*L

llim he

MEffiORATOR
lftsrafurr lolffid'
Feffiu ddc $12
sihGalrud
.:
: PROZfr-

,.r."
'rucrngcu
 .

Manolescu, Nicolae' Istoria criticd a literaturii romdne' Edinrra

P ualela 45' Piteqti, 2008 CUPRINS
Munteanu, Geo rge, Istoiia literatuii rornAtu' Ep'oca marilor ckuici'
vol. I" Editura Porto Franco, Galat! 1994
Editura pentru ARGUMENT ....:.........5
Papadima, Ovidiu, Literaturtt populard romhnescd'
' Literaturd' Bucureqti, 1968 . ..1

Povestea lui Harap-Alb (de lon Creangi) . .. . .. . .

BASMUL CULT - 7

P"t Camll,Teze antiteze'EdirutaMinerva' Bucuresti' 1972

;i Elementedebasmcult.... ......8
"r"u, Edirura
-Pop, Mihai; Ruxindoiu' Paiel, Folclor liteiar romhni;c'
-''Jiau"tl"a
Caracterizarea personajului Harap-A,lb
Bucuresti' 1991
si Pedagogici,
Univers' Bucureqti'
REALISMUL ....:... .......,....21
Propp, Vladirni r, Morfologia basmului' Editura
'igto NUVELA-Moaracu noroc(de loan Slavici) ......... '.25
Rogianu, Nicolae , Stereotipia basm'lui'
Editura tJnivers' Bucureqti' , Structuracompozilionald .,.....27
1973 Subiectul ......... '.28
Cartea RonlAnescl' Tehnica analizei psihologice . . .. .33
Simion, Eugen, Scriitori romhni de azi'Editura
Bucuresti' 1985 Elementerealiste........: ....'.,.....35
Editura Didacticl qi Peda- Caracterizarea personajului Licd Sdnrtddul . . .. . .. . .37
Teodorescu, G. Dem., Basme romfrne'
gogici, Bucureqti, 1968 Relaliaintre doud personaje (Ghild-Lic['.........40
Orizonturi' Bucu-
Vianu, Tudor, A rtq prozatorilor romemi'Ediiura MODERNISMUL INTERBELIC (Lovinescian) ..... :.. ....... t....44
reqti,2010
Zahalra Filipaq' Elena, Retoricd ;i semnificagie'
Editura Paideia' Rebreanu) . ' ... . '. .48
ROMANUL OBIECTIV- lon (de Liviu

Bucure$ti. 1995
Structuracompozilionale ..... ' '49
Subiectul ........ ......,' ..'........52
Roman obiectiv
CondifialSranului...... ...............54
Condiliaintelectualului.. ......,..'..'......'.,.55
Caracterizarea personajului lon .... "..;.........:.:.. '.. '57
lmagineacuplului in romanul obiectiv (lon-Ana).....; '. '.. '.61
't61
160
 * -,*.

R&lAllt LffiAD$Oil|lL- 8a@ul (de frnd Sadosx{ " " " il

SUtdtlaootngcf$ct$ " --'"-'-f6 R$lAffirL F($IBEUC tptrilada'ff}-'fr} - Vanftoaiea regalE

soctatsfijd -------' '------'-8c Popesrrtl

(& Dumtbu Rdu . .. -. .130

Efffftritlc- ""-73 Mrn-eoreci$xrAa .-",-...1S

Fot wn in{Unh
Romarparffitmli;]. ",.-,.141
tigYn@rtfiI'"' - "' .sl Rd&eree dqE pelwF VtuA ltu&i.Au+frtg,}-, .-.. ..1S
Bd@-rfrt duE pensnie {lsfsta
fi'40$e' R0tlAl{rt F0STBH.JC (perlnrh rlutr tgfll) - TdE hrtu.rHG
R{ilfilX- Sfmffilu {d eOs*x-H - t6*$a nods dc
-xlEibm@dcrffia{do0adP€ffi{il} ""'36 (de&Horiaq
Su*ntnE{IFc([omF.,-,.-,-.--.-- .-."-..-"t:1
Subft#
S[t*xrul -- ' -"3;'
Wtdn dotf TssIEiq (t 4ttrt Srafr4, - ., .-.-. -1S
Bsmardrysiy{ei ""'--"'34
fisnansnrl*ecfiv -"-"--S BBUmRAFECRrnCl ... -, - -.
Careizar€a Persuidtd $efrn fircsffia
lrmEtuia arpfifiri
-n
ronaul srffiiv {Fe/rarfial " " - " - -1{tr
ffilfrtNuL Sil-zrfi il - ftrym Om*i t* mge Cffts't')'.-' -1{F
$rrn$ncrmp@iad " "- "' "-"---' -' ""-'1{E

