Medicina sportiva

Efortul anaerob
durata: 10-15 sec efort anaerob alactacid 15-45 sec efort anaerob lactacid
intensitate: maximala substrat biochimic: compusi fosfageni [compusi ATP-CP] si
glicoliza anaeroba calitati biomotrice implicate: forta-viteza sisteme solicitate:
neuropsihic si neuromuscular echilibru aport/cerinta de O2: NU-datorie de oxigen
economie energetica: NU-acid lactic ca produs final, care are energie potentiala
Efortul aerob
durata: 1min- cateva ore intensitate: mica, medie si submaximala substrat
biochimic: oxidare in ciclul Krebs [glicoliza aeroba, lipoliza, proteinoliza] calitati
biomotrice implicate: anduranta-sisteme solicitate: cardiorespirator, metabolic si
muscular echilibrul aport/cerinta de O2: -real FC 120-130b/min -aparent FC 160170b/min economie energetica: DA-produsi finali CO2 si H2O fara energie
potentiala
Principalele caracteristici ale fibrelor musculare
SO (Fibre de tip I) : Viteza de contracie lenta, contin ezimatic oxidativ crescut,
rezistena la oboseal mare, fora mic, activitatea ATP-azic joas, coninut de
mioglobin mare ( culoare roie) rezeve mari de trigliceride
FOG (Fibre de tip IIa): Viteza de contracie rapida, coninut enzimatic glicolitic si
oxidativ, rezistena la oboseal medie, fora medie, activitatea ATP-azic inalt,
coninut de mioglobin mare, culoare roie
FG (Fibre de tip IIb): cele mai rapide fibre, coninut enzimatic
glicolitic, rezistena la oboseal mica, fora si viteza mare, activitatea ATPazic
inalt, coninut de mioglobin scazut, culoare alba, rezerve mari de glicogen
Majoritatea indivizilor au intre 45 si 55% fibre lente (SO)
Modificari respiratorii CRONICE
induse de efortul AEROB

BRADIPNEE: 10-12 resp/min (dezvoltarea musculaturii respiratorii si cresterea elasticitatii

toraco-pulmonare)
CRESTE AMPLITUDINEA RESPIRATORIE ( VC 800-900ml )
=> Cresterea debitului respirator si a capacitatii vitale
=> Cresterea consumului maxim de oxigen si Oxigen/puls maxim
Ventilatia pulmonara NU reprezinta un factor limitativ pentru performanta fizica deoarece
sportivii de performanta antrenati in anduranta ajung sa foloseasca maxim 90% din
ventilatia pulmonara, chiar in eforturile intense

Modificari CARDIACE CRONICE induse de efortul AEROB

Au ca scop cresterea debitului cardiac in efort si implicit, a cantitatii de oxigen transportate de
sange
Se bazeaza pe cresterea Volumului sistolic prin DILATAREA cavitatilor ventriculare
=> HIPERTROFIE CARDIACA EXCENTRICA
Dilatarea se realizeaza prin dispunerea fibrelor musculare cardiace in serie
=> La fiecare bataie, ventriculele arunca o cantitate mai mare de sange (la sportivii antrenati
volumul sistolic poate ajunge la valori de 150-220 ml fata de 110-130 la persoanele
neantrenate)
Cresterea debitului cardiac in efort de la 14-20 l/min la persoanele neantrenate pana la 25-35 si
chiar 40 l/min la sportivii antrenati in anduranta
In repaus, in conditiile unui volum bataie crescut, asigurarea debitului cardiac se realizeaza
printr-o alura ventriculara scazuta
=> sportivii antrenati in anduranta prezinta BRADICARDIE de REPAUS
Un antrenament de 10 saptamani poate produce o scadere a alurii ventriculare la o persoana
initial sedentara de 10 b/min de la o AV initiala de 88b/min
HIPERTROFIE CONCENTRICA
Hipertrofia realizata prin dispunerea fibrelor musculare cardiace in paralel ca reactie
adaptativa la sarcina presionala cardiaca crescuta
Reprezinta adaptarea cardiaca la efortul ANAEROB cu toracele blocat

Capacitatea sistemului muscular activ de a elibera energia necesara producerii unui

lucru mecanic cat mai mare si mentinerii acestuia un timp cat mai indelungat

Carbohidratii
Reprezinta sursa preferentiala de energie la inceputul exercitiului fizic si in timpul
exercitiilor de intensitate crescuta (>75% din VO2 max) organismul detine stocuri
de carbohidrati in muschi si
in ficat sub forma de glicogen, care sunt insa
limitate si pot fi epuizate dupa cateva ore de exercitii.
O dieta bogata in carbohidrati poate creste sinteza de glicogen in timp ce una
saraca in carbohidrati scade rezervele de glicogen disponibile pentru sustinerea
activitatii fizice.
Lipidele

