Spre o nouă sensibilitate poetică

Simbolism
Cafenea literară
COLEGIUL ECONOMIC „GHEORGHE DRAGOŞ” SATU MARE

Proiect
Proiectde
de
lecţie
lecţie
DATA:
PROFESOR: Năstaca Pişcoran
CLASA: a XII-a A
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Simbolism
TEMA: Universul liric simbolist – abordare pluridisciplinară a discursului liric
TIPUL DE LECŢIE: recapitulare și sistematizare a cunoștințelor
SCOPUL: analizarea trăsăturilor simbolismului din perspectiva inteligenţelor multiple

OBIECTIVE:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
1. să reprezinte, printr-un grafic sau prin formule din domeniul matematici, al fizicii sau al
chimiei, structura și compoziția unor poezii aparținând curentului literar simbolist;
2. să asocieze texte literare cu alte arte (muzica, arta dramatică, pictura etc.);
3. să indice instrumentele muzicale, ritmurile sau melodiile reprezentative pentru poezii
simboliste;
4. să prezinte, apelând la pictură, trăsături ale curentului simbolist;
5. să construiască oral un discurs argumentativ coerent pe baza cerinţelor referitoare la
inteligenţele multiple.

RESURSE: texte lirice simboliste, Cabinetul de limba şi literatura română; fişe de lucru, decorul și
ambianţa specifice cafenelei literare.
METODE: conversaţia euristică, exercițiul, dezbaterea, explicaţia, lectura explicativă, munca
independentă, problematizarea, exemplificarea, inteligenţele multiple, jocul didactic.
DURATA: 50 de minute.

PRE-REQUISITES: Este necesară o lectură prealabilă a unor texte lirice simboliste, recomandate
de către profesor. De asemenea, elevii, repartizaţi pe grupe de lucru, în funcţie de tipul de inteligenţă
dominant, trebuie să finalizeze proiectele de grup.
FORME DE ORGANIZARE: lucrul pe grupe – inteligențe multiple.
SCENARIU DIDACTIC
1. MOMENT ORGANIZATORIC (1')
Se stabileşte climatul propice desfășurării orei.
Profesorul motivează alegerea modalității de desfășurare a orei sub forma unei cafenele literare,
relevând importanța boemei literare din perioada simbolistă. Totodată, acesta oferă explicații în ceea
ce privește receptarea corectă a termenului „boemă”, pornind de la definiția oferită de Pantazi Ghica.
Având în vedere că există numeroase accepţiuni ale termenului „boem”, majoritatea marşând
pe sensurile sale conotative negative, degradante, dorim să clarificăm sensul pe care-l acordăm
boemei în discuţie. Cea mai avizată voce în domeniul boemei româneşti de odinioară este Pantazi
Ghica, regele boemei româneşti, care face o radiografie a fenomenului, într-un „romanţ”
cvasibiografic, Un boem român, din perspectiva celui care a trăit această experienţă personală, în
timpul studiilor sale, în cartierele Montmartre si Montparnasse, pe malurile Senei, importându-le cu
generozitate şi-n spaţiul românesc, atrăgându-şi oprobriul lui Eminescu.
Iată care este accepţiunea acestui „bon vivant” asupra termenului boem: „Boemii nu sunt acei
vagabonzi desfrânaţi pe care îi descriu unii autori; nu se recrutează, după cum cred ignoranţii despre
viaţa de Boemie, dintre şarlatani şi viţioşi, nici dintre negustori graşi la pungă şi graşi la minte, nici
dintre tâmpiţi a căror inteligenţă este bolnavă şi a căror vis de ambiţiune este să câştige un post; ea nu
este acea viaţă arătată de unii cu culori aşa de sumbre; care tărăşte cu ea zdrenţele, viciul şi
corupţiunea, se sfârşeşte în un spital şi se aruncă la un mormânt necunoscut şi uitat de toţi, neudat de
nicio lacrimă. Boemia este sărăcia răzând, iar nu mizeria plângând. Boemia este tinereţea voioasă,
viitorul strălucind ardent iluziunile aurite, amorul pur şi ambiţiunea nobilă, cugetările înalte. Boemia
este dimineaţa primăverii, cu soarele lui radios care încâlzeşte sufletul şi îmbărbăteaza inima. Boemia
este cântecul, curajul şi devotamentul, sunt florile suave cu dulce parfum sădite pe calea tinereţii.
Este adeseori celebritatea.”
Aşadar, spiritul boem se caracterizează în termenii lui Ghica: reacţie la nonconformism, la
banalitate, o încercare de spargere a unor canoane mult prea rigide, spiritul de frondă, de sfidare. Iar
spaţiul ideal pentru reuniunea artiştilor boemi (pictori, muzicieni, scriitori etc.) nu putea fi altul decât
cel al cafenelelor literare.

