeam cu o lingură spuma de la
US
D
dulceața de căpșuni care fierbea într-o cratiță uriașă și o adunam într-un castronaș. Mă retrăgeam
IN
DE
apoi cu el sub nucul din curte, pe scrânciobul prins de craca cea mai groasă, și mâncam până mă
IC
b
HN
apuca durerea de burtă.

TE
Si
L
Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit? Faptul, pesemne, că puteam aluneca într-o altă lume.
IU
EG
L
Cu fiecare carte într-o altă lume. În oricât de multe lumi. La nesfârșit. În toate lumile puteam intra
CO
pur și simplu întorcând foile unei cărți. Era o hoinăreală eternă. Hoinăream hulpav. Cu fiecare carte
11
plecam în altă călătorie, fugeam în altă viață. Avantajul aici era că, după ce citeam ore și ore în șir,
uitând să mă scol din pat dimineața, să mă spăl, să mănânc, nu mă durea nimic. Era singurul
exces pe care nu trebuia să-l plătesc, pentru care nu eram pedepsit.
Mă „marcau” cărțile? Desigur. Toată viața m-au marcat. Dar corect e să spun că mi-au
51
U
marcat vârstele vieții. La 8 ani, Jules Verne mi-a deschis mintea către ideea de „pluralitate a lumilor”.
BI
SI
Imediat după aceea mi-a căzut în mână o carte a lui Edmondo de Amicis, „Cuore. Inimă de copil”.
UM
Nu-mi mai aduc aminte nimic din ea. Dar m-a făcut să descopăr mila, o milă sfâșietoare,
AN
ZI
insuportabilă. Țin minte doar că am citit-o toată înlăcrimat. Uneori plângeam atât de tare, încât,
RE
nemaiputând să văd literele din cauza lacrimilor, trebuia să mă opresc din citit. Poate că era o carte
TE
-
kitsch. Dar ce importanță are? Mi-a deschis sufletul ca pe o rană, mi-a educat mila. Poate de atunci
RA
TA
mi-a rămas în minte gândul că suferința supremă este apanajul copilului și că cel mai teribil lucru
EN
este să vezi un copil suferind. Apoi, pe la 10-11 ani, citind „Ivanhoe” a lui Walter Scott și, cam în
IM
AL
același timp, cărțile lui Alexandre Dumas, am descoperit gustul înfruntării, idealul de vitejie al
u
E
RI
bărbatului și ideea de erou.

ST
DU
bi
Gabriel Liiceanu, Cărțile care ne-au făcut oameni, editor Dan C. Mihăilescu
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
dat:
ur
IC
at
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (intenţii, atitudine, perspectivă)?
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea personalității? Motivează-ţi răspunsul.
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 44
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
De câte ori se pune problema răscolirii energiilor unui popor [...] se poate ridica întrebarea: În
IM
AL
economia sufletească a unei societăți care-i rostul scriitorilor? Ce ferment pun ei în circulație și
IE
TR
până la ce adâncime pătrunde săgeata care pornește din arcul lor?
iu
US
D
Cu deosebire astăzi, în această perioadă de intervertire a tuturor valorilor, pe urma unui

IN
DE
vast cutremur molecular care angajează întreg organismul nostru național, o conștiință de scriitor
IC
b
HN
se simte mai mult ca oricând îndrumată spre o autojustificare. Să atingem, deci, în treacăt, câteva
TE
Si
L
întrebări intime de atelier și să vorbim cu acel prisos de sinceritate, care-i prerogativa fatală a
IU
EG
L
dragostei de artă. Ce este scriitorul în societatea românească? În fierberea actuală, cărei misiuni
CO
răspunde el? Ce trebuie să însemne scrisul lui în această perioadă, când pe ruinele trecutului se
11
așteaptă o resurecție? Înainte de a răspunde, să deschidem ochii, ca să vedem prezentul și în
vălmășagul lui atât de complex să fixăm, dacă se poate în scurte cuvinte, rolul unei călimări de
scriitor. […]
Spiritul public la noi a câștigat în suprafață, a pierdut în adâncime. Instinctul coeziunii
51
U
naționale, scăpat din închisoarea de ieri, săltat pe o întindere vastă, pare uneori slăbit în
BI
SI
intensitate. […]
UM
În aceste împrejurări, literatura trebuie să reintre în rolul istoric, în rolul ei de apostolat ca
AN
să vedem prezentul. […] Opera de artă cuprinde în sine, deodată, trecut, prezent și viitor, ca orice
ZI
RE
creațiune din natură. Ea este suprema rațiune de a fi a unui popor.

