Disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

UNITATEA: GENUL LIRIC.SIMBOLISMUL

ACTIVITATEA 1 (timp 5 minute)

CONTEXTUALIZARE. PROGRAMA ŞCOLARĂ. AUTORUL CANONIC:

În Programa Examenului Naţional de Bacalaureat (Anexa nr.2 la OMEN nr. 4923/29.08.2013) pentru disciplina Limba şi literatura română
(filierele: teoretică, tehnologică şi vocaţională), sunt prezentate competenţele de evaluat şi conţinuturile asociate acestora.
Poezia; simbolismul-inceputurile modernismului: George Bacovia, se regăsesc în conţinuturile asociate competenţelor de evaluat:

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
textelor literare şi nonliterare;
3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente;
4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;

Lista autorilor canonici, regăsiţi în Programa pentru Examenului Naţional de Bacalaureat, pentru disciplina Limba şi literatura română, sunt:

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
 AUTORUL CANONIC reprezintă un reper al esteticii
literare al vremii/perioadei literare pe care o reprezintă,
un model la care ne putem raporta.

Potrivit studiului realizat la clasă, alegerii manualelor

alternative utilizate în anii anteriori, pot fi alese pentru tratarea
unori itemi (cerinţe) ce vizează studiul simbolismului,
următorii poeți (cu posibilele opere studiate):
Ion Minulescu- Celei care pleacă
- Acuarelă
Alexandru Macedonski- Noaptea de decemvrie
- Rondelul rozelor ce mor
George Bacovia- Plumb; Lacustră; Amurg violet

Propunem în activitatea de astăzi, poezia Plumb, de

George Bacovia, reprezentativă pentru simbolismul
bacovian.

ACTIVITATEA 2 (timp 10 minute) SĂ NE ADUCEM AMINTE!

