Sunteți pe pagina 1din 49

Neuro-muscular

Structura fibrei musculare:


- Membrana celulara:
receptori de suprafaa implicai in controlul hormonal al activitii celulare (adrenalina,
insulina),
Formeaza jonciunea neuromusculara
Asigura depolarizarea celulara si in transmiterea excitaiei de la nivelul tubilor T spre reticulul
sarcoplasmic.
- Citosolul: proteine contractile.
Fibra musculara este organizata in uniti structurale numite sarcomere.
Sarcomerul - unitatea repetitiva a fibrei musculare - intre doua benzi Z. Lungimea fibrei = nr
de sarcomere unite in serie in fibra musculare.
ofer un mediu de difuzie pentru oxigen, ATP, glicogen, picturi de grsime, fosfocreatina,
numeroase proteine enzimatice si noi formate.
- Mitocondriile:
organite celulare care cuprind un echipament enzimatic capabil in oxidarea completa a
grsimilor si glucozei cu generarea de ATP, singura sursa de energie care poate fi utilizata
direct in contracia musculara. Cldura emisa de activitatea musculara are rol central in
meninerea temperaturi corporale. Excesul de cldura este emis prin piele ca energie
radianta.
- Reticulul sarcoplasmic si alte organite.
Sarcoplasmic
Reticulum (SR)

Reticulul sarcoplasmic reprezint principala sursa de Ca cu rol in cuplarea excitaie cu


contracia.
in apropierea liniei Z dilataii saciforme denumite cisterne se asociaz cu o invaginare a
membranei celulare numita tub T formnd o structura denumita triada.
In interior se afla o proteina numita calsequestrina cu rolul de a fixa calciu si a scadea
concentratia Ca liber. concentraia Ca liber in reticul este net superioara concentraiei
plasmatice (aproximativ 105)
Calreticulina ubicuitara in RS cu rol in fixarea Ca --50 situsuri de legare

Relatia Ca liber ~ Ca legat in RS


Arhitectura de baza a muchiului scheletic
Componentele muschiului scheletic Fibrele musculare -forma alungita cilindrica.
Lungimea fibrei musculare poate varia
extrem de mult de la fibre scurte de civa
microni la fibre lungi de pana la 30 cm cum
se ntlnesc in muchiul sartorius.
Fibra musculara este nvelit de un strat
subire de esut conjunctiv numit
endomisium.
Mai multe fibre, de ordinul a o mie de fibre-
fascicul muscular sunt nvelite in esut
conjunctiv denumit pemisium .
Mai multe fascicule musculare se unesc si
formeaz la fiecare din capt un tendon.
ntreg grupul de fibre musculare se numete
muchi si este invelit de epimisium.

Rolul esutului conjunctiv :