TE
-
RA
Octavian Goga, Rolul scriitorilor, în Adevărul literar și artistic, nr. 645/1933

TA
EN
IM
AL
citat:
u
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
2. Care este opinia ta despre rolul scriitorului în zilele noastre? Motivează-ţi răspunsul.
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 45
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Odilia Roșianu: Gabriel Chifu, absolvent al unei facultăți de unde se nasc în
IM
AL
exclusivitate ingineri, a ajuns scriitor. Practic, chiar începutul facultății a fost însoțit, la 18 ani,
IE
TR
iu
de poezie, iar la 22 de ani avea loc deja debutul editorial. Cum s-a petrecut această
US
D
IN
schimbare? Ce v-a determinat să trimiteți versurile dumneavoastră la redacția revistei

DE
„România literară”? Și apoi, cum de ați părăsit lumea tehnicii pentru a rămâne definitiv în cea
IC
b
HN
TE
a cuvintelor potrivite?
Si
L
IU
Gabriel Chifu: În aparență, lucrurile stau așa cum le descrieți: un ins care a absolvit o
EG
L
CO
facultate tehnică de inginerie a ajuns scriitor. Însă totul capătă alt înțeles, dacă stabilim cronologia
corectă: în realitate, nu un inginer a ajuns scriitor, ci un scriitor (în sensul că, de la început, mă
11
simțeam scriitor, poate nu eram, dar mă simțeam...) s-a încăpățânat să facă studii de inginerie.
Adică: vocația mea literară sau mai exact atracția, apetența mea pentru scrisul literar, hotărârea mea
de a mă dedica literaturii s-au manifestat foarte devreme și categoric. De la vârsta de șapte ani, din
51
clasa întâi, aveam talent la „compuneri” și, am povestit nu o dată episodul, atunci am primit din
U
BI
partea doamnei învățătoare (cu un nume nu tocmai atrăgător, o chema Mocofanu pe acea distinsă
SI
doamnă, în contrast vădit cu înfățișarea și firea ei de o accentuată delicatețe…), am primit, zic, prima UM
distincție, prima recunoaștere a meritelor literare: o notă de zece frumos și uriaș caligrafiată în
AN
ZI
catalog și o scoatere în fața clasei, ca model de urmat. Pentru ce ispravă? Puși fiind noi, toți școlarii,
RE
TE
să dăm exemple de propoziții, eu am ieșit din banalitatea serială de tip „Mama are mere”, „Tata are
-
RA
pere” și am rostit emoționat: „Noaptea și-a lăsat mantia înstelată peste orașul adormit”. Din acel
TA
moment, tot ce a urmat în biata mea viață nu a făcut decât să-mi confirme gândul care mi se
EN
IM
cuibărise în minte, că eu fără literatură n-am niciun rost.

AL
Gabriel Chifu: „...și în literatură există prieteni de calitate”, interviu

u
E
RI
în Viața românească, nr. 10/2017

ST
DU
bi
IN
ra
_o
na
citat:
ma
DE
ro
a_

ur
IC
at
er
HN
it
_l

Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
2. Care este opinia ta despre rolul talentului în alegerea unei profesii? Motivează-ţi răspunsul.
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 46
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Oglinda
IM
AL
Iniţial, suprafaţa netedă a unei ape reflectând imagini (aşadar, chipul omenesc), oglinda
IE
TR
iu
devine un obiect fabricat (din piatră şlefuită, din metal, mai ales argint, în fine din sticlă argintată),
US
D
IN
dar totodată şi materie mitologică, prin miracolul de a-i oferi omului propriul lui chip; de acolo, şi
DE
miturile având la bază fie superstiţii thanatofobe, fie simbolistica inexplicabilei reflectări care
IC
b
HN
vehiculează ideea de magie conţinută de oglindă. […]