$ffitl
ffir#tlFhla*m) "----'"'trtrS
Caffitaea Pssun$t*tit€stinn'
B0$nffin- POSTffi"JG (naio*'IFUD - lhuttE!
{dckineteda} "-":" '-""11:

sdjefil
rfr'adffiFrsorn8rure t&'W "'' " -' " - - " "'' "'76
1@
163
 r :1 stt !'t ': r

lt l'c{r til.q.
:
BTSffiLGILT
tufftRry{.s _,_,_ ,' ,-
, ' , 0emg?4t!6

Im C4i c* @l dtrftE rla'icii liffiii tmfus (c'ntic

tucd'deqrlrryrafo.,qPbirye4aqbsrgEdtu
f,mA.*i*mf d|qi & Dfhai nnae*q' t I Cruirlcri Im
W+@p;ncrdd' I c&d *P@ {qqDals rc lffi-
rtuAfoGrillqtic
---G**o*-*
dgic dos'EiacsPffii Ei!ffif d
bca iaEtd trlqFcd fu:s @g@' dinl dc rwe" fo
rbtutqie'wffi*-
Ddi (kt h MiL Pry Dfrt- Pam si n
-Ir
W", W * W, M. :i lgrwtrL{P'@ Fgeqle {enfry
*i!ir tdrapog*e il5ri"c. *sd, lry-fudc fzFdc dn
peqrC*Aaogfue'44cfdth rdpiifa@ ddnctFw'
sd&me#6ffqardisffi- .-, :