menine unitatea fibrelor musculare
permite transferul forei realizate spre
sistemul osos cu care muchiul formeaz o
unitate funcionala
asigura aportul nutritiv necesar viabilitii si
funciei fibrelor musculare.
- Fibra musculara conine structuri proteice
Arhitectura fibrei cilindrice organizate paralel in lungimea celulei
=miofibrile.
musculare- Miofibrilele conin filamente subiri si groase care
se ntreptrund numite miofilamente (actina si
sarcomerul miozina) - care ocupa aproximativ 85% din volumul
celular
ME in lumina polarizata se observa mai multe tipuri
de benzi si linii ntunecate si luminoase care
alterneaz.:
Benzile ntunecate benzi A (anizotropic) - prezinta o banda
mediana luminoasa numita banda H si conine filamente
groase cu o lungime de 1,6 micron
Banda I este o banda luminoasa -in mijloc o linie ntunecat
denumita linia Z sau disc Z. coninefilamentesubiri cu
lungimea de 1 micron si o grosime de 5-8 nm.
Intre doua benzi Z se afla unitatea de baza a fibrei
musculare - sarcomer.
O singura miofibrila conine aproximativ 4500 de
miofilamente musculare iar o singura fibra
musculare poate conine intre 5 si 10000 de
miofibrile
In timpul contraciei se produce o scurtare a tuturor
sarcomerelor care compun fibra musculara prin
apropierea discurilor Z-banda A rmne constanta si
banda I se scurteaz.
Structura actinei si miozinei
asociere de proteine dintre care cea mai
important este miozina II.
Miozina este o molecul proteic mare, cu
Filamentele groase o lungime de 1,5 microni i un diametru de
15 nm, cu o form spaial asemntoare
unei crose cu dou capete: 2 lanuri grele,
2 lanuriuoare si 2 lanuri reglatoare.
Lanurile grele prezinta 3 poriuni: tija,
balamaua si captul (formeaz partea
globulara a miozinei) cu rol in formarea
punilor dintre filamentele subiri si
filamentele groase. Captul lanului greu
are afinitate pentru actina si activitate ATP-
azica.
Fiecare lan uor se asociaz captului
lanului greu formnd o pereche cu rol in
stabilizare parii globulare a miozinei.
Lanul reglator are rol in reglarea activitii
ATP -azice a miozinei.
Scheletul filamentelor subiri este dat de actina
Filamentele subiri
filamentoasa F. -polimerizarea a 13 molecule de actina
globulara G si are o lungime o lungime de 70 nm.
-Tropomiozina (Tm) este o molecul fibrilara, alfa
helicoidala , cu o lungime de 41 nm - 7 molecule de
actin G, fiind aezate in anurile situate de o parte si
alta a spiralei duble de actina F.
-Troponina (Tn) este o protein globular dispus ntre
moleculele de tropomiozin, fiind alctuit din 3
subuniti (trimer):
troponina T (TnT), se cupleaz la tropomiozin,
troponina C (TnnC2) cupleaz Calciu, prin 4 sinusuri
doua situsuri cu afinitate mare si doua cu afinitate mica
NB fb cardiaca 3 situsuri unul singur cu afinitate scazuta
troponina I (TnI)care se leag de actina si inhiba
interaciunea Actin- Miozin.
- Tropomodulina (Tm) se inser la capetele filamentelor
de Actin. Au rol in blocarea polimerizrii care permite
meninereaconstant a lungimii actinei.
-Nebulina este o alta proteina a muchiului care
pornete de la discurile Z de-a lungul filamentelor
subiri
Transmiterea neuro- Jonciune neuromusculara
numita placa motorie implica:
musculara
butonul terminal al terminaiei
nervoase al alfa motori situai in
coarnele anterioare ale mduvei
spinri si in nucleii motori de
origine care conine veziculele
cu mediator (acetilcolina-Ach) s
sarcolema fibrei musculare care
formeaz falduri jonctionale cu
receptori pentru Ach.
In jurul jonciunii cu rol de izolare se
afla o celula Schwann.
Etapele transmiterii excitatiei la niv jonct.
