Sunteți pe pagina 1din 19

FIZIOLOGIA EFORTULUI

TIPURI DE EFORT
EFORTUL ANAEROB este un efort care se desfasoara in lipsa oxigenului ( ex.100m )
Este de 2 feluri : - alactacid ( nu se acumuleaza acid lactic la nivelul tesutului muscular )
- lactacid
Dureaza ca timp : 1- 10 secunde
Frecventa cardiaca sau aliura ventriculara este intre 180 200 batai/ min
Consumul maxim de oxigen este reprezentat de VO2 max = 100 %
Schimburile energetice reprezentate de raportul procentual aerob/anaerob = 99/1 %
Proteinoliza fiind reprezentata de creatinina, uree . Acidul uric in urina este negativ.
Cauze majore de oboseala periferica musculara :
- neuromusculara
- neuropsihica
- metabolica
In cazul efortului de tip aerob-anaerob sunt urmatorii factori : - neuropsihici
- neuromuscular
- consum de ATP
EFORTUL LACTACID
Dureaza intre 10 -35 secunde.
Frecventa cardiaca : 220 batai/min
VO2 max = 100%
Raportul aerob/anaerob = 95/5%
Proteinoliza negativa
Cauzele oboselii :
- consum de CP ( creatin fosfat )
- cauze neuropsihice si neuromusculare

EFORTUL MIXT
Este un efort de anduranta.
Este un efort aerob anaerob.
Efort mixt - mediu ( dureaza 35 sec- 2min )
F.C. = 200 batai/ min
VO2 max = 100%
Raport aerob/anaerob = 80 / 20 %
Proteineloza: nu apare

Cauzele oboselii : - prezenta lactatului


- consum de C.P
- lung ( dureaza 2 min 10 min )
F.C = 200 batai / min

Cauzele oboselii :
- acumulare de lactat
1

VO2 max = 95%


- acumulare de amoniac (NH3)
Raportul anaerob/ aerob = 40 / 60%
Proteineloza + , EFORTUL AEROB
Se desfasoara 100 % in prezenta oxigenului
Este de 4 tipuri :
I.

Durata = 10 35 minute
Frecventa cardiaca : 200 batai / min
VO2 max = 90 %
Schimburile energetice = 30 / 70 %
Proteineloza +
Cauzele oboselii : - consum de glicogen

II. Durata = 35 90 min


Frecventa cardiaca = 175 batai / min
VO2 max = 80 %
Raport anaerob/aerob = 20/80 %
Proteineloza + +
Cauzele oboselii : - consum de glicogen
III. Durata = 90 360 min
Frecventa cardiaca = 150 batai/ min
VO2 max = 60 %
Raport anaerob/aerob = 5/95 %
Proteineloza + + +
Cauzele oboselii : - consum de glicogen
- acumulare de peroxizi lipidici
IV. Durata = peste 360 min
Frecventa cardiaca = 120 batai / min
VO2 max = 50 %
Raport anaerob/aerob = 1 / 99 %
Proteineloza + + + +
Cauzele oboselii : - consum de glicogen
- acumulare de peroxizi lipidici

PATOLOGIE SPECIFICA IN SPORT


Oboseala patologica la sportivi apare dupa un efort si este reprezentata de o stare de disconfort fiziologic
insotita de senzatii neplacute , scaderea randamentului fizic si psihic.
OBOSEALA PATOLOGICA
- Oboseala musculara periferica : este reprezentata de cauzele tipurilor de efort
- Oboseala musculara psihica :
Sunt 3 factori : 1. STRESUL
2. SCADEREA GLUCOZEI CIRCULANTE LA NIVEL SNC SUB 5 GR/MIN
3. CRESTEREA NIVELULUI UNOR AMINOACIZI IN SANGE :
- LEUCINA
- VALINA
2

- TRIPTOFAN
SUPRAINCORDAREA
Reprezinta forma acuta a oboselii patologice.
Se datoreaza unei neconcordante intre solicitarea pentru efort si raspunsul organismului.
Acest tip de oboseala se mai numeste clacaj cardiac , inima fortata.
Se datoreaza unei tulburari hemodinamice care apare la o schimbare brusca de pozitie.
Este o manifestare ce apare din ce in ce mai rar.
Apare in urmatoarele situatii : - la cei neantrenati
- la cei aflati in covalescenta dupa boala
- in cazuri de dopaj
- abordare brusca a antrenamentului
Simptomele sunt polimorfe ( de mai multe feluri ) care pot duce la pierderea cunostintei.
Daca sportivul depaseste aceasta etapa, el ramane in supraveghere pentru tratament medical si
examen medico-sportiv , fiind un caz problema.
SUPRAANTRENAMENTUL
Reprezinta forma cronica sau clinica a oboselii patologice.
Se mai numeste si nevroza de suprasolicitare.
Afecteaza intreg organismul.
Se disting 3 grupe de sportivi care ajung la supraantrenament :
- cei care au obtinut forma sportiva datorita unor greseli metodice in pregatire
- cei la care efortul nu justifica instalarea bolii
- labilitatea ( slabiciunea ) sistemului nervos
Manifestari :
Tiroidiana ( hiperfunctie )
Suprarenala ( hipofunctie )
Simptome:
o Tulburari de comportament
o Tulburari in sfera somatica
o Tulburari de apetit
o Tulburari de somn
o Astenie
o Cefalee
o Tulburari de reactivitate
o Scaderea hemoglobinei
o Elemente patologice in urina ( proteine )
o Scaderea cu 3 % din greutatea corporala