Ifud{awSffi@whiraqffi$
ffietrql{dfuqdcdirer" czrrd*ir rmia re
di-
L rd lid @-tt&" Pw' Pcrdtd" frrcH
W-wHtuWkjfi*irdmrurqn#
Soacra cu trei nurori, Pungula cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fata
babei ;i fata mo;neagului se remarcd interferenla realist-fantastic,
o profundi viziune morali $i caracterologici, umorul qi oralitatea
stilului. | , .,',: .: ' '" 'l
ELEMENTE DE BASM CULT
Creangl asimileazi un fond folcloric, dar arta lui nu este a po-
vestitorului popular care improviznazipe schema narativl preexis-
tenti. Diferenlele dintre basmul cult gi cel popular ies la iveali la
urmdtoarele niveluri ale operei:
L. Povesltea tui Harap-Alb este un basm de autor, nu este o
crealie anoniml.
2. Incipitul si linalul textului, reprezentate de formula inifiali
qi de cea finali, prezinti aspecte particulare.
Formula inifiali, a$a cum am mai ardtat, este mult mai
concis[ decdt cea specificd textelor populare. Coordonatele
spa{io-temporale nu trimit cltre o lume fabuloasd, sintagma
,,Amu cicd era odatd int-o lard" configur6nd doar un spa-
{iu-timp nedeterminat. Autorul plstreazi ton-rEi dubitativul
,,cicd" , declindndu-qi responsabilitatea in legdturi cu adevd-
rul celor povestite.
Formula finali poarti, de asemenea, amprenta artei na-
rative a humuleEteanului, delimitAndu-se de textul folcloric
prin nota umoristicl realizatd prin autoironie: ,,$i-un pdcat
de povestariu/Fdrd bani tn buzunaiu" gi ironie: ,,Cine se
duce acolo bea ;i mdndncd. Iar pe la noi, cine are bani bea
si mdn6ncd, iard cine nu, se uitd ;i rabdd" , dar 5i pnn textul
rimat, in versuri sau in prozS: ,,Veselie mare tntre toli era,
chiar qi sdrdcimea ospdth ;i bea! "
I
3. Arta povestirii
Modul de a povesti al lui lon Creangl devine de necon-
fundat datoriti unor caracteristici precum: a. ritmul rapid
al derulirii intdmplirilor, b. individuatizarea ac{iunilor 9i
a personajelor prin aminunte care particularizeazd qi c. ten-
dinla de a dramatiza acliunea prin utilizarea frecventX a
secvenfelor dialogate.
a, Cititorul basmului este surprins de nlvala intAmpllrilor
prezentate in mod alert, care il 1in cu sufletul la gurl,
in acea tensiune benefici actului literar: ,,Atunci Pd-
siirild se de;ird odntd;i se tnaftd pAnd Ia lund. Apoi,
cuprinzilnd hna in brale, gdbuieste pdsdrica, mi y-o
insiocd de coadd qi cdt pe ce sd-i suceascd gdtul"'
b. Acest autor devine original prin abunderi{a detaliilor
specifice, prin insistenla asupra aspectului particular,
prin nuanlarea miqclrilor, a gesturilor gi a vielii sufle-
teqti. in acest fel, personajele qi acfiunea capdtd indi-
vidualitate. La povestitorul popular faptele gi mai ales
personajele sunt mai pu{in relief'ate. La Creangl apar
amdnunte sugestive care atrag atenfia, de exemplu,
asupra portretelor personajelor qi asupra viefii 1or su-
flete$ti, acestea fixAndu-se in memoria cititorului ca
tipuri morale. in acest sens, figura lui Ochill este ma-
gistral conturati: ,,Poate cd acesta-i vestitul Ochild,
frate cu Orbild, vdr primare cu Chiorild, nepot de
sord lui Phndiki, din sat de la Chitild, peste drum de
Nimerild. Ori din tirg de Ia Sd-l-ca1i, mzgie; cu Cdit'
tali;i de utmd nu'i mai da1i. " De asemenea, sunt sur-
prinse neliniqtea, ingrijorarea, dilemele lui Harap-Alb
ln momentele de cumpdnd: ,,Dragul meu cdlul' ln grea
