Subiectul 30 Trsturile simbolismului romnesc Simbolismul romanesc apare sub influenta celui francez, fiind impus mai intai

prin articolele lui Alexandru Macedonski, cel care considera ca poezia simbolista o adevarata poezie a viitorului Simbolismul romanesc respecta trasaturile generale ale acestui curent, dar are si particularitati I. Trsturile simbolismului i eul

1. Poezia simbolista NU exprima, ci sugereaza raportul dintre simbol poetic 2. are teme si motive specifice

starea confuz i nevrotic a poetului ntr-o societate superficial, meschin, incapabil s neleag i s aprecieze arta adevarata oraul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegratoare de materie, iubirea ca motiv de reverie, moartea ca proces de descompunere, singuratatea dezolant, motivul apei ca substan eroziv motivul instrumentelor muzicale motivul cromatic motivul olfactiv etc.

3. simbolistii manifesta preferinta pentru mediul citadin cu cafenele, ospicii, cazarmi, taverne, periferii, cocioabe, oamenii: nebuni, vagabonzi, femei pierdute si morti natura citadina: cu parcuri dezolante, desfrunzite, solitare, redata in momente de penumbra si amurguri dezolante.

4. atitudinea poetica si strile sufleteti exprima protestul pentru : soarta poetului condamnat si izolat nostalgia evadarii spre taramuri exotice obsesia morti pustiul sufletului tristeea dezgust fa de orice angoasa, oboseala psihic, disperarea, apsarea sufleteasc, nevroza, spaima, degradarea psihic, dezolarea

Toate aceste stari sufletesti sunt sugerate prin simboluri, nu numite. 5. La baza tehnicii simboliste stau: simbolul, sugestia corespondentele Simbolul nlocuiete expresia direct; simbolurile pot fi: Sugestia Spatiale: parcul, gradina Temporale: toamna, amurgul, ninsoarea, ploaia, zborul Cromatice: culorile Vegetale si senzoriale: flori, copaci, parfumuri

si corespondentele sunt crea imagini auditive si vizuale

corespunztoare unor stri sufleteti. Trsturile obiectului din natur sugereaz strile interioare ale eului liric Exemplu: Ion Minulescu descrie corbii mari, insule, faruri spre a-i exprima aluziv, pe cale de sugestie, dorul de cltorii, tentaia deprtrilor cuvantul-simbol plumb are drept corespondent n natur un metal greu, de culoare cenuie si exprima starea de: greutate sufleteasc, angoas, labilitate psihic, nevroz provocat de monotonie, claustrare ntr-un spaiu fr soluii de evadare. 6. Preferina pentru imagini imprecise, difuze, fr contur 7. Muzicalitatea se creeaza fie prin prezena obsesiva a unor instrumente muzicale: flaut, pianul, fluier, clavirul

fie prin verbe sau interjecii auditive fie cu ajutorul refrenului (laitmotiv)

Toate sunt utilizate ca simboluri sugestive pentru strile interioare ale eului liric. 8. Cromatica in poezia simbolista exista o obsesie si a culorilor pentru a exprima anumite stari sufletesti. Cromatica se realizeaza fie direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerat prin corespondene Exemplu: prin culori Bacovia i exteriorizeaz sentimentele, starile sufletesti. o Una dintre culorile preferate este negru. Avem poezia Negru n care se gsesc alturate sicrie metalice, arse i negre, flori carbonizate, veminte funerare. o Nu numai lumea material este simbolizat prin negru ci i lumea sentimentelor. n acest decor nvluit n negru, tristul Amor are penele carbonizate. o Uneori negru apare n contrast cu albul crend un decor de doliu funerar. Dovad poezia Decor o Alturi de negru Bacovia folosete violetul, galbenul culoarea bolii i a mizeriei, roul culoarea ftizici (tuberculoz) i e figurat prin sngele tuberculailor 9. Olfactivul se manifest prin mirosuri puternice, acestea fiind exprimate direct prin simboluri i definesc stri interioare specifice atitudinii simboliste 10. Sinestezia este un procedeu artistic care marcheaz asocierea concomitent a mai multor percepii diferite (sunet, culoare, parfum) i trezirea simultan a simurilor (auditiv, vizual, olfactiv) 11. Cultivarea versului liber prin cadenta, repetitii, refrene, armonii, cuvinte rare si sonore, ritmul launtric. II Particularitile simbolismului romnesc

1. O prim not particular care-l difereniaz de curentul din Frana a) in Franta si Belgia simbolismul apare ca o reactie impotriva romantismului retoric parnasianismului naturalismului b). simbolismul romanesc nu a aprut ca o reacie fa de o anumit orientare artistic i nu a urmarit nlocuirea unui tip de art literar prin altul nu numai c nu a respins parnasianismul, dar l-a i ncorporat, manifestrile parnasiene coexistnd (chiar n opera aceluiai scriitor) cu cele simboliste Insusi Macedonski creeaza opere literare in care trasaturile simboliste sunt imbinate cu elemente apartinand altor curente literare o parnasianism, daca ne gandim la rondeluri o sau romantism, daca avem in vedere poemul Noapte de decembrie. 2. In literatura romana simbolismul nu a fost o simpl variant a celui francez, nu este un fenomen de imitatie ci un fenomen autohtonizat: o el a fost receptat n condiiile de paralelism cu alte curente literare o i transformat progresiv in functie de o realitile sociale o dimensiunile spirituale o i tradiia proprie 3. simbolismul romanesc respinge prozaismul poezia francez respinge lirismul poezia romneasc premergtoare simbolismului nu-i pierde lirismul ci, dimpotriv ; s-a spus c simbolismul romnesc deriv din Eminescu i c, n faza lui iniial, este eminescianizat, pentru ca Mihai Eminescu vine n poezie cu o muzic apropiat de cea simbolist (Melancolie, Se bate miezul nopii).