neuromusculare
Transmiterea neuro- Potenialul de aciune condus de-a lungul axonului
musculara canale rapide de Na voltaj dependente. In
apropierea butonului terminaiei nervoase
depolarizarea canale de Ca voltaj dependente
menine propagarea PA precum si contracia
citoscheletului cu mobilizarea veziculelor de Ach si
docarea acestora la suprafaa celulei.
Exocitoza veziculelor creterea concentraiei in
fata sinaptica Ach
Ach se leag de recep. faldurile membranei --
receptori nicotinici cuplai direct cu canale de Na --
receptori ionotropici care prin legarea Ach permit
ptrunderea Na in celula si generarea unui
potenial local de membrana. atinge potenialul
prag genereaz un potenial de aciune la
suprafaa sarcoplasmei prin activarea canalelor Na
voltaj dependente.
Mediatorul -rapid inactivat in colina si acetil de
ctre acetil-colinesteraza. Colina este recuperata
prin receptori de suprafaa a membranei
butonului terminal.
Veziculele sinaptice
Concentraia acetilcolinei n
veziculele sinaptice mature ajunge
la 150 mM i o singura vezicul
conine ntre 6.000 i 10.000 de
molecule de acetilcolin.
Veziculele sinaptice
n vecintatea membranei i din
care veziculele sunt gata pentru a fi
eliberate
cele mai multe dintre vezicule
sinaptice sunt in zon de depozit.
In peretele vezicular:
sinaptobrevine.
sinaptotagmine,
proteine cu rol reglator care leag
Ca2+,
sinaptofizin,
sinapsin i
Rab3
Membrana terminala
sinaptica
n membrana butonului
terminal n zona activ se afl
dou proteine importante cu
rol n exocitoza veziculelor
sinaptice care fac parte din
clasa SNAREs:
sintaxin asociat o protein cu
rol de a bloca fuziunea
nedorit a veziculelor numita
n-Sec-
sinaptozomului asociat
proteinei cu greutate
molecular de 25kDa (SNAP-
25 synaptosome associated
protein of 25kDa).
Triada sinaptobrevinei,
sintaxinei i SNAP-25
Concentraia Ca2+ intracelular crete de 100 de ori
creterea ritmului de fuziune de 10.000 de ori a veziculelor
sinaptice cu membrana terminaiei nervoase.
n aproximativ 200 s se elibereaza un numr de 200-300
Sinapsa neuro- de vezicule
unui singur impuls nervos, din 300 de vezicule se
musculara elibereaz 1.500.000 de moleculele de acetilcolin
n mai puin de 1 ms i se leag de receptorii nicotinici din
placa terminal. Curentul prin fiecare canal este minuscul,
de civa micoamperi (aproximativ 104ioni/msec)
n ansamblu prin numrul mare de canale (aproximativ
500.000) --potenialul local de plac cu durat de 1-10 ms
s depeasc valoarea prag (-30mV)
PA se raspandeste pe intreaga suprafata ca apoi patrunde
in tubi T.
Tubii T prezinta numeroase canale Ca tip L voltaj
Cuplarea excitaiei cu dependente (canale DHP dependente) care se deschid si
contracia permit ptrunderea calciului in celula conform gradientului
de concentraie Cantitatea de Ca mica si incapabila sa
declaneze contracia fibrei musculare.
activarea acestor canale de Ca DHP dependenteste obligatorie
e in declanarea contraciei.
Activarea canalelor de Ca tip L voltaj dependente (DHP
dependente) antreneaz doua mecanisme care se
adiioneaz:
Activarea canalelor de Ca DHPdependente activeaz canalele
ryo dependente: fluxul de Ca prin canal DHPdependent det
modificri conformaionale in subunitile in cadrul triadei
cisterna-tubT-cisterna activare canale de Ca din RS
(canalele ryo dependente).
- ptrunderea Ca in celula prin canalele de Ca DHP
dependente determina activarea canalelor de Ca din RS. Prin
ptrunderea unei cantiti din ce in ce mai mare un numr in
cretere exponeniala de canale de Ca din RS vor fi activate.
Acest fenomen este cunoscut de activare se numete si
"Calciu cheam Calciu".