TE
Si
L
În folclorul românesc sunt oglinzi fermecate, cum are Frumoasa-Lumii (în basmul
IU
EG
L
„Zâna Steliana” – cules de T. Pamfile) care fac selecţie estetică printre fetele din lume; în
CO
astrologie, există o oglindă magică în care astrologii susţineau că pot vedea fie imagini din viitor,
11
fie imaginea mai multor evenimente sincronice, petrecute la mari distanţe spaţiale.
Oglinda funerară: în superstiţie există credinţa, din India şi din Grecia, că e oprit să-ţi vezi
chipul reflectat (iniţial, în apă), întrucât duhurile apei îi pot fura sufletul celui care se oglindeşte şi,
rămas fără suflet, omul moare; în mitologie: J. G. Frazer considera că mitul lui Narcis, care moare
51
U
pedepsit fiindcă îşi contemplase chipul în oglinda apei, a pornit de la această superstiţie a
BI
SI
interzicerii oglindirii; tot el explica, prin aceeaşi superstiţie, obiceiul acoperirii oglinzilor în casa unui
UM
defunct: sufletul acestuia, proiectat ca reflex al oglindirii, ar putea fi răpit de umbra destinată să
AN
ZI
rătăcească până la înmormântare.

RE
Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală

TE
-
RA
TA
EN
citat:
IM

AL
u
E

RI
ST
DU
bi
l
IN
ra
2. Care este opinia ta despre rolul cunoaşterii tradiţiilor/superstiţiilor? Motivează-ţi răspunsul.

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
UM
Biletul nr. 47
AN
ZI
RE
TE
RA
-
TA
EN
Nu cumva pentru a fi „fericit” – în limitele existenţei pământeşti – trebuie să asumi
IM
AL
normalitatea nefericirii, patosul insatisfacţiei cotidiene, orizontul îndepărtat şi cerul mohorât al
IE
TR
iu
lumescului? („Fericiţi cei ce plâng…”) Cu alte cuvinte, nu e mai înţelept şi mai igienic să observi că
US
D
IN
fericirea e altfel decât credem îndeobște, altundeva decât în spaţiul „exigenţelor” curente ale
DE
„proiectelor” noastre de viaţă? Nu întâmplător, latinescul „beatus” („fericit”) a dat, în româneşte,

IC
b
HN
„biet”. Fericirea omenească nu poate fi decât o biată fericire, omul nu poate fi decât un biet om.
TE
Si
L
Până şi nefericirea lui nu e decât o biată nefericire.

IU
EG
L
Dacă mă întrebaţi, aşadar, despre fericire, nu vă pot spune decât că sunt temeinic nefericit,
CO
mereu şi parcă din ce în ce mai nefericit […]. Fac mereu, ca apostolul, răul pe care nu-l voiesc şi
11
nu fac binele pe care îl voiesc. Fac rău celor pe care îi iubesc, mă confrunt clipă de clipă cu răul
din mine, cu demisiile şi strâmbătăţile mele, cu limite inconturnabile şi speranţe utopice, cu eşecuri,
iluzii şi rătăciri. Nu ştiu să-mi domin vârsta şi şubrezelile, n-am vocaţia opţiunii radicale, n-am
învăţat, în 60 de ani de viaţă, să-mi administrez singurătatea, deşi trăiesc, de mult, sub seducţia ei.
51
U
În plus, am aerul că aş avea ceva de spus, că am soluţii. Mi se cere, adesea, un discurs edificator,
BI
SI
pe care mă căznesc să-l asum, stingherit, trăgând cu ochiul la gheara imposturii. N-am decât o
UM
încurajare: […] că temporalitatea, adică mediul natural al vieţii noastre, nu (mai) îngăduie afecte şi
AN
ZI
împliniri stabile: trebuie să te bucuri ca şi cum nu te-ai bucura, să plângi ca şi cum n-ai plânge, să
RE
ai ca şi când n-ai avea. Atât ni se permite (şi nu e puţin lucru): să fim fericiţi ca şi cum n-am fi, şi să
TE
-
fim nefericiţi ca şi cum am fi fericiţi. În acest „ca şi cum” şi în acest „ca şi cum nu” stă un început de
RA
TA
aşezare sufletească, de calm interior. Mai mult nu se poate aştepta de la nimeni…