Tratamentul este complex si parcurge mai multe etape :


Scoaterea din mediu si trimiterea intr-o statiune de crutare ( cura la altitudine de 600-800 m )
unde ramane 3-4 saptamani si urmeaza tratament igieno-dietetic , alcalinizant, usor anabolizant,
hidro-zaharat, bogat in cruditati si lactate, vitamine si minerale.
Tratamentul medicamentos consta in :
- scaderea corticala ( cu sedative usoare , usoare somnifere diazepan )
- administare de multivitamine si multiminerale
- odihna activa ( repaus neuronilor stresati )
Un prim bilant medico sportiv se face la 4-6 saptamani. Daca bilantul este pozitiv, se reia
progresiv efortul nespecific timp de 4 sapt. Dupa care urmeaza un nou bilant medico-sportiv.
Daca grupa in ca
lucrat este de acord se va relua efortul specific , asistat si urmarit timp
3

de 4-6 sapt. urmand un alt nou bilant medico-sportiv de expertiza , care poate confirma
recuperarea cazului si reinsertia sportivului in antrenamente dar sub supraveghere timp de 1 an ,
atat de catre antrenor cat si de medic.
Punctul mort sau faza critica , nu reprezinta o boala propriu-zisa, ci este o stare de disconfort
fiziologic, de epuizare, care poate merge pana la abandon.
Se intalneste numai in sporturile ciclice mai ales la cele care dureaza zeci de minute, ore.
La un moment dat sportivul :
- are o scadere a randamentului,
- incepe sa respire cu dificultate ( rapid si superficial la volum de aprox. 60 respiratii/ min ) ,
- are sete de aer ( sufocare ),
- tahicardie 200 batai/min ,
- puls puperficial,
- tensine arteriala sistolica creste la valori de 200 batai /min
Faciesul (fata ) este congestionat, mainile si picioarele sunt cianotice si picioarele de plumb
Daca sportivul printr-un effort de vointa , invinge aceste dificultati, urmeaza o senzatie de
usurare a respiratiei, reapare dorinta de concurs, de victorie , membrele inferioare devin usoare,
si anxietatea este inlocuita cu o stare de bine.
La originea acestei tulburari specifice , sta o dereglare ce apare intre cele 2 procese corticale
de baza : excitatia si inhibiti

ANTRENAMENTUL LA ALTITUDINE MEDIE


Durata : 21 30 zile
Altitudinea medie = 1800 2400 m
Punctul cel mai important PIATRA ARSA
Caracteristicile climatului la altitudine medie :
- scaderea presiunii atmosferice hipobarism 596 mm col. de mercur la 2000m
- hipoxie : scaderea presiunii partiale a oxigenului, cu valoare de 125 mm col. de mercur la 2000m
- temperatura aerului scade cu 0,5 C , iarna urcand pe verticala 100m, iar vara scade 0,7 C
- scaderea umiditatii aerului uscaciunea mucoasei din primele zile
- cresterea radiatiilor ionizante a ultravioletelor
- cresterea aeroionizarii negative
- cresterea ozoionizarii
- climat excitant cresterea capacitatii de effort a andurantei
Modificari la nivelul organic:
Expunerea la hipoxie dureaza 21-28 zile.
Intre ziua a 10-a si a 14-a are loc criza de adaptare.
Dupa aceasta urmeaza modificari cardio-vasculare si anume :
- cresterea numarului de eritrocite
- cresterea hemoglobinei
- tahicardie de repaus efort cu revenire intarziata
- creste debitul cardiac
- cresterea contractilitatii miocardice
- scaderea rezistentei periferice
- reactie de tip adrenergic cu cresterea eliminarii de catecolamine
- modificari respiratorii
- tahipnee de repaus si efort
- cresterea ventilatiei pulmonare
- scaderea consumului maxum de oxigen cu 30 %
- scaderea saturatiei in oxigen a sangelui arterial
4

Modificari enzimatice :
scad aldolazele si glutationul seric iar creatin fosfochinaza creste
Modificari endocrine
Dupa 21 de zile : - creste eliminarea de 17 cetosteroizi si hidroxicorticozi
- creste eliminarea de hormoni tiroidieni
Toate aceste modificari revin la valori normale in 10-14 zile dupa intoarcerea la ses de la altitudine
cand se instaleaza si o crestere a capacitatii de effort cu aproximativ 15%
- Antrenamentul la altitudine este benefic pentru pregatire cat si pentru competitii .
- Eforturile scurte explozive sunt influentate benefic in timpul sederii la altitudine medie.
- Se imbunatateste viteza si forta.
- Anduranta scade la altitudine medie dar creste in revenirea la ses.
- Programul optimal de antrenement la altitudine medie include 21-28 zile de pregatire din care
14 zile precompetitional si 21 de zile inaintea obiectivului sportiv de varf , cu concurs la 14 zile
dupa intoarcerea la ses.