NB fibra musculara scheletica cardiaca in cantitatea de Ca care


ptrunde prin tubi T.
in fibra musculara scheletica ntreaga cantitate de Ca din
timpul contraciei in citosol este asigurata din RS
in fibra musculara cardiaca o parte importanta este furnizata
prin canalele tubului T pentru atingerea unei contracii
eficiente.
Cuplarea excitaiei cu
contracia

concentraia Ca de la 10-7 molar


la 2*10-5M.
troponinei C. Troponina prezinta
mai multe situsuri, unele de mare
afinitate si altele cu afinitate
sczut. Doua situsuri cu afinitate
crescuta sunt ocupate permanent in
condiii fiziologice de Ca si Mg. Alte
doua situsuri de joasa afinitate vor
lega Ca in funcie de nivelul
concentraiei intracitoplasmatice.
modificari conformationale
troponina
tropomiozina
cuplare actino-miozinica
Blocat Cuplarea actinei cu miozina

19
Prin eliberarea situsurilor active ale actinei cuplarea
actino-miozinica este permisa si este urmata de
inantarea miozinei printre filamentele de actina cu
Mecanismul intim al scurtarea sarcomerului prin evenimente care se
contraciei musculare. repeta si care cuprind mai multe etape:
- etapa 1 - ATP se leag de captul globular al
filamentului de miozina cu scderea afinitii pentru
actina
2 -etapa 2- lanul uor enzimatic al capului miozinei
permite scindarea ATP in ADP si Pi. Ca rezultat al
desfacerii legturii macroergice se elibereaz
1 energia necesara flectarii capului miozinei de la un
unghi de 45 gr la un unghi de 90 grade si naintarea
printre filamentele de actina cu 11 nm.
-etapa 3 - o data desfcut ATP-ul in ADP si Pi
afinitatea miozinei se modifica in sensul formarii
unei noi puni actino-miozinice
3
-etapa 4 -captul miozinei cuplat in noua poziie pe
actina elibereaz Pi si miozina sufer o noua
modificare conformaionala cu angularea capului la
5 45 gr fata de tija si tractionarea filamentului de
4 actina cu 11 nm in direcia benzilor H (coada
miozinei) si scrutarea sarcomerului.
-etapa 5 -eliberarea ADP de la nivelul capului
miozinei cu meninerea conformaiei miozinei si
afinitii acesteia la situsul actinei.
Z line Z line
H Band
Sarcomere Relaxed
Sarcomere Completely Contracted
Excitation-Contraction Coupling
Excitation-Contraction Coupling
INCETAREA CONTRACTIEI
Contracia nceteaz prin rentoarcerea Ca in reticulului sarcoplasmic prin
intermediul pompei de Ca -SERCA (Sarco/Endoplasmatic Reticulum
Calcium ATPaza).
Pompa SERCA se gsete in membrana reticulului sarcoplasmic cu rol in
pomparea Ca mpotriva gradientului de concentraie.
Activitatea pompei este controlata de fosfolamban
In fb musculare scheletice lente
In fb musculara cardiaca si neteda

Absenta in fb musculare scheletica rapida si intermediara


Activitatea pompei de Ca este inhibata de proteina reglatorie fosfolamban
Fosfolambanul este fosforilat de PKA (calea AMPc) scade capacitatea de a
inhiba Pompa de Ca
Stimularea beta adrenergica este urmata de fosforilarea fosfolambanului
scaderea inhibitiei pompelor de Ca creste frecventa cardiaca
Relatia lungime sarcomer-tensiune
musculara
70%--100%--150%
Muchiul scheletic in condiii de repaus
consuma 13 Kcal/Kg/zi. In timpul efortului
muscular necesar energetic creste de
Metabolismul fibrei aproximativ 10 ori. Modul de furnizarea energie
musculare necesare contraciei difereniaz fibrele
musculare striate.
Moneda energetica folosita de fibra musculara ca
de altfel pentru orice celula este ATP.
Alte forme de stocare:
Creatinfosfatul
Cea mai importanta forma de stocare -- glicogen.
fosforilare glucoza-6-P glicoliza anaeroba 3
moli de ATP si 2 moli de ac piruvic (ac lactic) .
In fibrele cu contraciei prelungita energia este
generata in mitocondrii prin decarboxilarea
acidului piruvic in acetil CoA si arderea in ciclul
Krebs cantiti mari de ATP.

NB la fosforilarea glicogenului nu se consuma ATP


pentru formarea moleculelor de glucoza 6-P

Creatina + ATP Creatinfosfat + ADP


creatinfosfat+ ADP Creatina + ATP
Glicoliza anaeroba
Fosforilarea oxidativa
Metabolismul fb
musculare
ATP
Fibre glicolitice
Fibre oxidative
De altfel modul in care fibra musculara i
procura energia, viteza cu care se
contracta,depozitele de glicogen difereniaz
fiblrele musculare in:
Tipuri de fibre musculare - fibre musculare glicolitice albe tip IIb
(metabolism rapid glicolitic, densitate sczut de
capilare, cu rezistenta sczut la efort, cu viteza
mare de contraciei, cu depozite mari de
glicogen, cu diametru mare, coninut sczut de
mioglobina)
- fibre musculare oxidativ-glicolitice roii IIa.
Sunt numite si fibre intermediare cu viteza de
contraciei mare asemntoare cu cea a fibrelor
glicolitice dar cu rezisten intermediara la
oboseala musculara si un metabolism care
combina glicoliza anaeroba cu arderea oxidativa
in ciclul Krebs.
-fibre musculare oxidative roii I. (metabolism
oxidativ, densitate crescuta de capilare, cu
rezistenta mare la efort, cu viteza mica de
contraciei, cu depozite mici de glicogen, cu
diametru mic, coninut crescut de mioglobina)
PRINCIPALELE caracteristicile fibrelor
musculare:
Tip fibra musculara Oxidativ lenta(I) Intermediara (IIa) Glicolitica rapida (IIB)