EN
IM
Andrei Pleşu, O temă inactuală: fericirea, în Dilema veche, nr. 554/2014

AL
u
E
RI
ST
citat:
DU
bi
l
IN
ra
_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
2. Care este opinia ta despre rolul conştientizării propriilor emoţii? Motivează-ţi răspunsul.
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 48
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
La nivel european, sectorul cafelei a trecut, în ultimii ani, de la comercializări „bulk” la o
-
TA
EN
piaţă preocupată de calitate şi sustenabilitate, cu un public conștient de implicaţiile privind
IM
AL
schimbările climatice şi impactul asupra mediului, al producţiei extensive. Aprecierea calităţii
IE
TR
iu
cafelei nu se mai face doar în baza băuturii preparate din ea, ci în baza evaluării întregului drum
US
D
IN
parcurs de acesta – de la cultivator, la procesator şi la distribuitor.

DE
Cafeaua a trecut astfel din zona produselor de bază (a comodităților), într-o zonă a
IC
b
HN
TE
specialiștilor, a produselor premium, noile tendinţe scoţând la lumină sortimente noi, moduri
Si
L
IU
inovatoare de preparare şi reţete care să pună în valoare gusturile şi sortimentaţia diversă.

EG
L
CO
Cu toate acestea, România se află pe locul 26 în clasamentul european al consumului de

cafea cu o medie anuală de doar 2,3 kilograme, comparativ cu media europeană de 4 kilograme,
11
fără ca aceste statistici să cunoască modificări substanțiale în ceea ce priveşte volumul, în ultimii
ani. Scăderea uşoară a accizelor la cafea şi reducerea TVA nu a avut drept consecinţă directă
creşterea cantităţii consumate, ci, eventual, o creştere a calităţii solicitate de către consumatori.
51
Potențialul acestui segment este însă bine intuit de companii naționale şi internaționale
U
BI
care caută să îşi extindă afacerile pe piaţa cafelei, fie prin completarea gamelor de produse din
SI
portofoliu cu produse dedicate acestui domeniu, fie prin crearea de noi soluţii dedicate UM
consumatorilor de cafea – accesorii, locaţii inedite pentru servirea cafelei, servicii de calitate care
AN
ZI
creează adevărate experienţe de savurare a cafelei.