2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR DOBÂNDITE ANTERIOR (8')

 Se realizează frontal, prin intermediul unei dezbateri. Astfel, elevii vor fi provocați să poarte
discuții constructive prin care să enumere cât mai multe trăsături ale curentului simbolist, corelându-
le, de fiecare dată, cu citate critice corespunzătoare.
3. CAPTAREA ATENŢIEI
Se realizează printr-o audiție muzicală (flaut) și prin interpretarea unei picturi, în manieră
impresionistă), realizată de un elev, din cadrul grupei Inteligența muzicală.
4. ANUNŢAREA SUBIECTULUI LECŢIEI NOI ŞI A COMPETENŢELOR VIZATE (3')
 Se vor prezenta obiectivele vizate.
 Ora precedentă aţi fost împărţiţi pe grupe şi aţi primit, drept temă pentru acasă, sarcini
diferenţiate, în conformitate cu tipul de inteligenţă reprezentativ pentru fiecare dintre voi. Vom
realiza astăzi prezentarea acestor sarcini. Pe parcursul prezentării, trebuie să demonstraţi că sunteţi
capabili:
- să interpretaţi textul liric pe baza cerinţelor;
- să argumentaţi abordările voastre pentru această operă, în funcţie de specificul cerinţei;
- să interpretaţi textul liric din diversele perspective indicate;
- să mimaţi anumite gesturi în concordanță cu specificul discursului liric simbolist;
- să reprezentaţi opera grafic, matematic, psihologic etc.
5. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII CU CARACTER PRACTIC-APLICATIV (30')
 Se lucrează pe cerinţele date acasă. (v. ANEXA1 )
 Reprezentanţii echipelor sunt invitaţi să prezinte rezultatul muncii în echipă.
6. ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI (5')
Pentru a implica elevii în actul evaluativ, se distribuie un chestionar de bilanţ al rolurilor în
cadrul echipelor. Folosind o scală de la unu la zece, elevii acordă note pentru propria activitate,
răspunzând, în acest mod, enunţurilor formulate. (v. ANEXA 2).

7. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII (1')

Temă pentru acasă: Redactaţi un eseu structurat structurat, de 400 de cuvinte, în care să
prezentați, prin prisma inteligențelor multiple, trăsăturile acestui simbolismului literar, valorificând
inteligențele: spațială, muzicală, lingvistică și cea matematică.
ANEXA 1
a) INTELIGENŢA LINGVISTICĂ
1. Realizați un colaj de poezii simboliste și identificați teme și motive literare specifice acestui
curent literar (minimum 4 texte aparținând lui George Bacovia, Ion Minulescu, Ștefan Petică,
Dimitrie Anghel).

