Vocativ + vocativ / vocativ + nominativ

A. STRUCTURI-TIP:
(1) Ce mai faci, vere Ioane?
(2) Ce mai faci, vere Ion?

B. SOLUII:
(1) vere Ioane = vocativ + vocativ
(2) vere Ion = vocativ + nominativ

Adesea, pentru adresare se folosete un grup nominal format din dou sau chiar trei substantive,
contand impreun ca formul de adresare:
tovare Popescu (director, colonel, comandant),
domnule Ionescu (preedinte, procuror, profesor),
doctore Georgescu, maestre Stan, vecine Iuliu,
mtu Veronic, unchiule Mihai, cumnat Viorica, tanti Aurica, bade Vasile,
nene Grigore, vere Dumitru, tovare inginer Popescu, domnule doctor Deatcu etc.
Cel de-al doilea substantiv din grup este un nume propriu sau unul care denumete profesii, funcii,
titluri (profesor, inginer, ef preedinte, cpitan, academician etc).
Din punctul de vedere al cazului, substantivele din grup se prezint astfel:
Primul substantiv este, firete, in vocativ (i fr funcie sintactic), indiferent dac forma lui este
aceeai cu a nominativului sau deosebit de a acestuia:
cumnat Mariana, tovare Pandele, bade Tudore.
Cu excepia unui numr restrans de situaii, substantivul in vocativ (primul) blocheaz apariia unui al
doilea substantiv cu form proprie de vocativ. Aceasta conduce la interpretarea celui de-al doilea
substantiv cu form de nominativ-vocativ drept nominativ, urmand ca numai in situaia in care
forma lui este diferit de a nominativului s fie luat vocativ.
bade Ion (Ion = nominativ) / bade Ioane (Ioane = vocativ).
Ne apar trei situaii:
(a) Substantivul al doilea are form de vocativ: vecine Ioane.
(b) Substantivul al doilea are form de nominativ i exclude forma de vocativ, dei singur poate fi
utilizat cu form proprie de vocativ: tovare Rusu (nu i * tovare Rusule, dar Rusule).
(c) Substantivul al doilea are form de nominativ, aceeai intotdeauna i pentru vocativ:
Tovare Bodea (Bodea).
Excluzand situaia de la (a) - substantiv in vocativ cu form proprie de vocativ (prietene Dumitre),
in rest, situaiile (b) i (c), se impune interpretarea celui de-al doilea substantiv ca fiind in
nominativ. Argumentul il constituie faptul c grupurile in discuie apar, chiar fr s fie forme de
adresare, cu primul substantiv in diferite cazuri, iar cu al doilea mereu in nominativ:
Domnul (N) doctor (N) absenteaz azi.
Cabinetul tovarului (G) doctor (N) este la stanga.
I-am telefonat tovarului (D) doctor (N).
Am o intalnire cu tovarul (Ac) doctor (N).
Este firesc deci ca al doilea substantiv s-i perpetueze cazul (nominativ) i in combinaie cu un
substantiv in vocativ: Ce mai facei, domnule doctor?

Cu excepia situaiei cnd al doilea substantiv are form proprie de

vocativ, al doilea substantiv este la nominativ.
Ce mai facei, domnule doctor?
V+N
Ce mai faci, vecine Ioane? V + V

Cand grupul e format din trei termeni, ultimii doi sunt in nominativ:
tovare inginer Rusu (comp. cu tovarului inginer Rusu). V + N + N
Situaia (a) - al doilea substantiv in vocativ (coane Miule, prietene Dumitre, vere Ioane) - constituie
mai degrab o abatere de la modelul general (substantiv + substantiv in nominativ).

Din punct de vedere funcional, al doilea substantiv din grup,

indiferent in care din cele dou situaii, este atribut substantival in
nominativ ("fals apoziie").
Aceast funcie o are deci i cand este un vocativ (prietene Dumitre), stand de fapt pe poziia unui
nominativ (nici nu se desparte de primul prin pauz (virgul) i avand funcie sintactic, probabil
singurul de acest tip. Ca ocupant al poziiei nominativului, poate fi numit VOCATIV
PRONOMINATIVAL.
OBSERVAIE: Potrivit unor cercetri mai recente (Grui, 1998), sintagmele de tipul domnul profesor,
doamna profesoar, tovarul profesor, tovara profesoar s-ar ncadra modelului adjectiv articulat +
substantiv nearticulat, iar ntr-o asemenea interpretare substantivul nu ar mai fi fals apoziie.