Activitatea ATP azica a miozinei MICA MARE MARE

Viteza de contraciei LENTA RAPIDA RAPIDA

Rezistenta la oboseala MARE INTERMEDIARA SCAZUTA

Capacitatea oxidativa MARE MARE MARE

Coninutul in enzime anaerobice MIC INTERMEDIAR MARE

Mitocondrii MULTE MULTE PUTINE

capilare MULTE MULTE PUTINE

Culoarea fibrelor ROSIE ROSIE ALBA

Coninutul in glicogen MIC INTERMEDIAR MARE

Coninutul in mioglobina MARE MARE SCAZUT

Diametrul fibrei musculare MIC INTERMEDIAR MARE


Tipuri de contraciei
musculara Secusa este un rspuns care
urmeaz stimulri unice a fibrei
musculare:
- faza de latenta aproximativ 5 ms
de la iniierea procesului pana la
nceputul contraciei si este data
de timpul necesar propagri
potenialului de aciune si de
timpul necesar mobilizrii Ca din
reticulul sarcoplasmic.
- faza de contraciei de aproximativ
15ms - concentraia Ca permite
cuplarea actinei cu miozina
scurtarea muchiului si generarea
forei musculare
- faza de relaxare mai lunga de 25
ms in care concentraia Ca din
celula scade lent prin pomparea
acestuia in RS urmata de scderea
punilor actino-miozinice.

.
Cresterea fortei musculare
Sumarizare
Sumarizare de frecventa
(fenomen trappe)
fusiune de frecventa
Sumarizare spatiala
(recrutare)
Fenomenul: Treppe

Aplicarea unui nou potenial


de aciune la scurt timp de
primul potenial de aciune va
prinde fibra musculara in
perioada de contraciei.
Prin ptrunderea unei
cantiti de Ca suplimentare
ca urmare a stimulului nou
peste cantitatea de Ca din
celula deja existenta va
elibera noi situsuri de legare
actinice
generarea unei forte de
contracie superioare
fenomen Treppe.

Figure 12.15
Contracia tetanica
Tipuri de contraciei Contracia tetanica incompleta.
musculara Creterea frecventei de stimulare
genereaz o contracie continua si
mai puternica dect secusa.
Frecventa stimulilor perioade de
contracie alternnd cu perioade de
relaxare incompletatensiunea in
muchi va fi inconstanta

Contracia tetanica completa --


fiziologica in care frecventa de
stimulare nu permite perioade de
relaxare pe durata contraciei
musculare cu obinerea unui platou
al tensiunii musculare dezvoltate.
Fora dezvoltata este maxima si net
superioara att secusei cat si
contraciei tetanice incomplete.
Contracia izotonica - scurtarea muchiului
cu meninerea unei tensiuni musculare
constante. Contracia izotonica este
Contractia tetanica implicata in majoritatea activitilor fizice
zilnice: mers, alergat, scris, deplasarea de
obiecte.
contracie concentrica: scurtarea muchiului
in timpul contraciei izotonice se numete
(ex ridicarea mini, ridicarea de pe scaun,
tragerea unui obiect).
contracia excentrica reprezint
alungireamuchiului in condiiile in care
tensiunea din muchi este sub rezistena
opusa sarcina. Scopul contraciei excentrice
este de a asigura o micare lenta si
controlata a ntinderii musculare.
Contracia izometrica reprezint contracia
in care muchiul nu-si modifica lungimea
dar tensiunea creste. In pofida creterii
tensiunii in muchi acesta nu poate depii
rezistenta opusa de sarcina si astfel
muchiul nu se poate scurta.
LUCRU MECANIC PUTEREA = W/t
(lucru
mecanic/timp)
Puterea = F x X/ t
=F x v
F=0 sau v=o P=0
V intermediarasi F
intermediara P
maxim
Unitatea motorie

Unitatea motorie Unitatea motorie reprezint toate fibrelor


musculare inervate de un singur neuron motor
alfa.
Muschii posturali Numrul total de fibre musculare scheletice este in
1:100 jurul a 250 milioane si numrul de neuroni alfa motori
Muschii degetelor aproximativ 420.000 cu o medie de 600 fibre
1:10
musculare pentru fiecare neuron.
Numrul de fibre motorii ntr-o unitate motorie
Muschii extraoculari variaz foarte mult de la 2000 fibre in muchii mari
1:1 posturali pana la 10 si chiar mai puine in muchii
extraoculari.

Unitatea motorie cuprinde un numr mai mare


sau mai mic de fibre in funcie de gradul de
control si de fora generata necesara pentru
fiecare grupa de muchi.