2. Citiți următoarea strofă din poezia „În grădină” a simbolistului Dimitrie Anghel, pentru a o
compara cu prima strofă din textul bacovian dat:
Miresme dulci de flori mă-mbată și m-alintă gânduri blânde...
Ce iertător și bun ți-e gândul, în preajma florilor plăpânde!
Râd în grămadă flori de nalbă și alte flori de mărgărint,
De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint.
Realizați o diagramă în care să precizați ce asemănări și ce deosebiri apar în abordarea
aceleiași teme simboliste, referindu-vă la: anotimp; culori; asocieri senzitive; frecvența
verbului și a substantivului; limbaj eliptic sau abundent în informații; posibilitatea de identificare a
spațiului prin raportare la repere.
3. Aplicați următoarea afirmație a lui Hugo Friedrich (din Structura liricii moderne) la textul dat,
precizând în ce elemente este descompus cadrul grădinii și care sunt efectele acestui tip de realizare a
descrierii: „Este vorba de o artă care dezobiectualizează lucrurile, descompunându- le în linii, culori,
mișcări, în accidente care devin autonome, proiectând asupra lor «lumina magică» ce le anulează
realitatea prin mister.”

b) INTELIGENŢA LOGICO – MATEMATICĂ

1. Citiți cu atenție versurile următoare. Realizați un poster în care să aveți în vedere: numărul
elementelor descrise; integralitatea sau parțialitatea imaginii elementelor naturale înfățișate;
prezența / absența articolului hotărât la substantivele care denumesc elementele de peisaj ca
expresie a precizării sau a neprecizării acestora; existența figurilor de stil; reprezentarea grafică a
celor două spații din textele date.
Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită,
Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer, și de crengi se deslipesc,
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.
(Vasile Alecsandri, Sfârșit de toamnă)
 Scârțâie toamna din crengi ostenite
Pe garduri bătrâne, pe streșini de lemn,
Și frunzele cad ca un sinistru semn
În liniștea grădinii adormite.
O palidă fată cu gesturi grăbite
Așteaptă pe noul amor...
Pe când, discordant și înfiorător,
Scârțâie toamna din crengi ostenite.
(George Bacovia, În grădină)
1. Prezentaţi câteva repere bibliografice ale poeților simboliști (George Bacovia, Dimitrie Anghel,
Ion Minulescu, Ștefan Petică). Structuraţi-le sub forma unei scheme.
2. Stabiliţi patru particularităţi de compoziţie şi de ordin structural dintr-o poezie la alegere.
3. Citiți următoarele fragmente din texte scrise de George Bacovia și arătați dacă surprind spații limitate
sau nelimitate, deschise sau închise, completând tabelul de mai jos. Arătați ce sentimente generează
peisajul bacovian, alegând dintre cele menționate mai jos, pe care apoi să le justificați cu aspecte din
textul dat: însingurare, neliniște, spleen, groază, tristețe, speranță, dezamăgire.

În salonul plin de vise,

În oglinda larg-ovală încadrată în Ninge grozav pe câmp la abator
argint, Si sânge cald se scurge pe canal;
Bate toamna, Plină-i zăpada de sânge animal --
Şi grădina cangrenată, Si ninge mereu pe un trist
În oglinda larg-ovală încadrată în patinoar...
argint. (George Bacovia, Tablou de
(George Bacovia, Poemă în iarnă)
oglindă)
 Orchestra începu cu-o indignare
Acum stă parcul devastat, fatal, grațiosă.
Mâncat de cancer și ftizie, Salonul alb visa cu roze albe --
Pătat de roșu carne-vie — Un vals de voaluri albe ...
Acum, se-nșiră scene de spital. Spatiu, infinit, de o tristete
(George Bacovia, În armonioasă ...
parc) (George Bacovia, Alb)

Amurg de toamnă violet ...