RE
TE
-
Gabriela Bercea, Aroma de cafea a pieţei de HoReCa,

RA
TA
în Gastromedia, iunie-iulie 2016

EN
IM
AL
u
E
citat:
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra

_o
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
2. Care este opinia ta despre rolul publicității în promovarea unor produse? Motivează-ţi răspunsul.
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 49
UM
AN
ZI
RE
TE
RA
Dulciurile reprezintă un capitol aparte în gastronomia transilvăneană din secolele al XVI-lea
-
TA
EN
și al XVII-lea. Înainte de toate, identificăm sursele de dulce din epocă.
IM
AL
Mierea era alimentul dulce cel mai la îndemână. Pentru intervalul de timp studiat, izvoarele
IE
TR
iu
istorice arată faptul că, în Transilvania, mierea era disponibilă în cantități îndeajuns de mari încât
US
D
IN
să fie relativ ieftină și frecvent consumată. Registrele de tricesimă din Cluj arată că mierea și
DE
produsele conținând miere au reprezentat importante mărfuri de export. S-au păstrat informații
IC
b
HN
despre cantități mari de miere vândute peste hotare. Drept exemple, amintim două transporturi de
TE
Si
L
IU
miere de la Cluj spre Polonia, din decembrie 1613, unul de 3542 de litri, celălalt de 3248 de litri de
EG
L
miere (în izvoare se foloseau drept unități de măsură vadra și butoiul), respectiv transportul din mai
CO
1632, când 7848 de litri de miere au fost duși spre Ungaria, urmat, după șapte luni, în decembrie
11
1632, de un alt transport de 3052 de litri de miere spre Oradea. Aceste cantități de miere exportate
sugerează și capacitatea de producție a apicultorilor din zonă.
Nu doar mierea în sine era consumată, ci și miedul și turta cu miere. La Cluj, ambele erau
produse de export. Există relatări despre transporturi de sute de litri de mied și căruțe de turte cu
51
U
miere duse prin Oradea și Carei spre Ungaria, respectiv Polonia. Rețeta turtei cu miere apare
BI
SI
în „Cartea de bucate” a doctorului Wecker, în anexa „Cărții de bucate” a bucătarului-șef al
UM
principelui Transilvaniei, scrisă la sfârșitul secolului al XVI-lea.
AN
ZI
La Cluj, „facerea pâinii“ nu a fost socotită un meșteșug aparte și, astfel, nu a existat o breaslă a
RE
brutarilor, cum existau în multe alte orașe din Europa. Sunt pomenite așa-numitele „case de copt”.
TE
-
Acestea erau brutării deținute de cetățeni bogați ai orașului, care angajau personal și produceau în
RA
TA
funcție de cerere. În aceste „case de copt” lucrau femei care, pe lângă pâine, făceau și turte cu
EN
IM
miere.
AL
Lukács Jozsef, Dulciuri ardeleneşti din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea,

u
E
RI

ST
DU
bi
l
IN
ra
_o
citat:
na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at
er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
a_
GI
2. Care este opinia ta despre păstrarea unor rețete gastronomice vechi? Motivează-ţi răspunsul.
ob
Pr
LE
CO
Proba A
11
13 februarie 2018
Proba A
U
BI
51
SI
Biletul nr. 50
UM
AN
ZI
RE
TE
— Ştiu că la Stolnici cel mai mult vă plăceau horele şi că ele erau un adevărat ritual de
RA
-
TA
iniţiere. Veneau fetele frumos îmbrăcate, pe care trebuia să le invitaţi la joc. Cum era?
EN
IM
— Atunci mentalitatea încă aparţinea culturii tradiţionale, în care distracţia fundamentală şi
AL
IE
evenimentul principal de socializare era hora. În afară de horă mai erau clăcile şi praznicele, dar
TR
iu
US
hora era elementul principal. Eu nu mi-am dat seama atunci perfect de elementul iniţiatic. Am
D
IN
DE
descoperit asta mai târziu, prin lecturile mele, prin discuţiile pe care le-am purtat, prin ceea ce
IC
b
mi-au spus etnografii noştri. La origine, toată această manifestare rurală era, totuşi, un ritual
HN
TE
Si
religios. Şi s-a păstrat! Nu oricine era primit la horă, exista un filtru. Noua generaţie, când venea la
L
IU
EG
horă, nu venea în orice zi. Venea în Duminica de Paşti. Hora duminicii de Paşte era intrarea în
L
CO
maturitate, un fel de rit de trecere în care băieţii erau mai puţin solicitaţi, dar fetele dădeau un
11
examen foarte greu. Era examenul de cum erau îmbrăcate ... Întrecerea era cum se prezenta, în
special, ia. În zona noastră, a Argeşului, ia era unul dintre elementele vestimentare cele mai
complicate. Fotele se cumpărau, erau luxoase, aproape precum cele ale unor prinţese bizantine –
cu foarte mult aur, cu foarte multe elemente, dar ia era cusută de mână. Şi fetele astea, chiar şi
51
servitoarele pe care le aveam la noi în casă, îşi brodau toată iarna ia pentru ziua de Paşti. Modelul
U
BI
trebuia să fie secret, şi atunci toată povestea asta se făcea în izolare, pentru ca nimeni să nu fure
SI
modelul. În ziua de Paşte dădeau un adevărat examen în ceea ce priveşte felul în care se
UM
AN
prezentau, nu numai novicele, ci toată generaţia tânără. E un lucru foarte interesant, era o
ZI
RE
emulaţie. Apoi urmau dansurile, ca un ritual, în cerc – hora, sârba, bătuta... Mai era şi câte unul
TE
mai sentimental – periniţa – şi, printre ele, se strecurau şi dansuri corp la corp, totul în contextul
-
RA
unei muzici rurale care era cântată de lăutarii satului.

