Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului

Derivarea. Compunerea. Conversiunea

1. După modelul oferit, scrieţi câte trei cuvinte derivate cu ajutorul următoarelor categorii de prefixe:
Prefixe privative (cu sensul “fără”, “lipsit de”)
amoral
desprins
deblocat

Prefixe negative (care neagă sensul cuvântului)

neclar
invizibil
ireal

Prefixe superlative (care exprimă cel mai înalt grad al însuşirii)

arhiplin
extrafin
supraaglomerat

2. Identificaţi prefixele şi arătaţi sensul lor:

Cuvânt derivat prefix sensul
antiderapant
reeditare
antevorbitor
coautor
contraindicat
intravenos
postuniversitar
preşcolar
hiperaciditate
interjudeţean

3. Folosind prefixe diferite, daţi trei exemple pentru fiecare categorie de cuvinte derivate:
Derivate substantivale Derivate adjectivale Derivate verbale
Model ne- +dreptate sub- +alimentat ră- +suci

4. Indicaţi, după model, cuvinte derivate prin dublă prefixare:

Model: re- + în- +scrie
ne- + + chemare re- + +

+ des- + + +

5. Daţi exemple de cuvinte realizate cu următoarele categorii de sufixe, fără a repeta sufixul în aceeaşi rubrică:
Sufixe augmentative Sufixe diminutivale Sufixe colective
Model lung + -an urs + -uleţ alun + -iş
 VII – Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 2

Sufixe adjectivale Sufixe moţionale Sufixe de agent

Model aur + -iu lup + -oaică tractor + -ist

6. Indicaţi din familia lexicală a cuvântului pădure:

un substantiv, diminutiv un substantiv, nume de agent realizat prin

realizat prin sufixare sufixare

------------------------------- ---------------------------------------------
un adjectiv realizat
un substantiv realizat prin
prin dublă prefixare
derivare parasintetică
-------------------------
------------------------------------

un adjectiv realizat prin sufixare

--------------------------------------------------------------------

Indicaţi din familia lexicală a cuvântului piatră:

un substantiv, augmentativ
realizat prin sufixare un substantiv colectiv realizat prin sufixare

------------------------------------------------------------
---------------------------------------

un verb realizat prin un adjectiv realizat prin derivare

sufixare parasintetică

-------------------------------- -------------------------------------------------

un substantiv nume de familie realizat prin sufixare

--------------------------------------------------------------------------

7. Încercuiţi în textul următor cuvintele formate prin derivare şi arătaţi cum s-a realizat derivarea:
“În jur, orga adormitoare îşi pornise viersetul; şi-n zvonul potolit ce răsărea din tot frunzişul umbrarului întunecat, se
rădica în răstimpuri, în pacea bisericească a înserării, rostul cristalin al mierlelor. Atunci tot frunzişul se cutremura de
parcă era un stol nesfârşit de fluturi verzi-roşietici. Ici, colo, câte-o frunză slăbită de boarea lui gustar, se-ndrepta
scânteietoare spre florile din ierburi.”
(M. Sadoveanu)
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
8. Încercuiţi în textele de mai jos cuvintele obţinute prin compunere. Precizaţi procedeul de realizare a compunerii
(contopire, alăturare, abreviere).
 “Să vă înşiraţi toţi în potcoavă şi să-mi bateţi înspre Poiana Lupului.”
 “…facem oleacă de clacă…că am adus popuşoii din Valea Vişinului.”
 “…pe maluri se întindea o împestriţare gingaşă de flori sălbatice, de la mândra lumânărică galbenă până la
scânteiuţa albastră nu-mă-uita…”
 “Când crede omul în Cel-de-Sus tot e bine.”
 VII – Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 3
 “Trecu Crăciunul, trecu şi Sfântul Vasile, sărbători bătrâneşti la care se mănâncă şi se bea bine.”
 “Vântul mâna munţii de nouri, descoperea constelaţiile, Ursa Mare, Ursa Mică (…) le acoperea iar…”
 “Gavril şi cu Dumitru erau fraţi de cruce.”
 “Poate-a da Dumnezeu şi Maica Domnului şi te-i întoarce…”
(M. Sadoveanu)
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
9. Încercuiţi în textele următoare cuvintele obţinute prin schimbarea clasei (valorii) gramaticale. Arătaţi ce parte de
vorbire era cuvântul înainte şi ce parte de vorbire a devenit prin conversiune:
 “Bătrânu-ngenunchează pe iarba ce străluce.” (V. Alecsandri)
 “Un tânăr necunoscut îi deschise şi-l pofti să intre.” (P. Popescu)
 “…tot v-aş fi primit fiindcă am văzut un rănit…”
 “Bătrânul îşi coborî ochii de pe mezin asupra rănitului…” (M. Sadoveanu)
 “Cum stâncelor aruncă durerea-i înspumată
Gemândul uragan.”
 “Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel…”
 “Sara pe deal buciumul sună cu jale.” (M. Eminescu)
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
10. Alcătuiţi două enunţuri care să cuprindă un adjectiv demonstrativ şi un adjectiv posesiv, obţinute prin conversiune
din pronume demonstrativ şi din pronume posesiv.
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………

Valori lexicale expresive

1. Subliniaţi diminutivele din fragmentele următoare şi arătaţi rolul lor. Ce sentimente sunt exprimate prin intermediul
acestor diminutive?
a. “- Mioriţă laie, Ori eşti bolnăvioară,
Laie, bucălaie, Drăguţă mioară?
De trei zile-ncoace - Drăguţule bace!
Gura nu-ţi mai tace! Dă-ţi oile-ncoace…”
Ori iarba nu-ţi place,
(Mioriţa)
b. “Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel,
Nu slăvindu-te pe tine…lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră.”
(M. Eminescu)
c. “Era un copilaş palid şi mărunţel şi târa pe pământul ravăn nişte ciubote grele ale unui frate mai mare (…) şi-şi
scoase cu anevoie din cap pălărioara veche şi pleoştită ca o ciupercă; (…) apoi, acoperindu-se, ridică deasupra oilor
toiegelul alb, îndemnându-le spre crâng.”
(M. Sadoveanu)
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
 VII – Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 4
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Creaţi enunţuri expresive în care să folosiţi compusele: coate-goale, lasă-mă-să-te-las, scârţa-scârţa-pe-hârtie.
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Identificaţi în versurile eminesciene procedeul conversiunii. Ce efect expresiv s-a realizat prin folosirea acestuia?
Explicaţi.
a. “Voi urmaţi cu răpegiune cugetările regine.” (Epigonii)
b. “Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface” (Scrisoarea I)
c. “Astfel zise mititica
Dulce netezindu-mi părul.” (Floare albastră)
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………