Doi plopi, în fund, apar în siluete
-- Apostoli în odăjdii violete --
Orasul e tot violet.
(George Bacovia, Amurg violet

SPAȚIUL
LOCUL DESCHIS ÎNCHIS LIMITAT NELIMITAT
CÂMP
ORAȘ
STRADĂ
PARC
CAMERĂ

Plângeam, şi rătăceam pe stradă

În noaptea vastă şi senină;
Şi-atât de goală era strada -
De-amanţi grădina era plină.
(George Bacovia, Fanfara)
 b) INTELIGENŢA MUZICALĂ
1. Ascultați un fragment din „Pasărea de foc” de Igor Stravinsky și
stabiliți legături între muzica și poezia simbolistă. Realizați o selecție din
textele poeților care ar putea fi recitate pe această muzică.
2. Indicaţi instrumentele muzicale, ritmurile sau melodiile care
consideraţi că exprimă conţinutul unor texte lirice simboliste, precizând
titlurile.
3. Puneţi pe note un text liric, la alegere.
4. Scrieţi trei enunţuri prin care să ilustraţi muzica inconfundabilă a
cadrului natural bacovian.

c) INTELIGENŢA SPAŢIALĂ
1. Nicolae Manolescu, în Despre poezie, observa că arta bacoviană
duce cu gândul la pictura primitivă din jurul lui 1900, la Gauguin sau la
Le Douanier Rousseau mai curând decât la impresioniști. Căutați pe
www.google.com imagini cu picturi ale foviștilor, care pledau pentru
culori violente, contrastante, folosite direct din tub, ale cubiștilor, care îți
propun să dezvăluie realitatea obiectului din mai multe unghiuri, ale
expresioniștilor, pentru care forma și culoarea exprimă spaima. Alegeți
texte simboliste pe care le-ar putea ilustra, organizând o galerie.
2. Construiţi un rebus având pe verticală cuvântul SIMBOLISM.
3. Confecţionaţi un semn de carte care să ilustreze o caracteristică
dominantă a liricii simboliste.
4. Realizaţi ilustraţia potrivită pentru o copertă de carte – ANTOLOGIE
DE TEXTE POETICE SIMBOLISTE.
5. Realizați un poster în care să prezentați corespondențe între culorile din
textele bacoviene citate în lecție și sentimente, pornind de la afirmația
poetului: „În poezie m-a obsedat întotdeauna un subiect de culoare. [...]
Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Acum în urmă m-a obsedat
galbenul, culoarea deznădejdii.”
 d) INTELIGENŢA CORPORAL - KINESTEZICĂ
1. Imaginaţi-vă că participaţi la un concurs televizat de recitări.
Realizaţi lectura expresivă a minimum patru texte lirice simboliste.

FISĂ DE EVALUARE

Deci, muzică înainte de Zi ezitând în după-amiezi,

toate
Astfel, Imparele prefer,
Mai vagi, mai libere-n
eter,
Fiind în tot, plutind pe
toate.
Alege vorbele ce-ţi vin
Să pară scoase din
confuzii:
Ah, cântecele gri, iluzii
De Tulbure în Cristalin!
Ori aştri-n azurii grămezi
Pe dulci, tomnatice
fundaluri.
Nuanţa eu râvnesc s-o
caut,
Nuanţă, nicidecum
Culoare,
Nuanţa doar - îngemănare
De vis cu vis, de corn cu
flaut!

Sunt ochi splendizi de după

voaluri,
 Alungă Poanta ce ucide silă!
Şi crudul Spirit, Râs Ce surd copil ori negru
impur, drac
Ce lacrimi scot în ochi de- Scorni bijuteria fleac
azur, Ce sună gol şi fals sub
Şi izul trivial de blide! pilă?

Suceşte gâtul elocinţei, Deci, muzică mai mult,

Şi bine faci când, cu
putere,
Astâmperi Rima-n chingi
severe,
Ea, sclavă a nesocotinţei...
mereu,
Iar versul tău aripi înalte
Să prindă, năzuind spre
alte
Iubiri şi bolţi de Empireu!

Ah, Rima - numai chin şi

Să fie buna aventură
Când suflă zgribuliţii zori
Prin mintă şi prin cimbrişori...
Tot restul e literatură.

