Limba Si Literatura Romana V 1 Clasa 3

Ministerul Educației
LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ
clasa a III-a
Margareta Onofrei
Simona-Andreea Bran
Booklet
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin
OM Nr. 5003 / 02.12.2014.
116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

Ministerul Educației
ROMÂNĂ
clasa a III-a
Margareta Onofrei
Simona-Andreea Bran
Booklet
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de Ministru nr. 5348/06.10.2021.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp
de patru ani școlari, începând din anul școlar _ _ _ .
Inspectoratul Școlar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Școala/Colegiul/Liceul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului*

1. la primire la predare
2.
3.
4.
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit,
deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

ONOFREI, MARGARETA
Limba și literatura română : clasa a III-a /
Margareta Onofrei, Simona-Andreea Bran. - București : Booklet, 2021
ISBN 978-606-590-920-5
I. Bran, Simona-Andreea
811.135.1
821.135.1.09
Referenți științifici: Conf. univ. dr. Crenguța Gânscă, Universitatea din Oradea
Prof. gradul I Andreea Barbu, Școala Gimnazială „Tudor Arghezi”, București
Redactor: Oana Chiriță
Design interior și copertă: Andreea Chele
Ilustrații: Raluca Guraliuc
Tehnoredactare: Andreea Chele, Roxana Epure
Video: Quartz Film Studio
Digital: MyKoolio Editura Booklet
Credite foto: Adobe Stock, Shutterstock
Pentru comenzi:
Voci/ interpretare: Ramona Hilohe
tel: 021 430.3095
e-mail: comenzi@booklet.ro
© Editura Booklet Comenzi online:

Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii. www.booklet.ro
Deșteaptă-te, române!
de Andrei Mureșanu
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!“ strigă toți.
Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!
Limba și literatura română - clasa a III-a 3

Cuprins
Capitolul 1 - PRIMUL CLOPOȚEL9 Numărul verbului 37

Întâia zi de școală, de Edmondo de Amicis 10 Dialogul. Inițierea unui schimb verbal 38
Punctul. Linia de dialog. Virgula 11 Afișul, fluturașul 39
Propoziția 12 Recapitulăm 40
Componentele cărții 13 Proiect 41
Două puncte. Semnul întrebării 13 Evaluare 42
Semnul exclamării 14
Scrierea cu m înainte de b și p 14 Capitolul 4 -
Portofoliul 15 SĂRBĂTOARE ÎN ȚARA MEA43
Evaluare inițială 16 Legenda tricolorului 44
Scriem corect: â sau î 45
Capitolul 2 - SUFLET DE COPIL17 Cererea simplă, familiară și
Vânătorii de fantome, de Cornelia Funke 18 cererea politicoasă 46
Textul literar 19 Țara mea, de Otilia Cazimir 47
Scrierea corectă: sa/ s-a și sau/ s-au 19 Textul literar în versuri (poezia) 47
Literă, sunet, vocală, consoană, silabă 20 Scrierea corectă: ești, este, eram, erai, era 48
Povestirea unei întâmplări trăite sau Invitația 50
observate 21 Amintiri din copilărie, după Ion Creangă 51
Gărgărița Gloria, de David Gruev 22 Scrierea corectă: litera x 53
Textul literar. Repere de timp și de spațiu 23 E-mailul 54
Scrierea corectă: într-un/ într-o și Recapitulăm 55
dintr-un/ dintr-o 23 Evaluare 56
Cuvântul. Formă și sens 24
Un hotel cu surprize, de Thomas Mantasser 25 Capitolul 5 -
Textul literar. Narator, personaje 26 FASCINAȚIA NATURII 57
Așezarea textului în pagina caietului 27 Charlie și fabrica de ciocolată, de Roald Dahl 58
Recapitulăm 29 Textul descriptiv 59
Evaluare 30 Scrierea corectă: scrierea cu majusculă 59
Substantivul 60
Capitolul 3 - AVENTURA 31 Taine, de Mihail Sadoveanu 61
Călătoare, de Emil Gârleanu 32 Scriere corectă: mai/ m-ai62
Scrierea corectă: i-a/ ia, i-ar/ iar 33 Substantivul – intuirea numărului 63
Verbul 34 Prezentarea unei activități 63
Relatarea unei acțiuni/ întâmplări Mărțișor, de Ion Pillat 64
cunoscute 34 Scrierea corectă: cei/ ce-i 65
Alice în Țara Minunilor, de Lewis Carrol 35 Substantivul - intuirea genului 66
Scrierea corectă: va/ v-a 36 Prezentarea unei persoane 67
4 Limba și literatura română - clasa a III-a

Cuprins
Recapitulăm 68
Capitolul 8 -
Proiect 69
SOSEȘTE VACANȚA 95
Evaluare 70
Va-can-ță!, de Mircea Sântimbreanu 96
Exerciții recapitulative 97
Capitolul 6 -
Evaluare finală 99
TĂRÂMUL FANTEZIEI 71
Orașul Florilor, de Nikolai Nosov 72
LECTURĂM 101
Textul literar descriptiv 73
În bibliotecă, de Ana Blandiana 102
Scrierea corectă: grupuri de sunete 73
Cipi, acest pitic uriaș, după Fodor Sandor 104
Adjectivul 74
Ferbonia, de Ioana Nicolaie 106
Descrierea obiectelor din jurul nostru 74
Un leu sub pomul de Crăciun,
Pădurea fermecată, de Enid Blyton 75
de Irmgard Kramer 108
Textul literar. Fragmente narative și
Dimineața, de Vasile Alecsandri 110
descriptive 76
Ce te legeni, de Mihai Eminescu 111
Scrierea corectă: grupuri de litere 76
Insula delfinilor, de Arthur C. Clarke 112
Descrierea unei ființe din universul apropiat 77
Hoțul, de Tudor Arghezi 114
Odiseea lui Ollie, de William Joyce 78
Scrierea corectă: la/ l-a 79
NE JUCĂM 116
Recapitulăm 81
Harta pasiunilor 116
Evaluare 82
Ce crezi că s-ar întâmpla dacă ...? 118
Listă de lecturi pentru vacanță 118
Capitolul 7 -
Fișe de observare/ monitorizare 119
JOCURILE COPILĂRIEI 83
Bibliografie 120
Păcăleala motănașului Mionel,
de Florian Cristescu 84
Scrierea corectă: săi/ să-i, neam/ ne-am 85
Pronumele personal 86
Dialogul. Reguli de comunicare eficientă 87
Eu, Robotul, de Isaac Asimov 88
Organizatorii grafici 89
Scrierea corectă: iau/ i-au, mie/ mi-e 89
Pronumele personal – Intuirea numărului 90
Cartea poștală 91
Recapitulăm 92
Proiect 93
Evaluare 94

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
1.1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare familiare
1.3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate
1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare
1.5. Manifestarea unei atitudini deschise faţă de comunicare în condiţiile neînţelegerii mesajului audiat
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simplu
2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului
2.3. Prezentarea unei activităţi realizate individual sau în grup
2.4. Participarea la interacţiuni pentru găsirea de soluţii la probleme
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare în funcţie de partenerul de dialog
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

3.1. Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare
3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia
3.4. Evaluarea conţinutului unui text pentru a evidenţia cuvinte-cheie şi alte aspecte importante ale
acestuia
3.5. Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe baza textului citit
3.6. Aprecierea valorii cărţilor
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

4.1. Aplicarea regulilor de despărţire în silabe la capăt de rând, de ortografie şi de punctuaţie în
redactarea de text
4.2. Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi verbal
4.3. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind de la întrebări de
sprijin
4.4. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ trăite
4.5. Manifestarea disponibilităţii pentru transmiterea în scris a unor idei

Ghid de utilizare a manualului digital
Ce este manualul digital?

Manualul digital reproduce întregul conținut din versiunea tipărită, oferind elevilor posibilitatea
de a interacționa cu diverse elemente de conținut. Astfel, aceștia vor putea viziona animații sau filme,
rezolva exerciții interactive și naviga prin manual.
Simbolurile folosite în manualul digital:
CAPITOLUL 2 Suflet de copil
Gărgărița Gloria
de David Gruev
Când Gloria s-a trezit după lungul ei somn de iarnă, nu știa că-i dispăruseră petele. Căscând tare
de tot, cu toată puterea ei de gărgăriță, și-a deschis mai întâi un ochi, după care l-a crăpat puțin și pe
1. AMII ANIMAT:
celălalt. În ascunzișul unde trăia, era liniște și toate păreau să fie la locul lor. (...)
Gloria se simțea foarte comod în patul ei de vată și nu-i
venea să se trezeacă. Dar îi era foame și-i era sete și știa că la
un moment dat tot trebuie s-o facă, așa că a oftat, și-a întins
videoclipuri cu informații și
cele șase piciorușe și s-a dat jos din pat.
S-a spălat pe față. S-a spălat pe dinți. Și-a pieptănat
antenele. Apoi a spus: ,,Ar trebui să ies din casă!”. Și cu asta,
a sărit înapoi în pat și a mai dormit câteva zile. Când s-a trezit
activități suplimentare; din nou, a deschis un ochi, apoi pe celălalt. Totul era la fel, doar
că de data asta și-a auzit stomacul chiorăind. Oftând, înțelese
că acum chiar trebuie să iasă din casă. (...)
curiozități.
S-a hotărât să iasă la plimbare ca să-și întindă toate
piciorușele. Gloria era o gărgăriță vanitoasă, așa că mai
întâi s-a dus să se privească în oglindă ca să se asigure
că era la fel de frumușică pe cât își amintea. Oglinda era
mare și stătea atârnată într-un colț al camerei, dar era
plină de praf și a trebuit s-o
VOCABULAR șteargă mai întâi. De îndată ce
gărgăriță – insectă mică; a terminat, s-a așezat în fața oglinzii și-a privit reflexia mult și bine.
vanitos – înfumurat; cel Mai să-i stea inima în loc, nu altceva. Se întâmplase un lucru de-a dreptul
ce se crede mai presus îngrozitor: îi dispăruseră bulinele! (...)
decât ceilalți; Gloria era în lacrimi când a ajuns la biroul șerifului. A dat buzna în
reflexie – (aici) imagine camera mică, jelind.
în oglindă;
— Bulinele mele!
rădașcă – insectă de ta- Șeriful, o rădașcă imensă, era aplecat asupra unui teanc de hârtii.
lie mare, de culoare
Gălăgia pe care a făcut-o Gloria l-a speriat așa de tare, încât a sărit de pe
neagră-castanie, mas-
culul având coarne ra- scaun, făcând o gaură în tavan cu coarnele lui.
mificate, curbate spre — Vai, domnișoară Gloria, spuse el, atârnând de tavan și încercând să
interior. se elibereze, era să te iau drept un gândac roșu.
22 Manual Limba română clasa a III-a
2. AMII STATIC:
imagini;
informații și activități
suplimentare.
CITIM ȘI EXPLORĂM
1. Răspunde la întrebările următoare:
a) Când s-a petrecut acțiunea textului?
b) De ce a hotărât Gloria să iasă din casă? NE AMINTIM
c) Ce a observat Gloria atunci când s-a uitat în oglindă? Textul literar conține
cuvinte cu ajutorul că-
d) Unde a plecat gărgărița?
rora ne dăm seama când
e) Cu cine s-a întâlnit aceasta? și unde se petrece acți-
f) Cu ce insectă semăna Gloria după pierderea petelor? unea.
2. Completează următoarea hartă a lecturii: REPERELE DE TIMP
indică momentul/ mo-
Titlu
mentele când se petrece
Autor întâmplarea.
Timp REPERELE DE SPAȚIU
Spațiu indică locul în care se
Personaje desfășoară acțiunea.
Întâmplare (pe scurt)
APROFUNDĂM PORTOFOLIU
3. Ce impresie ți-a lăsat gărgărița din text? Lipește pe o coală
două imagini cu insecte
4. Notează două trăsături ale Gloriei și fragmentele din text de unde
3. AMII INTERACTIV:
folositoare în grădină
reies aceste însușiri.
(buburuză, libelulă, al-
bină etc.) și notează
CREĂM
câte o propoziție despre
5. Alcătuiește patru-șase enunțuri în care să-ți imaginezi o posibilă fiecare.
continuare a textului.
exerciții de alegere multiplă, SCRIEM CORECT

1. Alege forma corectă:
NE AMINTIM
într-un/ într-o
de tip adevărat sau fals,

Familia sa/ s-a l-a înțeles mereu.
Într-o primăvară, copi-
A văzut-o pe mama sa/ s-a la piață. lul a găsit un pui de
Sfatul tău ne va folosi într-o/ întro zi. pasăre.
Ana mi-a răspuns dintr-o/ dintro dată. dintr-un/ dintr-o
de asociere, de completare. 2. Transcrie și completează spațiile punctate cu sa, s-a, într-o, dintr-un:
.... zi, Mihai a plecat la școală. În drumul său, .... copac, a auzit un
Dintr-un tufiș, a ieșit
un arici.
Un cățel a fugit dintr-o
mieunat. Tocmai .... întâlnit cu o pisicuță fără stăpân. Nu .... îndurat să
curte.
o lase acolo. A luat-o și a dus-o la bunica .... care locuia în apropiere.
Bătrâna .... bucurat și a primit-o cu mult drag.
Manual Limba română clasa a III-a 23

Cum se folosește manualul digital?
1. MENIUL SUPERIOR
Mărire/micșorare – se mărește sau se micșorează fereastra, pentru o vizualizare adecvată a
elementelor de interes.
Căutare – pot fi efectuate căutări în manualul digital după cuvinte-cheie.
Cuprins – deschide cuprinsul manualului digital.
Înapoi la prima pagină – se revine la prima pagină a manualului digital.
Pagina anterioară – se accesează pagina anterioară paginii curente.
Pagina următoare – se accesează pagina următoare paginii curente.
Salt la ultima pagină – se accesează ultima pagină a manualului digital.
Adnotări – deschide o galerie de instrumente, cu funcții diferite, ce permit operații în timp
real: sublinieri, adnotări, încercuiri, demarcări, mascări, evidențieri etc.
Indicații – se accesează ecranul cu indicații.
2. AJUTOR ÎN UTILIZAREA AMII INTERACTIV:

Deschide interacțiunea dând click cu mouse-ul pe exercițiu. Pentru exercițiile de completare, utilizează
mouse-ul pentru a poziționa cursorul pe spațiul în care dorești să completezi. Pentru exercițiile de alegere,
urmărește cerința, apoi utilizează mouse-ul pentru alegerea variantei de răspuns, prin apăsare pe varianta
pe care o consideri corectă. Apasă butonul Verifică pentru a vedea dacă ai ales corect. Pentru ambele tipuri
de exerciții, apare pentru răspunsul corect și pentru răspunsul greșit. Pentru a relua rezolvarea
exercițiului, apasă butonul Reia/ Reîncearcă. Poți vedea răspunsurile corecte și apăsând butonul Arată/
Afișează soluția.
3. AJUTOR ÎN UTILIZAREA AMII ANIMAT:

Apasă pe butonul pentru a deschide aplicația. Butonul play este localizat pe bara de jos a ferestrei,
alături de Volum și opțiunea de afișare completă pe ecran. Pentru a opri temporar aplicația, apasă butonul
de pauză, de pe bara de jos a ferestrei. Pentru a ieși din aplicație, apasă pe butonul din colțul din
dreapta sus al ferestrei.
4. AJUTOR ÎN UTILIZAREA AMII STATIC:

Apasă pe butonul Imaginea se va deschide mărită. Apasă pe butonul din colțul din dreapta sus,
pentru a închide aplicația.

CAPITOLUL 1
Primul clopoțel
9
CAPITOLUL 1 Primul clopoțel
Întâia zi de școală
de Edmondo de Amicis
Azi e întâia zi de școală! Ca un vis au trecut, la țară, cele trei luni de
vacanță! Mama m-a dus azi-dimineață la școala Baretti, ca să mă înscrie
în clasa a III-a primară; mi-era gândul tot la țară și mă duceam la școală
cu inima rea. Pe toate ulițele mișunau copii; cele două librării erau pline
de părinți, care cumpărau: ghiozdane, caiete, condeie, și în fața școlii
se grămădise atâta lume, încât portarul și polițistul abia puteau să țină
orânduială la poartă. Pe când stam lângă poartă, simții că-mi pune cineva
mâna pe umăr; era profesorul meu din clasa a II-a, cel cu părul roșu și
zbârlit, vesel, ca de obicei. El îmi spuse:
— Va să zică, Enrico, iată-ne despărțiți pentru totdeauna!
Lucrul acesta-l știam și eu, dar cuvintele lui tot mă întristară.
Pătrunserăm cu greu. Domni, doamne, femei din popor, meșteșugari,
ofițeri, bunici, servitoare: fiecare cu câte un copil de mână și cu certificatele
de promovare în cealaltă, umpleau sala și scara, făcând atâta zgomot,
încât părea că intrau la teatru. Revăzui cu plăcere sala cea mare din etajul
de jos, cu ușile celor șapte clase, unde-mi petrecusem cei dintâi trei ani
de școală.
Era gloată mare. Profesoarele treceau în sus și în jos. Profesoara mea din clasa I superioară mă
salută din ușa clasei sale și-mi zise:
— Enrico, tu mergi acum la etajul de sus. N-am să te mai văd nici măcar trecând! Și se uită la mine
cu întristare. (...)
Mă gândeam asemenea la profesorul meu din clasa a II-a. Ce bun era și ce micuț! Părea că este un
școlar de-ai noștri! El mereu râdea cu noi. Ce rău îmi pare că nu-l mai văd aici cu părul lui cel roșu și
zbârlit! Profesorul de acum e înalt și n-are barbă, părul îi e cărunt și lung, are o dungă adâncă
pe frunte. Glasul îi este gros, se uită țintă la noi ca și cum ar vrea să ne ghicească
gândurile. Nu râde niciodată! Eu îmi ziceam în mine: „Asta e abia ziua dintâi,
mai sunt încă nouă luni! Ce de muncă! Câte examene la sfârșitul lunilor! Ce de
osteneală!“ Îmi păru bine că găsii pe mama la ușa școlii, căci simțeam nevoia
de a mă arunca în brațele ei.
Ea mi-a zis:
— N-ai grijă, Enrico, o să învățăm împreună.
Mă întorsei acasă cu inima bună.

CITIM ȘI EXPLORĂM
VOCABULAR
1. Răspunde la următoarele întrebări:
condei – instrument de
Când începe acțiunea textului? scris, creion;
Exemplu: Acțiunea textului începe în prima zi de școală. orânduială – ordine;
Unde se desfășoară aceasta? gloată – mulțime de oa-
meni;
În ce clasă este Enrico?
cărunt – care a început
De cine își aminteşte cu drag băiatul ?
să albească.
2. Realizează corespondența, urmând modelul.
A B
Copiii avuseseră vacanță nu râdea niciodată.
Enrico învață l-a salutat pe Enrico.
Profesoara din clasa I la școala Baretti.
Profesorul actual timp de trei luni.
3. LUCRĂM ÎN PERECHE Formulează o întrebare pentru colegul de bancă

în legătură cu textul. Acesta va răspunde și-ți va adresa o întrebare la
care vei răspunde. Vă puteți referi la timp, spațiu, întâmplări etc.
Exemplu: — Ce îi spune profesorul lui Enrico?
— Profesorul îi spune că se vor despărți pentru totdeauna.
APROFUNDĂM
4. Notează două personaje din text și câte o trăsătură a lor.
5. Precizează cum se simte Enrico la finalul primei zile de școală. NE AMINTIM
Semne de punctuație
CREĂM
Punctul se utilizează
6. Scrie patru-șase propoziții despre prima ta zi de școală din clasa
la sfârșitul unui enunț în
a III-a. Exemplu: Am ajuns la școală înaintea tuturor colegilor. care se comunică o in-
formație.
SCRIEM CORECT
Linia de dialog anunță
1. Explică rolul utilizării semnelor de punctuație din enunțurile:
începutul vorbirii unei
a) — Miruna, noi mergem la bibliotecă. persoane.
b) Mama a cumpărat de la piață un kilogram de mere, două kilograme Virgula se folosește
de pere și unul de prune. între cuvintele unei
enumerări sau separă
2. Desenează conturul semnelor de punctuație pe care ți le-ai amintit;
cuvântul care exprimă o
poți folosi culori vesele pentru a le face să arate cât mai atractiv.
strigare de restul cuvin-
telor.