Ca metodica de pregatire cea mai eficienta metoda s-a observat ca este de a continua programul
de la ses imediat, a doua zi dupa sosirea de la altitudine , punand insa un mare acccent pe refacere.
Revenirea la ses se face printr-o perioada de 5-7 zile in care capacitatea de effort scade ,
reprezentata de asanumitele tulburari de reclimatizare. Dupa care urmeaza perioada de supracompensare creste
capacitatii de effort si pentru sporturile de anduranta.

ADAPTAREA LA VARIATIILE DE FUS ORAR


Orologiul biologic al individului nu corespunde intotdeauna cu orologiul normal ( standrd ).
Timpul de plecare su cu timpul de sosire aduc mari modificari de functionalitate a organismului.
Acest asincronism de cicluri zi-noapte poate dura mai multe zile si are un pronuntat caracter
individual .
Modificari in sfera neuro-psihica si metabolica:
- disconfort fiziologic caracterizat prin astenie
- tulburari de somn
- inapetenta
- cefalee
S-a observat o adaptare mai greoaie in cazul zborurilor spre EST fata de cele spre VEST ,
in timp ce revenirea la locul de bastina se face invers.
In cazul deplasarilor care depasesc 6 fusuri orare , sportivii nu dau randamentul asteptat.
Deplasarea se va face cu atatea zile inaintea competitiei cu cate fusuri orare ne deplasam ,
adica 7 zile cu o diferenta de 7 fusuri orare la care se adauga intre 3 si 5 zile pentru acomodarea
cu locul de cazare, alimentatia, noul stadion.
Deplasarea cu avionul va fi programata astfel incat sportivii sa ajunga seara . Ei nu vor fi lasati
sa doarma in avion , pentru a nu avea nevoie de ajutor medicamentos. A doua zi se va continua
programul de acasa.
In primele 2,3 zile somnul de dupa amiaza v-a fi eleiminat si in cursul dupa meselor se vor face
activitati ( vizionarea unui film, etc).
Daca se asigura somnul de noapte in primele 3 zile , atunci se va reintroduce si somnul de
dupa-amiaza care va cuprinde 1-2 ore.
!!!! Atentie deosebita pentru refacere si programul liber de dupa-amiaza.

ADAPTAREA LA TEMPERATURI RIDICATE SI TEMPERATURI JOASE


6

Adaptarea organismului se face mai cu usurinta la temperaturi joase decat la temperaturi ridicate .
Cresterea temperaturii interne in efort nu se datoreaza insuficientei mecanismelor de termoliza.
Posibilitatea dea efectua un efort maxim scurt se face mai bine la o temperatura interna ridicata.
Cu cat efortul sportiv este mai intens cu atat se cheltuieste mai multa energie pentru a mentine
functiile organismului la un nou nivel de activitate. Cand acelasi efort are loc intr-un mediu cald , este
nevoie de un efort fiziologic crescut pentru a mentine temperatura corpului cat mai aproape de
nivelul normal.
Expunerea la rece ( sporturi de iarna ) constituie un proces in care organismul are mecanisme
mai multe si mai eficiente de a face fata temperaturii scazute.
Echilibrul hidrosalin este un punct foarte important la eforturile care se desfasoara la temperaturi ridicate.
La temperaturile ridicate se pot pierde 2-3 litri de sudoare /ora.
Pierderea de apa poate duce la - deshidratare
- scaderea volumului sanguin circulant
- cresterea vascozitatii sangelui , lucru care scade capacitatea de performanta ducand
epuizare prin hipertenie.
De aceea reechilibrarea hidroelectrolitica cu sodiu , potasiu, natriu , calciu , magneziu in timpul
eforturilor care sunt la temperaturi ridicate sunt obligatorii .
Expunerea la cald combinata cu umiditate relativ mare , solicita sistemul circulator la maxim.
In efort se produce o crestere a frecventei cardiace.