4. Curentul simbolist romnesc este eterogen, de aceea o avem muli reprezentani: tefan Petic, Iuliu Cezar Svescu, D. Anghel,I. Minulescu, G. Bacovia,D. Iacobescu,I.M. Racu,Emil Isac, Al.T.Stamatiad, N. Davidescu, Elena Farago o toti au in comun efortul de a lrgi tematica poeziei, prin exploatarea universului urban efortul de a nnoi expresia liric.

5. Poeii simboliti au dat importan problemelor de form, ritm, crend cele mai savante armonii verbale, pauze, asonane i refrenuri . La unii se ajunge chiar la formalism ( forma se rupe de coninut, este supra apreciata n dauna coninutului) n simbolismul romnesc nu au luat ns amploare aceste forme

6. Autenticele trasaturi ale simbolismului romanesc se regasesc abia mai tarziu, dupa 1916, anul publicarii volumului Plumb, al lui George Bacovia. o Poetul impune o viziune obsesiva asupra lumii, realizata din reluarea unor simbolurilor, dintre care apa, plumbul, anumite culori, sunetul clavirului, transmit stari complexe, impunand adesea acel amalgam care se poate numi nevroza. o Poezia Plumb, care deschide volumul cu acelasi numeeste o veritabila arta poetica, in care intalnim simboluri obsesive, dar si sinestezia si muzicalitatea obtinuta mai ales prin utilizarea laitmotivului (Sunt singur). o Inscriindu-se in estetica simbolista, opera lui Bacovia aduce in acelasi timp elemente de puternica originalitate, in ansamblul sau, simbolismul romanesc reprezentand o varianta deosebita, cu accente noi, in planul literaturii europene o Poezia RAR se incadreaza perfect in n estetica simbolist Abordeaza o tema specifica , cea a singuratatii si descompunerii spirituale i materieile sub efectul ploii poetul utilizeaza motive ca cel al ploii, al mortii, al noptii, al nevrozei, al descompunerii spirituale si materiale Sentimentul fundamental transmis de poet este cel al insingurarii tragice

 Sunt prezente dou planuri ale existenei: unul exterior sugerat de han, strazi desarte, noapte i unul interior sugerat de sentimentul poetului de nevroz, deprimare, dezolare Imaginarul poetic se organizeaz n jurul unui simbol: ploaia - reprezint dezagregarea eului, tristee, monotonie, descompunerea materiei Ideea poetica este caracteristica curentului simbolist si este redata treptat, de la starea de singuratate, de tristete, pana la starea de dezintegrare si disparitie. o poetul vorbeste mai intai de starea de solitudine a eului liric, senzaia de pustietate sufleteasc o in strofa a doua poetul exprim, n mod simbolic, dezagregarea materiei, sub aciunea ploi indelungate, monotone, permanente; raportul eului liric cu ploaia capata valente obsesive; cderea ploii ii creaza poetului alunecare in neat; o in strofa a treia autorul exprima profunzimea starii de singuratate care se accentueaza in strofa urmatoare: Nimeni, nimeni, nimeni,/Cu atat mai bine -/Si de-atata vreme/Nu stie de mine/ Nimeni, nimeni, nimeni... o in urmatoarea strofa starea de melancolie se transforma in stare de boala si anticipeaza sfarsitul, disparitia totala: Orice ironie/ Va ramane voua o starea de singuratate este mai profunda: Noaptea e tarzie, o Autorul sugereaza in final disparitia definitiva, moarte vesnica, fara intoarcere : Vesnic, vesnic, vesnic,/Rataciri de-acuma/N-or sa ma mai cheme -/ Peste vise bruma, Prin constructie poezia este alctuit din sase catrene, dispuse n mod simetric; simetria strofelor confer monotonie construcia ei este circular, autorul utilizand repetiia versurilor din punct de vedere fonetic, frecvena vocalelor a, o, u, ultimele dou fiind vocale nchise, sugereaz tristeea, atmosfera morbida; o stare de incertitudine, de betie, de

utilizeaza tehnica sugestiilor muzicale, a simbolurilor si corespondentelor

Mijloace artistice utilizate: o Simetria strofei si utilizarea repetitiei: Strofele incep si se sfarsesc cu repetarea cuvantului singur, ploua, nimeni, tremur, vesnic ; o Actul perceptiei e nocturn (Intr-un han departe-/ Doarme si hangiul) ceea ce sugereaza ideea de singuratate o Utilizeaza imagini auditive si vizuale, si cromatica sugestiva: metafora Si s-asculti pustiul, cuvantul bruma din semantica cuvantului toamna, anotimp al descompunerii materiei