EXERSĂM
NE AMINTIM
Noi comunicăm cu
1. Precizează câte propoziții sunt în următorul fragment:
ajutorul propozițiilor/ Era gloată mare. Profesoarele treceau în sus și în jos.
enunțurilor alcătuite din
2. Alcătuiește câte o propoziție cu fiecare dintre următoarele
cuvinte.
cuvinte: vis, mișunau, librărie, vesel, cărunt.
Propoziția este o co-
municare înzestrată cu
3. Notează cuvintele potrivite după modelul dat:
sens. Model: inimă – inimioară
În propoziție/ enunț, ghiozdane – mână –
se folosesc semne de caiete – copil –
punctuație, în funcție
de înțeles.
4. Transcrie propozițiile, delimitând cuvintele după model:
a) Profesorul /luiEnricoerabunșimicuț.
b) Elrâdeamereucuelevii.
5. Alcătuiește două propoziții despre școala ta, utilizând două
cuvinte selectate din textul „Întâia zi de școală”.
6. LUCRĂM ÎN PERECHE
a) Alcătuiește o prezentare, urmând modelul de mai jos.
CALENDARUL
CITITORILOR
Alexandru Marin
NUME ȘI PRENUME .....................................
Pe panoul clasei, fie-
„Ion Creangă”, București
care dintre voi va avea ȘCOALA UNDE ÎNVĂŢ ................................................
o pagină personală. Ea a III-a
CLASA ..................
cuprinde numele, data 9 ani
VÂRSTĂ ...............
nașterii, un desen re- 17 august 2012
prezentiativ al lunii/ DATA NAȘTERII ................................
anotimpului în care
v-ați născut, lista de
lecturi pe care le veți
b) Prezintă-te în fața colegului de
citi pe parcursul anului.
Pe măsură ce citiți o bancă, apoi în fața clasei, în funcție de
carte/ un basm/ o poe- reperele de mai sus.
zie, treceți titlul în ca- Exemplu: Salut! Numele meu este
lendar. Alexandru Marin. Sunt elev în clasa
La sfârșitul anului a III-a, la Școala Gimnazială „Ion
școlar, veți face un cla- Creangă” din București. M-am născut pe
sament în funcție de 17 august, în anul 2012, deci am 9 ani.
lecturile citite.

CITIM ȘI EXPLORĂM
OBSERVĂM
1. Răspunde la următoarele întrebări
Cartea este o scriere
referitoare la coperta cărții alăturate:
cu un anumit subiect,
Care sunt informațiile pe care le conține? tipărită şi legată în vo-
Ce reprezintă ilustrația de pe copertă? lum.
Precizează rolul ei. Coperta cărții conține
următoarele informații
APROFUNDĂM esențiale: titlul, autorul/
2. Notează informațiile de pe coperta autorii, editura la care a
manualului tău de Limba și literatura română. apărut aceasta.
3. Scrie, din cuprinsul manualului tău preferat, un titlu care ți s-a Ilustrațiile însoțesc și
părut interesant și la ce pagină se află acesta. completează textul.
Cuprinsul cărții este o
4. LUCRĂM ÎN PERECHE Fiecare dintre voi citește câte una dintre listă în care sunt enu-
ghicitorile despre carte, apoi îi prezintă colegului de bancă ce a merate capitolele şi
înțeles din aceasta. subcapitolele, titlurile
Are foi şi nu e pom, Eu ştiu multe, chiar de toate, textelor din carte, cu
Îţi vorbeşte ca un om Şi nu ţin secret nimic; indicarea paginii cores-
punzătoare.
Şi cu cât o îndrăgeşti Ţi le spun, ca unui frate,
Tot mai mult o foloseşti. De mă cercetezi un pic.
PROIECT
CREĂM
Alcătuiește o copertă
5. Începutul anului școlar aduce cu sine pătrunderea în universul
pentru cartea ta prefera-
cărții. Alcătuiește două-patru propoziții în care să explici cum te pot
tă. Notează informațiile
ajuta cărțile în viața de elev.
necesare și realizează o
ilustrație sugestivă.
SCRIEM CORECT
1. Motivează utilizarea semnelor de punctuație din enunțurile:
a) Prietenii Elenei sunt: Oana, Mirela, Mihai, George. NE AMINTIM
b) Mama a întrebat: Semne de punctuație
— Mihai, te aștept acasă? Două puncte anunță
Exemplu: Două puncte din primul enunț anunță o enumerare. vorbirea unei persoane
sau o enumerare, o ex-
2. Scrie A (adevărat) sau F (fals), urmând modelul. plicație, o concluzie etc.
a) Două puncte reprezintă un semn de punctuație. A Semnul întrebării se
b) Între termenii unei înșiruiri se pune virgulă. folosește la sfârșitul
propoziției prin care se
c) Punctul se utilizează la sfârșitul unei propoziții în care se
întreabă ceva.
întreabă ceva.
d) După o propoziție care redă mirarea vorbitorului se pune punct.
NE AMINTIM 3. Alcătuiește enunțuri în care să folosești următoarele semne de

Semnul exclamării se punctuație:
utilizează la sfârșitul
propoziției care exprimă
o mirare, o poruncă, un
îndemn, un salut etc.
4. Completează cu m sau n spațiile libere, urmând modelul:

OBSERVĂM
• împărat • î...bătrânit • î...pietrit • ci...panzeu • î...ot
Se folosește consoana
m, înainte de consoane- 5. Elimină forma greșită, urmând modelul.
le b și p. epure/iepure, cizmă/cismă, unbla/umbla, suare/soare, limbă/linbă
Exemple: bomboană, 6. Alcătuiește propoziții cu formele corecte ale cuvintelor de la
limpede. exercițiul anterior.
EXERSĂM
Biblioteca noastră 1. Numerotează baloanele de mai jos, astfel încât să obții ordinea
Cu siguranță aveți în corectă a cuvintelor, pentru a forma o propoziție. Urmează modelul.
biblioteca personală o
carte care v-a plăcut.
Sunteți invitați să o
aduceți la școală. O veți neprețuită cartea
prezenta colegilor și o e
comoară o
veți lăsa, până la sfârși-
tul anului școlar, în
biblioteca din clasa
voastră. În urma pre-
zentărilor, colegii vor
împrumuta, pe rând,
câte un volum pe care îl 1
vor returna în decurs
de câteva săptămâni.
2. Formulează o întrebare pentru următorul răspuns:
La începutul anului școlar, elevii sunt fericiți.
3. Eu spun una, tu spui mai multe: cheie, zgomot, comoară, ciocolată.
COMUNICĂM
1. LUCRĂM ÎN PERECHE Discutați despre cărțile voastre preferate.
Fiecare dintre voi îi povestește colegului de bancă subiectul cărții
favorite, citite în vacanța de vară.

Portofoliul reprezintă cartea ta de vizită pentru o anumită
disciplină. Portofoliul la Limba și literatura română cuprinde
următoarele materiale, așezate într-un dosar:
pagină distinctă (nume, prenume, clasa, școala de
proveniență)
materiale realizate în cadrul disciplinei, cum ar fi:
a) pagini ale jurnalului de lectură
b) desene
c) proiecte
d) fișe de lucru
e) teste
f) diplome/ distincții etc. JURNAL DE LECTURĂ
alte materiale Alcătuiește o pagină de
Criterii de evaluare pentru portofoliu: conținut, redactare, jurnal pentru lectura ta
originalitate. preferată, citită în vacan-
ța de vară.
Criterii de evaluare
FILĂ DE PORTOFOLIU pentru jurnalul de lectu-
ră: înțelegerea textului,
conținutul jurnalului, re-
Jurnal de lectură dactarea materialului,

originalitate în abordarea
cerinței.
Titlu:
Autor:
Personaje:
Locul și timpul:
Întâmplarea:
Impresii de lectură:
Cel mai mult mi-a plăcut:
Când am citit, am avut următoarele sentimente:

CAPITOLULINIȚIALĂ
EVALUARE 1
Citește textul următor și răspunde cerințelor formulate mai jos:
„Iar e toamnă. Zile calde. Maica în ghiozdan le pune

Frunza ruginie cade. Câte două mere bune
Frumușel cei mici se spală Și creioane, cărți, caiete
Și se duc cuminți la școală. Și le dă în mâini buchete.”
(Grigore Vieru, „Două mere”)
1. Răspunde la următoarele întrebări 3. Motivează folosirea a trei semne de

referitoare la textul dat: punctuație, la alegere, din enunțurile de mai
a) Ce se întâmplă cu natura când vine jos.
toamna? a) ― Maria, vino pe la mine!
b) Ce fac cei mici când vine toamna? b) Am mâncat: cireșe, mere și o farfurie
c) Ce pune mama în ghiozdanul fiecărui copil? întreagă cu struguri.
2. Asociază cuvintele din coloana A cu termenii c) ― Tudor, cât ți-a luat să înveți lecția la
potriviți din coloana B: matematică?
4. Completează cu n sau m cuvintele:
A B
î___brăcăminte, î___apoi, î___părat.
zile ruginie
frunză bune 5. Scrie trei propoziții despre cartea ta
preferată.
mere calde
NE AUTOEVALUĂM
Cred că pot obține calificativul ... și sunt VESEL NESIGUR TRIST
EVALUARE
ITEM S B FB ITEM S B FB
două răspun- trei răspun-
1. un răspuns 4. un cuvânt două cuvinte trei cuvinte.
suri suri
un cuvânt două cuvinte trei cuvinte două propozi-
2. 5. o propoziție trei propoziții
asociat asociate asociate ții
un semn de două semne trei semne de
3.
punctuație de punctuație punctuație

CAPITOLUL 2
Suflet de copil
17
Vânătorii de fantome
de Cornelia Funke
Pe limba oamenilor, lucrurile pe care tocmai le aflase Tom sunau așa: casa fantomei era o vilă veche
de la marginea orașului. O bântuia de mai bine de o sută cincizeci de ani. Casa era întunecată și plină
de igrasie, în hol se forma întotdeauna un mic ecou, iar ocupanții erau de-a dreptul înspăimântători
tot timpul anului. Pe scurt, fantoma noastră fusese de-a dreptul norocoasă, cel puțin până săptămâna
trecută...
— Era chiar înainte de răsărit, a început ea să povestească plângând. Tocmai vuiam să termin cu
bântuielile și să merg la culcare. Și atunci a apărut u fantumă înfricușătuare. Hiduasă și rea, vai, cât de
rea era! ,,Îmi place casa ta!” a țipat ea, punând mâna pe mine și târându-mă pe
acuperiș. Apui a tras adânc aer în piept și mi-a făcut vânt de-aculu. Departe de
casa mea! s-a tânguit fantoma, făcându-se mică, mică.
Dar din ochii verzi ca otrava nu-i curgeau lacrimi, ci doar puțin praf
argintiu.
Suflul fantomei celei mari o împinsese prin aer până pe strada
lui Tom. Și, pentru că se făcuse deja lumină, a căutat cea mai
întunecată și mai veche casă de acolo și s-a strecurat în pivniță.
VOCABULAR
igrasie – umiditate în
CITIM ȘI EXPLORĂM
zidurile unei clădiri;
pivniță – încăpere sub-
terană, zidită dedesubtul a) Care este activitatea specifică a unei fantome?
unei clădiri; beci. b) Unde s-a întâlnit fantoma cu Tom?
c) Care sunt personajele textului?
d) Ce i-a povestit fantoma lui Tom?
2. Alege varianta potrivită de răspuns, urmând modelul.
OBSERVĂ Textul se referă la:
Limba vorbită de fan- a) o întâmplare nefericită din viața lui Tom; b o întâmplare
tomă e diferită de cea a
nefericită din viața unei fantome; c) o casă bântuită.
oamenilor. Fantoma spu-
ne u în loc de o. Fantoma bântuise casa pentru o perioadă de:
Exemplu: a) o sută patruzeci de ani; b) o sută cincizeci de ani; c) peste o sută

cincizeci de ani.
vuiam – voiam
Fantoma este supărată, deoarece:
a) altă fantomă o alungase din casă; b) Tom o gonește din pivniță;
c) altă fantomă a certat-o.
APROFUNDĂM
NE AMINTIM
3. Completează următoarele enunțuri cu informații din text: TEXTUL LITERAR
Două aspecte care se pot regăsi în realitate sunt: ... prezintă aspecte in-
Două aspecte care nu pot fi reale sunt: ... spirate din realitate;
autorul creează o
4. Notează impresiile tale de lectură în tabelul de mai jos:
lume imaginară (după
modelul celei reale);
FRAGMENT DE TEXT IMPRESII transmite sentimente
cititorului;
Hiduasă și rea, vai, cât de rea era! Apariția fantomei mi se pare ... . are rolul de a-l emoți-
ona;
,,Îmi place casa ta!” a țipat ea, punând conține o exprimare
mâna pe mine și târându-mă pe acuperiș. Ceea ce a făcut fantoma cea deosebită (obținută cu
Apui a tras adânc aer în piept și mi-a făcut mare mi se pare ... . ajutorul expresiilor fru-
vânt de-aculu. moase).
s-a tânguit fantoma, făcându-se mică, Supărarea fantomei mă face să

mică. mă simt ... .
CREĂM OBSERVĂM
5. Formulează opinia ta prin completarea enunțului: s-a (înaintea unei acți-
uni)/ sa (când se poate
Dacă aș fi fost în locul fantomei care povestește, aș fi ales să ...
înlocui cu „lui” sau „ei”)
6. Scrie, în două-patru propoziții, un posibil răspuns al lui Tom după
Colega sa s-a împrie-
ce a ascultat istorisirea fantomei.
tenit cu Maria.
SCRIEM CORECT s-au (înaintea acțiu-

nii)/ sau (când se poate
1. Observă scrierea corectă a lui s-a din următorul fragment: s-a
înlocui cu „ori”)
strecurat în pivniță. Alcătuiește o propoziție în care să folosești
Copiii s-au dus la bi-
cuvântul sa.
bliotecă.
2. Completează spațiile libere cu
Rămâi la bunici sau
forma corectă (sa, s-a, sau, s-au):
(ori) mergi cu noi?
Mașina ... este roșie.
Fetele ... întâlnit în excursie.
Ea a mers în vizită la verișoara ... .
Eu voi merge cu Ioana ... cu Maria
în parc.

EXERSĂM
NE AMINTIM
Litera este corespon-
1. Observă cuvintele notate în tabelul de mai jos.
dentul grafic al sunetu- a) Completează spațiile libere, după modelul dat:
lui; ea se scrie și se
vede.
Sunetul este o senza- LIMBA FANTOMEI LIMBA OAMENILOR
ție auditivă; el se ros-
tește și se aude.
u fantumă o fantomă
Vocala este un sunet
care se pronunță ușor, înfricușătuare
fără ajutorul altui sunet. hiduasă
Ea poate forma singură
apui
silabă.
Vocalele sunt: a, e, i, o, aculu
u, ă, â (î).
Consoana este un su-
net care se pronunță b) Găsește patru cuvinte care să conțină litera o și pronunță-le în
mai greu, cu ajutorul al-
limba vorbită de fantomă.
tui sunet. Ea nu formea-
ză singură silabă. 2. Desparte în silabe următoarele cuvinte: fantomă, oamenilor,
Consoanele sunt: b, c,
povestească, aer.
d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, 3. Precizează numărul de silabe din cuvintele următoare:
r, s, ș, t, ț, v, w, x, z. lucrurile înspăimântători
Silaba este sunetul
tocmai praf
sau grupul de sunete
care se pronunță cu o 4. LUCRĂM ÎN PERECHE Unul dintre voi alcătuiește o listă de cuvinte
singură deschidere a
care încep cu o vocală, celălalt alcătuiește o listă de cuvinte care se
gurii.
sfârșesc cu o consoană. Citiți ambele liste și alcătuiți propoziții cu
Când un cuvânt nu are patru dintre cuvintele notate.
loc pentru a fi scris în
întregime la capăt de
5. Înlocuiește, pe rând, vocala din fiecare dintre cuvintele de mai jos
rând, se desparte în pentru a obţine câte un cuvânt nou: hol, cel.
silabe. 6. Notează observațiile tale după ce ai citit și invers următoarele
cuvinte:
a) sos, cuc, bob, potop
b) luna, ușor, pod, apus
c) Eram așa mare.

COMUNICĂM
1. Povestește oral o întâmplare trăită sau observată; ai în vedere
întrebările de mai jos:
cine/ ce
când? a declanșat
cine? unde?
acțiunea?
NE AMINTIM
Când povestim o în-
tâmplare, avem în vede-
cum s-a cum s-a ce ai învățat
desfășurat? terminat? din această re următoarele: locul
întâmplare? (unde se desfășoară),
timpul (când are loc),
participanții, evenimen-
SFATURI: tele care constituie
întâmplarea.
Amintește-ți o întâmplare la care să te referi!
Gândește-te când și unde s-a petrecut!
Ai în vedere cine a participat la acțiune!
Nu te pierde în detalii!
Folosește doar cuvinte al căror sens îl cunoști!
Povestește fără să te grăbești!
Ai grijă la exprimare!
2. LUCRĂM ÎN PERECHE Observați imaginile de mai jos. Unul dintre

voi va povesti oral o întâmplare, pornind de la prima imagine;
colegul de bancă va relata în funcție de cea de-a doua imagine.
Notați în caiete două-patru propoziții în legătură cu una dintre
imagini, la alegere.
1 2

Gărgărița Gloria
de David Gruev
Când Gloria s-a trezit după lungul ei somn de iarnă, nu știa că-i dispăruseră petele. Căscând tare
de tot, cu toată puterea ei de gărgăriță, și-a deschis mai întâi un ochi, după care l-a crăpat puțin și pe
celălalt. În ascunzișul unde trăia, era liniște și toate păreau să fie la locul lor. (...)
Gloria se simțea foarte comod în patul ei de vată și nu-i
venea să se trezească. Dar îi era foame și-i era sete și știa că la
un moment dat tot trebuie s-o facă, așa că a oftat, și-a întins
cele șase piciorușe și s-a dat jos din pat.
S-a spălat pe față. S-a spălat pe dinți. Și-a pieptănat
antenele. Apoi a spus: ,,Ar trebui să ies din casă!”. Și cu asta,
a sărit înapoi în pat și a mai dormit câteva zile. Când s-a trezit
din nou, a deschis un ochi, apoi pe celălalt. Totul era la fel, doar
că de data asta și-a auzit stomacul chiorăind. Oftând, înțelese
că acum chiar trebuie să iasă din casă. (...)
S-a hotărât să iasă la plimbare ca să-și întindă toate
piciorușele. Gloria era o gărgăriță vanitoasă, așa că mai
întâi s-a dus să se privească în oglindă ca să se asigure
că era la fel de frumușică pe cât își amintea. Oglinda era
mare și stătea atârnată într-un colț al camerei, dar era
plină de praf și a trebuit s-o
VOCABULAR șteargă mai întâi. De îndată ce
gărgăriță – insectă mică; a terminat, s-a așezat în fața oglinzii și-a privit reflexia mult și bine.
vanitos – înfumurat; cel Mai să-i stea inima în loc, nu altceva. Se întâmplase un lucru de-a dreptul
ce se crede mai presus îngrozitor: îi dispăruseră bulinele! (...)
decât ceilalți;
Gloria era în lacrimi când a ajuns la biroul șerifului. A dat buzna în
reflexie – (aici) imagine
camera mică, jelind.
în oglindă;
— Bulinele mele!
rădașcă – insectă de ta-
Șeriful, o rădașcă imensă, era aplecat asupra unui teanc de hârtii.
lie mare.
Gălăgia pe care a făcut-o Gloria l-a speriat așa de tare, încât a sărit de pe
scaun, făcând o gaură în tavan cu coarnele lui.
— Vai, domnișoară Gloria, spuse el, atârnând de tavan și încercând să
se elibereze, era să te iau drept un gândac roșu.