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
 SUPORT TEORETIC:
Genul liric cuprinde operele literare in care gandurile, ideile
si sentimentele sunt exprimate direct.Se caracterizează prin:
- prezenţa eului liric care denumeşte vocea care exprimă
gândurile şi sentimentele poetului. Mărcile lexico-gramaticale
în textul poetic sunt verbe şi pronume la pers.I sg.şi pl. şi la a
II-a sg,dativul etic,valoarea afectivă a unor derivate
lexicale(diminutive, augumentative), substantivele la cazul
vocativ, superlativele stilistice ale adjectivului.
- forma de confesiune a textului
- subiectivitatea discursului liric;
- limbajul dominant figurat prin folosirea diferitelor figuri
de stil, simboluri, imagini artistice, prin care se exprima
sentimentele eului liric, se realizeaza expresivitatea limbajului
poetic;
SUPORT
- organizare TEORETIC:
strofică
- versurile- organizate de obicei dupa reguli prozodice care
presupun diferite tipuri de rimă, ritm si măsură
- modul de expunere dominant al genului liric este
monologul, insotit uneori de dialog (lirica mastilor) si de
descriere.
SUPORT TEORETIC (CONTEXTUALIZARE):
Consideraţii generale-asupra poeziei bacoviene
INSPECTORATUL
Federația Națională a
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
DÂMBOVIŢA
Învățământ Preuniversitar
SUPORT TEORETIC:
.Simbolismul – curent literar iniţiat în Franţa prin articolul program al lui Jean
Moréas la 18 septembrie 1886 în revista Le Figaro littéraire – Le Symbolisme
Specificarea obiectivelor, a scopului curentului: A sugera, iată visul!
Simbolismul românesc, reprezentanţi, etape.
Enumerarea temelor şi motivelor simboliste:
- motivul citadin;
- tema naturii;
- motivul ploii şi al toamnei;
- motivul iubirii şi al instrumentelor muzicale;
- solitudinea;
- condiţia nefericită a creatorului;
Trăsături:
- cultivarea simbolurilor, a sugestiei;
- corespondenţa între cuvinte şi elementele naturii;
- muzicalitatea versurilor (refrenul, repetarea unor cuvinte, alternanţa
vocale – consoane, cultivarea versului liber);
- cromatica;
olfactivul;
Identificarea temelor fundamentale ale liricii bacoviene precum si arta poetică:
- lumea oraşului de provincie, a târgului sufocant, mahalaua (Sonet),
oraşul în ruină (În parc, Singur, Decor), oraşul – muzeu al figurilor de
ceară(Panoramă);
- singurătatea: camera poetului, dragostea şi actul reflex al creaţiei
- (Miezul nopţii, Decembre);
- natura ca stare de spirit (anotimpurile, apa – Moină, Tablou de iarnă,
Cuptor, Nervi de primăvară);
- iubirea (fecioară palidă şi privită ironic – Nevroză, Contrast, Unei
fecioare);
- moartea (senzaţie de funebru, dezagregarea totală – Plumb)
Arta poetică: muzica (instrumente muzicale – Marş funebru, compoziţii
muzicale, zgomote diverse – Nervi de toamnă, verbe auditive – Lacustră,
muzicalitatea interioară a versurilor - Rar), cromatica (Amurg violet, Decor,
Note de primăvară), olfactivul (Cuptor)
 Prima caracterizare complexă a liricii bacoviene aparţine criticului Eugen Lovinescu ce afirmă, în Istoria literaturii române contemporane, că
„Bacovia a creat o atmosferă personală de copleşitoare dezolare, de toamnă cu ploi putrede, cu arbori cangrenaţi, limitată într-un peisagiu de mahala de
oraş provincial, între cimitir şi abator, cu căsuţele scufundate în noroaie eterne, cu grădina publică răvăşită, cu melancolia caterincilor şi bucuria
panoramelor, în care princese oftează mecanic în racle de sticlă; şi în această atmosferă de plumb, o stare sufletească unică: o abrutizare de alcool, o
deplină dezorganizare sufletească, prin obsesia morţii şi a neantului, un vag sentimentalism banal, în tonul flaşnetelor, şi macabru, în tonul păpuşilor de
ceară ce se topesc, o descompunere a fiinţei organice la mişcări silnice şi halucinante, într-un cuvânt, o nimicire a vieţii nu numai în formele ei
spirituale, ci şi animale.”
George Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, semnalează modelele lui Bacovia (simbolistul român Traian
Demetrescu, precum şi cei francezi: Baudelaire, Verlaine, Jules Laforgue şi Rollinat), apoi trece în revistă imaginarul poetic specific: „Penetraţia
umezelei peste tot, atmosfera ceţoasă care înăbuşe, crâşmele umede, murdare, zidurile vechi ce se dărâmă, pereţii umezi şi frigul, un mort evreiesc pe
ploaie, o fată îngropată pe ploaie, toate acestea sfârşesc prin a da nervi, prin a exaspera. Atunci, după o fază de prostraţie, simţurile sunt cuprinse de o
agitaţie vecină cu demenţa.” În această atmosferă poetul, spirit îndurerat , ia o anumită poză şi face gesturi ce ilustrează exasperarea: „Poetul are o
poză, pe care şi-o menţine, puerilă ca orice mecanism şi deci de un secret umor. (...) Poetul este deci nu un simplu liric, ci un ilustrator al propriei sale
lumi, un creator de contururi şi gesturi proprii. Poetul stă singur în cavou, privind sicriele de plumb şi ascultând scârţâitul coroanelor, prin parc apar
fantome şi trece o pasăre cu pene albe, pene negre strigând cu glas amar, poetul plânge şi râde sarcastic în hî, în ha sau râde hidos, păşeşte
singuratec pe pustiele pieţe, intră în casa iubitei şi-i ordonă să-i cânte un marş funebru (...)” .
Poezia bacoviană maltratează realul, nu-l reprezintă, depoetizându-l, după părerea criticului contemporan Nicolae Manolescu: „Un mod de a
maltrata realul este repetiţia mecanică prin care Bacovia creează o lume de marionete, de păpuşi de ceară, ce fac salturi groteşti ca nişte fiinţe
dezarticulate”.
S-a mai spus că Bacovia depăşeşte, ca viziune artistică, simbolismul, apropiindu-se de mişcarea expresionistă.
Simbolist este Bacovia prin crearea corespondenţelor între lumea interioară, a trăirilor şi cea exterioară, a peisajului descris sumar, prin
utilizarea simbolurilor, prin efectele muzicale realizate prin prezenţa refrenelor şi a laitmotivelor, cât şi prin aliteraţii şi eufonii şi prin capacitatea de
sugestie a textului.
Legătura cu expresionismul se realizează atât la nivelul atitudinilor, al imaginilor, cât şi al scriiturii. Urâtul şi plictisul specifice simbolismului
sunt înlocuite de angoasă şi exasperare. În imaginarul poetic bacovian se conturează o lume bolnavă, apocaliptică: străzi pustii, amurg, noapte, oraşe în
prăbuşire, toate fiind expresia sufletului său traumatizat. Obsesia, coşmarul, stranietatea, spaima devorantă caracterizează o conştiinţă tipic
expresionistă, care exprimă regresul fiinţei umane. Culorile exprimă stări de spirit, idei, devin metafore existenţiale: „ Fiecărui sentiment îi corespunde
o culoare. Acum în urmă m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdei." afirma autorul într-un interviu. La nivel sintactic este tipic expresionistă
fragmentarea frazei prin elipsa predicatelor şi juxtapunere. Astfel apare impresia de discontinuitate, de ruptură.