TA
EN
IM
Eveline Păuna, Interviu cu Constantin Bălăceanu Stolnici:

AL
Istoria nu a fost de partea mea, în Tango, 17 decembrie 2012

u
E
RI
ST
DU
bi
citat:
l
IN
ra
_o

na
ma
DE
ro
a_
ur
IC
at

er
HN
it
_l
Si
TE
si
a_
mb
UL
Li
A_
2. Care este opinia ta referitoare la necesitatea cunoaşterii şi a păstrării tradiţiilor populare?

a_
GI
ob
Pr
LE
CO
Proba A

A Romana Oral 13 Februarie 2018 Var 02

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Romana Oral 13 Februarie 2018 Var 02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2018

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

vaporașelor de pe Sena. Am fost la Luvru – o, Luvru! – și am trecut în trombă quasi-noiciană pe

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Examenul de bacalaureat naţional 2018

manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunț public.

(3) Organizația-gazdă oferă instruire inițială cu privire la:

a) structura, misiunea și activitățile organizației-gazdă;

b) drepturile și responsabilitățile voluntarului;

(2) Activitatea de voluntariat se consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în

(3) Pe durata perioadei activității de voluntariat, precum și la încheierea activității de

voluntariat, organizația-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care

Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

2. Care este opinia ta despre participarea la acţiuni de voluntariat? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

În primul rând, se va pune în chestiune oportunitatea și amplitudinea acestei schimbări

moment ce se adoptă o altă concepție. […]

În al doilea rând, e nevoie de un studiu de diagnoză care să preceadă construirea noii

Constantin Cucoș, Educația: reîntemeieri, dinamici, prefigurări

Examenul de bacalaureat naţional 2018

duce unde am treabă.

doar admirat și în care ajungeam când și când, de regulă, în vacanțe.

Tania Radu, Am locuit într-o cochilie, în Casele vieților noastre

Examenul de bacalaureat naţional 2018

Roxana Farca, 12 destinații din România: Mara – Cosău – Creasta Cocoșului,

în National Geographic Traveler, nr. 35/2017

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

2. Care este opinia ta despre importanța călătoriilor? Motivează-ţi răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

stilul este poate lucrul cel mai important pentru un scriitor.

Mi-am început studiile la Facultatea de Filozofie de la București, în 1976 și am descoperit în

Matei Vișniec, Cenaclul tinereții mele lunediste...,

în Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie, Cenaclul de Luni – 40

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Examenul de bacalaureat naţional 2018

Examenul de bacalaureat naţional 2018

indiferent, semn că nimic nu se demodează mai repede decât idolii.

Sorin Lavric, Bietul Einstein, în România literară, nr. 37/2008

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

2. Care este opinia ta despre publicitatea excesivă? Motivează-ți răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

vor putea fi urmărite pe 11 și 12 noiembrie la Muzeul „Grigore Antipa” – Sala Multimedia.

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

îmbunătăţirile şi recomanda turiştilor să viziteze oraşul în lunile aprilie, mai, septembrie şi

octombrie. Atunci puteau să cunoască partea frumoasă a sa printr-o plimbare de dimineaţă pe

ruta Palatul Regal – Ateneu – Biserica Stavropoleos – Mitropolie, pentru a o continua

după-amiază pe Calea Victoriei, cu oprire la Muzeul de Antichităţi şi sfârşind, seara, la Şosea.

Să nu piardă însă ocazia de a trece pe la restaurantul „Iordache” de pe strada Covaci nr. 3,

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

identificat cu exemple din textul dat.

2. Care este opinia ta despre utilitatea călătoriilor? Motivează-ți răspunsul.

Examenul de bacalaureat naţional 2018

— Într-adevăr, „Negustorul de începuturi de roman” e o carte specială. Există mai

dramatică. În ce mod aţi construit această carte?

simt şi acest lucru, şi-atunci opresc, refac, reîncep...