Pronumele

Pronumele personal
Jeg Eu Vi Noi

Du Tu Dere Voi

Han El De Ei/Ele

Hun Ea

Det/Den  “Acesta/Aceasta” –când este folosit pentru a desemna un

lucru menționat anterior sau identificat cu ușurință.
 Subînţeles - când este folosit pentru a identifica o persoană,
pentru exprimarea timpului, distanţei sau a vremii

Formele de dativ şi acuzativ ale pronumelui personal sunt:

Singular: Plural:
meg – mie, ţie oss – nouă, pe noi
deg – ţie, pe tine dere – vouă, pe voi
ham – lui, pe el
henne – ei, pe ea
dem – lor, pe ei, pe ele
den, det – lui, ei, pe el, pe
ea

Pronumele de politeţe

Nominativ Dativ şi Acuzativ

De – Dumneavoastră Dem –Dumneavoastră

Pronumele reflexiv

Singular Plural

meg – mă, îmi oss – ne

deg – te, îţi dere – vă

seg – se, îşi seg – se, îşi

Pronumele reciproc
Limba norvegiană deţine două pronume reciproce: hverandre, fiind forma
cea mai des întâlnită şi hinannen, o formă arhaică.
Pronumele relativ

Unica formă în limba norvegiană a pronumelui relativ este som – ’care’, fiind
independentă de gen, număr sau caz.

Pronumele interogativ

Hvem – Cine?

Hva – Ce?

Hvilken/Hvilket/Hvilke – Care/Ce fel de?

Hva for en/et/noe/noen – Care/Ce fel de?

Hva slags – Ce fel de?

Hvis – al/a/ai/ale cărui/cărei/căror?

Pronumele nehotărât
Cele mai uzuale sunt en şi man cu traducere în limba română ’se’ şi ’tu.’ Ele
pot fi folosite alternativ ca subiect al unei propoziţii.

Exemple:

Man/En kan ikke få alt her i veden.

Nu se poate avea totul în viaţă.

Nu poţi avea totul în viaţă.

Man/En lærer så lenge man/en lever.

Se trăieşte şi se învaţă.

Trăieşti şi înveţi.

Alte pronume nehotărâte sunt:

annen,annet – altul,alta

andre – alţii, altele

noen, noe – cineva, ceva (la plural forma rămâne noen)

ingen, intet – nimeni, nimic (la plural forma rămâne ingen)

all, alt – tot,toată

alle – toţi, toate

Pronumele demonstrativ
Poate fi de apropiere sau de distanţă:

Apropiere

Masc. Şi Feminin Neutru

Singular denne – acest(a), dette - acest(a),

aceasta/-ă aceasta/-ă

Plural disse – aceşti(a), aceste(a)

La distanţă

Masc. Şi Feminin Neutru

Singular den – acel (a), det - acel (a),

ace(e)a ace(e)a

Plural de – acei(a), acele(a)

Alte pronume demonstrative:

slik/sånn

slikt/sånt asemnea, astfel de

slike/sånne

acelaşi, aceeaşi
samme
aceiaşi,aceleaşi

selv, sjøl însuşi,însăşi

ambii, ambele,
begge
amândoi,amândouă
Pronumele posesiv:
Sg.,Masc

Sg.Pers1 min -(al) meu, (a) mea

Sg.Pers2 din - (al) tău, (a) ta

Sg.Pers3 hans - (al/a)lui

sin -
hennes - (al/a) ei
(al) său/
dens - (al/a) lui/ei
(a) sa
dets - (al/a) lui/ei

Pl.Pers1 vår -(al) nostru,(a) noastrå

Pl.Pers2 deres – (al) vostru,(a) voastrå

Pl.Pers3 deres/sin - (al/a) lor

Sg.,Fem

Sg.Pers1 mi -(al) meu, (a) mea

Sg.Pers2 di - (al) tău, (a) ta

Sg.Pers3 hans - (al/a) lui

hennes - (al/a) ei si -(al) său/

dens - (al/a) lui/ei (a) sa

dets - (al/a) lui/ei

Pl.Pers1 vår - (al) nostru,(a) noastrå

Pl.Pers2 deres – (al) vostru,(a) voastrå

Pl.Pers3 deres/sin - (al/a) lor

 Sg.,Neutru

Sg.Pers1 mitt - (al) meu, (a) mea

Sg.Pers2 ditt - (al) tău, (a) ta

Sg.Pers3 hans - (al/a)lui

hennes - (al/a) ei sitt -(al) său/

dens - (al/a) lui/ei (a) sa

dets - (al/a) lui/ei

Pl.Pers1 vår - (al) nostru,(a) noastrå

Pl.Pers2 deres – (al) vostru,(a) voastrå

Pl.Pers3 deres/sin - (al/a) lor

Plural

Sg.Pers1 mine - (ai)mei,(ale) mele

Sg.Pers2 dine - (ai) tåi,(ale) tale

Sg.Pers3 hans - (ai/ale)lui

sine -
hennes - (ai/ale)ei
(ai) săi/
dens - (ai/ale)lui/ei
(ale) sale
dets - (ai/ale)lui/ei

Pl.Pers1 våre -(ai) noştri,(a) noastre

Pl.Pers2 deres – (al) voştri,(a) voastre

Pl.Pers3 deres/sin - (ail/ale) lor

Sin,si,sitt,sine sunt echivalente ale pronumelui posesiv când subiectul este la

persoana a treia, este posesorul şi se vorbeşte despre el într-o altă parte de propoziţie.