Reprezinta sursa de energie pentru: eforturile de lunga durata(>30 minute) si

intensitate scazuta (50-60%).
avantaj= reprezinta o sursa f. mare de energie, cantitatea organismului de a
stoca lipide este practic nelimitata (un adult 70 00- 100 000kcal)
pot constitui sursa energetica doar pentru eforturile de tip aerob
1gr LIPIDE9KCAL
Proteinele
sursa energetica doar. eforturile cu anduranta de lunga durata care produc o
depletie energetica severa- cand pot suplini 10-15% cheltuieli energetice
necesita prezenta oxigenului (eforturile de tip aerob)
1gr PROTEINE4KCAL
ATP-ul
Reprezinta forma de stocare si conservare intracelulara a energiei si de aceea este
denumita si moneda energetica a organismului Contractia musculara nu ar fi
posibila fara cantitati adecvate de ATP Sustine energetic toate formele de
activitate biologica (agentul ideal de transfer energetic) Asigura primele 5 sec de
efort ( 100g) ATP-ul se reface din sursele energetice alimentare (glucide, lipide,
proteine)
ATP-ul se formeaza prin trei sisteme energetice: sistemul fosfagen (ATP-CP),
sistemul glicolitic anaerob sistemul oxidativ ( ciclul Krebs, lantul transportorilor de
electroni si -Oxidarea)
Energia generata de reactiile anaerobe este exploziva, permite viteze si forte mai
mari, dar pe durata scurta.

Antrenamentul de altitudine medie

Antrenament de mare intensitate in conditii speciale (1800-2400m) Forteaza
limitele de adaptabilitate functionala ale organismului La intoarcere capacitatea
de efort si calitatile fizice sunt considerabil imbunatatite
Doua tipuri de hipoxie Cantitate dubla de lactat dupa exercitiul submaximal
Antrenament al tolerantei la lactat Performanta atletica mult mai buna comparativ
cu cea de la nivelul marii
Factorii cheie
Altitudine corecta- 2000m Durata (3-4 saptamani) Incarcatura
antrenamentului (volum, intensitate, frecventa)
oxidante
REVENIREA LA SES

 Primele 48 de ore-stare fizica buna Zilele 3-10 criza de reaclimatizare Zilele

10-21 faza de randament crescut cu o perioada optima intre zilele 14-21
La distante de fus orar mai mari de 6 ore, functiile fiziologice ale organismului nu
sunt adaptate timpului astronomic local => disconfort : tulb. de somn, inapetenta,
astenie => scaderea randamentului sportiv
Resincronizarea este mai lunga in cazul deplasarilor spre EST decat a celor spre
VEST.
NECESARUL ENERGETIC AL ORGANISMULUI TREBUIE SA ACOPERE CHELTUIELILE
ENERGETICE PENTRU
MENTINEREA FUNCTIILOR VITALE (Metabolism bazal)
ADAPTAREA LA FACTORII DE MEDIU EXTERN (termoreglare)
SUSTINEREA DIFERITELOR ACTIVITATI ZILNICE
METABOLIZAREA PRINCIPIILOR ALIMENTARE
CHELTUIELI ENERGETICE LEGATE DE CRESTERE (pana la 16-18 ani)

NUTRITIA POST-EFORT
Primele 15 minute post-efort: suc de fructe indulcit cu miere (realizeaza rehidratarea, aportul
de carbohidrati si radicali alcalini)
Dupa o ora (maxim doua): masa de refacere (contine carbohidrati si proteine in proportie de
4:1)
RATII ALIMENTARE SPECIFICE SPORTIVILOR
BIOENERGOGENE (de sustinere)
De CONCURS
RATIA HIPERGLUCIDICA
-indicatii: sporturi de anduranta lunga
-Durata: o saptamana inaintea competitiei
-procedura: in primele 3 zile se continua antrenamentele dure, consumatoare de glicogen si se
scade aportul glucidic la sub 50% necesarul caloric.(foamea de glucide) In urmatoarele 3
zile se scade intensitatea si volumul antrenamentelor dar se creste aportul glcidic la 65%.
-Rezultat: cresterea glicogenului muscular de 2,2 ori (N=2,3g/100g tesut muscular)
RATIA HIPERPROTEICA
Indicatii: sporturi care necesita forta si masa musculara mare
Durata: 8 saptamani inaintea competitiei

Procedura: suplimentarea ratiei alimentare cu 1-1,5 g proteine/zi cu antrenamente intense de

forta (4-5 ore/zi)
Rezultate: cresterea masei active cu 2-3 kg cu scaderea concomitenta a tesutului adipos
RATIA DE CONCURS
conditii
Sa paraseasca repede stomacul (2-3 ore)
Sa evite senzatiile neplacute (foame, flatulenta, dispepsie)
Bogata in sucuri naturale indulcite cu miere sau glucoza si cruditati
Este o ratie psihologica nu energogena
REHIDRATAREA
de ce este importanta?
Pierderea unui procent de numai 2 % din fluidele organismului determina scaderea capacitatii
aerobe de efort cu 10-15%
Deshidratarea este inalt corelata cu aparitia oboselii
Setea nu este un indicator fidel al starii de hidratare a organismului
SOLUTII DE REHIDRATARE
Cantitatea de lichide administrata trebuie sa fie egala cu 1.5 litri pentru fiecare kilogram
pierdut in antrenament (cel putin 500 ml)
Solutia de rehidratare optima contine
- 6% glucoza (suc de fructe indulcit cu miere)
- minerale
- aminoacizi