 beles m-a vdr&t iar SpAwI!-- De-oia nzai scdry gi
din cstu tu ria{d, apoi tot nai an ile dc trdit. Dar nu
lrit, zd\ llt 6t mi-a rta tmr(rc:u0"
c. O alti trisierr! a arei narativceste dramatizarea ac-
furn prin intermdiul Aabgsltti. I-a narafontl poptt-
larutilizarea dialogului este &a oo4iune iotr€ stilul
direcr qi al indird. f-aCreangflaaesnod &e:gunere
are functie dubli" ca?n Gatru- Prin dialog se dezvolti
acgiurm" relatatca ca1frli dimmism gi sult caracteri-
za{e personajele, in rd indircct, prin timbaj: -iYaJ
irsrlua v-anz fic* ;i ea F abraz De<cum bwinte,
slloteli ce vd ptue, cd na mi-aS ciudL zise GetilL
rAzAnd ct kahot- Ei, api!?--- Voi, nangoigilor gi
farfasi$lor de ciae oi ?tifr domit in stroh qt W'fi'r-
norutd, fr am eu acum ath$a bani in Wngii nu mi-ar
nai trebui altd! ()are n*canw,av-aiface sivoi, nigz
fecioli de ghindA, frn i in tirrdd, cd sut teti &tttw
suwiri?"
4. Fanta*kd
in basmrl poprlarfantasticul ste anaopomorfizat per-
somple fahrlmsc se componi, in general, ca mlraii,ilsi
umanizarea l,or este convcnt'rmalS, abstractS" fffi Frlic$la-
ritns pilrice od sociale. S. i in operele ht Crcange fa*tatinrl
esb uslaaizatilar, la mt nivel tiprile hri, difcrcn&e fizic
qimoral, au uncompociament opcitrelogie qi un liubaj care
anrirtesc de qoii dir Antir.tiri dir. coytikirie.E*e verla' M,
despre o lunr ccnrplet Fri$earcn" lxrmuleqbane- Calul n5z-
driva ori Sflnra Duminici se pmrti crrrrcs.te Si votbsc rxr
fiuI craiului" fokrsid terrrrtri F exprresii prytlare Ei chiar
zictsori: -Ia" o$o atn anttit qi cu s&&de, t&nd mi-ai da cr
10
ft&ut ia cap, sd t& pr&$desti' ;i cu asta an vrut sd'mi
tds-
torc ceb trei lovituri Yorba ceea: ww p*tru altc"'", ,'!irw
minte ce-.ti sptc4 cdpte frncttvliifiAlnirfl levrattcafit
de luitc; cfui deal cu deal se aiange' dar incd om ca om-"
Pria urrnare, caracteri.*fti lui Crengn ste lmlizarea
fantasticstd. Pria &talii realiste' lucea fabulesi coboarl
inlr-un plan de existen{i carc poate fr localizat geognfic qi
istoric-
5-Umorul
tn Pwestea lui IlaraV$b atitorul e$e fascinat de pli-
cenea cu care sunt relatateintimplErile- Autonrl este o fiinli
jovialS, ot umor, plini de wrvi' clreia ii place si stimeasci
vselie. Este vorta depre o aldel de noti comici dec6t cea
din operele lui I"L- Caragiale- l: aal scriitotr extracarpatin'
io qinia tui G. Cllinescu, prin ris se incearci indrcSar€a
uM tarE ate societi$i- Comicul caraglalesc ascunde intot-
deauna o fa{e,tl tagic{ prccum zeul lanus' cel cu doul fe!e'
&-p{ia ircrrlnrra, parvenitismul' demagogia contrxcazl c
lurne tragici, carc ignori orice val'oare' in care personajele
sunt nigte nrer:anisrns stricate care repeti la rrsfirqit gesuri
stereotipe si tirxri verbale- La acest povestitor intracarpatin
.
riul nu cangrcneazi lunrca, nu se insinueaz.i in a5a misurl
incit si au pmtl fi anihilar Sp6nul este qi un dascil al em-
ului, nu nurmi un stipdn, implraarl Roq este linta glumelor
gi a farselutovad$ilo{ lui Harap'Alb' aga cum dracii din ahe
povcqti sult re&rti la ipostaze ridicole de bbternele unor
mpii- trrma tui &,eangn arc crycitatea de a trcc peste di-
ficul6$, dc a invinge rEuI pri, .6s qi & a face haz de necaz'
Este olumeffiamiategtc & fiIocofia& viali aenoil'orlui
Rabelais: -&oit!" {Bea!) care insmna: vezi n*aanrilE
qr
11