(Paul Verlaine, Artă poetică, traducere de C.D. Zeletin)

I.Citiți cu atenție versurile lui Paul Verlaine. Alegeți câte o strofă din
poezie, în care să identificați câte o trăsătură a poeziei simboliste, apoi
notați în dreptul acesteia sintagma/versul care o ilustrează.

II Asociați următorului citat un cuvânt / sintagmă ce se constituie într-o

caracteristică a simbolismului:
1. A numi un obiect înseamna a răpi trei sferturi din farmecul
poemului (…); a-l sugera, iată visul. (Stéphane Mallarmé )
……………………………………………………………………………
………………………
2. (…) numele modului de a se exprima prin imagini, spre a da
naștere, cu ajutorul lor, ideii. (Alexandru Macedonski)

……………………………………………………………………………
……………………
3. Prin codri de simboluri petrece omu-n viaţă // (…) Parfum,
culoare, sunet se-ngână şi-şi răspund.” ( Charles Baudelaire,
Corespondente)
………………………………………………………………….......
................…………………

……………………………………………………………………………
……………
4. În poezie m-a obsedat un subiect de culoare. Pictura cuvintelor
sau audiţie colorata, cum vrei s-o iei. Îmi place mult vioara.
Melodiile au avut pentru mine influenţa colorată. Întâi am
facut muzica și după strunele viorii am scris versuri.
( George
Bacovia, interviu în Vremea, 1943)

……………………………………………………………………………
………………………
 poetul Paul Verlaine sustine estetica simbolismului:
misterul,
inefabilul,
vagul,
imprecisul,
muzica,
nuanta,
refuzul elocventei romantice (claritatii),
refuzul perfectiunii formale

Nuanţa eu râvnesc s-o caut,

Nuanţă, nicidecum Culoare,
Nuanţa doar - îngemănare
De vis cu vis, de corn cu flaut!

 Inefabil- Care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil. – Din

fr. ineffable, lat. ineffabilis.;
 Transcendență - Care se află mai presus de inteligența obișnuită, de
lucrurile individuale, de umanitate;
 Contingent – întâmplător, accidental.
 FISĂ DE EVALUARE
Deci, muzică înainte de
toate (muzicalitate)
Astfel, Imparele prefer,
Mai vagi, mai libere-n
eter,
Fiind în tot, plutind pe
toate.
(cultivarea vagului, a
stărilor fluide, a
inefabilului)
Alege vorbele ce-ţi vin
Să pară scoase din
confuzii:
Ah, cântecele gri, iluzii
De Tulbure în Cristalin!
(limbaj propriu, eliberat
de contingent)
Sunt ochi splendizi de după
voaluri,
Zi ezitând în după-amiezi,
Ori aştri-n azurii grămezi
Pe dulci, tomnatice
fundaluri.
Nuanţa eu râvnesc s-o
caut,
Nuanţă, nicidecum
Culoare,
(renunțarea la explicit, în
favoarea sugestiei)
Nuanţa doar - îngemănare
De vis cu vis, de corn cu
flaut!
(corepondențe, analogii)
Alungă Poanta ce ucide
Şi crudul Spirit, Râs
impur,
Ce lacrimi scot în ochi de-
azur,
Şi izul trivial de blide!
(refuzul elocventei romantice Ce sună gol şi fals sub
(claritatii), pilă?

Suceşte gâtul elocinţei, Deci, muzică mai mult,

Şi bine faci când, cu mereu,
putere, Iar versul tău aripi înalte
Astâmperi Rima-n chingi Să prindă, năzuind spre
severe, alte
Ea, sclavă a nesocotinţei... Iubiri şi bolţi de Empireu!
Refuzul rigorilor formale (corespondențe-
desschiderea unui drum
Ah, Rima - numai chin şi spre irealitate, stabilirea
silă! de analogii dintre planul
Ce surd copil ori negru uman și cel cosmic)
drac
Scorni bijuteria fleac
Să fie buna aventură
Când suflă zgribuliţii zori
Prin mintă şi prin cimbrişori...
Tot restul e literatură.