Refacerea
Faza ergotropa a antrenamentului sportiv in care se incarca bateriile
biologice pentru a declansa energia maxima la momentul potrivit Pregteste
organismul pentru competiii prin eliberarea energieI din sursele proprii i refacerea
ei n cel mai scurt timp posibil, pentru ca efortul sa poata fi repetat!
Clasificarea mijloacelor de refacere
Balneo-fizio-hidro-kinetoterapice: - hidroterapie calda (dus/cada), sauna,
masaj, jacuzzi, - crioterapie - aeroionizare negativa (dupa antrenamente, sportivii
adopta pozitii relaxate si respira linistit, timp de 10-20 de minute, aerul ionizat
negativ, cu pana la 400 000 ioni/cm3 de aer) - oxigenare naturala sau artificiala (7580% O2) - acupunctura sau presopunctura, reflexoterapie (contribuie la refacerea

fluxului energetic al organismului) - yoga Psihoterapie, Dietetice, Medicatie Odihna

activa si pasiva
Cantitatea de lichide administrata trebuie sa fie egala cu 1.5 l pentru fiecare
kilogram pierdut in antrenament( cantarirea sportivului inainte si dupa)
DUSUL POST-EFORT
Rol: stimularea circulatiei pentru spalarea produsilor de metabolism, relaxarea
musculara
Dus cald, 37-38 gr C timp de 15 min Dusuri alternative cald( 38 grC) - rece
( 14-15 grC) (1 min/ 1 min repetate timp de 6 min)
SUPRAANTRENAMENT
DEFINITIE: forma cronica a oboselii patologice (denumita impropriu
supraantrenament) caracterizata de un dezechilibru profund al intregului organism
(perturbarea homeostaziei de repaus si de efort) cu obosela permanenta si scaderea
progresiva a randamentului sportiv

Diagnostic de excludere Diagnostic retrospectiv Importante: schimbari stare de

spirit acuze subiective Impreuna cu: amaneza semne psihologice
Primele semne pot fi mascate pana la o scadedere semnificativa a performantei!!!
Medicatia de efort:
COMPLEXE VITAMINICE MINERALE COMPUI GLUCIDICI AMINOACIZI I CONCENTRATE
PROTEICE DIVERSE
DOPINGUL ESTE:
prezena unei substane interzise sau a metaboliilor acesteia, ori a markerilor ei n
proba biologic a sportivului; utilizarea sau tentativa de a utiliza o substan sau o
metod interzis; refuzul sau neprezentarea nejustificat pentru prelevarea de
probe dup primirea invitaiei la controlul doping, n conformitate cu reglementrile
anti doping, sau evitarea n orice mod a prelevrii probelor
Exista liste cu substante interzise(permanent 5 grupe ; in competitii 4 grupe)
Reactii adverse doping pot tine inca 10-20 ani; Lista cu substante dopante se
actualizeaza cel putin o data pe an.
Definitie forma sportiva:
STARE BIOLOGICA SPECIALA caracterizata prin:
nivel ridicat al standardului sano-genetic
capacitate de efort optima

stare functionala adecvata

economie metabolica si de efort
stabilitate ponderala la nivel optim
compozitie corporala adecvata
capacitate de refacere naturala ridicata
rezultate sportive de valoare
nivel comportamental adecvat
CARACTERISTICI - FORMA SPORTIVA
Suportul biologic pe care se realizeaza forma sportiva: grad inalt de antrenament (ciclu de
pregtire de minimum 3-4 luni)
use poate obtine in 3-4 saptamani de antrenament
uDurata: 4-6 sapt. (excep. 8)- caracter individual
u2-max 3 varfuri de forma sportiva pe an
uPierderea ei se face voluntar sau accidental

Starea de start:
u
uStabilitatea formei sportive depinde de modul n care este dirijat antrenamentul pe parcursul
ntregii perioade pregtitoare!
uLa sportivii de nalt performan este mai stabil, iar perioada de meninere a ei la un nivel
superior este mai ndelungat!

u
Stare special, caracterizat printr-un complex de manifestri comportamentale i
vegetative, care:
u se instaleaz pe msur ce se apropie o competiie importanta
uinflueneaz direct randamentul sportiv.
Reprezint reacia organismului la stresul indus de competiie!
1.Gata de concurs comportament adecvat, reactii normale, obtin rezultate conform pregatirii
2.Febra de start comport.disproportionat, agresiv, daunator echipei.

3. Apatia de start sportivii devin apatici anxiosi, depresivi

Mai greu de stapanit decat febra de start

De urmarit bioritmul emotional in starile negative.

Necesara buna colaborare Antrenor-Medic-Sportiv