Pentru muchii mari, care genereaz o fora


nalta cum ar fi mm cvadriceps, solear,
gastronemieni unde nu este necesar control fin,
organizarea se face in unitii motorii mari. Cnd
este necesar un control fin unitile motorii
cuprind puine fibre. Controlul unui muchi se
face prin recrutarea unui numr variabil de
uniti motori
RECRUTAREA
Creierul combina doua mecanisme
de control in reglarea forei produsa Reglarea forei
de un muchi.
Unitile motorii nu sunt recrutate la
ntmplare. Primele uniti motorii
musculare
sunt cele care cuprind un numr mic
de fibre motorii astfel in prima etapa
avem un control fin al muchiului dar
cu o for mica dezvoltata ctrl de
neuroni alfa mici cu prag sczut de
activare. Daca fora pe care trebuie
sa o dezvolte muchiul trebuie sa fie
din ce in ce mai mare atunci sunt
angajai neuroni mai care
controleaz uniti motorii mari.
Cu creterea forei musculare
dezvoltata de muchi controlul scade.
O a doua metoda de control nervos
este numita codarea prin rata de
descrcare. Neuronii mici care
controleaz unitai musculare mici
opereaz la frecvente de descrcare
mici. Cnd fora musculara creste
rata de descrcare creste si vor fi
stimulai si neuroni mari care
controleaz uniti motori mari.
Oboseala musculara
In cazul unei efort brusc maximal pe un muchi odihnit in prealabil se angajeaz un numr maximal
de fibre lente si intermediare. Daca efortul maximal continu:
fibrele angajate se epuizeaz energetic intrnd ntr-o perioada de recuperare
Intra in actiune fibre rapide din uniti mari dar care nu permit o contracie prelungita care sa permite o
recuperare a fibrelor folosite iniial
fora generat scade fenomen denumit oboseala musculara.

Alte cauze ale apariiei oboselii musculare:


Principala cauza creterea cantitii de fosfat anionic :
Crestere activitii canalelor de Ca care sunt meninute mai mult timp deschise
blocarea pompelor de Ca (SERCA).
Creterea Ca in celula difuziunea in afara celulei. contracie prelungita o pierdere a Ca intracelular
duce la scderea fortei de contractie.
- difuzeaz in reticulul sarcoplasmic cu fixarea Ca formnd un complex Ca-Pi cu scderea suplimentara a Ca
liber in sarcoplasma.

fibre rapide -- glicoliza anaeroba cantitatea de acidul lactic oboseala musculara- lipsa
antrenamentului muscular
- durerea
- motivaia psihologica (lipsa motivaie face ca efortul muscular sa nceteze la apariia durerii)
- epuizarea transmiterii nervoase
-epuizarea mediatorului din fanta sinaptica.

NB Atunci cnd eforturile maximale se succed la intervale de timp scurte in prima etapa are loc o
recrutare mai eficienta a fibrelor motorii apoi apare hipertrofia musculara.
Fusurile neuromusculare
fibre centrale cu sac nuclear
una centrala non-contractila -
terminaia anulospirale a fibrelor
nervoase tip Ia
poriune periferica contractila -
terminaiisecundare prin fibre tip II
fibre periferice cu lan nuclear.-
terminaii senzitive prin fibre tip
II

inervaie senzitiva (fibre Ia, II)