ALIMENTATIA SI MEDICATIE IN SPORT


Alimentatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa acoprere cheltuielile energetice minime ( metabolism bazal )
sa acopere necesarul energetic pentru activitati suplimentare ( activitati intelectuale fizice )
sa acopere necesarul energetic impus de consumul energetic dat de competitii si antrenamente.
Sa acopere necesarul energetic refacerii dupa effort
Sa acopere alte cheltuieli energetice ( conditii de mediu, boal, stres )
Exista 3 tipurii de ratii:
7

Ratia alimentara 1. De susutinere


2. De refacere
3. De concurs
Ratia alimentara de sustinere
Trebuie sa se ia in calcul cantitatea si calitatea efortului desfasurat inntimpul antrenamentului
( durata , intensitate, complexitate ) si consumul energetic prezumtiv.
Se tine cont si de factorii de mediu ( temeperatura, altitudine, umiditate )
Se mai poate socoti : inmultit 60-70 kilokalorii cu greutatea corporala in functie de sport , sex si
factori de mediu.
Principalele grupe : glucide, lipide, proteine
Prin arderea unui gram de glucide si proteine 4,1 kilokalorii
1 gram lipide 9 kilokalorii
Principalele grupe de alimente :
carne , produse din carne, peste, lapte, produse lactate, oua, dulciuri, legume, fructe.
Ratia sportivului : Proteine 15-20%
Glucide 55-65% la care se adauga minimum 2 litri de lichid/ 24h
Lipide 20-25%
Din proteine, 75% vor fi de origine animala, deoarece ele aduc aportul de aminoacizi esentiali care nu pot fi
luati decat prin alimentatie.
Dintre glucide, 75% for fi mono sau dizaharide : glucoza, fructoza
Din lipide, 60-70% vor fi bogate in acizi grasi nesaturati, ce se obtin de la grasimile vegetale
( ulei de masline ).
Alimentatia bogata in radicali acizi contine proteine.
Radicalii alcalini sunt obtinuti din prelucrarea lactatelor si a fructelor si legumelor.
Ratia alimentara de sustinere trebuie sa acopere cheltuielile energetice induse de efort si in acelasi timp sa sustina
pe plan energetic efortul din timpul antrenamentului .
Din practica de ani s-au constituit 2 ratii alimentare de sustinere :
1. Ratia scandinava sau foamea de glucide care se aplica in sporturile de anduranta lunga.
Se ia in calcul ultima saptamana inaintea competitiei . In primele 3 zile ale acestei saptamani se fac antrenamente
dure, consumatoare de glicogen muscular, dar ratia alimentara nu acopera consumul energetic doar din 5060% din glucidele consumate pe 24 h.
In urmatoarele 3 zile antrenamentele se indulcesc ratia de glucide este acoperita in proportie de 65% si astfel
creste glicogenul la nivel muscular de aproximativ 2,2 ori.
2. Ratia hiperproteica care are efecte ergotrope.
Se aplica cu 8 saptamani inaintea competitiei la sportivii de forta si anduranta , si se obtin ca efecte benefice
cresterea masei active cu 2-3 kg de tesut adipos, fara ca testele hepatorenale sa fie modificate.
Se lucreaza in forta si anduranta aproximativ 4-6 ore zilnic.
Ratia alimentara de refacere
Este administrata dupa efort .
Ea trebuie sa aiba cateva principii: - sa fie bogata in lipide si glucide
- sa fie bogata in radicali alcalini pentru a combate acidoza
metabolica indusa
de efort normo sau usor hipoproteica cu proteine de calitate cu valoarea biologic mare si hipolipidica
( grasime putina )
Ratia alimentara de concurs
Se administreaza in dimineata concursului. Se mai numeste si ratia psihologica
Micul dejun trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- Mancarea placuta la vedere
- Cu fata de masa
- Sa paraseasca rapid stomacul
- Sa evite starea de foame, dispepsie
( acidoza )
- Sa fie bogata in cruditati, sucuri
naturale, indulcite cu miere sau glucoaza
8

Un mic dejun ptr atleti se poate compune din :


- cereale , lapte , miere
- cremvusti
- sunca sau muschi file
- suc de portocale
- branzeturi
Pentru pranz se recomanda : - supa
- gratar, piept de pui sau vita
- garnitura de legume
- piure
- apa plata sau suc indulcit
Ratia de asteptare se efectueaza in pauzele dintre probe
Se bea 100 mll suc de fructe din ora in ora, iar in sezonul rece se bea ceai cu lamaie
In competitii pe distante lungi ( ciclism, maraton )in zezonul cald, sportivii se alimenteaza pe traseu cu suc
indulcit iar in sezonul rece sandwiciuri cu sunca speciala . In lichide se adauga vitamine, minerale.