CITIM ȘI EXPLORĂM
a) Când s-a petrecut acțiunea textului?
b) De ce a hotărât Gloria să iasă din casă? NE AMINTIM
c) Ce a observat Gloria atunci când s-a uitat în oglindă? Textul literar conține
cuvinte cu ajutorul că-
d) Unde a plecat gărgărița?
rora ne dăm seama când
e) Cu cine s-a întâlnit aceasta? și unde se petrece acți-
f) Cu ce insectă semăna Gloria după pierderea petelor? unea.
2. Completează următoarea hartă a lecturii: REPERELE DE TIMP
indică momentul/ mo-
Titlu
mentele când se petrece
Autor întâmplarea.
Timp REPERELE DE SPAȚIU
Spațiu indică locul în care se
desfășoară acțiunea.
Personaje
Întâmplare (pe scurt)
APROFUNDĂM PORTOFOLIU
Lipește pe o coală
3. Ce impresie ți-a lăsat gărgărița din text?
două imagini cu insecte
4. Notează două trăsături ale Gloriei și fragmentele din text de unde folositoare în grădină
reies aceste însușiri. (buburuză, libelulă, al-
bină etc.) și notează
CREĂM câte o propoziție despre
5. Alcătuiește patru-șase enunțuri în care să-ți imaginezi o posibilă fiecare.
continuare a textului.
SCRIEM CORECT NE AMINTIM

1. Alege forma corectă: într-un/ într-o
Familia sa/ s-a l-a înțeles mereu. Într-o primăvară, copi-
A văzut-o pe mama sa/ s-a la piață. lul a găsit un pui.
Sfatul tău ne va folosi într-o/ întro zi. El s-a urcat într-un

copac.
Ana mi-a răspuns dintr-o/ dintro dată.
dintr-un/ dintr-o
2. Transcrie și completează spațiile punctate cu sa, s-a, într-o, dintr-un:
Dintr-un tufiș, a ieșit
... zi, Mihai a plecat la școală. În drumul său, ... copac, a auzit un un arici.
mieunat. Tocmai ... întâlnit cu o pisicuță fără stăpân. Nu ... îndurat să
Un cățel a fugit dintr-o
o lase acolo. A luat-o și a dus-o la bunica ... care locuia în apropiere.
curte.
Bătrâna ... bucurat și a primit-o cu mult drag.

EXERSĂM
NE AMINTIM
Cuvântul reprezintă
1. Cum ai despărți cuvintele de mai jos la capăt de rând? Găsește
toate posibilitățile.
un sunet sau o îmbinare
de sunete înzestrat(ă) perechile, pieptănat, piciorușele
cu sens. 2. Care sunt sunetele din care sunt alcătuite următoarele cuvinte:
Cuvintele pot avea: gărgăriță, oglindă, bulinele, rădașcă?
sens asemănător sau Notează-le după model.
identic (deștept-inteli- Model: casă – CVCV
gent, zăpadă-nea-omăt); 3. Care este sensul asemănător al cuvintelor date?
sens opus (mare-mic); pete atârnată
aceeași formă și sen- putere a speriat
suri diferite (broască –
4. Care este sensul opus al cuvintelor date?
animal, încuietoare).
s-a trezit mare
a deschis îngrozitor
5. Care sunt două sensuri diferite ale cuvintelor date? Alcătuiește
enunțuri cu acestea.
somn casă
ochi față
COMUNICĂM
1. Povestește oral o întâmplare citită; ai în vedere întrebările de mai
jos:
când?
cine?
unde?
cum? ce?

Un hotel cu surprize
de Thomas Montasser
Puțin mai târziu, când Valentina ajunse în cameră, constată că roboțelul
Fuji-Lama mergea din nou... chiar și fără baterii. Acum (nu se știe prin ce minune)
putea nu numai să se plimbe pe rotițele lui, ci să-și fluture chica zbârlită și să
rostească fără încetare: ,,St’n’mnstr”.
— Ia te uită! strigă Nils entuziasmat.
— E drăguț micuțu’, spuse pe nepusă masă domnul cu surtuc roșu din tabloul
ce atârna pe perete în stânga, deasupra canapelei, suflând cu ocazia asta și praful
care se așezase pe rama tabloului.
— Îmi amintește de nepotul meu de gradul al treilea, adăugă distinsa doamnă
din tabloul din dreapta, scoțându-și din coc o lămâie și înfigând în ea niște colți cu
adevărat de temut, fără ca măcar să clipească (nici nu ar fi avut cu ce să clipească, de fapt, pentru că
în loc de gene avea un fel de tufe mici pe marginea pleoapelor).
Valentina se văzu nevoită să-l prindă pe tata, care, de spaima pe care o trăsese când văzuse
personajele din tablouri trezite la viață, era cât pe ce să se dea de-a berbeleacul.
— Vorbiți de cel mare sau de cel mic, aici de față, stimată doamnă? vru să afle bărbatul cel pântecos
din tablou.
— De ăla mic, vezi bine, care rostește atât de drăguț vorbele acelea: ,,Sunt un monstru”. Ce v-ați
închipuit? Celălalt e mai degrabă de speriat, nu credeți?
— Chiar așa, stimată doamnă, se grăbi să-i țină isonul grăsanul și, cercetându-l mai bine din priviri
pe Nils, începu să-și cam piardă culoarea din obraji. Dar, până la urmă, nu pare așa de periculos.
VOCABULAR
CITIM ȘI EXPLORĂM chică – plete;
1. Răspunde la următoarele întrebări: surtuc – haină bărbă-
a) Unde s-a desfășurat întâmplarea? tească;
b) Cine a participat la aceasta? de-a berbeleacul – de-a
rostogolul;
c) Cu cine l-a comparat doamna din tablou pe roboțel?
pântecos – gras;
2. Alege varianta corectă:
să țină isonul – să aprobe.
Cuvintele E drăguț micuțu’ se referă la:
a) Nils; b) tatăl Valentinei; c) roboțel.
Despre ce personaj spune doamna din tablou că este speriat:
a) despre Nils; b) despre Fuji-Lama; c) despre domnul cu surtuc roșu.

3. Asociază personajele din coloana A cu fragmentele potrivite,

NE AMINTIM
extrase din text, din coloana B:
Într-un text literar,
povestitorul/ naratorul A B
relatează întâmplările.
a) avea un fel de tufe mici pe marginea
Personajele (oameni, 1) Valentina
pleoapelor
obiecte, animale, plan-
2) tatăl Valentinei b) entuziasmat
te) participă la întâm-
plările povestite. c) suflând cu ocazia asta și praful care se
3) roboțelul Fuji-Lama
așezase pe rama tabloului
4) domnul cu surtuc d) constată că roboțelul Fuji-Lama mergea
PORTOFOLIU roșu din nou
a) Realizează un desen 5) doamna din tablou e) mergea din nou

al unuia dintre perso-
naje. Scrie două-patru 6) Nils f) era cât pe ce să se dea de-a berbeleacul.
propoziții despre acesta.
b) JURNAL DE LECTURĂ APROFUNDĂM

Completează o 4. Prezintă oral întâmplările din text cu ajutorul întrebărilor:
pagină de jurnal,
a? l?
după ce ai citit lectura 1. Unde a ajuns Valentin 3. Cine îl laudă pe roboțe
„Pisicuța care voia să 2. Ce a constatat ea?
ajungă acasă”, de Jill
cos
Tomlinson. 4. Cum arăta doamna din tablou? 5. Ce a spus domnul pânte
despre Nils?
CREĂM
5. Lucrăm în pereche Imaginați-vă că unul dintre voi este un personaj
dintr-un tablou, iar celălalt este un turist cazat la hotelul unde se află
tabloul vorbitor. Discutați unul cu celălalt.
SCRIEM CORECT
1. Pune semnele de punctuație potrivite în căsuțele de mai jos:
Ana o strigă pe colega sa
Maria vino să desenăm împreună
Maria răspunde
Îmi pare rău Ana dar nu pot Mama s-a apucat să facă un
tort Ea m-a rugat să cumpăr mere frișcă și ciocolată
2. Notează observațiile tale în legătură cu scrierea cuvintelor sa și
s-a din textul de la exercițiul anterior.

AȘEZAREA TEXTULUI ÎN PAGINA CAIETULUI
OBSERVĂM
Mihai a primit următoarea temă:
Transcrie primele două alineate din textul „Un hotel cu surprize”,
având grijă la regulile de așezare în pagină.
Citește ce a scris băiatul și observă cum a scris el.
data
titlul
autorul textului NE AMINTIM
Pentru a așeza un text
alineate un rând liber în pagina caietului, avem
în vedere următoarele:
scriem data, pe pri-
mul rând, în partea din
dreapta;
lăsăm un rând liber;
notăm titlul textului
pe mijlocul rândului ur-
mător;
precizăm autorul tex-
tului un rând mai jos,
EXERSĂM începând de la jumăta-
tea rândului;
1. Transcrie textul următor, respectând regulile de așezare în pagină:
scriem cu alineat pri-
Toamna
ma propoziție a textului;
Toamna aduce roade bogate, culori pastelate și multă bucurie.
folosim alineat de fi-
Mantia ei de frunze multicolore se așterne peste copaci. Copiii ecare dată când trecem
sunt fericiți pentru că anotimpul le dăruiește începutul anului școlar. la o altă idee;
Întâlnirea cu doamna învățătoare și cu minunații colegi îi emoționează. Ei
despărțim cuvintele
vor explora împreună universul cărții.
în silabe la capăt de
Toamna este minunată! rând atunci când este
2. Desparte în silabe cuvintele: dăruiește, minunății. necesar.
3. Alcătuiește cât mai multe cuvinte cu ajutorul silabelor date.
se ma ta pe

4. Notează A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecăreia dintre

următoarele afirmații:
Cuvântul roboțelul conține nouă sunete.
Cuvântul ajunse are patru consoane.
Sunetul u din cuvântul nepotul este vocală.
Cuvântul berbeleacul se desparte în silabe astfel: ber-bel-ea-cul.
5. LUCRĂM PE GRUPE
JOC Grupa 1 Grupa 2
TELEFONUL FĂRĂ FIR a) Notează cât mai multe cuvinte a) Notează cât mai multe cuvinte care
Primul jucător se gân- care încep cu silaba „re”. se termină cu silaba „re”.
deşte la un cuvânt pe b) Notează cuvinte care conțin b) Notează cuvinte care conțin grupul
care îl șoptește la ure- grupul de sunete „oa”. de sunete „ea”.
chea colegului său.
Acesta, la rândul lui, îi
6. Alege șirul de cuvinte cu înțeles identic sau asemănător:
șoptește următorului a) mergea, funcționa, se deplasa, stătea;
coleg cuvântul pe care b) drăguț, amabil, binevoitor, chipeș;
l-a auzit. c) spaimă, frică, groază, teamă;
Se va proceda la fel, d) margine, hotar, final, mijloc.
până când toți colegii
din clasă vor șopti cu-
7. Scrie cuvântul cu sens opus pentru fiecare dintre cuvintele date:
vântul ales de primul târziu zbârlită adevărat

jucător.
COMUNICĂM
Ultimul jucător va
1. Privește imaginile și răspunde la următoarele întrebări:
trebui să spună cu voce
a) Ce se prezintă în fiecare dintre imagini?
tare cuvântul care a
ajuns la el. b) Cine participă la acțiunea din prima imagine?
c) Ce ființă imaginară iese din carte în a doua imagine?
d) Ce crezi că ar putea vorbi cei doi copii cu ființa imaginară, în cea
de-a treia imagine?
2. Povestește oral întâmplarea după imaginile date la exercițiul 1.

RECAPITULĂM
Citește textul următor:
„În mijlocul unei minunate grădini se înălța o tufă de trandafiri plină de flori, iar în cea mai frumoasă
floare trăia un spiriduș atât de mic, încât nici cea mai ageră privire a unui om nu îl putea zări. Era la fel
de drăguț și chipeș ca un copil și era înzestrat cu aripi care i se întindeau de la umeri până la picioare.
În spatele fiecărei petale a trandafirului, el avea câte un mic dormitor cu un pătuț ca de puf. Cât de
parfumate erau camerele sale și cât de transparenți și strălucitori erau pereții acestora, căci ei erau
făcuți cu toții din petalele roze ale trandafirului!
Cât era ziua de lungă, spiridușul zburda sub razele calde ale soarelui și zbura din floare în floare,
dansa printre aripile multicolore ale fluturașilor sau măsura cu pasul cât de lungă putea fi frunza unei
plante. Pentru că, vedeți voi, frunza unei flori cuprindea pentru el tot atâtea drumuri și șosele cât o
întreagă țară. Se putea întâmpla ca o astfel de călătorie să nu se sfârșească nici măcar până la apusul
soarelui!”
(Hans Christian Andersen, „Spiridușul din trandafir”)
1. Notează A (adevărat) sau F (fals) în dreptul 6. Scrie observația ta, având în vedere
fiecăruia dintre următoarele enunțuri: cuvintele subliniate din propozițiile următoare:
a) Titlul textului literar este „Spiridușul din Spiridușul era în mijlocul grădinii. (era – se
trandafir”. afla)
b) Textul literar are două alineate. Era noastră este interesantă. (era –
2. Răspunde la următoarele întrebări: perioadă istorică, epocă)
a) Unde se afla casa spiridușului? 7. Pune semnele de punctuație

corespunzătoare în căsuțele de mai jos:
b) Cum arăta spiridușul?
Mihai la grădina zoologică poți
3. Desparte în silabe cuvintele: mijlocul,
vedea lei maimuțe urși păsări
fluturașilor. Subliniază vocalele cu o linie verde
Distracție plăcută
și consoanele cu o linie roșie.
4. Găsește câte un cuvânt cu sens asemănător 8. Gândește-te la o întâmplare petrecută la
școală; alcătuiește patru-șase propoziții în care
sau identic cu: chipeș, parfumate.
să o prezinți. Poți să completezi prezentarea
5. Găsește câte un cuvânt cu sens opus pentru:
printr-un desen reprezentativ.
frumoasă, lungă.
PROIECT
A. Realizează un desen cu două personaje Ai grijă la: așezarea în pagină; folosirea
favorite din cărțile pe care le-ai citit. alineatelor; despărțirea cuvintelor în
silabe la capăt de rând; scrierea corectă
B. Prezintă, în patru-șase propoziții, o
a cuvintelor; utilizarea semnelor de
întâmplare la care a participat fiecare dintre
punctuație adecvate.
cele două personaje.

EVALUARE
Citește textul următor și formulează răspunsuri la cerințele de mai jos:
„Diminețile erau foarte plictisitoare la ea, acasă. Pișcotina știa deja treaba asta. Așa că își
pierdea vremea cum se pricepea ea mai bine: încercând s-o evite pe bunica sa, Hortensia.
Ei, hai, nu te mai mira atâta: până și fantomele au bunici! Vezi, numai poveștile astea
moderne cu fantome sunt de vină... nu dai decât de arătări înfricoșătoare, ascunse în
cearșafuri lălâi, zdrăngănind din lanțuri vechi și ruginite, scrâșnind din dinți și băgând lumea
în sperieți... Greșit! Țin să te asigur că toate fantomele cumsecade duc o viață liniștită (gurile
rele ar zice chiar plicticoasă), își văd de treaba lor, au grijă de casă și nu sperie decât rareori
oamenii, doar așa, ca să se distreze. ”
(Claudia Drăgănoiu, „Pișcotina și măgărușul Pavarotti”)
1. Precizează titlul, autorul textului, numele 3. Scrie câte o continuare pentru

personajului. fiecare dintre următoarele enunțuri:
2. Alege varianta corectă de răspuns: Pișcotina își pierdea vremea ...
Textul are: Pișcotina era o fantomă ...
a) două alineate; b) un alineat; c) niciun alineat. Când întâlnea oameni, ea ...
Acțiunea se petrece: 4. Precizează vocalele din cuvintele: știa, cum.

a) seara; b) la prânz; c) dimineața. 5. Notează cuvinte cu același sens sau sens
asemănător pentru:
Fantomele cumsecade duc:
a) vremea;
a) o viață liniștită; b) o viață agitată; c) o viață
b) înfricoșătoare;
înspăimântătoare.
c) ascunse.
NE AUTOEVALUĂM
EVALUARE
două infor-
1. o informație trei informații 4. o vocală două vocale trei vocale
mații
o variantă două variante trei variante
2. 5. un cuvânt două cuvinte trei cuvinte
corectă corecte corecte
un enunț două enunțuri trei enunțuri
3.
corect corecte corecte

CAPITOLUL 3
Aventura
31
CAPITOLUL 3 Aventura
Călătoare!...
de Emil Gârleanu
E călătoare! A ieșit din mușuroi furnica și-a pornit să vadă lumea...
În dimineața aceasta, a luat-o spre răsărit. Îndată ce dădu, prin miriște,
de cizma unui vânător, își și puse în gând să cerceteze, să cunoască mai bine
făptura omenească în apucăturile ei.
Îndrăzneață și destoinică, se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de
nisip se prinseseră, apoi, cu iscusință, o luă încet pe cusătura carâmbului, în
sus. Călătoarea își dete toată silința să se urce mai repede pe cizmă. (...) Și
tot gândind astfel, furnica ajunse la pânza îmbâcsită de praf a pantalonilor
vânătorului. Îi sui și pe aceștia și, când dădu de cel dintâi buzunar al
surtucului, se opri. Să coboare, să nu coboare-n el? (...) Furnica își luă inima
în dinți și, ușoară, coborî în buzunar. Scotoci încolo și-ncoace; într-un colț
dădu peste câțiva bani de aramă. Porni mai departe. Mai în sus, alt buzunar.
De-abia coborî însă, și, repede, căută să fugă înapoi. Buzunarul, îmbâcsit cu
foi de tutun, o amețise.
În vremea aceasta, o bubuitură groaznică răsună și-un nor de fum învălui
furnica în ceață. Vânătorul alergă, ridică prepelița și-o puse în tolbă. Furnica,
VOCABULAR îngrozită, o luă la fugă pe mânecă în sus, apoi, pe cealaltă parte pe care se
miriște – teren agricol urcase, coborî pe haină. Păși iute peste geanta de la șoldul vânătorului. (...)
destoinică – vrednică, Ochii furnicii zăriră o bucățică de pâine ce rămăsese prinsă în rețea. Oricât
isteață; era de grăbită, lucrul găsit știa că nu se lasă-n drum; mai ales merindele.
cu iscusință – cu dibă- ,,Bine că m-am ales măcar cu ceva”, își spuse în gând și se grăbi să culeagă
cie, cu îndemânare, cu
fărâmitura. (...)
pricepere;
Coborî pe-un fir de iarbă și își scăldă, cu mulțumire, trupul într-o picătură
carâmb – parte a cizmei
de rouă.
care îmbracă pulpa pi-
ciorului de la genunchi
până la gleznă;
îmbâcsită – plină de CITIM ȘI EXPLORĂM
praf, de murdărie; 1. Răspunde la următoarele întrebări:
aramă – metal de culoa-
a) Când și unde se petrece întâmplarea din text?
re roșiatică; cupru.
b) Care sunt personajele textului?
c) Ce și-a pus călătoarea în gând ?
d) Care a fost mulțumirea ei?

APROFUNDĂM
REȚINEM
2. Cum a procedat furnica în drumul ei prin buzunarele vânătorului:
Textul narativ prezintă
Mai întâi ..., apoi ..., după aceea ..., în cele din urmă ... întâmplări reale sau
imaginare, așezate în or-
3. Realizați Axa timpului și așezați următoarele enunțuri în ordinea
dinea desfășurării lor.
desfășurării întâmplărilor din text: Întâmplările sunt reali-
zate de personaje.
1 2 3 4 5 6 7 8
Un text narativ cu-
prinde:
a) Furnica pleacă din mușuroi. situația de început -

locul, timpul, persona-
b) Ea dă peste niște monede și foi de tutun.
jele;
c) Furnica găsește o firimitură de pâine pe care o ia.
întâmplările;
d) Ajunsă pe miriște, ea se urcă pe cizma unui vânător. sfârșitul întâmplărilor.
e) Negăsind nimic interesant, ea se gândește să coboare de pe haină. În relatarea întâmplă-
f) Omul vânează o prepeliță. rilor textului, folosim
g) Furnica ajunge în buzunarele surtucului. enunțuri clare și precise.
h) Întoarsă pe pământ, își scaldă trupul într-o picătură de rouă.
CREĂM
4. Scrie două-patru propoziții în care să prezinți un alt final al
textului dat.
5. LUCRĂM ÎN PERECHE Imaginați-vă o întâlnire între furnică și OBSERVĂM
vânător. Discutați, jucând rolurile acestora. i-a (înaintea acțiunii)/ ia

(,,a lua” sau atragerea
SCRIEM CORECT atenției ascultătorului)
1. Observă scrierea corectă a cuvântului subliniat din următorul Bunicul i-a spus
fragment: nepotului o poveste.
Călătoarei i-a venit ideea de a pleca din mușuroi. Omul ia banii și
Alcătuiește o propoziție în care să folosești cuvântul ia. pleacă în grabă.
2. Alcătuiește câte două enunțuri în care să folosești cuvintele i-ar și Ia, ascultă la mine!
iar. i-ar (înaintea acțiunii)/
3. Alege forma corectă a cuvintelor: iar (din nou)
Trebuie să ia/ i-a un taxi până acolo. Copilul i-ar povesti
Polițistul i-a/ ia spus băiatului pe unde să traverseze. mamei întâmplarea,
Mai ai frați sau/ s-au surori? dar se teme.
Turiștii sau/ s-au rătăcit. Iar a început ploaia!