optimism, ,,adapd{e" de la toate izvoarele vietii, trdieqte din
plin, bogat, sau de cea ahti Candide alluiYoltaire: ,,lL.frtut
cukive r son,iardinli propria grldini !"): cautl
frumusefea si adevirul "'($ltltivd-li
in lucrurile care te inconjoarl, mullu-
me$te-te cu putin.
Sursele'umorului in basmul in disculie sunt numeroase:
" Fraze construite printr-o tehnici a alteptirii, care con-
trariazd pentru cd incep intr-un fel qi se terminl intr-un mod
cu totul surprinzdlor: ,,Si cum ajung intrd buluc in ogradi...
care de care mai chipos ;i mai tmbrdcat, de se ftrAiau atele
si curgeau oghekle dupd dhnqii, parcii era o&ttea Lui Papuc
Hogea Hogegarul."
. Zeflemisirea: ,,Ai toatd voia de la
fitul meu, dar
mine,
mare lucru stifie de nu yi s-or tdie ;i lie cdrdrile. Mai;tii
pdcatul, poate sd-li iasd tnainte vreun iepure, ceva... si
popAc! M-oiu trezi cu tine acas(i, cu ;i cu.frate-tdu...",
,,tare mi-esti drag!... Te-a; vArf in sAn, dar nu tncapi de
urechi", ,,Dar n-aveyi ;tiinlii cd tnitllimea-sa este tata
.ftdmAnzitor qi al lnsetalilor..." (despre implratul Ros)'
. Ironia: ,,Doar unu-i tmpdrutul Ro;, vestit prin meleagurile
dceste pentru bundtatea lui cea nepomenitd si milostivirea
Iui cea neciuzitd. il;tiu eu cht e de primitor ;i de darnic kt
sputele altora."
. lmprecafia (blestemul) mascatd printr-o txue:. ,,Numai de
nu i-ar muri mulli tnainte! Sd trdiascit trei zile cu cea de
alaltdieri!"
. Utilizarea poreclelor qi a apelativelor: ,,Nu cumva sd in'
trayi tnaintea mea unde ne-a duce omul (apului celui ro;",
,,kiu, nu quguieEti, mdi Buzild?", Setild, ,,prdpddenia
apelor, fiul Secetei", Pdsdrild, ,,brdd pdmdntului' scara
c e rului, ciu ma zburd.toarelor" :
12
. Prezen(a diminutivelor cu valoare augmentativil: ,,Atunci
Gerild suJld de trei ori cu buzi;oarele saLe cele iscusite..."
. Citatele cu vorbe de duh: ,,Dd-i cu cinstea, sd piard ru'
qinea", bine, sd-yi auzi rdu" , ,,ltt unul fdrd suflet tre-
",Fd
buie unulfdrd de lege".
Umorul conferl originalitate si, prin el, universul lui
Creangd cap[tl trisdtuii usoi de recunoscut, dar imposibil
de reprodus, expresii ale felului de a 1i al automlui.
6. Erudifia paremiologici
Acest povestitor prin excelen!5 citeazdlatotpasul vorbe
de duh, proverbe 9i zicltori pe care Ie preia din tezaurul de
inlelepciune popularl, introducAndu-le in text prin expresia
,,vorba ceea": ,,Apdrd-md de gdini, cd de cAni nu md tem",
,,Vorba lungd, sdrdcia omului", ,,Voinic findr, cal bdftAn,
g,reu se-ngdduie la drum", ,,La pldcinte tnainte, la rdzboi
inapoi", ,,Dd-mi, Doamne, ce n-am avut, sd md mir ce m-a
gdsit".
Creang[ este un ,,erudit" care stie sI valorifice ceea ce
in popor se numelte ,,gtiinfa vie[ii". Si, cAnd este cazul, el o
aduce ca argument prin citatea vorbelor potrivite. Este vorba
despre o disponibilitate care il apropie pe humulestean de lu-
mea antonpannesci gi, din nou, de cea a lui Frangois Rabelais.
7. Limbajul
Autorul folosegte limba populari, termeni regionali,
expresii, ziceri tipice qi totugi nu copiazi rostirea populari,
ci o recreeaz5, o toami in tiparele unei gAndiri individuale, ale
unei forme inconfundabile, care devine marcl a stilului siu.
in plus, Creangi nu povesteqte indiferent, el se im-
plici, participi sufleteqte, apreciazi: ,Da ia sd nu ne
13
de@ttu ew varM qi e tuW a e@M pmrc',lrfti-, fu
Lhwrrird,a@fo rcfsilri
ie&wdvfue€e K Errwev Mffi@Mermfui Sxpria rffid a ffii Mrdi oaft se evidea4iazi
E&rrryAM-" -M 6w ffi Mt qd zfu: wii #iii cm urfrac qi fo cry*ir*p" dc omica fo lte:ffii: *fu WXal wrU-
vrm? Lw M e p fu. w@ wrg,cn euPrnifur* wlfW@wil{x fuwi tue wefPt:iwc
www ifuii ffi 6zii." fu @wWt Xw; @ aa &r nffi xn WW ffic WiiwoY- gii & a crea rrne in
cgw., ffi, ei rc ffi M W $i" mi b wffi" aw fu-a
ffi M & ryt Pm bffi fo rouft *IMr {furyM w tu fu wierea +L ur-
fi w rd- Ce'mi @ ilib? tu
ffi:$. nLqN W, iln @ffir Ye''{M'w- " *$[fr rag"
g ragsEeue@i-"
wr6