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
 Simbolismul, poate reprezenta un punct de plecare, atât pentru Proba orală, în vederea construirii unor argumentări, a propriilor opinii, dar
poate fi un model de text suport pentru Proba scrisă, Subiectul I, atunci când se verifică cunoştinţe ce privesc următoarele concepte operaţionale:
genul liric, curent literar, temă şi motive literare, figuri de stil, ambiguitatea, sugestia (concepte operaţionale care se regăsesc în
conţinuturile Programei, vezi tabelele de mai sus). De asemenea, simbolismul se regăseşte, si în itemii Subiectului III, la eseul structurat, subiect
care urmăreşte, pe lângă cunoaşterea noţiunilor teoretice, exprimarea nuanţată şi argumentarea/comentarea, exemplificarea acestor concepte
operaţionale.

ACTIVITATEA 3 ITEMI PENTRU PROBA ORALĂ (timp 10 minute)

Citeşte cu atenţie textul următor pentru a răspunde cerinţelor: 1. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul
comunicării?
„Bacovia a creat o atmosferă personală de copleşitoare dezolare, de toamnă cu ploi
putrede, cu arbori cangrenaţi, limitată într-un peisagiu de mahala de oraş provincial, 2. Cărui stil funcţional îi aparţine fragmentul? Menţionează două
între cimitir şi abator, cu căsuţele scufundate în noroaie eterne, cu grădina publică
răvăşită, cu melancolia caterincilor şi bucuria panoramelor, în care princese oftează
caracteristici formale/de conţinut.
mecanic în racle de sticlă; şi în această atmosferă de plumb, o stare sufletească unică:
o abrutizare de alcool, o deplină dezorganizare sufletească, prin obsesia morţii şi a 3. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii)
neantului, un vag sentimentalism banal, în tonul flaşnetelor, şi macabru, în tonul identifici în textul dat?
păpuşilor de ceară ce se topesc, o descompunere a fiinţei organice la mişcări silnice şi
halucinante, într-un cuvânt, o nimicire a vieţii nu numai în formele ei spirituale, ci şi
animale.”
4. Care este opinia ta despre importanţa studierii simbolismului în
Eugen Lovinescu (Istoria literaturii române contemporane) Cerinţe: şcoală?