VERBUL
REȚINEM
După ceea ce exprimă OBSERVĂM
sau denumesc, cuvintele
În zori, furnica a ieșit din mușuroi.
se clasifică în părți de
vorbire: verb, substantiv, Vânătorul stătu la pândă.
adjectiv, pronume. În buzunar erau câțiva bani de aramă.
Verbul este cuvântul Partea de vorbire a ieșit exprimă acțiunea.
(partea de vorbire) care
Partea de vorbire stătu exprimă starea.
exprimă acțiunea, starea
sau existența lucrurilor, Partea de vorbire erau exprimă existența.
ființelor, fenomenelor
naturii.
Verbul este singura EXERSĂM
parte de vorbire care 1. Spune cât mai multe verbe care
poate forma singur o exprimă acțiunea, starea sau existența,
propoziție: pornind de la imaginea alăturată.
Citește! 2. Arată, prin gesturi, următoarele
Ascult. acțiuni: ascultați, dirijați, intrați, scrieți,
ștergeți, priviți.
3. Scrie câte trei verbe care se potrivesc cuvintelor:
... ... ...
Furnica ... Vânătorul ... Soarele ...

... ... ...
4. Subliniază verbele din textul de mai jos:
„Deodată, cocostârcul se oprește, încordează gâtul și privește. Pe
frunza unui nufăr stă o broscuță care se bucură și ea de frumusețea
și răcoarea dimineții. Când l-a văzut, biata broscuță a încremenit.
RELATAREA (...) În spaima ei îl vede uriaș. Inima i s-a oprit. Își așteaptă sfârșitul.
UNEI ACȚIUNI/ Cocostârcul o vede și înțelege“.
ÎNTÂMPLĂRI
(Emil Gârleanu, „Mărinimie”)
CUNOSCUTE
(vizionate, citite)
COMUNICĂM
Sfaturi:
1. Povestește oral o secvență din desenul animat preferat.
Povestește faptele în
ordinea derulării lor; 2. LUCRĂM ÎN PERECHE Unul dintre voi povestește o întâmplare
Folosește expresii pre- dintr-o carte citită, iar colegul de bancă o recunoaște. Ulterior, puteți
cum: mai întâi, apoi, în schimba rolurile.
cele din urmă.

Alice în Țara Minunilor
de Lewis Carroll
Alice se gândea (pe cât putea ea pe o zi de arșiță ca aceasta) dacă plăcerea de a împleti un șirag de
margarete merita osteneala să se ridice și să culeagă florile. Când, deodată, un Iepuraș Alb, cu ochi de
mărgean, alergă chiar pe lângă ea. Pentru atâta lucru n-avea de ce să te prindă mirarea și Alice nu prea
se miră nici când îl auzi pe Iepuraș bombănind:
— Vai, vai , vai! Am să întârzii!
Însă când Iepurașul scoase un ceasornic din buzunarul vestei, se uită la oră și apoi își iuți fuga,
Alice se repezi în picioare; căci îi dăduse prin gând că n-a mai văzut niciodată iepure să aibă vestă cu
buzunare și nici ceas pe care să-l scoată din buzunar; și, curioasă, o luă la fugă peste câmp, pe urmele
Iepurașului, ajungând tocmai la timp ca să-l vadă cum dădea buzna într-o vizuină măricică, de sub
niște tufișuri, unde pieri.
Într-o clipă, hop și Alice după Iepuraș în vizuină! Coborâse fără să-și pună întrebarea: cum va ieși
oare ea de acolo?
O bucată de drum, vizuina iepurească o duse pe Alice drept înainte ca printr-un tunel, apoi o luă
brusc la vale, încât n-avu vreme să se gândească a se opri; se trezi lunecând în jos, ca într-o fântână
foarte adâncă. Fie că era o fântână foarte adâncă, fie că Alice cădea foarte, foarte încet, oricum avu
timp, în cădere, să privească pe îndelete în juru-i și să se întrebe cu mirare ce-avea să urmeze. (...)
Gata căderea! Înaintea ei se întindea alt coridor foarte lung, în capătul căruia îl zări
iar pe Iepurașul Alb, alergând cât îl țineau picioarele. O luă la fugă și tocmai
bine îl prinse din urmă pe iepure. (...) Alice se văzu într-o sală lungă și joasă.
De jur împrejurul sălii erau uși, dar toate încuiate. Plimbându-se încoace și
încolo, se întreba cum va mai ieși vreodată din acel loc. (...)
Nu trecu mult și-i căzu privirea pe o cutiuță de sticlă; o deschise și găsi
în ea o prăjiturică, pe care era scris frumos, cu stafide: MĂNÂNCĂ-MĂ!
— Foarte bine, zise Alice, am s-o mănânc, iar dacă mă fac mai mare, o să
pot ajunge până la cheie, însă dacă mă fac mai mică, o să pot să mă strecor
pe sub ușă; așa că de intrat în grădină tot intru − și puțin îmi pasă cum și
în ce fel! (...)
CITIM ȘI EXPLORĂM VOCABULAR

1. Citește: arșiță – căldură mare;
al patrulea alineat al textului; osteneala – efortul.
enunțul care exprimă hotărârea lui Alice de a intra în grădină.
35
2. Găsește un alt titlu potrivit textului.
3. Pune în corespondență expresia cu explicația potrivită:

PORTOFOLIU
cât îl țineau picioarele se gândise
DESEN : Realizează un
desen în care să-l ilus- o luă la fugă cât putea de repede
trezi pe Iepurașul Alb, pe îndelete fără grabă
așa cum este prezentat îi dăduse prin gând alergă
în text.
dădea buzna se repezea să intre
a) Câte alineate are textul dat?
b) Când și unde se petrece acțiunea?
c) Care sunt personajele acestui fragment?
d) Ce fel de text este? Motivează!
5. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărui enunț:
Alice se gândea să împletească un șirag de mărgăritar.
Fata nu s-a mirat când l-a auzit pe Iepuraș vorbind.
Iepurașul Alb a scos un stilou din buzunarul vestei.
Alice știa cum va ieși din vizuină.
APROFUNDĂM
6. Completează enunțurile:
Iepurașul Alb este unul neobișnuit, deoarece ...
... se ridică repede în picioare, pentru că ...
Aventura lui Alice începe în momentul când ...
Ajunsă într-o ..., fata găsește ...
OBSERVĂM 7. Numește personajul care ți-a plăcut mai mult. Scrie două motive
Va (se află într-o pentru care l-ai ales.
expresie ce exprimă o
CREĂM
acțiune care urmează
să aibă loc)/ v-a (două 8. Scrie în 3-5 rânduri ce îți imaginezi că ar putea face Alice în grădină.
cuvinte diferite care
SCRIEM CORECT
se rostesc în aceeași
silabă). 1. Selectează forma corectă și transcrie propozițiile:
Alice va intra în Iarna va/ v-a veni mai devreme anul acesta.
vizuina iepurelui. Juriul v-a/ va felicitat pentru premiul obținut.
Cred că v-a plăcut Andreea va/ v-a salutat politicos.
aventura lui Alice. 2. Alcătuiește câte două enunțuri cu fiecare dintre cuvintele va și v-a.

NUMĂRUL VERBULUI
REȚINEM
OBSERVĂM Verbul își schimbă
forma în funcție de nu-
mărul celor care fac ac-
țiunea:
a) acțiunea este reali-
zată de o persoană;
b) acțiunea este reali-
zată de mai multe per-
soane.
1. Notează observația ta în legătură cu propozițiile de mai jos: Există însă verbe care
nu-și schimbă forma
Copilul fuge. Copiii fug. atunci când acțiunea
2. Precizează câți copii fac acțiunea în fiecare dintre imaginile de este realizată de una
mai sus. sau mai multe persoa-
ne:
EXERSĂM Solistul cântă.
3. Clasifică verbele următoare în funcție de număr: căutați, au Soliștii cântă.
povestit, mergea, vedeau, coborâse, ai auzit, sunăm, trece, rezolvi,
pregătirăm, dormeai, vor corecta.
4. Schimbă numărul verbelor, după modelul dat: merg - mergem
dansăm ridici
iau deschizi
faceți fuge
5. Identifică verbele din textul următor, precizând numărul lor (unul/
una sau mai mulți/ multe):
„Soarele răsare de după dealuri. Priveliști fermecătoare alunecă în
spatele nostru. Ochii noștri beau cu poftă frumusețile acestea.“
(E. Gârleanu, „Puișorii”)
6. Precizează dacă apar modificări la trecerea verbelor de la un
număr la altul:
Copilul desenează frumos. Vecinul mănâncă struguri.
El joacă tenis. Elevul silitor învață mereu.
7. Scrie forma corectă a verbelor:
El este/ ieste. Toți lom/ luăm.
Noi scrim/ scriem. Voi faceți/ făceți.
Maria așază/ așează. Alice va reușii/ reuși.
COMUNICAREA ORALĂ
NE AMINTIM
Dialogul este conver- DIALOG. INIȚIEREA UNUI SCHIMB VERBAL
sația dintre două sau
OBSERVĂM
mai multe persoane.
Dialogul poate fi oral Bună ziua,
Bună! Mă
sau scris. copii! Ea este
bucur că voi fi
La dialog participă Maria Popescu,
colega voastră!
vorbitorul și ascultăto- noua voastră
Îmi place să citesc
rul. colegă.
și să mă plimb cu
Pentru a fi înțeles, bicicleta.
mesajul trebuie să fie
DESCOPERIM
formulat și rostit clar și
corect de către vorbitor 1. Cine vorbește?
și receptat cu atenție de 2. Cine ascultă?
către ascultător. 3. Ce informații conțin cele două mesaje?
4. Imaginează-ți că tu ești colegul Mariei. Comunică-i două dintre
vorbitor ascultător
pasiunile tale.
mesaj
EXERSĂM
5. LUCRĂM ÎN PERECHE Realizează împreună cu un coleg dialoguri,
pornind de la următoarele situații:
ești pe stradă, te-ai rătăcit și întrebi un trecător unde este
Biblioteca Județeană;
ești în autobuz și te întâlnești cu mătușa ta;
ești la concertul cântărețului preferat și acesta te cheamă pe scenă.
6. Scrie enunțurile în ordine, pentru a obține un dialog:
– Bună ziua! Sigur, cabina este în stânga.
– Este bună. Rămâne aceasta. Vă mulțumesc!
– Bună ziua! Aș dori să probez această bluză, vă rog!
– Cu plăcere! La revedere!
7. LUCRĂM ÎN PERECHE Continuă dialogul cu încă două replici. Alege un

coleg și interpretați-l în fața clasei.
– De vânzare e găinușa aceea, măi băiete?
– De vânzare, moșule!
– Și cât ceri pe dânsa?
– Cât crezi și dumneata că face. (Ion Creangă, „Amintiri din Copilărie”)

AFIȘUL, FLUTURAȘUL
NE AMINTIM
AFIȘUL
Afișul este un text de
informare prin care se
aduce la cunoștința pu-
DESCOPERIM blicului un eveniment.
1. Ce informații oferă Este realizat cu scopul:
textul? Dar imaginea? de a informa;
2. Cui se adresează de a atrage atenția;
spectacolul?
de a promova un re-
zultat sau un produs.
EXERSĂM
3. Realizează afișul
Știați că...?
pentru un concurs de
lectură. În urmă cu mii de ani,
în Roma Antică, nu exis-
4. TURUL GALERIEI tau afișe, pentru că nu se
Expuneți afișele
inventase încă tiparul.
realizate de voi și
Mesajele care anunțau
exprimați-vă părerea
ceva publicului erau
în legătură cu acestea.
pictate direct pe zidurile
clădirilor. Ele promovau
jocurile publice, afaceri-
le locale sau chemau
oamenii la vot.
FLUTURAȘUL
DESCOPERIM REȚINEM
Echipa proiectului O carte pentru fiecare Fluturașul este un
1. Ce informații vă informează despre rezultatele obținute:
la standul de colectare, de la biblioteca text de informare, de
conține textul? u
școlii, s-au strâns 238 de cărți, cadouri pentr mică întindere, scris pe
copiii defavorizați;
EXERSĂM cărțile sunt pentru copii cu vârsta o bandă de hârtie. Poate
cuprin între 7 și 14 ani;
să fi realizat pentru:
2. Realizează un copiii au fost foarte bucuroși de
fluturaș în care să cadourile primite. a informa;
Mulțumim celor care s-au implicat în
comunici rezultatele activitățile proiectului! a anunța rezultatele
unui concurs la care ai unui concurs/ proiect;
participat. a completa un anunț
făcut anterior.

RECAPITULĂM
Citește textul următor și formulează răspunsuri la întrebările de mai jos:
„Ați văzut voi, copii, un om care scoate un porumbel, soarele și tot cerul dintr-o batistă?
N-ați văzut, puneți-l pe listă! Dar ursul care a învățat carte și spune la toată lumea că vrea să urmeze
mai departe? Știți cum se face să dispară în ceață un borcan cu dulceață?
Tii! Dar multe nu știți voi, copii! Repede, la circul cel mai înalt, să vă îmbogățiți cunoștințele în asalt.
Aici e ca la teatru. Înțelegi totul, dacă ești cu ochii în patru. Cântă muzica, spectatorii au înlemnit:
programul e nemaipomenit. Un om pescuiește, aruncând undița în sală, ca în iazul de la moară. Din
coafura unei doamne frumoase, a scos două broaște țestoase, iar din sufletul unui vecin a pescuit un
rechin. Să nu credeți că toate astea sunt minciuni sau că, Doamne ferește, la circ se întâmplă minuni! (...)
Bum! Bum! A apărut fachirul dintr-un nor de fum. Fachirul e un om extraordinar – dacă vrea, ne
bagă toată fericirea într-un buzunar. El e spaima aricilor, fiindcă îi place să doarmă numai pe ace.
O, dar am rămas singuri! Toată lumea a plecat, că programul s-a terminat. Și n-o să se mai dea încă o
dată fiindcă am rămas noi cu gura căscată. Așa că mergeți acasă, închideți bine ușile și, dacă vreți, faceți
și voi circ cu păpușile. Scufița Roșie și încă vreo câteva domnișoare sunt bune dansatoare. Iepurașul de
catifea va face salturi în gura altor animale. Pisica se va împrieteni la cataramă cu săraca rândunica.”
(după Marin Sorescu, „Scamatorii, scamatorii, scamatorii”)
* fachir = scamator, persoană care face lucruri extraordinare, la circ.
1. Pune în corespondență expresia cu explicația 4. Transcrie, din text, cinci verbe a căror
potrivită: acțiune e realizată de o persoană.
a fi cu ochii în patru a fi uimit 5. Alege forma corectă a verbelor și transcrie
prieteni la cataramă a studia enunțurile:
a învăța carte a fi foarte atent Spectacolul de circ se v-a/ va termina în
curând.
a rămâne cu gura foarte buni prieteni
căscată Acrobatul i-a/ ia impresionat și astăzi pe
spectatori.
2. Răspunde la următoarele întrebări: Magicianul a scuos/ scos un porumbel din
a) Cui îi este adresat textul, în mod special? batistă.
b) Unde se întâmplă acțiunile prezentate în 6. Ești la un spectacol de circ și, în timpul
fragment? reprezentației, un magician te invită pe scenă.
c) Ce fel de text este acesta? Motivează Scrie un scurt dialog cu acesta.
răspunsul! Fii atent la:
3. Recunoaște personajul/ personajele: așezarea textului în pagină;
a apărut dintr-un nor de fum: ... ortografie și punctuație;
scoate soarele din batistă: ... logica desfășurării dialogului;
a învățat carte: ... folosirea unui limbaj adecvat.
au încremenit în sală: ...

PROIECT
SUNTEM MAGICIENI
LUCRĂM ÎN ECHIPĂ
Imaginați-vă că sunteți magicieni. Realizați afișul și prezentarea
numărului vostru din cadrul unui spectacol de circ.
Criterii de evaluare pentru proiect: conținutul adecvat, redactarea
proiectului, originalitatea materialului.
Mai jos aveți câteva sugestii.
DENUMIREA
SPECTACOLULUI
Da ta , or a și lo cu l
ec ta co lu lu i
pe n tr u de sf ăș ur ar ea sp
t fi ac hi zi ți on at e .. .
Bi le te le de in tr ar e po
iv ă
De se n / im ag in e su ge st

EVALUARE
Citește textul următor și formulează răspunsuri la cerințele de mai jos:
„Am înaintat în pădure și mi-am pregătit cina. Eram aproape hotărât să rămân acolo peste noapte,
când am auzit un trop-trop, trop-trop, și mi-am spus că, după zgomot, se apropiau cai. Am auzit voci
de oameni. Am urcat totul în canoe cât de repede am putut și apoi m-am furișat prin pădure, ca să văd
ce pot afla. Nici nu ajunsesem departe, când am auzit un om spunând:
– Mai bine ne-am opri aici peste noapte dacă găsim un loc bun, caii sunt frânți de oboseală.
N-am mai așteptat, ci am ieșit repede prin pădure și am vâslit încet. Am ajuns la mal în vechiul loc
și m-am gândit că voi dormi în canoe. Nu am dormit aproape deloc. Frământat de gânduri, nu am putut
închide un ochi. (...) Cu trecerea timpului, am început să mă gândesc că nu pot trăi așa. Mă voi duce să
aflu cine stă pe insulă cu mine.”
(Mark Twain, „Aventurile lui Huckleberry Finn”)
1. Alege varianta corectă de răspuns: 3. Precizează ce exprimă verbele subliniate în

Textul are: a) două alineate; b) trei alineate; enunțurile de mai jos:
c) patru alineate; Băiatul aude voci de oameni. El stă în canoe.
Băiatul a auzit: a) niște bubuituri; b) zgomote Pe insulă sunt niște necunoscuți.
ciudate; c) tropote de cai. 4. Găsește forma corectă a verbelor din
Omul necunoscut a propus: a) să înnopteze; paranteză și transcrie propozițiile:
b) să plece; c) să pregătească cina. Băiatul (rămânem) peste noapte în pădure și
2. Completează enunțurile cu informații din (pregătiți) cina. Caii (a obosit).
text: 5. Alcătuiește câte un enunț în care să
a) M-am furișat prin ... introduci cuvintele va, v-a, ia.
b) Mai bine ne-am opri aici ... dacă găsim un
loc bun.
c) Mă voi duce să aflu cine stă ... cu mine.
NE AUTOEVALUĂM
EVALUARE
1. o variantă două variante trei variante 4. o formă două forme trei forme
2. un enunț două enunțuri trei enunțuri 5. un enunț două enunțuri trei enunțuri
3. o explicație două explicații trei explicații

CAPITOLUL 4
Sărbătoare în țara mea
43
CAPITOLUL 4 Sărbătoare în țara mea
Legenda tricolorului
În vremurile vechi, bărbații din țara noastră erau chemați să
lupte împotriva celor care doreau să o cucerească.
Într-un sat de munte se afla un gospodar, pe nume Dragomir,
care avea trei fete frumoase și istețe. Ascultând chemarea
conducătorilor români, Dragomir s-a hotărât să plece la luptă
pentru patria sa.
În ziua plecării, acesta și-a îmbrățișat soția și pe cele trei fete.
Fiecare dintre ele i-a dăruit câte o batistă colorată, lucrată de
mână, cu trudă pentru tatăl lor. Fata cea mare i-a dat lui Dragomir
o batistă albastră, precum cerul senin, fata mijlocie i-a făcut
cadou o batistă galbenă, precum holdele de grâu, iar cea mică
i-a întins o batistă roșie ca sângele străbunilor care s-au jertfit
pentru țară.
Omul a luat darurile neprețuite și le-a pus în buzunarul de la
piept, plecând cu speranța că se va întoarce victorios la cei dragi.
Dragomir a luptat vitejește. În cea mai cumplită bătălie, a fost rănit grav. Camarazii săi i-au deschis
haina la piept și, din buzunar, au ieșit cele trei batiste. Aceștia le-au luat, le-au legat între ele și le-au
atârnat în vârful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Purtând acest simbol în frunte, au luptat vitejește
până când au învins dușmanii.
Legenda spune că, de atunci, steagul românilor cuprinde aceste trei culori care, împreună, au ajutat
armata să câștige multe bătălii, să înfăptuiască o Românie unită și independentă.
VOCABULAR
legendă – povestire în CITIM ȘI EXPLORĂM
care se relatează o în- 1. Transcrie următoarele idei din text, reordonându-le potrivit
tâmplare deosebită des- succesiunii faptelor relatate:
pre apariția unui lucru, a
... Într-o bătălie, el a fost rănit.
unei ființe etc.
... De atunci, steagul nostru are culorile celor trei batiste: roșu,
holde – câmpuri semă-
galben, albastru.
nate cu același fel de
plante (cereale); ... Dragomir, un țăran român, a hotărât să plece la luptă.
camarad – aici, coleg de ... La plecare, a primit în dar de la cele trei fiice batiste colorate.
arme; ... Din timpuri străvechi, românii au luptat pentru țară.
cu trudă - din greu, cu ... Camarazii săi au găsit batistele din care au făcut un steag.
mare efort.
... Românii au învins dușmanii.