MEDICATIA LA SPORTIVI
Medicatia este de 2 feluri :
I MEDICATIE ERGOTROPA SAU SUSTINATOARE DE EFORT.
Contine o serie de compusi naturali sau de sinteza, cu efecte fiziologice care introduse in organismul
sportivului, elibereaza energie.
Clasele :
Vitaminele : complexe multivitaminice ; Polivitaminizantul S ; Supradyn ; Vitamax ; Nouavita ;
Eurovita ; Centrum
Minerale : complexe mineralizante ;
Fosforul intervine in contractia musculara ;
Calciu si Magneziu intervin in excitabilitate ;
Fierul intra in compozitia hemoglobinei
- Polivitaminizantul S contine 9 multivitamine in aceeasi contractie ca in 200-250 mill lichid
sudoral
- Magne B6 ; Mineral+6 ; Isostar ;
Compusi glucidici : Glucoza sub forma de pulbere si tablete
Fructoza ; mierea ;
Comprimate energizante ce contin : glucoza , vit B1 , B6 , C , ATP si cofeina
Se recomanda sugerea unei tablete din ora in ora de dimineata pana la
concursuri, inclusiv si in pauze
Aminoacizi si concentrate proteice :- Acidul glutamic se administreaza ptr sustinerea efortului
de scurta durata
- Acidul aspartic intervine in sinteza compusilor fosfat
macroenergici si a acizilor nucleici. Au efect anabolizant.
- Lisina favorizeaza sinteza proteinelor musculare
- L-carnitina favorizeaza oxidarea acizilor grasi liberi
- Tirozina in prezenta vitaminelor ,cupru si fier se
transforma in catecolamina
- Alglutolul fiole movabile este benefic pentru eforturile
de scurta durata si maximale
9

- Efortex
Exista si concentrate proteice alimentare :lapte peste,soia
Diverse : Produse ergotrope nesfecifice : Lecitina pulbere sau tablete
Apilarmin , Propolis, Neurotrope, Energizante , Piritinol
Pirivin
Hepatoprotectoare : Silimarina , Liv 52, Farcovit B12

II MEDICATIA TROPOTROPA
Contin o serie de compusi naturali sau de sinteza care intervin pentru incarcarea rezervelor energetice consumate.
Vitamine complexe multivitaminice ; Polivitaminizantul S ; Supradyn ; Vitamax ; Nouavita ;
Eurovita ; Centrum
Minerale : complexe mineralizante ;
Fosforul intervine in contractia musculara ;
Calciu si Magneziu intervin in excitabilitate ;
Fierul intra in compozitia hemoglobinei
- Polivitaminizantul S contine 9 multivitamine in aceeasi contractie ca in 200-250 mill lichid
sudoral
- Magne B6 ; Mineral+6 ; Isostar
Compusi glucidici : Eleutal utilizat in refacere . Contine : glucoza, inozitol, vit C
Aminaoacizi si concentrate proteice : - Acidul aspartic care intervine in scaderea amonieimiei,
rezultate in eforturi de anduranta
Licina intervine in refacerea neuropsihica si neuromusculara
Concentratele proteice refac substratul proteic afectat
de efort
Exista 2 concentrate proteice pe baza de lapte
ENERGOFORT cu 42% proteina
BIOPROT cu 92% proteina
Diverse : Nespecifice : Aslavital H2 , Gerovital H3, orice produs pe baza de ginseng
Neurotrope : Piracetam, Antioxidante pe baza de vit. A , C, E + SELENIU
Dintre solutiile de rehidratare in efort exista o bautura izotona care contine :
- calciu, magneziu, vit C, si se numeste SPORT ACTIV
O alta bautura : SKIP

REFACEREA DUPA EFORTUL SPORTIV


10

Refacerea dirijata este o componenta importanta a procesului de antrenament si ea se adauga


refacerii naturale spontane care-l caracterizeaza pe fiecare sportiv in parte.
Principiile care stau la baza procesului de refacere :
Refacerea si efortul sunt 2 componenete al unui proces unic care se interconditioneaza reciproc prin
mecanisme de feed-back
Refacerea naturala are loc in urmatoarea ordine : 1. parametrii vegetativi
2. parametrii metabolici
3. parametrii enzimatici si hormonali
4. parametrii neuropsihici
Refacerea are aceleasi legi de baza ca si antrenamenttul sportiv ( accesibilitate, continuitate, sistematizare ,
folosirea mijloacelor extensive si optimale ptr performanta)
In mod practic se vorbeste de refacere dupa un efort de 1 zi, 1 saptamana, 1 ciclu, 1etapa
Refacerea farmacologica si cea neuropsihica se adreseaza medicului si psihologului
Exista si refacere intracompetitionala si imediat dupa efort : post efort
Exemplu: hidratare, masaj, indicatii tehnice
!!!! Refacerea se adreseaza unui organism sanatos, stresat dupa effort in timp ce recuperarea se adreseaza
unui traumatism sau boli
Clasificarea mijloacelor de refacere :
1. Dupa apartenenta : Hidroterapie, kinetoterapie, Fizioterapie cu apa in care se adauga plante.
Sauna ,masaj, oxigenare si aeronizare negativa
Cura de altitudine joasa 600-800m 2 sapt
Reechilibrare hidroelectrolitica dupa efort
Ratie alimentara dupa efort :- usor hipocalorica,
- hiperglucidica,
- hiperhidrica,
- normoproteica
- hipolipidica
- bogata in radicali alcalini
2. Dupa efectele care le produc : - mijloace - neuropsihice
- neuromusculare
- cardiorespiratorii
- endocrinometabolice
- vegetative
3. Dupa natura efortului : mijloace care se adreseaza efortului aerob
- anaerob
- mixt