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
Activitatea 4 (Reactualizarea unei poezii studiate apartinand simbolismului) ; 25 min

Plumb

de George Bacovia

Dormeau adânc sicriele de plumb,

Şi flori de plumb şi funerar vesmânt -
Stam singur în cavou ... şi era vânt ...
Şi scârţâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb,

Pe flori de plumb, şi-am început să-l strig -
Stam singur lângă mort ... şi era frig ...
Şi-i atârnau aripile de plumb

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
 Reactualizarea cunostintelor se poate face folosind la alegere, cateva din metodele urmatoare:
1. Pânza de păianjăn
▪ Numiţi o trăsătură pe care o credeţi importantă pentru estetica simbolistă!
-Elevii vor surprinde caracteristicile curentului, teme şi motive, reprezentanţi, etapele simbolismului românesc, dezvoltând pânza de păianjăn.
2. Anticipează tema!
▪ Citeşte următoarele structuri/sintagme poetice care aparţin poeziei “Plumb”: “amor de plumb”, ”coroanele de plumb”, “stam singur”, “era
frig”. Încearcă să-ţi imaginezi care ar fi tema acestei poezii!
Elevii lucrează în perechi. După lectura textului vor compara răspunsurile anteiroare cu realitatea textului.
3. Care-i părerea ta ?
▪ Exprimă printr-un singur cuvânt/sintagmă/enunţ, senzaţia/sentimentul pe care îl transmite textul.
4.Cuvinte cu mesaj
Este evidenţiată chiar de la început o preferinţă a poetului pentru aria semantică a morţii.
▪ Selectează cel puţin patru termeni care exprimă acest lucru.
5. Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi!
Plumbul constituie un simbol descendent.

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
 ▪ Alegeţi una sau mai multe semnificaţii ale acestui simbol, argumentând alegerea făcută:
- greutate;
- apăsare sufletească;
- incapacitatea făpturii umane de a comunica cu lumea şi cu sine;
- imposibilitatea de a găsi fericirea;
- inutilitatea existenţei;
- absenţa idealului;
- viaţa monotonă, izolată.
6. Metoda focus grup
▪ Interpretaţi conotaţiile metaforice ale “cavoului”, făcând referire la destinul lipsit de orizont al poetului, la orizontul închis în care se zbate
fiinţa umană superioară.
În urma discuţiilor se colectează datele şi se urmăreşte constituirea opiniei de grup.
7. Cubul
♦ Se realizează un cub pe ale cărui feţe se notează cuvintele:
a. descrie;
b. compară;
c. analizează;

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
 d. asociază;
e. aplică;
f. argumentează.
♦ Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
♦ Se împarte grupul de elevi în şase subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema din perpectiva cerinţei de pe una din feţele cubului;
♦ Forma finală a scrierii este împărtăşită întregului grup;
♦ Lucrarea în formă finală, poate fi desfăşurată pe tablă sau pe planşe.
Se lucrează pe echipe.
Grupa I: Descrie elementele cadrului spaţial şi atmosfera generală a poeziei.
Grupa II: Compară cele două strofe, urmărind dispunerea sintactică a părţilor de propoziţie, a propoziţiilor şi a frazelor, topica acestora.
Grupa III: Asociază cuvinte/sintagme potrivite celor două teme lexicale: “a realului” şi a “eului poetic”.
Grupa IV: Aplică cunoştinţele dobândite şi precizează procedeele artistice întâlnite în poezie.
Grupa V: Analizează construcţia “Dormea întors amorul meu de plumb” referindu-te la semnificaţia acestei secvenţe.
Grupa VI: Argumentează de ce poezia “Plumb” este considerată de critica literară o poezie de atmosferă şi sugestie.