APROFUNDĂM
OBSERVĂM
2. De ce crezi că cele trei fete i-au făcut câte un cadou tatălui, înainte
de plecarea lui la luptă? Culorile steagului
3. Descoperă sentimentele prezentate în acest text, colorând Cele trei culori ale
etichetele corespunzătoare: steagului României
sunt: roșu (simbol al
luptei strămoșilor pen-
tru țară), galben (pre-
bucurie iubire dezamăgire
cum lanurile de grâu) și
albastru (asociat cu se-
ninul cerului, cu drepta-
tristețe patriotism mândrie tea și cu înțelepciunea).
CREĂM
4. LUCRĂM ÎN PERECHE Fiecare grupă va realiza un steag reprezentativ

pentru clasa voastră. La final, reprezentanții grupelor vor motiva
alegerile făcute. Cu toții veți decide care va fi steagul clasei voastre. PORTOFOLIU
Acesta va fi expus la avizier. Desenează conturul
steagului României și
SCRIEM CORECT colorează-l corespun-
1. Completează petalele florilor după model: zător.
înalt NE AMINTIM
pâine
ricat
fân neînf „Â” SAU „Î”
litera â se folosește în
interiorul cuvântului:
„â” „î”
român, mâncare;
litera î se utilizează la
începutul sau la finalul
cuvintelor: înger, coborî;
în anumite cazuri, se
scrie cu î în interiorul
cuvântului: neîncetat
2. Subliniază doar cuvintele scrise corect din următorul șir: (ne+încetat), subînțeles
dînsul, coborât, îmbrățișat, vînător, vârstă, neântrecut, dânsa. (sub+înțeles).
3. Transcrie cuvintele subliniate la exercițiul anterior.
4. Alcătuiește propoziții cu două cuvinte scrise cu î, selectate din text.

EXERSĂM
1. Identifică verbele din următoarea secvență:
Aceștia le-au luat, le-au legat între ele și le-au atârnat în vârful unei
ramuri rupte dintr-un stejar.
2. Pune următoarele verbe din text în coloana potrivită din tabelul
următor: doreau, avea, se afla, a dăruit, au luptat, au deschis.
ACȚIUNE REALIZATĂ ACȚIUNE REALIZATĂ DE MAI

DE O PERSOANĂ MULTE PERSOANE
3. Adaugă cât mai multe verbe care exprimă acțiuni ale personajului
din imaginea de mai jos:
.........……
…….........
…….........
…….........
REȚINEM COMUNICĂM
Când adresăm o cere- 1. Formulează opinia ta despre următoarele tipuri de cerere:
re, avem grijă să ne ex-
CERERE SIMPLĂ — Dă-mi cartea, Maria!
primăm adecvat, în
funcție de relația cu per- a) — Ioana, te rog să-mi împrumuți o carte cu legende
soana care o primește. CERERE populare.
POLITICOASĂ b) — Doamna bibliotecară, aș dori să citesc o carte cu
legende populare. Vă rog să-mi recomandați una.
2. Completează următoarele enunțuri:

Fii amabil, ai putea să ... Mă scuzați, îmi permiteți să ...
Scuză-mă, poți să ... Vă rog să ...
3. Alcătuiește un dialog de 2-3 replici, în care să folosești două

formule de adresare politicoasă.

Țara mea
OBSERVĂM
de Otilia Cazimir
Data de 1 DECEMBRIE
Frumoasă mi-e ţara străveche, Frumoasă mi-e ţara cea nouă, este importantă pentru
Întinsă pe munţi şi pe văi, Când râde cu râs tineresc, români, deoarece ea re-
Cu fete cu flori la ureche, Cum râde grădina când plouă prezintă Ziua Națională
Cu mândri şi ageri flăcăi! Şi florile când înfloresc. a României.
CITIM ȘI EXPLORĂM
1. Citește poezia mai întâi în gând și apoi cu voce tare.
REȚINEM
2. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecăruia dintre enunțurile
Poezia este un text li-
următoare:
terar; ea impresionează
... Poezia se numește „Țara”. cititorul, prin transmite-
... Autoarea poeziei este Otilia Cazimir. rea unor sentimente
puternice.
Poezia este organizată
Ce sentimente transmit versurile poeziei? în versuri. O grupare de
Cum sunt flăcăii țării noastre? Dar fetele? versuri se numește stro-
De ce este asemănată frumusețea țării cu prospețimea unei fă. O poezie conține ex-
grădini? presii frumoase.
APROFUNDĂM
4. Completează spațiile punctate cu acele cuvinte din text care
impresionează cititorul (expresii frumoase):
țara ...
râs ...
5. Transcrie fragmentul care ți-a plăcut cel mai mult.
6. Completează următoarele enunțuri, ținând cont de întrebările din
paranteze:
(Cum?) Țara mea este ...
(Unde?) Țara mea se află ...
(Cine?) ... sunt locuitorii țării mele.
(De ce?) Poezia m-a impresionat, pentru că ...
7. Memorează poezia.

CREĂM
JOC-ȚARA MEA
Fiecare dintre voi ros- 8. LUCREAZĂ ÎN PERECHE Alcătuiți împreună o poezie scurtă, dedicată
tește numele unui oraș țării noastre.
din România. Cel care
SCRIEM CORECT
greșește este scos din
joc. Jocul continuă până 1. Transcrie textul următor cu punctuația adecvată, având în vedere
când rămân trei elevi, semnele de mai jos:
care sunt declarați câș-
tigători. — , ? ! .
Ana ce vei face de 1 Decembrie Voi merge la București de 1 Decembrie

Abia aștept să văd parada militară Ce frumos e Bucureștiul în zi de
sărbătoare.
2. Alege forma corectă:
El ieste/ este un elev silitor.
Noi luăm/ lom o carte de la bibliotecă.
REȚINEM
Ierea/ Erea/ Era iarnă când l-am întâlnit.
Următoarele forme
verbale se scriu corect Ele miau/ mi-au dat o veste bună.
astfel: ești, este, eram,
erai, era. PROIECT
Împărțiți-vă pe grupe. Fiecare grupă va desena și va colora
costumele populare din imagine. Discutați între voi despre
componentele costumului popular. Ulterior, veți decora costumele
populare, ținând cont de elementele componente (mânecile,
manșetele iei, fota, brâul etc.).

EXERSĂM
1. Identifică verbul din fragmentul râde grădina.
2. Transformă verbele după model: joci – jucați; mergem – merg
cânt iubiți
plec lucrăm
colorezi ajungem
3. Completează propozițiile următoare:
Eu plec. Noi plecăm.
Copilul citește. Copiii ...
Pasărea zboară. Păsările ...
Tu privești. Voi ...
4. Transcrie cuvintele rămase după ce elimini intrusul:

a) râde, dansează, merg, țară, alergi;
b) înfloresc, râs, râde, plecăm, desenează;
c) zâmbete, privesc, așteaptă, se bucură, sunt;
d) comunic, scrieți, fac, plouă, nouă.
5. Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele transcrise la
exercițiul anterior.
COMUNICĂM
1. Scrie o continuare pentru formulările de mai jos:
Îmi dai voie ...
Îmi poți spune ... Aș putea ... REȚINEM
Cererea și oferirea de
Îmi oferiți, vă rog ... Am permisiun
ea să ...
informații se formulează
politicos, clar și corect.
2. LUCRĂM PE GRUPE TURNIRUL ÎNTREBĂRILOR

Veți formula cu toții câte o întrebare prin care se solicită informații
și câte un răspuns la aceasta. Vă împărțiți pe grupe. Elevii din prima
grupă adresează întrebările, cei din grupa a doua răspund la ele. Apoi
schimbați rolurile. Fiecare elev, care primește răspuns la întrebarea
formulată de el, spune dacă este mulțumit de acesta sau așteaptă
altul.
INVITAȚIA
NE AMINTIM
Invitația este un tip OBSERVĂM
de scriere care constă în
1. Transcrie textul invitației de mai jos, observând cum este structurat
redactarea unui text
acesta:
scurt prin care o per-
soană este rugată să Domnule Director,
participe la un anumit
Vă invităm să participați la activitatea noastră, intitulată
eveniment (personal,
„Mândria de a fi român”, care va avea loc vineri, 27 noiembrie
2020, ora 10, în sala de clasă.
cultural, aniversar, spor-
Vă așteptăm cu drag!
tiv etc.).
Doamna învățătoare și elevii clasei a III-a A
Invitația conține urmă-
toarele informații:
EXERSĂM
persoana/ grupul de
2. Formulează câte un răspuns pentru următoarele întrebări:
persoane care adresea-
ză invitația; Cui se adresează invitația? Unde are loc acesta?
persoana/ grupul de Când are loc evenimentul? Cine adresează invitația?

persoane căreia/ căruia
îi este adresat(ă) invita- 3. LUCRĂM ÎN PERECHE
ția; Mircea dorește să invite un Prieten la un spectacol. A redactat
precizarea eveni- textul invitației, dar s-a emoționat și a uitat să scrie câteva cuvinte.
mentului (locul, data, Sfătuiți-vă pentru a completa invitația lui Mircea.
ora desfășurării sale). ... George
Exprimarea trebuie să Am deosebita plăcere să ....... la spectacolul „Magia iernii”.
fie politicoasă. Acesta...... în sala Teatrului ....., în ziua de 7 decembrie 2020, la ....
19.00.
Te aștept.....
Prietenul tău, Mircea
4. Compune o invitație la ziua ta de naștere, adresată unui prieten/
unei prietene.
COMUNICĂM
1. Povestește oral, după întrebările date, o întâmplare dintr-o zi de
1 Decembrie, petrecută cu familia.
Unde ați fost?
În ce moment al zilei s-a petrecut întâmplarea?
Cine a luat parte la întâmplare?
Ce s-a întâmplat?
Cum te-ai simțit în ziua respectivă?

Amintiri din copilărie
după Ion Creangă
Într-un an, la un Sfântul Vasile, eu și vreo câțiva băieți din

sat ne gândim să ne ducem cu plugușorul. În ajunul sărbătorii,
toată ziua am stat de capul tatei, să-mi facă și mie un buhai sau
măcar un bici.
— Doamne, ce bici ți-oi da eu, Nică, zise tata. N-ai ce mânca
la casa mea? Vrei să te tăvălească vlăjganii prin omăt? Acuș te
descalț!
Văzând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am fugit
de-acasă, nu cumva să-mi ia tata ciubotele și să rămân de
rușine înaintea tovarășilor.
Și nu știu cum s-a întâmplat, că niciunul din tovarăși n-avea
clopot. Talanga mea era acasă, dar mă puteam duce s-o iau? În
sfârșit, facem noi ce facem și găsim o coasă ruptă, un cerc de
la jug, un vătrai și, pe după-amiază, ne pornim pe la case. Ș-o
luăm noi de la preotul Oșlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul... Când
colo, acesta tăia lemne la trunchi afară și, cum a văzut că ne așezăm la fereastră și ne pregătim de urat,
a început a zice:
— De-abia s-au culcat găinile și voi ați început? Ia stați oleacă să vă dau eu!
Noi, atunci, am luat-o la fugă. (...) Și intrăm noi la Vasile-Aniței și ne așezăm la fereastră după
obicei. Dar ce să vezi? Unul nu sună din coasă că îi îngheață mâinile, altul se plânge că i-au înghețat
picioarele, vărul meu, Ion Mogorogea cu vătraiul la subsuoară nu vrea să
ureze. Asta da supărare!
VOCABULAR
— Urează tu, măi Chiriac, zic eu versurile și noi, măi Zaharia, să facem
din gură ca buhaiul. Ceilalți să strige: hăi, hăi! ciubotă – cizmă;
Și-odată și începem. Și ce să vezi? Unde nu se ia nevasta lui buhai – instrument mu-

zical;
Vasile-Aniței după noi cu vătraiul în mână și strigă:
vlăjgani – tineri voinici;
— Lasă că vă prind eu! Acum se urează?
talangă – clopot care se
Atunci noi, la fugă, băieți, mai repede decât la preotul Oșlobanu...
atârnă la gâtul vitelor
Ne-am oprit abia în mijlocul satului, la biserică. „Încă una-două de acestea
sau al oilor;
și ne scot oamenii din sat. Mai bine să mergem acasă“.
vătrai – unealtă pentru
Și după ce ne vorbim noi și pentru la anul, cu jurământ, să umblăm tot jarul din sobă;
împreună, ne-am despărțit unul de altul, morți de frig și de foame. Așa oleacă – puțin.
ne-a fost umblarea cu plugul în anul acela.

CITIM ȘI EXPLORĂM
OBSERVĂM
Plugușorul, cum i se 1. LUCRĂM ÎN PERECHE Unul dintre voi formulează întrebări folosind
spune în popor, este un informațiile din text, iar colegul de bancă răspunde la întrebări:
obicei străvechi care se
practică și azi (în ajunul când? cine?
plugușorul
Anului Nou sau chiar de
Anul Nou). unde? de ce?
ce?
Buhaiul este un instru-
ment muzical, format 2. Completează spațiile punctate cu informații din text:
dintr-o putină cu fundul
Într-o după-amiază, înainte de ... , Nică și ... lui pleacă să ... prin sat.
de piele, prin care trece
Copiii nu aveau ..., dar reușesc ... Fiindcă era foarte ... , sătenii nu i-au
un smoc de păr de cal
primit cu bucurie. Copiii erau morți de ... și de ..., așa că au hotărât să ... .
care se trage cu degete-
le umezite, producând APROFUNDĂM
astfel un sunet asemă- 3. Completează cadranele cu răspunsuri la următoarele întrebări:
nător cu mugetul unui
Care sunt două dintre cuvintele
taur. Ce ai învățat din text?
importante din text?
Ce sentimente ți-a trezit lectura citi- Ce experiență proprie ți-ai amintit,
tă? citind textul?
4. Scrie interpretarea ta pentru fragmentele date, urmând modelul:

FRAGMENT INTERPRETARE
Fragmentul scoate în
În ajunul sărbătorii, toată ziua am stat de capul
evidență dorința de a
tatei, să-mi facă și mie un buhai sau măcar un bici.
merge la colindat.
În sfârșit, facem noi ce facem și găsim o coasă
ruptă, un cerc de la jug, un vătrai și, pe după-amia-
ză, ne pornim pe la case.
— De-abia s-au culcat găinile și voi ați început?
— Lasă că vă prind eu! Acum se urează?
Așa ne-a fost umblarea cu plugul în anul acela.

JURNAL DE LECTURĂ
CREĂM
Citește „La cireșe” (un
alt fragment din opera 5. a) Recitește primele trei alineate ale textului.
„Amintiri din copilărie”, b) Răspunde la următoarele întrebări, utilizând culorile indicate:
de Ion Creangă).
Cum te-ai fi comportat în locul lui Nică?
Care este un fapt cu care nu ești de acord?
Ce fragment ți-a amintit de o experiență personală?
SCRIEM CORECT
NE AMINTIM
1. Ordonează silabele următoare pentru a obține cuvinte: Litera ,,x” transcrie
a, Xe, ni plu, xem, e două sunete.
ci, e, țiu, xer
În anumite cuvinte, li-
2. Notează alte patru cuvinte care se scriu cu litera x. tera ,,x” se aude:
- [ks]: anexă, extern etc.
EXERSĂM
- [gz]: examen, exact
1. Indică, prin săgeți, ce exprimă fiecare dintre verbele subliniate: etc.
Zise tata. ACȚIUNEA
Ia stați oleacă.
STAREA
Acuș te descalț.
Talanga mea era acasă. EXISTENȚA
2. Transcrie doar verbele din lista următoare: an, mânca, am fugit,
facem, gând, oleacă, fugă, intrăm, noi, scot.
3. Alcătuiește propoziții cu verbele descoperite la exercițiul anterior.
4. Asociază cuvintele din prima coloană cu forma potrivită a
verbelor din coloana a doua pentru a obține propoziții:
Copilul vorbesc.
Profesorii cumperi.
Voi mergeți.
Noi colorez.
Eu plecăm.
Tu citește.
5. Transcrie propozițiile obținute la exercițiul anterior.
COMUNICĂM
1. LUCRĂM ÎN PERECHE Solicită informații colegului de bancă despre
jocul lui preferat; notează schema jocului și regulile descoperite.
Ulterior, puteți schimba rolurile.
NUMELE JOCULUI ESTE...
El se joacă astfel: Câștigă cel care ...

• la început, ... Interdicții: nu este permis ...
• apoi, ...
• la final, ...

E-MAILUL
REȚINEM
E-MAILUL (Electronic
1. Observă cum este structurat e-mailul de mai jos:
Mail/ poștă electronică)
este un mesaj trimis De la: ștefan_oprea@gmail.com ADRESA EXPEDITORULUI
prin poșta electronică.
Către: george.popescu@yahoo.com ADRESA DESTINATARULUI
Pentru a scrie un
e-mail, este necesar: Subiect: Cartea preferată SUBIECTUL MESAJULUI
să ai o adresă de
e-mail;
MESAJ
să cunoști adresa de Dragă George,
e-mail a destinatarului;
Îți scriu aceste rânduri pentru a-ți împărtăși bucuria de a
să ai în conținutul descoperi o carte minunată.
acestuia: formulă de
De curând, am citit la școală, la ora de lectură, un fragment
adresare, mesaj, formu-
lă de încheiere, nume/ din „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă. Vreau să-ți
semnătură. mărturisesc că m-am distrat copios, când am aflat cum a făcut
Nică rost de cireșe. M-am dus la bibliotecă și am împrumutat
această carte. Am citit-o apoi și doresc să ți-o recomand. Este
foarte frumoasă.
APLICĂM
Sper să ne auzim curând și abia aștept să ne revedem în
Creează propria adre-
vacanță.
să de e-mail.
Cu prietenie,
Poți cere ajutorul FORMULĂ DE ÎNCHEIERE
unui adult. Ștefan Oprea
NUME/NUME ȘI PRENUME
EXERSĂM
Cine a scris e-mailul? Ce transmite acesta?
Cui îi este adresat? În ce scop s-a folosit acest tip de text?
3. Transcrie mesajul e-mailului de mai sus.
4. Formulează un răspuns la e-mailul de mai sus, imaginându-ți că îți
este adresat.
5. Scrie un e-mail în care să inviți un coleg la un concert.

RECAPITULĂM
Citește textul următor:
„A-nceput de ieri să cadă Colo-n colţ acum răsare S-oţărăşte rău bătrâna
Câte-un fulg, acum a stat, Un copil, al nu ştiu cui, Pentru micul Barbă-cot.
Norii s-au mai răzbunat Largi de-un cot sunt paşii lui, Aţi înnebunit de tot
Spre apus, dar stau grămadă Iar el mic, căci pe cărare Puiul mamii, dă-mi tu mâna
Peste sat. Parcă nu-i. (...) Să te scot! (...)
Nu e soare, dar e bine, Şi tot vine, tot înoată, ― Ce-i pe drum atâta gură?
Şi pe râu e numai fum. Dar deodată cu ochi vii, Nu-i nimic. Copii ştrengari.
Vântu-i liniştit acum, Stă pe loc să mi te ţii! Ei, auzi! Vedea-i-aş mari,
Dar năvalnic vuiet vine Colo, zgomotoasa gloată, Parcă trece-adunătură
De pe drum. De copii! De tătari!”
Sunt copii. Cu multe sănii, El degrabă-n jur chiteşte

De pe coastă vin ţipând Vrun ocol, căci e pierdut,
Şi se-mping şi sar râzând; Dar copiii l-au văzut!
Prin zăpadă fac mătănii; Toată ceata năvăleşte (George Coșbuc,
Vrând-nevrând. (..) Pe-ntrecut. (...) „Iarna pe uliță”)
1. Unește ideile textuale din coloana A cu 2. Transcrie primele cinci versuri ale poeziei și
momentele corespunzătoare din coloana B: subliniază verbele.
A B 3. Identifică, în text, două cuvinte care s-au

scris cu â.
A nins.
Mai întâi 4. Alege forma corectă: ie/ e pierdut, înnot/
Copiii au ieșit la săniuș.
înot, ați înnebunit/ ați înebunit/ ați ânnebunit.
Un copil se străduiește să
Apoi
5. Imaginează-ți că te-ai rătăcit în satul în
treacă prin zăpadă.
care copiii din text sunt la săniuș. Solicită-le
Ceilalți copii vin să-l vadă. informații despre locul în care vrei să ajungi.
O bătrână îl ajută să iasă La final
6. Scrie un e-mail în care să prezinți unui
din nămeți. prieten/ unei prietene experiența pe care ți-ai
Copiii sunt foarte gălăgioși. imaginat-o la exercițiul anterior.
PROIECT IARNA
Pe o coală distinctă, realizează un tabel cu trei coloane (lunile de iarnă, activități de iarnă,
sărbători specifice). Completează-l și lipește imagini sugestive.