4. Dupa felul mijloacelor care se folosesc : Mijloace generale hidroterapie calda, sauna
- cura altitudine joasa
- odihna pasiva
- masaj
- alimentatie
Mijloace speciale masaj reflexo
- tehnici de relaxare
- acupunctura
- yoga
- odinha activa
11

CONTROLUL FIZIOLOGIC AL REFACERII

1. Frecventa cardiaca in clino si ortostatism , dimineata la desteptare


2. Greutatea corporala dimineata precum inainte si dupa antrenament
3. Somnul cantitativ si calitativ
4. Apetitul
5. Pofta de antrenament
6. Senzatia de oboseala - dupa effort
Indicele de refacere DORGO (P1 + P2 + P3 + P4) -300
10
P1 = puls/1 min inainte de efort
P2 = puls/1 min in primul minut dupa efort
P3 = puls/1 min dupa 3 min de efort
P4 = puls/1min dupa 5 min

Rezultate - 10 15 Foarte bun


-5
0 Bine
O
5 Mediu
5 10 Satisfacator
Peste 10 Nestaisfacator

12

Alte teste : de urina


Prin proba DONAGIO se evidentiaza excesul mucoproteine urinare care reprezinta rezultatul stresului
metabolic si suprarenal.
Acidul lactic din sangele capilor care ne arata refacerea mai buna sau slaba a echilibrului acido-bazic post
efort.
Acumulare de Leucina, Valina, Triptofan
Mijloace care accelereaza refacerea neuropsihica
- psihoterapie
- acupunctura, masaj reflex
- oxigenare naturala sau artificiala
- aeroionizare negativa naturala sau artificiala
- hidroterapie calda
- masaj manual, hidromasaj, jacuzzi, masaj subacvatic
- glucoza, fructoza, multivitamine, piracetam, diazepam
Mijloace care accelereaza refacerea neuromusculara
- hidroterapie calda, sauna, masaj cu gheata
- taraining autogen, yoga
- tehnici de relaxare musculara
- odihna activa si pasiva
- rehidratare cu remineralizante
- glucoza, fructoza, ATP, Creatinina, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Antioxidante ( Vit E, Seleniu,
Coenzima Q10 )
Mijloace care accelereaza refacerea endocrinometebolica
- oxigenare si aeroionizare negativa
- reechilibrare hidroelectrolitica
- tehnici de relaxare neuromusculara
- psiho-terapie
- masaj, acupunctura
- odihna cativa la 600-1000 m
- medicatie : Piracetam, Multiminerale, Aspartatu de Magneziu si Potasiu
Mijloace care accelereaza refacerea cardio-respiratorie
- oxigenare naturala sau artificiala
- reechilirare hidroelectrolitica
- aeroionizare negativa
- hidroterapie calda
- masaj zilnic
- sauna 1 data/saptamana 15 min. Este indicat la sfarsit de saptamana
- yoga
- training autogen
- dieta alcalina, bogata in glucide si minerale
- medicatie : ATP, CP , Aspartatu de Potasiu si Magneziu , Coenzima Q10 , Creatina ,
Arginin , Vit B , C

13

DINAMOMETRIA
Reprezinta metoda de masurare si inregistrare a fortei unor grupe musculare, in flexie si extensie .
Forta se caracterizeaza prin intrarea in actiune a unor grupe mari de fibre a muschiului solicitat. Forta se
masoara cu dinamometru, si se bazeaza pe capacitatea de deformare a unui arc care antreneaza un indicator ,
care ramane pe punctul maxim al deplasarii .
Se exprima in Kg Forta.
Valorile de forta
Flexor palmar care reprezinta 50% din greutatea corporala la fete , si 65 % la baieti
Muschii regiunii scapulare reprezinta 50% din greutatea corporala la fete si 75% la baieti
Muschii regiunii lombare reprezinta 150 200% din greutatea corporala
Calcularea Indicelui de forta
Se aduna valorile obtinute prin masurarea dinamometrica a celor 3 regiuni , doar ca Flexor Palmari se
inmultesc cu 2 . Suma se imparte la 4 , dupa care se imparte din nou ori la greutatea corporala ori la masa
activa. Valorile obtinute bune sunt in jur de 1.
La baieti 1 1,25 iar la Fete 0,9 1
Masa activa ; valori cu 25% mai mari decat cele raportate la greutatea corporala

MIOTOMETRIE
Masoara tonusul muscular in relaxare si in contractie. Tonusul muscular reprezinta starea de tensiune activa,
permanenta, caracterizata printr-o contractie tonica de lunga durata cu consum minim de oxigen.
Tonsul de repaus = starea functionala musculara de baza
14

