Modificarile fiziologice ale organismului in timpul efortului profesional predominant musculo-articular
si a efortului neuro-psihosenzorial. Aparatul respirator: Sarcinile sunt: aportul de O2 la nivelul sistemului muscular solicitat de efortul profesional eliminarea CO2 format in exces la nivelul muschilor solicitati Modificari adaptative: - cresterea debitului respirator de la aprox. 8-10 l/ min in repaus la 20-40 l/ min in timpul efortului la adultii antrenati - cresterea schimburilor respiratorii – trecerea in sange a unei cantitati de pana la 4 lO2/ min. La persoanele antrenate debitul respirator creste in special prin marirea amplitudinii respiratorii, iar la cele neaantrenate prin marirea frecventei respiratorii. Munca ritmica realizeaza o mai buna adaptare a aparatului respirator, iar starea de obosaela are o influenta nefavorabila pentru ca duce la cresterea frecventei miscarilor respiratorii si la superficialitatea acestora, pozitiile vicioase ingreuneaza respiratia deoarece prelungesc componenta statica a musculaturii cutiei toracice. Mecanisme de adaptare: reflex inascut, neconditionat – cresterea presiunii CO2 sanguin in timpul efortului si de impulsurile aferente care vin de la receptorii pulmonari pe calea nervului vag la centrul respirator reflex conditionat natural sau artificial – asocierea cresterii presiunii arteriale a CO2 si a impulsurilor pornite de la receptorii pulmonari cu impulsurile pornite de la mecano-, baro- si chemoreceptorii de la nivelul muschilor scheletali si ai tendoanelor ( excitanti conditionali naturali) creaza posibiliatatea instalarii reflexelor conditionate naturale; asocierea la acestia a diferitilor factori ai mediului de munca ( excitanti artificiali): vederea utilajului, producerea unui zgomot specific profesional, etc constituie baza instalarii reflexelor considerate artificiale. Asocierea celor 2 mecanisme de adaptare permite o adaptare rapida si la valori ridicate a aparatului respirator in timpul efortului predominant fizic. Importanta practica: aprecierea efortului fizic: debit expirator de efort litri/ minx 0,20 Kcal/ min inlaturarea pozitiilor vicioase ale corpului care ingreuneaza respiratia favorizarea muncii ritmice aprecierea starii de oboseala – miscari respiratorii frecvente si superficiale Aparatul cardio-vascular: Sarcini: aportul de O2 necesar la nivelul sistemului muscular solicitat de efortul profesional indepartarea anumitor cataboliti care se formeaza in exces la nivelul muschilor solicitati ( acid lactic) Modificari adaptative: - cresterea debitului cardiac de la aprox. 5L/ min in repaus pana la 26 l/ min in efortul maximal - cresterea debitului sistolic de la 80-90 ml la 120-140 ml - cresterea frecventei cardiace: la cei antrenati la efortul profesional frecventa cardiaca de repaus este mai mica si - cresterea se face proportional cu intensitatea efortului - cresterea TA sistolice, cea diastolica creste mai putin sau nu se modifica, in consecinta creste tensiunea diferentiala - cresterea TA pulmonare sistolice in repaus 15-20 mm Hg TA sistolica pulmonara si 5-8 mm Hg TA diastolica pulmonara - cresterea capi…. redistribuirea debitului sanguin: creste in muschi, miocard, tegumente si scade in ficat, rinichi, teritoriul splanhnic si ramane constant in teritoriul cerebral Mecanisme de adaptare: - intrinsec( legea lui Starling) - extrinsec: nervos (reflexe conditionate naturale si artificiale) si umoral Importanta practica: urmarirea adaptarii la locul de munca aprecierea intensitatii efortului fizic la locul de munca aprecierea microclimatului profesional prin probe functionale cardio-vasculare obiectivizarea starii de oboseala ( scaderea TAs la sfarsitul schimbului) atentia asupra starii functionale renale si hepatice