CAPITOLUL 4
EVALUARE
Citește mesajul următor și formulează răspunsuri la cerințele de mai jos:
Dragă Mircea,
A trecut atâta timp de când nu ne-am văzut și vreau să-ți povestesc o întâmplare care-ți va plăcea mult.
Eram în vacanța de iarnă, acasă, în seara de Ajun, preocupați cu toții de ornarea bradului, când,
deodată, am auzit un zgomot afară. Ieșind, am avut o surpriză uriașă. În poartă se afla Moș Crăciun,
într-o caleașcă imensă, trasă de reni. M-a invitat să urc și nu am stat pe gânduri. Zburam pe deasupra
orașului meu, alături de Moșul bun și zâmbitor.
Deodată, aud glasul mamei care mă îndeamnă să mă trezesc. Era Crăciunul.
A fost o întâmplare magică pe care nu o voi da uitării niciodată. Iarna aceasta,
de sărbători, m-am gândit să împart cu tine bucuria acestui vis.
Te îmbrățisez cu drag,
Alexia
1. Răspunde la următoarele întrebări: În secvența Zburam pe deasupra orașului

meu, verbul este:
Cine primește mesajul?
a) zburam; b) deasupra; c) orașului.
Când se petrece acțiunea textului?
Unde se petrece aceasta? În secvența aud glasul mamei, verbul arată:
2. Completează spațiile punctate: a) o acțiune realizată de o persoană; b) o acțiune

realizată de mai multe persoane; c) starea,
Textul de mai sus este ... (invitație/ afiș/ e-mail).
existența.
El are ... alineate. Textul a fost scris de ... (Mircea/
Alexia/ un scriitor neprecizat). 4. Alcătuiește propoziții cu următoarele
cuvinte: eram, zâmbitor, Alexia.
5. Scrie un dialog de patru-șase replici, în care
Propoziția scrisă corect este:
să folosești trei formule de solicitare/ oferire
a) Copilul ieste ân vacanță. b) Eu eram în excursie. de informații.
c) Noi suntem romîni.
NE AUTOEVALUĂM
EVALUARE
două trei propoziție cu propoziții cu propoziții cu
1. un răspuns 4.
răspunsuri răspunsuri un cuvânt două cuvinte trei cuvinte.
un enunț două enunțuri trei enunțuri dialog cu o dialog cu dialog cu trei
2.
completat completate completate 5. formulă două formule formule
3. o variantă două variante trei variante specifică specifice specifice

CAPITOLUL 5
Fascinația naturii
57
CAPITOLUL 5 Fascinația naturii
Charlie și fabrica de ciocolată

de Roald Dahl
Domnul Wonka deschise ușa fabricii de ciocolată, iar cei cinci copii și nouă adulți intrară – și oh!
Ce priveliște minunată li se desfășură acum dinaintea ochilor!
Se aflau pe creasta unui deal, de unde puteau vedea o vale minunată. Pajiști verzi erau de o parte
și de alta a văii, iar pe fundul ei curgea un râu mare, cafeniu. Mai
mult, pe la mijlocul râului, se afla o cascadă uluitoare – o stâncă
abruptă, peste care apa se încrețea și se rostogolea într-o fâșie
solidă, după care se prăbușea într-un vârtej zgomotos de spumă
și stropi.
Sub cascadă (și acesta era cel mai impresionant lucru), o întreagă
masă de țevi enorme, din sticlă, se balansau în râu, coborând de
undeva din tavanul înalt! Erau într-adevăr enorme, țevile acelea!
Fiind din sticlă, se vedea clar lichidul cafeniu fierbând în interiorul
lor, iar zgomotul ritmic, pe care-l făceau pe măsură ce transportau
conținutul râului spre cine știe ce destinație, se auzea mereu, în
ciuda bubuitului cascadei.
Copaci grațioși și tufe creșteau pe maluri – sălcii plângătoare și
anini, și pâlcuri înalte de rododendroni, cu florile lor albe, mov și
roz. Pajiștile erau acoperite cu mii de clopoței.
VOCABULAR
anin – nume de arbore; CITIM ȘI EXPLORĂM
rododendron – mic 1. Citește textul în gând, apoi cu voce tare.
arbust din regiunea
2. LUCRĂM ÎN PERECHE Recitiți împreună textul,
alpină.
identificând înțelesul unor cuvinte necunoscute.
Verificați cu ajutorul dicționarului.
Jurnal de lectură
3. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul
următoarelor enunțuri:
Citește integral capi-
Fragmentul de mai sus este un text literar.
tolul „Sala cu ciocolată”
din cartea „Charlie și Textul prezintă trăsăturile unui personaj.
fabrica de ciocolată”, de Sentimentele care se desprind din fragment
Roald Dahl. Completea- sunt de admirație.
ză o pagină din jurnalul Verbul este partea de vorbire frecventă în text.
tău de lectură. Fragmentul conține cuvinte și expresii frumoase.

APROFUNDĂM
REȚINEM
4. Identifică elementele naturii descrise în fragmentul dat. Textul descriptiv este
5. Transcrie din text cuvinte care se referă la: tipul de text în care este
cadrul natural (reprodus în incinta fabricii); descris un colț din natu-
ră sau un fenomen natu-
țevile care transportă ciocolata. ral, o persoană, un ani-
6. Precizează care este atmosfera generală desprinsă din text (de mal, un obiect, cu
calm, de armonie, de agitație, de liniște etc.) însușirile (trăsăturile)
lor caracteristice.
7. Notează sentimentele pe care le transmite cel care face
Descrierea se regă-
descrierea în acest text.
sește atât în texte lite-
8. Presupunând că ai fi unul dintre cei cinci copii cărora domnul rare în proză, cât și în
Wonka le arată fabrica de ciocolată, descrie cum te-ai simți în fața versuri (poezie).
acestui peisaj.
CREĂM
1. Relatează o întâmplare care crezi că ar putea avea loc în fabrica
domnului Wonka.
2. LUCRĂM ÎN PERECHE TURUL GALERIEI

Utilizând fragmentul citat, hârtie colorată, creioane, lipici, OBSERVĂM
foarfecă etc., realizați un colaj care să ilustreze imaginea descrisă. Scrierea cu majusculă
Expuneți-l în clasă și faceți aprecieri.
Majuscula (litera ma-
SCRIEM CORECT re) se folosește pentru a
1. Scrie în fiecare cutie cuvinte care denumesc: scrie cuvintele:
care denumesc anu-
mite ființe, sărbători,
localități, țări etc.:
nume de Eu și Andrei locuim în
sărbători localități
ființe România.
care apar la începutul
propoziției: Primăvara
2. Transcrie textul, corectând greșelile:
este anotimpul meu pre-
Domnul wonka deschide o uimitoare fabrică de Ciocolată. Printre
ferat.
copiii norocoși care o vizitează se află și charlie.
3. Motivează scrierea cu majusculă a cuvintelor din textul dat:
De la Câmpulung plecăm la Rucăr pe frumoasa șosea care se așterne
pe vârful Mateiașului, de unde se lasă în valea Dâmboviței. Ascultă șuierul
apei și zgomotul morilor și apoi o ia în sus peste dealuri umbrite de brazi.
(Al. Vlahuță, „Rucăr, Dâmbovicioara”)
SUBSTANTIVUL
OBSERVĂM
1. Denumește ființele, lucrurile,
fenomenele naturii, stările sufletești
pe care le observi în imaginea
alăturată.
EXERSĂM
2. Scrie exemple de cuvinte care denumesc:
REȚINEM
flori unelte
instrumente muzicale
Substantivul este cu-
vântul (partea de vorbire) meserii animale
care denumește ființe,
lucruri, fenomene ale persoane țări localități
naturii, stări sufletești.
Substantivele care de- 3. Precizează ce denumesc cuvintele marcate în textul de mai jos:
numesc ființe, lucruri, Acolo unde începe poteca, începe și un șes cu iarbă pitică și cu arbuști
fenomene ale naturii de vânjoși, ce însoțesc călătorul pe tot drumul spre munți, fiindcă acest
același fel se scriu cu li- drumeag nu se oprește decât pe pantele Munților Alpi, unde vântul bate
teră inițială mică, dacă continuu.
nu sunt la începutul
propoziției. (Johanna Spyri, „Heidi, fetița munților”)
Substantivele care in- 4. Identifică sacul care conține numai substantive:
dică o anumită ființă, un
anumit obiect sau un
anumit fenomen al na- bucurie ploaie spune elefant
turii se scriu cu literă aleargă leagăn exercițiu ceață
inițială mare, indiferent frunză roșu semafor lingură
de locul în care se află
în propoziție. 5. Completează următoarele proverbe cu substantive potrivite:
a) ………………... bună se cunoaște de dimineață.
b) Cine știe ………………..……. are patru ochi.
c) Vorba lungă, ………………………... omului.
PREZENTAREA UNEI d) …………………… la nevoie se cunoaște.
CĂRȚI cuprinde:
precizarea titlului, COMUNICĂM
autorului, personajele, 1. Prezintă colegilor tăi cartea preferată; în cadrul prezentării tale,
întâmplările, învățătura vei preciza:
transmisă.
titlul, autorul, personajele, subiectul, învățătura transmisă.

Taine
de Mihail Sadoveanu
Soarele asfințise; deasupra răsăritului, undeva, mai stăpânea încă VOCABULAR
rumeneala lui. Aburii bălții începură a pluti pretutindeni pe luciul plavie – insuliță pluti-
undelor. Și Delta cu profunzimi misterioase se întindea până departe toare, formată din stuf,
rădăcini de arbori, ames-
în jurul nostru, din colțul acela de Dunăre veche. Umbra cucerea bolțile
tecate cu nămol;
de sălcii și cărările prin trestii. Apele acelea nesfârșite care domneau
ghiol – lac cu fundul
pretutindeni, într-un ținut întreg, alcătuiau o stăpânire a necunoscutului plin de mâl;
și a tainei. De la mistrețul care dormitează pe plăvii, de la lebedele și
a se plămădi - (aici) a se
pelicanii care înspumează noaptea negrul ghiolulilor, până la popoarele forma.
de păsărele, până la puzderia de pești, până la miliardele de gângănii
neștiute și nebănuite, toate trăiesc din apele acestea care au întins o
bogată împărăție, care aduc nămolul plin de hrană din munți și câmpiile
AFLĂM MAI MULT
depărtării. De mii și mii de ani, s-a plămădit aici viața; și lupta s-a
Pe teritoriul țării
desfășurat pentru o rază de lumină și pentru un fir de hrană din seninul
noastre, fluviul Dunărea
de sus până la fundul nămolos, jos. se împarte în trei
brațe (Chilia, Sulina,
Sf. Gheorghe) care alcă-
CITIM ȘI EXPLORĂM tuiesc Delta Dunării.
1. Precizează ce ținut din țara noastră este descris în textul de mai sus. Aceasta este o rezervație
naturală de o frumusețe
2. Identifică-l pe această hartă.
unică, aflată în partea
de Sud-Est a României.
3. Găsește un alt titlu potrivit textului.

4. Alcătuiește trei enunțuri în care să atribui acțiuni sau însușiri
omenești unor lucruri, ființe necuvântătoare, fenomene ale naturii.
Exemplu: Mistrețul blând dormitează.
APROFUNDĂM
Jurnal de lectură
Citește opera literară
5.Transcrie, din fragmentul dat, un enunț în care este precizat
momentul zilei surprins în descriere.
„Ciocârlia”, scrisă de
M. Sadoveanu. Comple- 6. Enumeră elementele care alcătuiesc peisajul descris.
tează o pagină din 7. Ce ți-a plăcut cel mai mult în textul citit? Justifică!
jurnalul tău de lectură.
8. Ce sentimente îți transmite descrierea din acest fragment?
CREĂM
9. Realizează, în 5-7 enunțuri, descrierea unui peisaj montan.
OBSERVĂM
mai/ m-ai
10. Recitește textul dat și completează tabelul de mai jos:
mai – arată că acțiunea
Elementul descris (oferă detalii) Desen reprezentativ
verbului durează; se poa-
te înlocui cu „încă”, „în
continuare” sau se refe-
ră la luna calendaristică SCRIEM CORECT
Bunico, mai ai plăcin-

1. Explică scrierea cuvintelor subliniate:
tă? În luna mai se coc cireșele.

M-am născut în luna M-ai lăudat în fața tuturor.
mai. Mai plouă?
m-ai – două cuvinte di- Nu m-ai auzit când te-am strigat.
ferite, pronunțate în 2. Alcătuiește propoziții cu mai/ m-ai:
aceeași silabă
De ce m-ai chemat? (luna) mai mai (încă) m-ai
3. Bifează enunțurile corecte:

Mihaela mai stă la școală.
Mama s-a a plecat la serviciu.
Colegul tău este Mihai s-au George?
M-ai chemat?

SUBSTANTIVUL - INTUIREA NUMĂRULUI
REȚINEM
OBSERVĂM Substantivele se pot
Un pescar se îndreaptă spre barcă. număra. Acest lucru ne
ajută să le deosebim de
Niște pescari se îndreaptă spre bărci.
alte părți de vorbire.
1. Subliniază cu roșu substantivele care denumesc o singură ființă Există substantive ca-
sau un singur obiect și cu verde substantivele care denumesc mai re denumesc o singură
multe ființe sau obiecte. ființă, un singur obiect,
un singur fenomen al
EXERSĂM
naturii.
1. Grupează substantivele din enunțurile de mai jos în două coloane, Există substantive
după numărul de obiecte pe care le denumesc: care denumesc mai
Umbra cucerea bolțile de sălcii și cărările prin trestii. Apele acelea multe ființe, obiecte
nesfârșite care domneau pretutindeni, într-un ținut întreg, alcătuiau o sau fenomene ale natu-
stăpânire a necunoscutului și a tainei. rii.
2. Ioana a intrat într-un labirint. Pentru a găsi ieșirea, ea trebuie să

urmărească drumul cu substantive care denumesc mai multe ființe,
obiecte, fenomene ale naturii. Ajut-o!
IOANA
X girafă
PREZENTAREA UNEI
creioane bicicletă hartă ACTIVITĂȚI cuprinde
nori hârtii tren ninsori următoarele referințe:
locul, timpul, scopul,
elefanți
participanții, modul
furtună veverițe ploi
desfășurării, experiența
caiete câștigată.
pahar câine Ai grijă la:
ordinea logică și cro-
3. JOC Eu spun una, tu spui mai multe: nologică a evenimente-
a) picior, coridor, pas, brad, os, muzeu lor;
b) ușă, capac, culoare, alee, copil, turneu exprimarea clară și
corectă.
c) idee, liceu, camion, ciupercă, monedă, ființă
4. Alcătuiește enunțuri în care să folosești următoarele substantive:
vaccin, știință, accident, fiică.
COMUNICĂM
1. Prezintă colegilor tăi o activitate extrașcolară, petrecută
primăvara, la care ai participat cu plăcere.
Mărțișor
de Ion Pillat
Privești de pe poteca ce urcă-n deal la noi, În gară, trenul a început să miște.
Din zbor întâia barză cum cade pe zăvoi. Toți pomii, ninși, pe dealuri îi flutură batiste.
Vezi trenul care intră încet de tot în gară, Gâlgâitor, din iarbă un șipot s-a trezit.
Și omul care sapă, și plugul care ară. În tine și prin ramuri e cerul limpezit. (...)
A nins cu nea de floare pe prunii din livezi O nouă viață astăzi de viața veche legi,
Și munții de la Rucăr cu iarna lor îi vezi. (...) Dau muguri pretutindeni din veștedele crengi. (...)
VOCABULAR
zăvoi – pădure mică CITIM ȘI EXPLORĂM
aflată pe malul unei 1. Alege varianta potrivită de răspuns:
ape;
Textul de mai sus este:
gâlgâitor – (aici izvor)
a) narativ; b) descriptiv; c) informativ.
care curge provocând
un zgomot ritmic; Textul prezintă anotimpul:
șipot – izvor a cărui apă a) primăvara; b) vara; c) toamna.
țâșnește cu putere. 2. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt elementele cadrului natural surprinse în text?
b) La ce se referă titlul poeziei?
c) Care este localitatea montană, menționată în text?
d) Ce sentiment/ sentimente a transmis textul citit?

APROFUNDĂM
PORTOFOLIU
3. Completează ciorchinele cu informații potrivite:
Realizează un desen
după grupajul de ver-
suri care te-a impresio-
Sărbători
nat, respectând detalii-
le care apar în poezie.
Lunile Schimbări
PRIMĂVARA
primăverii în natură
Activități specifice
4. Transcrie versul în care este evidențiată relația om – natură.

5. Asociază enunțurilor date versuri sau fragmente de versuri, din
text:
Păsările călătoare se întorc în țară.
Oamenii muncesc pământul.
Pomii înfloresc.
Apele s-au dezghețat.
Cerul este senin.
6. Completează JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE:
Grupajul de două versuri din poe-

L-am ales, deoarece...
zie care îmi place este:
CREĂM
7. Realizează, în 5-7 enunțuri, descrierea unui peisaj de primăvară,
folosind trei expresii frumoase din text.
OBSERVĂM
SCRIEM CORECT cei (acei/ aceia)/ ce-i

(două cuvinte pronun-
Subliniază forma corectă a cuvintelor:
țate în aceeași silabă
Știu cei/ ce-i voi oferi Mariei de ziua ei.
Cei de acolo nu ne-au
Ce-i/ cei doi frați se întorceau de la școală. văzut.
Cei/ ce-i din clasa mea învață bine. Ce-i interesează pe ei?
De ce-i/ cei vorbești astfel?

SUBSTANTIVUL - INTUIREA GENULUI

REȚINEM
Genul substantivelor
se află prin numărare:
un – doi:
un actor – doi actori
o – două:
o actriță – două actrițe
un – două:
un măr – două mere
OBSERVĂM
1. Numește substantivele sugerate de imaginea de mai sus.
Numără-le, după modelul dat:
un copil – doi copii
o mătură – două mături
un tufiș – două tufișuri
EXERSĂM
1. Scrie cu roșu substantivele care se numără cu o - două, cu albastru
pe cele cu un - doi și cu verde pe cele cu un - două:
ceas, papuc, baterie, furtun, țânțar, gard, balenă, elev, furculiță.
2. Formulează câte un enunț în care să existe:
un substantiv care să denumească mai multe obiecte și să se
numere cu o/ două;
un substantiv care să denumească o ființă și să se numere cu un/
doi;
un substantiv care să denumească un fenomen al naturii și să se
numere cu un/ două.
3. Subliniază substantivele din enunțul dat și precizează cum se
numără:
O culoare de un cenușiu trist vopsea iarba, pământul, semănăturile și
numai câte o garofiță sălbatică răsărea, sprințară, din dungile de nisip pe
care le lăsaseră inundațiile Ialomiței.
(Duiliu Zamfirescu, ,,Viața la țară”)
COMUNICĂM
REȚINEM
Prezentarea unei persoane
Prezentarea unei
persoane se realizează
prin oferirea unor infor-
mații despre identitatea
FIȘĂ DE IDENTITATE acesteia.
Numele: Diaconescu
Prenumele: Adrian
Școala de proveniență: Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân”
Clasa: a III-a C
Vârsta: 10 ani
Adresa: Bulevardul Libertății, Nr. 2, Târgoviște, județul Dâmbovița
Ce informații oferă fișa de identitate de mai sus?

Completează pe caiet fișa de identitate a colegului de bancă.
EXERSĂM
1. Copilul din imagine a
obținut Premiul de Excelență
la un concurs de cultură
generală. El are emoții foarte
mari și nu se poate prezenta.
Ajută-l!
2. Prezintă colegilor tăi pe
cel mai bun prieten/ cea mai
bună prietenă.
3. Precizează căror persoane
li se adresează următoarele prezentări:
a) Bună ziua, sunt Dumitru Paula, mama elevei dumneavoastră,
Dumitru Simona.
b) Sărut mâna, bunico! Ea este Teodora, prietena mea.
c) Bună, mami! Iată-l pe colegul meu de bancă, Marius.
d) Bună dimineața! Vi-l prezint pe fiul meu, Andrei.
e) Salut! Eu sunt Mircea! Mă bucur să fac parte din această clasă.