Tonusul de efort = reprezinta starea functionala in actiune


Diferenta intre cele 2 valori ne da eficienta contractiei musculare.
Tonusul muscular se masoara cu miotonometru . Se inregistreaza valorile cele mai scazute din relaxare si
valoarea cea mai mare din contractie.
Valori de repaus bune : 50 -60 unitati fete
60 -70 unitati baieti
Valori bune in contarctie :
Valorile ridicate in timpul relaxat de 80-100 unitati ne arata o stare de oboseala acuta, in general insotita si cu
febra musculara sau obosela cronica.
Cu cat diferenta intre valorea cea mai mare de contractie si valoarea mai mica din relaxare este mai mare cu
atat capacitatea de contractie este mai eficienta.
Diferenta - fete 30 unitati
Baieti- 40 unitati

COMPOZITIA CORPORALA SI METODA CELOR 5 PLICI DE TESUT ADIPOS


Examnul acesta apreciaza proportia intre masa activa si tesut adipos in conditiile greutatii corporale optime.
Calculul : Masurarea a 5 plici in 5 zone diferite cu un aparat numit adipocentimetru .
Acesta se msoara in milimetri si valorile obtinute se introduc intr-o formula.
Plica trebuie bine desprinsa de pe tesutul muscular.
1. Plica tricipitala in 1/3 posto-superioara a bratului
2. Subscapular pe aceeasi parte
3. Pe flanc
4. Abdominal se masoara paraombilical in treimea mediana a liniei orizontale care uneste ombilicul cu spina
iliaca antero-posterioara a coapsei.
Tesutul adipos procentual se obtine cu suma celor 5 plici x 0,15 + 5,8 + suprafata corporala (tabel)
Daca tesutul adipos il inmultim cu greutatea tesut activ in kg
Daca din greutate scadem tesutul activ in kg masa adipoasa in kg

PREGATIREA BIOLOGICA PENTRU CONCURS

15

Pregatirea biologica pentru concurs reprezinta reprezinta un complex de factori fiziologici, metodicpedagogici (antrenament), naturala sau artificiala cu circa 7-14 zile inaintea unui obiectiv competitional
importanat.
Are ca scop cresterea potentialului energogen al organimului printr-o eliminare suplimentara de energie ceea
ce se poate exprima si printr-o crestere a randamnetului sportiv.
Mijloacele practice utilizate in pregatirea biologiva pentru concurs
1. Antrenamentul sportiv
In ultimul ciclu saptamanal se recomanda :
-

scaderea volumului si cresterea intensitatii efortului pana la 95-100%

reevaluarea relatiei efort specific - efort nespecific pe seama cresterii nete a efortului specific

renuntarea la exercitiile dificile , complexe care nu au fost perfectionate pana la aceasta data

intensificarea mijloacelor de refacere

2. Pregatirea psihologica
Pregatirea psihologica de concurs se va efectua pentru optimizarea starii de start , si pentru cresterea
motivatie. Se va combate aparitia starii de start, nikefobia.
Pregatirea psihologica v-a fi efectuatade psiholog, medic sau antrenor, antrenorul fiind cel mai indicat.
3.Dieta sportiva
1. Ratia scandinava sau foamea de glucide care se aplica in sporturile de anduranta lunga.
Se ia in calcul ultima saptamana inaintea competitiei . In primele 3 zile ale acestei saptamani se fac antrenamente
dure, consumatoare de glicogen muscular, dar ratia alimentara nu acopera consumul energetic doar din 5060% din glucidele consumate pe 24 h.
In urmatoarele 3 zile antrenamentele se indulcesc ratia de glucide este acoperita in proportie de 65% si astfel
creste glicogenul la nivel muscular de aproximativ 2,2 ori.
2. Ratia hiperproteica care are efecte ergotrope.
Se aplica cu 8 saptamani inaintea competitiei la sportivii de forta si anduranta , si se obtin ca efecte benefice
cresterea masei active cu 2-3 kg de tesut adipos, fara ca testele hepatorenale sa fie modificate.
Se lucreaza in forta si anduranta aproximativ 4-6 ore zilnic.
Ratia alimentara de concurs
Se administreaza in dimineata concursului. Se mai numeste si ratia psihologica
Micul dejun trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- Mancarea placuta la vedere
- Cu fata de masa
- Sa paraseasca rapid stomacul
- Sa evite starea de foame, dispepsie
( acidoza )
- Sa fie bogata in cruditati, sucuri
naturale, indulcite cu miere sau glucoaza
Un mic dejun ptr atleti se poate compune din :
- cereale , lapte , miere
- cremvusti
- sunca sau muschi file
- suc de portocale
- branzeturi
Pentru pranz se recomanda : - supa
- gratar, piept de pui sau vita
- garnitura de legume
- piure
16