gradul de ntindere al acestora
inervaie motorie (fibre motorii
gama) contracia poriunii
distale a fibrelor musculare
intrafusale cu sac si a fibrei
musculare fusale cu lant
Raspunsul fibrelor
musculare intrafusale
Alungirea fusurilor neuromusculare:
rspuns dinamic si unul static. Rspunsul dinamic, rapid -poriunea
centrala a fibrelor cu sac nuclear. - condus prin fibre Ia cu conducere mare
(70-120 m/s). El este prezent cat are loc modificarea de lungime a poriunii
centrale a fusuri si rata de descrcare este cu att mai mare cu cat creste
viteza de alungire a fibrei musculare.
Rspunsul static este direct
proporional cu lungimea
poriunii centrale a fibrei
musculare. Impulsul pornete
de la fibrele cu lan nuclear si
de la fibrele cu sac nuclear
poriunea distala pe calea
fibrelor nervoase tip II.
Alpha / Gamma Coactivation
REFLEXELE OSTEOTENDINOASE
Prin percuia uoara a tendonului unui muchi apare o alungire brusca,
neateptat a muchiului.
Alungirea muchiului alungirea fibrelor fusului neuromusculare pasiva
fr relaxarea activa a poriunii distale a febrelor intrafusale rspuns
dinamic al fusului neuromuscular impulsuri in fibrele nervoase tip Ia.
neuroni senzitivi unipolari din ganglionii rdcini posterioare a nervilor
spinali spre centrul nervos. Aici neuronii senzitivi unipolari fac sinapsa cu
mai muli motoneuroni alfa. Prin fibre motori alfa se produce contracia
muchiului homonim tendonului percutat.
Arcul reflex cuprinde doar doi neuroni: senzitiv si motor care fac sinapsa
in cornul anterior al mduvei spinrii, reflexul osteotendinos este un reflex
monosinaptic.
Durata reflexului osteotendinos este de aproximativ 1ms iar cea mai mare
ntrziere apare la nivelul sinapsei (0,5 0,9 ms).
O singura fibra senzitiva Ia (neuron unipolar senzitiv din ganglionul rdcinii dorsale a nervului
spinal) este conectata cu toi motoneuroni alfa homonimi. Aceasta divergenta a semnalului
duce la un rspuns contractil ferm.
La nivelul tendonului muscular se afla
Reflexul de TENDON organele tendinoase Golgi. Aceti receptori
sunt situai in serie cu muchiulinervat si
constituie componenta senzitiva a reflexului
de tendon. Organul tendinos Golgi este o
formaiune musculo-tendinoasa mai puin
frecventa, comparativ cu fusurile (raportul
este in medie de 1/3), bine reprezentata in
muchii cu contracie lenta,
conectat la un capt cu 10-15 fibre
musculare si la cellalt capt se pierde
printre structurile tendinoase.
Terminaiile nervoase se ramifica in organul
tendinos si apoi se spiraleaza in jurul
filamentelor de colagen. fibre mielinizate
Ib cu viteza de conducere de 80-120 m/s. -
Prelungirea axonala a neuronilor
pseudounipolari face sinapsa cu
interneuroni care pot modula starea
funcional a motoneuronii din coarnele
anterioare ale mduvei spinrii si transmit
ascendent informaii spre cortex si cerebel.
Prin contracia musculara apare o cretere a
tensiunii in tendonul muscular cu stimularea
organului tendinos Golgi.
Reflexul de TENDON Rspunsul dinamic apare la o cretere rapida
a tensiunii in muchisi in tendonul acestuia
la o valoare supramaximala cu o
descrcarebrusca si o inhibare puternica a
alfa motoneuronilor urmata de o relaxare a
muchiului suprasolicitat.
Reflexul static apare la creterea progresiva a
tensiunii in muchicnd organele tendinoase
cresc frecventa de descrcare a impulsurilor
ctremduv cu o inhibiie progresiva
amotoneuronilor alfa.
Importanta reflexului de ntindere este in
prevenirea rupturilor musculare sau
dezinserie tendonului precum si fractura
sau leziuni ale articulaiilor drept consecina
a suprasolicitrii din partea muchiului.
Reflexul de ntindere este implicat si in
distribuia uniforma a sarcinii fiecrui
fascicol al muchiului contractat prin
controlul tensiunii in tendon.
Fb lente Fb rapide Fb rapide Fb cardiaca
oxidative oxidative glicolitice
I IIa IIb
Lant de miozina MHC I MHC-IIa MHC-IIb MHC MHC
greu
Pompa de Ca SERCA 2a SERCA1 SERCA1 SERCA 2a

Fosfolamban + - - +

Calsechestrina Rapida rapida rapida Cardiaca


cardiaca
troponina TNNC1 TNNC2 TNCC2 TNNC1
3 situsuri 4 situsuri 4 situsuri 3 situsuri
Mecanismul de RYR 1 RYR 1 RYR 1 RYR 2
eliberare a Ca
Canale Ca tip L Canale Ca tip L Canale Ca tip L Canale Ca tip L Ca cheama Ca
cuplat cu rec ryo cuplat cu rec ryo cuplat cu rec ryo stim-AMPc-
SR- contact dir SR- contact dir SR-contact dir fosforilare ->Ca
?