Accl -d rag d mu@- cm or urimim la mdiffiiot fuiii ea W &-n W si fu, sdr" &4i e'enea sA fugi
basmfui pople" r@ dcaqi mffiama@.ii" e e- fuffi@wwfu" ae@i'xt&'ce vE sprun-,
acsle de a cr&fr" tn
"6a
seds" iqrresna & [NirE oraEl. *fi e p-twvW M w se wi fugd fu wd wd.
& ord&" ua ffi.fo &e wiL & w sw wi ffi&ci-'Ai cu sttd'
ThrS opre bfi Ci:rgl cme rttlii -
calft*rc pmtiewhre a ffihi cuc. fu Pweww &di fuayM ilirffi @e" aw wd & Piidmnmdwd.
ame c;[ surm adhesrua lapcmom a [Fa: ,.nr c:mo s6 d
tupirye Mifiit€M fr nN tuwiis@ w'*- " -ffi gpa
GMEIMtrIBET PHSMil.tA.ffi TTABW.AXS

g.extui, h;xe anQrl- " .Wb fuTAD! tu D.nscfti$id pnibcisd, qrssmm, d hasndri cnlt Pavesten lui
mw 6i-aw wix--" YEr,hc Ee modill lmgclafr: -,9 mm@c frryde dc Im C"mryg{t*" fo amlt*Oi llury, un persma$ redirt'
afr&e &eP ixmftim w,i.p cdEi ev Ma niel'-
ffutmd ffnrlt**uiq aod ffi&wm
d ue4iflmpopilare' El nu are
ie€tii.- -.$ M pot wx eii" &, daa, itL!e-" esnrs ry"rmnga$imr ec rulindliammX fo modlfudm Smefeb fului
de suspemric ,,s$.a ws q6rmmtw$ Ne fu w€ ffi @
'em.'l
cmc i se c4m.. ftin mm, lh o ledmri ryaficlOi'untn ciftod sunt
zdrancine---, exebaw4i&qfi futugflfilr ;FM $n @ e &nbqi s6 -,qnffi af, tts# r@d{ele sde
st: :dldorezri a{fuv,a4ilm 5t d
unfi ca caeefrstlt? zise M lki" Miime exffiW!-,. ermmi src trxslhufu llnui eror v€dlat'il Esle voriba ins6
fdry@nffin M
populari, regionafi : .& te fuvi&w&"' " *&M $n tueW
dma.Wo perre@Ee de nryrafalb a tezei mult:mai lxoftrntle pe
raasd-, .ftohat*, ,,gftdiitegd siffi*" -cr,mii@gud ifu am o m4iim benmndl fu{ uairfui prime,*e ajutoare prefuare (calul
?gf &r vergitre ". exprilrrm !otx$So@ -w,.ri c w ffii h
m5rffiwm,. [fmiqdc5, f'un:icile. albinele, sgi circri n6z&i-
rdrwnchi " ;,,dd, navat& @sapffi wM, .aei &z.miilwm- " qemw ma pnqsme, deoarece dovedeqte calftlfN€
& wt:w*" -fuaw utrstt $e@ qi io oe S
-"n$rfil*: vdd. Euxwetw:in:uew ogldfu mo*pile ss3ss6 {wnd wii;iilcr iqpfoat
ai partat-o pe dcE;*e" J*tivd dic -SA M - NfusM lr$rgtit poxaEqlti prin inre,rm-
"ACIe6tecalitX.[i ties in'evider46de-a
cu dinlii de tef -' .tr d$ul nijloaehr de ,mracterizarc diiracte .qi itrdirodc.