- apa plata sau suc indulcit


Ratia de asteptare se efectueaza in pauzele dintre probe
Se bea 100 mll suc de fructe din ora in ora, iar in sezonul rece se bea ceai cu lamaie
In competitii pe distante lungi ( ciclism, maraton )in zezonul cald, sportivii se alimenteaza pe traseu cu suc
indulcit iar in sezonul rece sandwiciuri cu sunca speciala . In lichide se adauga vitamine, minerale.
4. Factorul farmacologic
In ultimele 10 zile ianitea concursului :
- 6-8 injectii cu vitaminele din grupul B + ATP ( ex. Fosfobion ) . Aceste fiind folosite in special ptr
sprinteri, aruncatori
- Fondistii folosesc L-carnitina 2,3 g/zi ; glucoza + 1 g Vit. C
- Tonifierea SNC prin cura de Piritinol 400-600 mg/zi si Vincamina 60-90 mg/zi
- Pentru sporturile cu forta exploziva se poate incerca o cura de 6 sapt cu creatina 20g/zi in prima sapt
si 5g/zi in uemat 5 sapt de dinaintea competitiei
5. Antrenamentul la altitudine medie
Antrenamnetul la altitudine medie sa se realizeze timp de 3-4 sapt si concurarea la ses in zilele 14-21 dupa
rentoarcerea la ses . Acesta este benefic in sporturile cu profil de anduranta.

DOPINGUL
Metodele sau mijloacele naturale sau artificiale care cresc artificial performanta sportiva, aducand prejudicii
sanatatii si etici sportive, poarta denumirea de SUBSTANTE DOPING.
De asemenea traficarea , infuentarea colegilor spre folosire si neprezentarea in fata comisiei antidoping fac
parte tot din definitie.
CLASA I DRUGS ( medicamente ) are 5 clase
1. Stimulente
2. Narcotice si analgezice
3. Agenti anabolizanti
4. Diuretice
5. Hormoni peptidici si analogi
CLASA II Metode doping are 2 subclase
1. Doping cu sange
2. Manipulari fizice , chimice , farmacologice
CLASA III 5 clase cu restricii
1. Alcool
2. Marijuana
3. Anestezice locale
4. Corticosteroizi
5. Betablocante
17

CLASA I
Stimulente Amfetamnia , Adrenalina , Efedrina , Cocaina, Cofeina
Un esnation de urina este apreciat pozitiv la concentratii mai mari de 12 micrograme /mililitru
Toate aceste substante in doze mari produc fenomene de excitatie psihotone si de stimulare a circulatiei.
Efecte negative
- cresterea presiunii sistolice
- cefalee
- tahicardie
- extrasistole
- anxietate
Analgezice si narcotice Morfina, Mialgin , Metadona, Fortral
Acestea au efect de combaterea a durerilor mari
Ele au efecte secundare majore :
- deprima respiratia
- dau dependenta fizica si psihica
Agenti anabolizanti Steroizii anabolizanti : Testosteron
Raportul dintre testosteron si estrogeni mai mare de 6 este considerat doping pozitiv.
2 Agonisti - Cenbuterolul care contine derivati de testosteron asemantori ca structura dinamica si ca
efecte. Sunt folositi pentru cresterea masei musculare si a agresivitatii.
Au numeroase efecte secundare negative hepatice :
-

determina icter

tumori hepatice

Efecte endocrine
-

reducerea volumuli testicular


reducerea cantitatii de spermatozoizi
produc masculinizarea ( la fete ), cu atrofierea glandelor mamare , amenoree, hirsutims ( creste parul
pe fata )
produce cancer de prostata la barbati

Diuretice Furosemidul , Spironolactona , Metolazon , Amilorid


Acestea elimina apa din tesuturi. Se folosesc in sporturile cu categorii de greutate.
Hormoni
Au structura proteica fiind detectabili in sange.
Gonadotrofina poliolica umana produce cresterea steroizilor naturali, fiind considerata ca o administrare
exogena de testosteron.
Corticotrofina sau AGTH se administreaza pentru cresterea corticoizilor in sange, pentru
obtinerea efectelor euforizante.
Administrarea cu corticotrofina este echivalenta cu administrarea orala , intramusculara sau intravenoasa a
corticosteroizilor.
Somatotrofina ( STH ) este hormonul hipofizar de crestere, administrarea lui fiind foarte periculoasa
Eritropoetina este un hormon peptidic, ce determina producerea de eritrocite.
18

Se administreaza in sporturile de anduranta, realizand acelasi efect cu dopingul cu sange.


CLASA II
Dopingul cu sange, integral sau derivati de sange , hematii.
Creste numarul de eritrocite si cantitatea de hemoglobina.
Este echivalentul unui antren. de 3 saptamani la altitudine medie.
Efecte adverse : - reactii alergice ; infectii
Manipulari
Cateterismul uureteral se utilizeaza ptr a schimba concentratia urinii .
Acestea sunt considerate doping pozitiv.
CLASA III
Marijuana are efect halucinogen
Anestezice locale sunt admise in cazul unor rani dar cu conditia de a se anunta comisia si cu toate detaliile (
ora administrarii )
Corticosteroizi se administreaza la infectiile ochiilor, urechilor, nasului dar la fel trebuie anuntata comisia.
Betablocante actioneaza asupra receptorilor beta ( ) - 1 respirator
2 cardiac
Atenolul, Sotanolul se folosesc la - tratarea aritmiilor cardice
- extrasistolelor
- hipertensiunii arteriale

19

S-ar putea să vă placă și