RECAPITULĂM
„(...) Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,

Și-a răsfirat crenguțele ca spinii
De frică să nu-i cadă la picioare,
Din creștet, vălul subțirel de floare.
Că s-a trezit așa de dimineață,

Cu ramuri albe — și se poate spune
Că-i pentru-ntâia oară în viață
Când i se-ntâmplă asemenea minune.(...)”
(George Topîrceanu, „Rapsodii de primăvară”)
* rapsodie = cântec
1. Alege varianta potrivită de răspuns: 5. Grupează substantivele din textul citat în

Textul literar citat este: două coloane, după numărul de obiecte pe care
a) informativ; le denumesc.
b) narativ;
Un obiect Mai multe obiecte
c) descriptiv.
2. Răspunde la întrebările de mai jos:
a) La ce anotimp se referă textul?
b) Care este elementul din natură surprins în
6. Transcrie câte un substantiv din text care se
numără cu:
acest text?
a) o - două;
c) Ce minune i se întâmplă pomului?
b) un - doi;
3. Completează JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE:
c) un - două.
Două expresii fru- 7. Alcătuiește câte un enunț cu formele m-ai/
Am ales aceste ex-
moase din poezie care mai.
presii, deoarece...
îmi plac sunt:
8. Participi pentru prima dată la un concurs de
pictură. Prezintă-te juriului!
9. Este ziua ta de naștere și i-ai invitat acasă
pe cei mai buni prieteni ai tăi. Prezintă-i
4. Identifică toate substantivele din prima părinților pe fiecare dintre ei.
strofă.

PROIECT
NATURA DIN JURUL MEU
LUCRĂM ÎN ECHIPĂ
Realizează un album cu titlul Natura din jurul meu care să conțină
fotografii/ imagini ce surprind peisaje de primăvară și versuri
reprezentative pentru acestea. Prezintă proiectul în fața clasei.
Mai jos se regăsesc niște sugestii pentru întocmirea proiectului.
încet-încet,
Cu legănări abia simţite şi ritmice,
zarzării şi prunii,
Pe pajiştea din faţa casei, caişii,
ină în faţa lunii,
Înveşmântaţi în haine albe se clat
uşor de menuet.
Stând gata parcă să înceapă un pas
”)
(Dimitrie Anghel, „Balul pomilor
Ger, zăpadă, tot s-a dus,

Primăvara vine!
Răsărit-ați mândre flori
Și prin zări se văd cocori,
Verde-i jos, senin e sus,
Căci e cald și bine.
(George Coşbuc, „Sosirea rândunicii”)

EVALUARE
„Azi-dimineață m-am trezit,

Căci mi-a bătut nerăbdător în geam,
Cu degetele sale fragede de ram,
Caisul, care peste noapte-a înflorit.
Și nu-l recunoscui de la-nceput...

Atâta alb și roz își răsfăța risipa,
Că m-am gândit un înger c-a trecut
Și-n ramura lui și-a frânt aripa. (...)”
(Magda Isanos, „Caisul”)
1. Alege varianta corectă de răspuns: Caisul a înflorit. ...
Textul literar citat este: Pomul este de nerecunoscut. ...

El este comparat cu un înger. ...
a) informativ; b) narativ; c) descriptiv.
Anotimpul la care se face referire în poezie este:
3. Transcrie din text câte un substantiv care se
numără cu un - doi, cu o – două, cu un - două.
a) iarna; b) primăvara; c) vara
4. Alcătuiește câte un enunț cu formele ce-i,
Un sentiment transmis de text este: cei, mai.
a) încântare; b) tristețe; c) spaimă. 5. Scrie un text de 7 enunțuri în care să descrii
2. Asociază enunțurilor date versuri sau anotimpul primăvara.
fragmente de versuri, din text:
NE AUTOEVALUĂM
EVALUARE
1. o variantă două variante trei variante 4. un enunț două enunțuri trei enunțuri
un enunț două enunțuri trei enunțuri șapte

2. 5. trei enunțuri cinci enunțuri
asociat asociate asociate enunțuri
două trei
3. un substantiv
substantive substantive

CAPITOLUL 6
Tărâmul fanteziei
71
CAPITOLUL 6 Tărâmul fanteziei
Orașul Florilor
de Nikolai Nosov
Era odată un oraș de basm, locuit de pitici. Li se spunea pitici pentru că erau mici, mici de tot.
Oricare dintre ei nu era mai înalt decât un castravete și nici acela prea mare.
Însă orașul lor era tare frumos. Pe lângă fiecare casă, creșteau sumedenie de flori: margarete,
romanițe, păpădii. Până și străzile la ei aveau nume de flori: Strada Campanulelor, Aleea Romanițelor,
Bulevardul Albăstrelelor. Iar orașul se numea chiar Orașul Florilor. Și
era așezat pe malul unui pârâu. Piticii îi ziceau apei acesteia Pârâul
Castraveților pentru că pe malul lui creșteau foarte mulți castraveți.
Pe celălalt mal se întindea pădurea. Piticii își făceau bărcuțe din
coajă de mesteacăn, treceau pârâul și se afundau în pădure după
fructe, după ciuperci sau după alune. Micuți cum erau, le venea
greu să culeagă poamele sălbatice și, când era vorba de alune,
trebuiau să se cațere pe trunchiurile înalte, ducând cu
ei un fierăstrău. Asta pentru că niciunul dintre pitici
n-ar fi putut rupe o alună numai cu mâinile goale –
ele trebuiau desprinse cu ajutorul fierăstrăului.
Și ciupercile le retezau tot cu fierăstrăul. Tăiau de
jos ciuperca, după aceea o fierăstruiau în părți mai
mici, apoi o cărau acasă bucată cu bucată.
VOCABULAR
campanulă – plantă cu CITIM ȘI EXPLORĂM
flori violete sau albas-
tre.
1. Completează ciorchinii următori cu informații din text:
Unde?
Când? ORAȘUL FLORILOR Cum?

AFLĂM MAI MULT
,,Orașul Florilor” re-
prezintă primul capitol Cum erau? LOCUITORI Ce făceau?
din scrierea ,,Aventurile
lui Habarnam și ale
prietenilor săi”, de Cine erau?
Nikolai Nosov.

2. Completează enunțurile: OBSERVĂM
Orașul Florilor se afla pe un mal al... Textul dat este
descriptiv. Prin interme-
Pe celălalt mal, se întindea...
diul descrierii, se prezin-
Prichindeii confecționau bărcuțe din... tă atât trăsăturile orașu-
Ei mergeau în pădure să adune... lui, cât și ale locuitorilor
acestuia.
3. Alege varianta potrivită de răspuns:
Denumirea pârâului din Orașul Florilor a fost inspirată de:
a) înălțimea piticilor; b) cultivarea castraveților pe malul său; c)
preocuparea piticilor de a aduna castraveți din pădure.
Pădurea se afla:
a) în oraș; b) la o distanță considerabilă față de oraș; c) pe unul
dintre malurile pârâului. Jurnal de lectură
Din pădure, piticii culegeau: Citește integral scrie-
a) alune; b) fructe, ciuperci, alune; c) ciuperci. rea ,,Aventurile lui
Habarnam și ale priete-
Poamele sălbatice erau culese:
nilor săi”, de N. Nosov și
a) cu mâinile goale; b) cu unelte speciale; c) cu ajutorul unui fierăstrău.
completează apoi o pa-
gină a jurnalului tău de
APROFUNDĂM
lectură.
4. Notează câte o însușire pentru următoarele cuvinte din text:
pitici ________ oraș ________ pădure ________
5. Precizează sentimentele transmise de autorul descrierii.

NE AMINTIM
CREĂM Este necesar să avem
6. Imaginează-ți că ești turist în Orașul Florilor. Prezintă patru grijă la scrierea corectă
observații ale tale. a grupurilor de sunete
7. Descrie, în 3-5 rânduri, un oraș imaginat de tine. oa, ea, ia, ua, uă. Pro-
nunțarea cuvintelor ne
SCRIEM CORECT ajută să le scriem corect.
1. Precizează grupurile de sunete din cuvintele de mai jos: moară, vremea, iarnă,
roua, ziuă
pasărea, culeagă, rouă, pădurea, prea, iar, acesteia, plouă.
2. Identifică, în text, două cuvinte care conțin grupuri de sunete.
3. Notează cuvântul corespunzător fiecăreia dintre imaginile de mai jos:

EXERSĂM
REȚINEM
Adjectivul este cuvân-
1. Scrie câte două adjective potrivite pentru a exprima însușirile
tul (partea de vorbire) substantivelor date: carte, floare, alune, ciuperci.
care exprimă însușirile 2. Colorează petalele care conțin însușiri ale substantivelor din
substantivului (ființelor, centrul florii:
lucrurilor, fenomenelor
naturii, stărilor sufle- cu de
vedem
tești). frunze munte interesant
Exemple:
falnic copac minunat
mare minunat cu pitici
oraș
Copilul inteligent este
apreciat.
3. Extrage adjectivele din textul următor:
Așa cum se întâmplă cu toate plantele, și pe planeta Micului Prinț
existau ierburi bune și ierburi rele. Așadar, existau semințe bune, de
ierburi bune și semințe rele, de buruieni. Dar semințele sunt invizibile. Ele
OBSERVĂM dorm în adâncul tainic al pământului, până când uneia i se năzărește să
Adjectivul se așază, în se trezească.
special, după substanti- (Antoine de Saint-Exupéry, „Micul prinț”)
vul a cărui însușire o
arată, dar se poate re- 4. LUCRĂM ÎN PERECHE Citiți împreună următorul text:
găsi și înaintea lui. Natura minunată își dezvăluia chipul impresionant și încânta piticii
Frumoasa fată a venit harnici, când mergeau să culeagă poamele sălbatice.
pe la noi. Unul dintre voi va transcrie textul, eliminând adjectivele, iar
celălalt va nota observațiile sale în legătură cu această modificare.
5. Scrie un text de 3-5 rânduri despre localitatea ta, în care să
utilizezi adjective pe care le vei sublinia.
COMUNICĂM
REȚINEM
1. Descrie obiectele din imaginile de mai jos, folosind cât mai multe
Descrierea obiectelor
adjective:
din jurul nostru se refe-
ră la folosirea cuvinte-
lor pentru a le prezenta.
În descrierea obiecte-
lor, ne referim la: pre-
zentarea părților com-
ponente (trăsăturilor), 2. JOC Desemnați un coleg care să iasă din clasă. Alegeți un obiect
importanța obiectului, din jurul vostru. Pentru a ghici obiectul, colegul reîntors va pune patru
legătura cu alte obiecte. întrebări la care se poate răspunde cu ,,da”/ ,,nu”. Jocul se poate
relua, alegând alt coleg.

Pădurea fermecată
de Enid Blyton
În bătaia soarelui, unul câte unul, iepurii și copiii coborâră până
la ușă și intrară. Căsuța din copac era foarte ciudată. Avea o singură
încăpere circulară, iar în mijloc începea lunecuș-alunecușul, care
cobora în spirală pe toată lungimea trunchiului de copac, până jos, pe
pământ.
Sus, la capătul toboganului, se aflau un pat, o masă și două scaune
arcuite, făcute special pentru a se potrivi rotunjimii trunchiului de
copac. Copiii erau uluiți de priveliște și tare și-ar fi dorit să poată rămâne
o vreme acolo. Însă Lună-Plină îi împingea deja spre tobogan. (...)
Iepurele o luă la vale cu o viteză nemaipomenită, cu mustățile și
urechile fluturându-i spectaculos. Lui Joe i se păru minunat, așa că se
oferi să coboare el următorul pe lunecuș-alunecușul din copac. Luă
pernița albastră, se așeză pe ea la gura toboganului și își dădu drumul.
Aluneca în jos cu pernița lui și cu părul fluturând în aer. Mai la vale,
mai la vale îl ducea lunecuș-alunecușul, răsucindu-se în trunchiul copacului. Înăuntru era întuneric
și liniște, iar coborârea dură destul de mult timp, căci Copacul Depărtărilor era nespus de înalt. Joe
savură fiecare moment.
Când, în sfârșit, ajunse jos, picioarele îi atinseră un soi de trapă la baza copacului, care se deschise
pe loc. Joe căzu în gol, dar ateriză pe un smoc mare de mușchi verde, crescut anume pentru a amortiza
șocul. (...)
Pe urmă coborî Beth. Zbura cu așa o viteză pe perna ei roz, umflată, încât se chinuia să tragă aer în
piept. După aceea coborî Frannie, pe pernița verde, iar apoi, celălalt iepure. Unul câte unul țopăiau pe
trapă afară din plasa de mușchi, după care trapa se închidea la loc.
AFLĂM MAI MULT
CITIM ȘI EXPLORĂM „Pădurea fermecată”

este volumul I din seria
1. Completează, în caiet, harta lecturii.
„Copacul Depărtărilor”,
de Enid Blyton.
titlu, autor spațiu timp
VOCABULAR
elemente a amortiza – a slăbi, a
întâmplări personaje diminua.
descrise

REȚINEM 2. LUCRĂM ÎN PERECHE Unul dintre voi va formula întrebări în legătură

cu textul dat, care să înceapă cu termenii precizați. Celălalt va
Un text literar poate
conține: studia harta lecturii, întocmită la exercițiul anterior, și va formula
răspunsurile potrivite.
fragmente narative
(prin care se prezintă
întâmplări); cine? unde? când? ce? cum?
pasaje descriptive
(prin care se prezintă
3. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărui enunț:
trăsături ale obiectelor,
ființelor, fenomenelor „Lunecuș-alunecușul” se afla în mijlocul căsuței din copac.
naturii etc.). Trei copii și un iepure au coborât pe toboganul din Copacul
Depărtărilor.
Căderea lor a fost amortizată de mușchiul verde.
Frannie a coborât cu ajutorul pernei roz.
APROFUNDĂM
4. Bifează varianta corectă:
a) două scaune arcuite, făcute special pentru a se potrivi rotunjimii
trunchiului de copac. – fragment narativ/ descriptiv
b) Luă pernița albastră, se așeză pe ea la gura toboganului și își
dădu drumul. − fragment narativ/ descriptiv
5. Notează prima trăsătură la care te gândești, pentru fiecare dintre
cuvintele din text: căsuța, copac, copii, lunecuș-alunecușul.
CREĂM
6. Scrie un text de 3-5 rânduri în care să descrii căsuța din „Copacul
Depărtărilor”, așa cum ți-o imaginezi; desenează apoi căsuța.
SCRIEM CORECT
NE AMINTIM 1. Taie varianta greșită:
Este necesar să avem
Ioana a făcut ghem/ gem de vișine. Unchiul/ unghiul meu este aviator.
grijă la scrierea corectă a
grupurilor de litere ce, 2. Eu scriu una, tu scrii mai multe:
ci, ge, gi, che, chi, ghe, cheie ____ trunchi ____ geam ____ ghicitoare ____
ghi, având în vedere
3. Transcrie, din text, cinci cuvinte care conțin grupuri de litere.
pronunțarea și sensul
lor. 4. Scrie corect propozițiile:
Rochițarânduniciiesteofloaredepemargineadrumurilorșidinparcuri.
GeorgianaoîntrecepeCecilia.

EXERSĂM
1. Transcrie din textul „Pădurea fermecată” patru adjective și
substantivele pe care le însoțesc.
2. Găsește substantive potrivite pentru adjectivele:
verde, înalți, falnic, curioasă.
3. Alege forma potrivită:
copil cuminți, frumoasă, deștept, inteligente;

util, colorate, pictați, mare;
coperte REȚINEM
haină mici, scumpi, purtat, nouă.

Substantivul și adjec-
tivul care îl determină,
4. Scrie forma corectă a substantivelor și adjectivelor după modelul arătându-i însușirea, tre-
dat: copil cuminte – copii cuminți buie să se potrivească,
ploaie sabie glas fustă exprimând același nu-
măruntă ascuțită domol roșie măr de obiecte, aceeași
modalitate de numărare.
5. Realizează acordul adjectivului din paranteză cu substantivul pe
Exemple:
care îl însoțește:
băiat frumos, băieți
Apreciez copiii (cuminte).
frumoși
Oamenii (harnic) culeg roadele muncii lor.
fată frumoasă, fete
El a întâlnit trei fete (vesel). frumoase
Ploile (des) și (rece) sunt specifice toamnei. tablou frumos, tablo-
uri frumoase
COMUNICĂM
1. Completează primele două coloane ale tabelului, având în vedere
informații despre câine, prietenul omului:
Știu Vreau să știu Am învățat Pentru a descrie o fiin-

ță din universul apropiat
este necesar:
2. Completează a treia coloană a tabelului de mai sus, după ce ai citit
să numim ființa;
informațiile următoare despre câine:
să prezentăm trăsătu-
Câinele este una dintre subspeciile lupului cenușiu, fiind un mamifer rile fizice și morale ale
carnivor. El este posibil să fie primul animal domesticit și cel mai folosit acesteia;
pentru muncă, vânătoare și companie din istoria oamenilor. să precizăm impor-
Câinele este un animal patruped, adică are patru picioare, mai mare tanța ei;
sau mai mic, care latră. El are simțurile mult mai dezvoltate decât ale să prezentăm relația
omului: vede, miroase, aude și simte mult mai bine decât un om. ei cu alte ființe.
3. Prezintă oral animalul de companie pe care îl preferi.

Odiseea lui Ollie

de William Joyce
Jucăria pe care o cosea mama lui Billy era deja specială. Era făcută din
mai multe feluri de materiale foarte plăcute și moi, pe care mama lui Billy
le alesese cu foarte mare grijă. Și forma jucăriei era foarte simpatică.
Arăta ca un ursuleț, dar (de ce anume mama lui Billy n-ar fi putut spune)
îi făcuse niște urechi lungi, care aduceau puțin cu niște urechi de iepure.
Așa că până la urmă nu ieșea nici urs, nici iepure; era cu totul aparte.
Jucăria era îmbrăcată cu un hanorac cu dungi albastre și avea în jurul
gâtului un fular roșu. Și mai avea o mutriță simplă, încrezătoare, motiv
pentru care arăta prietenos.
Cât lucră la jucăria aceasta nostimă care semăna cu un iepuraș, mama
lui Billy se lăsă condusă doar de ochiul ei atent și de instinctul ei de
mamă. O cusu cu mare îndemânare. Chiar dacă era făcută în casă, jucăria
nu arăta ciudat sau sărăcăcios, ci trainic și încântător.
,,Jucăria aceasta va fi foarte importantă pentru Billy”, își spuse mama în sinea ei.
Și cum ședea ea în sala de așteptare a spitalului, străduindu-se să nu se teamă pentru micul Billy,
mama îi adăugă jucăriei ceva ce avea să o deosebească de orice altă jucărie din lume: îi cusu cu mare
grijă în piept o inimioară. Inimioara era făcută dintr-o bucată de material rămasă de la o jucărie ce îi
fusese ei foarte dragă, una la care ținuse foarte mult în copilărie, jucăria ei preferată.
VOCABULAR
CITIM ȘI EXPLORĂM
odisee − călătorie lungă
și plină de aventuri, șir
de întâmplări neprevă- Pentru cine fusese creată jucăria?
zute, viață plină de peri- Ce trăsături fizice avea ursulețul?
peții.
Cum era îmbrăcată jucăria?
Ce deosebea jucăria de alte jucării?
Ursulețul era confecționat din:
a) pluș; b) o bucată de material; c) mai multe feluri de material.
Figura ursulețului era:
a) prietenoasă; b) fioroasă; c) zâmbitoare.
Inimioara jucăriei era dintr-un material:
a) ce îi fusese foarte dragă; b) obișnuit; c) scump.

APROFUNDĂM
Fișă de portofoliu
3. Realizează corespondența substantivului cu adjectivul/
adjectivele corespunzător/ corespunzătoare: Desenează jucăria
prezentată în text, așa
jucăria simplă, încrezătoare
cum ți-o imaginezi.
materiale roșu
urechi specială
dungi albastre
un fular foarte plăcute și moi
o mutriță lungi
4. Continuă enunțurile cu un gând personal:
Jucăria ...
Mama lui Billy ...
Inimioara ursulețului ...
Intenția mamei ...
CREĂM
5. LUCRĂM ÎN PERECHE Unul dintre voi spune un obiect/ o ființă/ un
fenomen al naturii/ o stare sufletească, iar celălalt adaugă o însușire
cuvântului enunțat de coleg. Notați pe caiete perechile obținute
(substantiv-adjectiv).
Exemplu: jucărie – specială
6. Descrie jucăria ta preferată, referindu-te la:
formă culoare dimensiune
materialul din care trăsături care o împrejurarea în care

este confecționată fac specială ai primit-o
SCRIEM CORECT
1. Alege forma corectă: OBSERVĂM
Prietenii săi l-au convins să plece l-a/ la munte. la (cuvânt de legătură)/
Stai la/ l-a locul tău! l-a (înaintea unui verb)
Sora sa l-a/ la adus la școală. Mergem la școală.
2. LUCRĂM PE GRUPE După ce v-ați împărțit pe grupe, fiecare dintre voi Mama l-a ajutat.
va alcătui câte un enunț cu la, l-a, sa, s-a, sau, s-au, în această ordine.
Cel care nu va alcătui corect enunțul, va ieși din joc. Jucați până când
veți desemna câștigătorul grupei.