15
 Bunitatea qi spiritul milostiv sunt relevate, in mod direct" prin
poftretul moral frcut de alte personaje'. ,,Fii tncredintat cd nu eu,
ci puterea milosteniei qi inima ta,cea bund te ajutd, Harap-Alb"
(Sf?nta Dumini cra), ,,Harap-Alb, fiindcd e;ti a;a de bun, de 1i-a.fost
miLd de viaya noastrd..." (regina furnicilor), dar qi prin intermediul
limbajului: ,,!ine, mdtu;ii, de ln mine puyin $i de la Dumnezeu mult"
gi al monologului intericjr:',,.ltd el oleacii;i se sfituie;te cu gdndul:
<<Sd trec peste d1nsele am sd omor o mul1ime... dar tot mai bine sd
dau prin apd... decdt sii curm viaya atdtor gAzulile nevinovate>".
Extrem de sim{itor la criticile craiului: ,,fdcAndu-se atunci rosu
cum ti gotca, iese afard in grddind Ei tncepe a pLhnge tn inima sn,
Iovit.fiind tn adfincul sufletului de apdsdtoarele cuvinte aLe piirin-
telui sdu", tAnirul ii cere cu modestie: ,,Dd-mi voie ca sd mti duc
si eu pe urma fralilor mei; nu de alta, drtr ca sd-mi incerc norocul"
sI incerce $i el, $i cuvintele pe care le rosteqte in continuare suge-
reazi determinare si ambilie in realizarea scopului propus: ,,iyi fi-
ginluiesc dinainte cd, odrttd pornit din casa d-taLe, inapoi nu tn-oiu
mai tntoarce, sd ;tiu bine cii m-oiu htAhi ;i cu moartea tn cale."
DupI ce trece cu succes proba podului, tatil intuieste cd mezinul
are spiritul necesar unui viitor impirat (, ,Merg,i de-acum tot tnainte,
cii tu e;ti vrednic de tmpdrat"), aqa cum prorocise, de altfel, ;i SfAnta
Duminicl: ,,Pulin mai este, qi ai sd ajungi impdrttt, core n'u mni stat
altul pe .fala pdmdntului a;a de iubit, de sldvit si de puternic...
pentru cd \ie a fost scris de sus sii-yi jle datd aceastir cinste."
Gestul din momentul despirlirii de crai ,,apoi sdrufi mAna td-
tdlui sdu" dovedeEte respectul pe care i-l poarti, iar portretul moral
realizat prin autocaracterizare sugereaze incercerea fiului de a fine
cont de sfatul plrintesc: ,,Din copildria mea sunt deprins a asculta
de tatd, si tocminduie pe tine, parcd-mi vine nu ;tiu cum..." Mai tir-
ziu, isi asumd greseala de a fi incdlcat interdictia legati de omul spOn:
,,SfAnt sdfie rostul tdtAne-meu, cii bine m-a invdlat! Aqa-i cd, dacd
n-am linut sami de vorbele lui, am ajuns slugci la dhrloagd..."
16
in relatia cu impdratul Verde se aratl a fi demn de admirafie:
,,Slt nm eu o slugii a;a de vrednicd qi credinciottsd crt Harap-Alb'
a$ pune-o Ia mctslt cu mine, cd mult preyuie$te omul acestu" $i
din
poitu.u d" slujitor al Spdnului va incerca sI urmeze mereu caiea cea
ireapti, precum emirul ce plecl prin pustiu la Mecca: ,,Mul;i crai
impdrayi ii ie;eau inainte... ;i cdre dincotro il ruga"' pentru ase-
;i'*rn)n
odoor"" Dar Harap-Alb ca de foc se ferea ;i, urmAndu-qi
calea inainte, kt stdphnul siiu Ie ducea."
Toate acestecalititi contureazd, dupi modelul basmului popular'
un prototip, o proieclie in lumea ticlionali a idealurilor de bine'
adevlr ale oamenilor din realitate' Totttsi, Povestea lui
frumos ;i
Harap-Alb nu este numai ataL ci $i imaginea unui periplu ai matu-
rizdrli de-alungul cdmia eroul parcurge mai multe etape : mezinul
craiului, sluga-ucenic Harap-Alb 9i impiratul-mire'
PlecAnd la drum, tiul craiului este fbarte tdnlr qi naiv, imagine
conturatl prin portretui moral iZcut de narator: ,,Fiul craiului, bo'
boc tnfeLil sdi Ia trebi de aieste, se potriveste SpAnufui si se bagd
n.faniknti, firti sd-i trdzneascd prin minte ce i se poate tntLmpla" '
dai qi prin caracterizareaindirecti prin limbaj: ,,Fiindcd mi-au mui
ie;it pLnd ncum tnainte inclt doi spAni... ultoi mai-mi vine a crede
cir ttiasta-i Tartt spdnilnr..." Tinerefea qi lipsa experienlei in cele ale
vielii sunt scoase in eviclen![ gi pe parcursui incercdrilor la care este
supus, cAnd se plAnge deseori calului sau Sfintei Duminici: ,"Spdnul
vrea sii-mi rdpuie capul cu orice prel. $i de-q mui mai degrabii'
ca sii scap otlatd de zbucium; decLt a;a viald, mai bine moarte de
a mie de ori."
Cd este vorba despre o cdlitorie iniiiaticd o sugereaze $i f'aptul
cl, pAnd la intAlnirea cu Spdnul, mezinul nu are nume' La inceput
este doar,Juminate crdiqoC', apelativ care trimite la originea nobili
si
la vArsta fragedi, si ,,fiul craiului", af'lat sub proteclia gi in grija
pirin-
telui slu. OJad plecat la drum el trece podul gi pdrbseqte spaliul-cuib'
tt