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
 8. Diagrama Venn
Realizaţi o comparaţie între poeziile “Plumb” şi “Gri” de George Bacovia, scriind în partea comună elementele care se aseamănă, iar în
porţiunea în care nu se intersectează, particularităţile fiecăreia, adică ceea ce le diferenţiază.
Metoda cadranelor

Comentaţi într-un text de aproximativ zece Prezentaţi în zece rânduri iubirea aşa cum apare
rânduri titlul poeziei. în viziunea voastră, folosind o exprimare
artistică.
Realizaţi un desen inspirat din atmosfera Compuneţi o poezie după schema:
sugerată de poezie. Vers1……………………………….iubire
Vers2……………………………….viaţă
Vers3……………………………….împlimire
Vers4……………………………….speranţă.

Federația Națională a
INSPECTORATUL
Asociațiilor de Părinți -
SCOLARJUDEŢEAN
Învățământ Preuniversitar
DÂMBOVIŢA
Fişă de lucru : Simbolismul bacovian: 10 MIN

Descoperiţi în text mărcile eului liric.

Argumentaţi rolul paralelismului sintactic.
Arătaţi importanţa semnelor de punctuaţie.
Motivează prezenţa în poezie a diferitelor imagini artistice.
Ilustraţi nivelul fonetic al textului poeziei.
Motivaţi încadrarea poeziei în lirica simbolistă.

Strofa / secvenţa Nivelul stilistic Nivelul lexico-semantic Nivelul morfo-sintactic Nivelul prozodic
Strofa I - ilustrează planul realităţii Gr.I Gr.II Gr.III Gr.IV
exterioare

Dormeau adânc sicriele de plumb,

Şi flori de plumb şi funerar vestmânt-

Stam singur în cavou... şi era vânt....

Şi scârţâiau coroanele de plumb.

99
Strofa a II-a - ilustrează planul realităţii Gr.V Gr.VI Gr.VII Gr.I
interioare

Dormea întors amorul meu de plumb,

Pe flori de plumb... şi-am început să-l strig –

Stam singur lângă mort... şi era frig...

Şi-i atârnau aripile de plumb.

ACTIVITATEA 5: 10 MIN
Test
I.Completează spatiile punctate:
Tema / temele poeziei este / sunt :.................................................................. , iar ca motive literare regăsim :...................................................................
................................................................................................................
Figura de stil dominantă în poezie este :....................................................( EXEMPLE: “..........................................”,”..............................................”)
Trei tehnici ale liricii simboliste prezente în text sunt :......................................................................................................................................................
Simbolismul este ..........................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................

100
II. Completaţi ciorchinele cu termeni pe care i-aţi înclude în comentariul literar al poeziei “Plumb” de G.Bacovia

Plumb

101
 “Stam singur lângă mort...
Continuitate:
Şi era frig...
Şi-i atârnau aripele de plumb”

Cuvânt cheie folosit “ sicriele de plumb”,” flori de

Plumb> obsesiv: plumb”, “coroane de plumb”,
element “amor de plumb”
chimic
Neputinţă: “Şi-i atârnau aripele de plumb...”
metalic,
moale şi Pustietate: “Stam singur în cavou…”
greu, de Izolare: “Stam singur lângă mort…”
culoare
cenuşie

102
 APLICAŢIE – SUBIECTUL I - PROBA SCRISĂ

ACTIVITATEA 6: 20 minute Amurg de toamnă

Grupa 1
„Amurg de toamnă pustiu, de humă,
Pe câmp sinistre şoapte trec pe vânt-
Departe plopii se-apleacă la pământ
În larg balans lenevos, de gumă.

Pustiu adânc... şi-ncepe a-nnopta,

Şi-aud gemând amorul meu defunct,
Ascult atent privind un singur punct
Şi gem, şi plâng, şi râd în hî, în ha...”
(George Bacovia)

1. Scrie câte două sinonime pentru cuvintele: amor şi moarte.

___________________________________________________________________________________
2. Transcrie din text patru cuvinte care desemnează elemente ale cadrului natural.
_____________________________________________________________________________________
3. Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie.
________________________________________________________________________________
4. Menţionează două figuri de stil diferite care se regăsesc în versul: „Şi-aud gemând amorul meu defunct.”
_________________________________________________________________________________________
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în acest text .
________________________________________________________________________________________
6. Precizează două trăsături ale poeziei simboliste , care se regăsesc în acest text.
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________

103
 7. Transcrie o imagine auditivă şi o imagine vizuală. Interpretează ,la alegere, una dintre imaginile transcrise.
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________
8. Explică primele două versuri ale poeziei.
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
9. Interpretează în zece-cincisprezece rânduri poezia, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

104
Grupa 2
Lacustră
de George Bacovia

De-atitea nopţi aud plouând,

Aud materia plângând...
Sunt singur, şi mă duce-un gând
Spre locuinţele lacustre.

Şi parcă dorm pe scânduri ude,

În spate mă izbeşte-un val --
Tresar prin somn şi mi se pare
Că n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se întinde,

Pe-acelaşi vremuri mă găsesc...
Şi simt cum de atâta ploaie
Piloţii grei se prăbuşesc.

De-atitea nopţi aud plouând,

Tot tresărind, tot aşteptând...
Sunt singur, şi mă duce-un gând
Spre locuinţele lacustra

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor somn şi singur. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „ n-am tras”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a dormi. 2 puncte
4. Transcrie doi termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre
ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,ambiguitate, sugestie), prezente în textul citat. 4 puncte

Grupa 3 Gri

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,

Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii”- mi-am zis singur… şi-am oftat;
Iar în zarea cea de plumb ninge gri
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...

Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
(George Bacovia, )
* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire
Răspunde la fiecare dintre următoarele cerinţe:
3p. 1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.
2p. 2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.
4p. 3. Scrie două expresii / locuţiuni care conţin cuvântul gând.
4p. 4. Transcrie două cuvinte / structuri care aparţin câmpului semantic al iernii.
4p. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat.
4p. 6. Menţionează două teme / motive literare, prezente în poezie.
6p. 7. Identifică şi explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă.
4p. 8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poetic.
Grupa 4

Plângea caterinca-fanfara
Lugubru în noapte, târziu ...
Și singur priveam prin ocheane,
Pierdut în muzeul pustiu .

Si-n lumea ochenelor triste

Mă prinse sinistre gândiri -
În jurul meu corpuri de ceară,
Cu hâde și fixe priviri.(Panoramă)

Dormea întors amorul meu de plumb,

Și flori de plumb și funerar vestmânt --
Stam singur în cavou... și era vânt...
Și scârâiiau coroanele de plumb.(Plumb)

La casa iubitei de-ajung,

Eu zgudui fereastra nervos,
Si-o chem ca să vadă cum plouă
Frunzișul, în târgul ploios (Spre toamnă)

Orașul doarme ud în umezeala grea,

Prin zidurile astea, poate, doarme ea, -
Case de fier în case de zid,
Și porțile grele se-nchid.

Un clavir îngana-ncet la un etaj,

Umbra mea sta in noroi ca un trist bagaj-
Stropii sar,
Ninge zoios,
La un geam,îintr-un pahar,
O roză galbenă se uită-n jos .(Nocturnă)
Sunt câțiva morți în oraș, iubito,
Chiar pentru asta am venit să-ți spun;
Pe catafalc, de caldură-n oraș,/Încet cadavrele se descompun/ Cuptor

1.Dă câte un sinonim contextual pentru termenii triste și pierdut.

2. Alcătuiește enunțuri cu căte o locuțiune/expresie care să conțină substantivul gând.
3.Transcrie cuvintele din câmpul semantic al umidității
4.Identifică în aceste versuri trei trăsături simboliste caracteristice liricii bacoviene
5. Comentează versurile Case de fier în case de zid/ Și porțile grele se închid.
6. Transcrie patru motive simboliste specifice poeziei lui George Bacovia.
7. Ninsoarea este o prezență constantă în poezia poetului care “a văzut lumea prin ochi de plumb”.Comentează versurile care fac trimitere la anotimpul
hibernal.
8.Amorul ,iubita, ea sunt prezente în textele citate.Interpretează relația poet-iubită așa cum este surprinsă în aceste exemple.
9.Identifică și descrie, în 12-15 rânduri, starea sufletească, atmosfera specifică sugerate în toate fragmentele citate.

ACTIVITATE INDEPENDENTĂ (PENTRU ACASĂ) LA ALEGERE:

1.Precizează importanţa lui George Bacovia la dezvoltarea literaturii române, menţionând în acelaşi timp epoca şi curentul literar în care se încadrează
poetul, precum şi opere reprezentative ale acestuia.

2. Menţionează unde şi când a apărut poezia „Plumb” şi care este importanţa acesteia .

3. Care este problematica expusă în acest poem şi care este semnificaţia titlului?

4. Evidenţiază structura poeziei(alcătuire, măsură, rimă, ritm, paralelism sintactic).

5. Care este imaginea de debut a poeziei şi ce mesaj deducem din folosirea repetitivă a verbului „dormeau” la imperfect?

6. Ce semnificaţie are în transmiterea mesajului simbolul plumb?

7. Identifică ideea poetică transmisă prin versul „Stam singur în cavou şi era vânt”.

8. Ce rol are adverbul „întors” din versul „Dormea întors amorul meu de plumb”?

9. Identifică ideea poetică transmisă prin versul „Stam singur lângă mort şi era frig”. În ce constă diferenţa între ideile conţinute de versul 3 din prima
strofă, respectiv versul 3 din a doua strofă?

10.Ce semnificaţie are imaginea din finalul poeziei?

11. Defineşte arta poetică. Se poate numi opera „Plumb” artă poetică? Argumentează-ţi răspunsul cu exemple din text.

12. Exprimă-ţi opinia cu privire la mesajul poeziei „Plumb” de George Bacovia.

Eseul structurat
 Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic preferat, din creaţia lui George Bacovia. În elaborarea eseului, vei avea în vedere
următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, reiaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente
de recurenţă, simbol central, figuri semantice - tropii, elemente de prozodie etc);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
 II.Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre tema şi viziunea despre lume într-un text poetic studiat/ în texte poetice studiate, care aparţin lui G. Bacovia, pornind de la următoarea afirmaţie critică: „în opera sa, decorul,
oamenii, lucrurile au culoarea cenuşie a plumbului, fiindcă peste tot domină tristeţea, apăsarea, dezgustul refulat, fie pentru o lume stăpânită de forţe obscure, implacabile, covârşitoare, fie pentru un mediu fizic care transmite
în suflet oboseală, descompunere, conştiinţa mizeriei iremediabile sau nostalgia dureroasă a evadării". (Lidia Bote, Simbolismul românesc)

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu minimum 4 argumente/ raţionamente
logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

George Bacovia-Gri

„Plâns de cobe pe la geamuri se opri,

Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii!”-mi-am zis singur...şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...

Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.”
Indică sinonime pentru fiecare dintre cuvintele: zare, gândul, singur, gri.-4p
Motivează ortografierea cuvântului înnegri.-2p
Indică patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.-4p
Rescrie corect enunţul: Spunemivei ori nu, eu tot le voi găsi, şi încă şi capul retezaţilvoi.-4p
Indică tema/temele şi motivele literare ale poeziei.-4p
Transcrie două figuri de stil diferite şi precizează-le denumirea.-4p
Indică două mărci ale prezenţei eului liric în textul citat.-2p
Comentează efectul stilistic al repetiţiei.-4p
Comentează semnificaţia titlului.-4p
Comentează prima strofă, în maximum 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice folosite.-8p
CE AM ÎNVĂŢAT ASTĂZI, CE TREBUIE SĂ APROFUNDEZ?
Pornind de la studiul simbolismului bacovian, de la activitatea de astăzi şi de la cunoştinţele dobândite în cei patru ani de liceu,
completează tabelul de mai jos:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT ASTĂZI

Disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