EXERSĂM
1. Completează a doua coloană a tabelului. Ce s-a întâmplat cu
adjectivele care însoţesc substantivele?
Un obiect Mai multe obiecte

nor plumburiu
penar cenușiu
OBSERVĂM lan auriu

Unele adjective se fruct timpuriu
termină în iu, când ex-
copac arămiu
primă trăsătura unui
singur obiect. Ele se
scriu cu ii atunci când 2. Notează însușirile jucăriei de mai jos:
exprimă trăsătura mai
multor obiecte.
Exemplu:
elev zglobiu - elevi
zglobii
Dacă aceste adjective
apar înaintea substanti-
vului, ele se scriu cu iii.
Exemplu:
nori cenușii - cenușiii
nori
3. joc Fiecare dintre substantivele primăvară, joc, nori, bluze sunt

scrise pe câte un post-it. Atribuie fiecăruia dintre acestea adjective
potrivite din seria:
plumburii, minunată, albi, răcoroasă, interesant, imprimate, util, pufoși,
verzi, colorate, parfumată, interactiv, însorită, distractiv, negri, curate.
COMUNICĂM
1. LUCRĂM pe grupe Împărțiți-vă pe grupe. Fiecare grupă va extrage
dintr-un coș câte un bilețel pe care sunt scrise, în prealabil, sarcini
de a descrie un obiect/ o ființă (o floare, o carte, o ființă dragă, un
animal, un coleg etc.).
Realizați împreună descrierea pe care ați extras-o și prezentați-o,
printr-un reprezentant, în fața clasei.

RECAPITULĂM
1. Se dă textul:
„Zâna primăvară învăluie cu frumusețea sa neasemuită întreg orizontul, împrăștie miresme de

pomi înfloriți, ne îmbie cu flori multicolore. Natura își scaldă chipul tânăr în roua dimineții, vestind un
nou început. Soarele strălucitor se uită la ea și o mângâie cu razele calde.”
Margareta Onofrei
Cerințe:
a) Completează spațiile punctate: 4. Descrie o persoană importantă din
Textul este o ... a primăverii. viața ta (părinte/ bunic/ coleg/ prieten etc.),
Ea se realizează cu ajutorul următoarelor referindu-te la:
părți de vorbire: ... și ... . aspect fizic vestimentație
b) Alcătuiește un enunț în care cuvintele
subliniate să fie scrise într-un alt mod decât apar activități preferate
însușiri sufletești
ele în text.
c) Extrage patru perechi substantiv-adjectiv
5. joc Desemnați un reprezentant al clasei.
din text; notează observația ta în legătură cu
Acesta va spune diferite cuvinte:
acordul substantiv-adjectiv.
când spune un substantiv, ridicați mâinile;
2. Completează fiecare cuvânt cu grupul de
când spune un adjectiv, bateți din palme;
litere corespunzător:
când spune un verb, ridicați-vă de pe
dreptun... ...ndă e...pă re...n
scaune;
3. Completează ciorchinele adjectivului: când spune o parte de vorbire pe care nu o
cunoașteți, ridicați o mână.
Formă
PORTOFOLIU
Culoare ADJECTIV Dimensiune Realizează o pagină de dicționar în care
să notezi cât mai multe cuvinte care conțin
Trăsături grupuri de litere.
Aspect
sufletești
PROIECT
IERBAR Culege cinci plante diferite, presează-le și usucă-le, alcătuiește cu
acestea un ierbar. Notează o descriere scurtă pentru fiecare dintre ele.

EVALUARE
Se dă textul:
„În faţa băiatului se afla o încăpere lungă şi îngustă, ce se pierdea spre fund în semiîntuneric.
De-a lungul pereţilor până sus la tavan erau rafturi înţesate cu cărţi de toate mărimile şi de toate
formele. Pe podea se îngrămădeau maldăre de tomuri uriaşe, iar pe câteva mese se înălţau stive de
cărţi mai mici, legate în piele şi cu cotorul auriu. Din spatele unui zid de cărţi înalt cât un stat de om,
în celălalt capăt al încăperii, se zărea lumina unei lămpi.”
(Michael Ende, „Poveste fără sfârșit”)

*tom – volum
1. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul b) Colega sa este Maria.; c) A strigat-o pe

următoarelor afirmații: prietena s-a.
Textul reprezintă descrierea unei a) Ne chiamă bunica în casă.; b) Am

biblioteci. cumpărat un ghiozdan nou.; c) Înghiețata îi place
foarte mult.
Descrierea se bazează pe frecvența
verbelor. 3. Transcrie primele trei adjective din text.
Un cuvânt important din text este 4. Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele
,,carte”. subliniate din text.
2. Alege varianta corectă a scrierii enunțurilor 5. Alcătuiește un text de cinci propoziții în care
următoare: să descrii un obiect/ o ființă.
a) Mama la dus l-a școală.; b) Frații săi

sau stabilit în București.; c) Este bine să-i spună
adevărul.
a) Zioa aceea i-a rămas în memorie;
NE AUTOEVALUĂM
EVALUARE
CERINȚE SUFICIENT BINE FOARTE BINE

1. un răspuns corect două răspunsuri corecte trei răspunsuri corecte
2. o variantă corectă două variante corecte trei variante corecte
3. un adjectiv două adjective trei adjective
4. o parte de vorbire identificată două părți de vorbire identificate trei părți de vorbire identificate
5. trei propoziții patru propoziții cinci propoziții

CAPITOLUL 7
Jocurile copilăriei
83
CAPITOLUL 7 Jocurile copilăriei
Păcăleala motănașului Mionel

de Florian Cristescu
A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti!
Au fost trei șoricei care trăiau cu familia lor într-o magazie.
Pe acolo, se plimba câteodată și un puișor de pisică pe care îl
chema Mionel.
Într-o seară, Mionel s-a dus prin podul magaziei să vadă ce-o
mai fi pe acolo. Se strecură pe lângă o grindă, ocoli pe după un
sac plin și se opri lângă o ladă răsturnată.
Dinspre ladă se auzeau niște zgomote ciudate: tropăieli dese
și mărunte, chițăituri prelungi și subțirele. ,,Șoarecii“, se gândi
Mionel. Se lăsă încet pe pântece, se lungi pe podea și ciulind
urechile, ascultă. În ladă, niște șoareci se jucau fără nicio grijă.
Cum îi simți, Mionel își făcu planul să pună gheara cel puțin pe unul dintr-înșii. (...)
Șoriceii se jucau de-a Baba-Oarba. Când zăriră pe Mionel, încremeniră.
— Mâța! șoptiră cu voci șuierate cei doi jucători care făceau pe șoriceii; iar cel care făcea pe mâța
rămase cu batista la ochi și cu lăbuțele întinse.
— Ce faceți aici? întrebă motănașul.
— Ne jucăm de-a Baba-Oarba, răspunde un șoricel cu glas tremurat, stins, sugrumat de spaimă.
— Așa? Bine. Hai să ne jucăm împreună. Cei doi șoricei îl priviră uimiți. ,,Baba-Oarba“ își trase
batista de pe ochi și privi și ea, tot atât de uimită. (...)
Repede, însă, unul dintre ei prinse curaj și, după ce făcu către ai săi un semn să nu se miște, vorbi
către Mionel:
— Ne jucăm cu plăcere. Și... ca o cinste deosebită, îți oferim dumitale să faci pe Baba-Oarba. Și
repede-repede cele trei batiste legate se făcură una. Ca să poată înnoda batistele pe după ceafă,
șoricelul cel curajos se urcă pe spinarea motănașului. (...) Motănașul stătu nemișcat câteva clipe, pe
urmă se ridică încetișor, scutură din cap și începu să numere: u-nu, dooi...
Dar, în timpul acesta cei trei șoricei o luaseră la fugă și, în vârful picioarelor, alergau ca de frica
morții.
VOCABULAR
CITIM ȘI EXPLORĂM
pântece – burtă,
1. Citiți dialogul pe roluri.
abdomen.
2. Transcrie:
al patrulea alineat;
propunerea șoricelului ca Mionel să fie Baba-Oarba.

3. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul următoarelor enunțuri:
Jurnal de lectură
Trei șoricei trăiau într-o magazie.
Pentru a afla mai
Dinspre ladă venea un miros ademenitor. multe despre pățaniile
Cum a văzut șoriceii, Mionel s-a gândit să se joace cu ei. șoriceilor, citește și alte
Motanul a primit rolul de Baba-Oarba. povestiri din volumul
„Familia Roademult”,
APROFUNDĂM de Florian Cristescu.
4. Scrie patru idei care constituie momente importante ale întâmplării PORTOFOLIU
cu Mionel și șoriceii.
Realizează un șoricel
5. Dacă ai fi personajul ..., te-ai simți ..., pentru că ... prin tehnica origami.
Poți urmări un clip pe
CREĂM Youtube pentru a vedea
6. Exprimă-ți acordul sau dezacordul față de atitudinea șoriceilor, cum să procedezi.
surprinsă în ultimul paragraf al textului.
7. LUCRĂM ÎN PERECHE Inventați un joc și descrieți-l, în 4-6 rânduri. OBSERVĂM
SCRIEM CORECT săi/ să-i
1. Completează petalele florilor: (săi se poate înlocui cu

ei/ lui)
Frații săi au ghiozdane
noi.
Och Să- (să-i urmat de un verb)

i cu
ii s m
era
u al ăi căm peri o
baș așă Să-i spui lui Andrei că
tri. !
săi să-i l-am căutat.
neam/ ne-am
(neam se poate înlocui
2. Completează spațiile punctate cu săi / să-i și neam / ne-am:
cu popor, națiune, rudă,
a) Nu e bine ... ascunzi adevărul. familie)
b) Noi ... jucat în parc. Românii sunt neam de
c) În vacanță, copilul a mers la bunicii ... oameni harnici.
d) Al nostru ... se trage din daci și romani. Vecinii noștri au un
e) Pantofii ... sunt moderni. neam mare.
f) .... aduci un cadou frumos (ne-am − două cuvinte

diferite se rostesc îm-
preună)
Ne-am mirat de aceas-
tă întâmplare.

PRONUMELE PERSONAL
REȚINEM
Pronumele este cu- OBSERVĂM
vântul (partea de vorbi- Șoriceii joacă Baba-Oarba.
re) care ține locul unui
Ei joacă Baba-Oarba.
substantiv.
Pronumele eu, tu, el Mionel s-a urcat în podul magaziei.
ea, noi, voi, ei, ele sunt El s-a urcat în podul magaziei.
pronume personale; ele
indică diferite persoa- EXERSĂM
ne. 1. Înlocuiește substantivele subliniate cu
Există pronume prin pronumele personale potrivite:
care se exprimă respec-
Alin și Daniel sunt prieteni buni.
tul față de persoanele
cu care vorbim sau des- Florile s-au ofilit repede.
pre care vorbim: dum- Andreea s-a întâlnit cu Matei și Robert.
neavoastră, dumnealor, Albina culege polenul florilor.
dumneata, dumneaei,
Cel mai priceput bucătar este Mircea.
dumnealui, dânsul, dân-
sa, dânșii, dânsele. Furtuna a fost anunțată de meteorologi.
2. Notează pronumele personale din următorul text:
Piticii s-au întors acasă și au văzut că în paturile lor dormea o fată.
Deodată, ea se trezi.
— Cine ești tu? întrebară ei mirați.
— Eu sunt Albă-ca-Zăpada, răspunse ea. Dar voi cine sunteți?
— Noi suntem cei șapte pitici.
(„Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici”, după Frații Grimm)
3. Transcrie enunțurile în care există un pronume personal:
Noi luăm trenul spre București.

Victor a cumpărat ghete noi.
Voi merge și anul acesta la mare.
Nu știu dacă voi sunteți câștigătorii.
Ei, ce părere ai despre cartea citită?
Ar fi bine să vină și ei la petrecere.

COMUNICAREA ORALĂ
REȚINEM
Pentru a comunica
Dialogul. Reguli de vorbire eficientă eficient trebuie să ținem
seama de următoarele
aspecte:
ascultăm cu atenție
mesajul;
vorbim pe rând și res-
pectuos;
1. 2. 3. nu întrerupem discur-
sul persoanei care vor-
bește;
DESCOPERIM
manifestăm preocu-
1. Cine participă la fiecare dintre cele trei dialoguri? pare, interes pentru
2. Ce relație există între personaje? tema dialogului;
3. În care dintre situații are loc un dialog civilizat? nu ne uităm la ceas
4. De ce crezi că în a treia situație comunicarea nu este eficientă? sau pe telefon în timpul
dialogului cu o persoa-
EXERSĂM nă.
5. Ce reguli ale vorbirii eficiente sunt încălcate în dialogul de mai jos:

Domnul: Domnu-i acasă?
Feciorul: Da, dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o căuta cineva, c-a
plecat la țară.
D: Dumneata spune-i c-am venit eu.
F: Nu pot, domnule.
D: De ce?
F: E încuiată odaia.
D: Bate-i, să deschidă.
F: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat.
D: Carevasăzică, a plecat?
F: Nu, domnule, n-a plecat.
D: Amice, ești... idiot!
F: Ba nu, domnule.
(I.L. Caragiale, „Căldură mare”)

Eu, robotul
de Isaac Asimov
— Nouăzeci și opt, nouăzeci și nouă, o sută.
Gloria își luă mâna ei mică și plinuță de pe ochi și rămase locului, încrețindu-și nasul
și clipind din cauza soarelui. Apoi, încercând să privească în toate direcțiile, făcu cu
multă atenție câțiva pași, depărtându-se de copacul de care se sprijinise. Își întinse
gâtul spre dreapta, ca să exploreze desișul unui tufiș, se apropie
apoi de el ca să-i cerceteze mai amănunțit ascunzișurile. (...) Gloria
gândea supărată: ,,Pot să pun rămășag că a intrat în casă, deși i-am
spus de o mie de ori că nu-i cinstit să facă asta“.
Cu buzele strânse și cu fruntea încruntată, se îndreptă
spre casa cu două etaje de peste drum. Auzi în urma ei un
foșnet și apoi zgomotul apăsat și regulat pe care-l făceau
picioarele metalice ale lui Robbie. Se întoarse și-l văzu pe tovarășul ei
cum ieșea victorios din ascunzătoare și se îndrepta în goană spre copac.
Gloria țipă înfuriată:
— Stai puțin, Robbie! Nu-i cinstit așa! A fost vorba să nu fugi până
nu te găsesc.
Nici pomeneală ca piciorușele ei să se poată lua la întrecere cu
pașii de uriaș pe care-i făcea Robbie. Dar, la o aruncătură de băț de
copac, Robbie schimbă viteza și începu să meargă încet, încet, de parcă
se târa, iar Gloria, adunându-și toate puterile, trecu gâfâind pe lângă el, ajunse
la copac și atinse trunchiul înaintea lui.
VOCABULAR
rămășag – pariu,
CITIM ȘI EXPLORĂM
prinsoare.
1. Citește:
enunțul care exprimă gândul Gloriei;
fragmentul în care fata ajunge la copac înaintea lui Robbie.
Cu cine se juca Gloria?
Cum se numește jocul pe care îl practică cei doi?
De ce s-a înfuriat fata?
Din ce cauză nu putea Gloria să-l întreacă pe robotul Robbie?
APROFUNDĂM
PORTOFOLIU
3. Realizează HARTA TEXTULUI:
Desenează-l pe robo-
tul Robbie, așa cum ți-l
Fragmente imaginezi tu.
Autorul TITLUL
preferate
REȚINEM
Timpul Impresii
Organizatorii grafici
ne ajută să înțelegem
Întâmplarea mai bine informațiile
Spațiul Personaje noi, să le organizăm efi-
(pe scurt)
cient.
Pot apărea sub diver-
4. Notează într-un tabel elemente pe care le putem întâlni în se forme: harta textului,
realitate și elemente imaginare, desprinse din textul citat. tabel, floare de lotus,
ciorchine etc.
Elemente posibile Elemente imaginare
CREĂM OBSERVĂM
BURSA POVEȘTILOR iau/i-au
5. Realizează, pe o coală, un text care să descrie un joc deosebit. (iau are sensul de a lua)
Prezintă-l în fața clasei. Faceți cu toții aprecieri și decideți care Îmi iau bagajul cu
sunt cele mai originale idei. Afișați materialul ales la Avizierul mine.
clasei (secțiunea COLȚUL DE CREAȚIE). (i-au urmat de un verb)

I-au spus adevărul.
SCRIEM CORECT
mie/mi-e
1. Alcătuiește propoziții după modelul dat:
(mie este o formă a pro-
I-au dat cadoul promis. Iau bagajul din cameră. numelui personal; de-
I-au ________________ Iau ________________ semnează un număr)
________________ ________________ Mie îmi plac fructele.

Televizorul a costat o
2. Aranjează cuvintele de mai jos astfel încât să formezi enunțuri: mie de lei.
a) de, mei, dor, mi-e, bunicii. (mi-e - urmat de un
b) bomboanele, și, pun, coș, le, copiii, în, iau. verb)
c) poftă, o, de, mi-e, înghețată. Mi-e cald cu acest pu-

d) întâmplare, această, i-au, spus, despre, nu. lover!

PRONUMELE PERSONAL – INTUIREA NUMĂRULUI
OBSERVĂM
Citește textele de mai jos:
a) „Eu, robotul” este un text literar interesant.
b) „ — Pot să am nădejde în voi?
— Să n-ai nicio grijă, mămucă, apucară cu gura înainte cei mai mari.
REȚINEM Noi suntem băieți și ce-am vorbit o dată, vorbit rămâne.”
După numărul de per- (Ion Creangă, „Capra cu trei iezi”)
soane pe care îl indică,
pronumele personale c) „Apoi ea la poartă atunci a ieșit
pot înlocui: Și-n tăcerea nopții astfel a vorbit:
o singură persoană: — Ce spui tu, străine? Ștefan e departe.“
eu, tu, el, ea; (Dimitrie Bolintineanu, „Muma lui Ștefan cel Mare”)
mai multe persoane: Identifică pronumele personale.
noi, voi, ei, ele Precizează dacă acestea se referă la una sau la mai multe persoane.
EXERSĂM
1. Alege din cufăr pronumele personale potrivite și completează
enunțurile de mai jos:
... sunt cele mai bune prietene.
Mergem cu ... în excursie. EU NOI
EL
Pe ... l-am cunoscut vara trecută.
Când am intrat în casă, vorbeau
despre ... TU VOI ELE
..., ... și Mircea am fost selectați
pentru concurs.
2. Grupează pronumele date pe două coloane, după numărul de
persoane pe care îl denumesc: eu, tu, ele, noi, el, voi.
3. Transformă enunțurile astfel încât pronumele personale să
înlocuiască mai multe persoane:
Ea nu mai locuiește aici.
Diplomele sunt pentru el.
Cred că tu ești noul coleg de clasă.

CARTEA POȘTALĂ
REȚINEM
Cartea poștală este
din carton, se folosește
Față
pentru corespondență
și se expediază prin
poștă, fără a se pune în
plic.
Ea are două fețe: una
ilustrată și alta cu un
spațiu pentru scrierea
mesajului și adresa
destinatarului.
Destinatarul este per-
soana căreia îi este
Sibiu, 10 august 2020 adresată.
Expeditorul este per-
Dragă Maria,
Destinatar: Verso soana care trimite car-
Primește salutările mele din Popescu Maria tea poștală.
tot mai frumosul oraș Sibiu. Mă Strada Libertății, Nr. 10 Când scrii o carte
simt minunat aici, printre clădiri Localitatea Pașcani, Județul Iași
impozante și turiști de pretutin- poștală, trebuie să ții
deni. Mi-ar fi plăcut să cutreierăm cont de persoana căreia
împreună străzile sale pitorești. o trimiți:
Cod Localitatea
Cu drag, dacă este o persoa-
Silvia 705200 Pașcani
nă mai în vârstă, folo-
sește o exprimare prin
care să-ți arăți respectul
și semnează cu numele
întreg;
EXERSĂM
dacă sunt prieteni
sau rude, folosește o ex-
a) Din ce loc a fost trimisă cartea poștală? primare familiară și
b) Cui îi este adresată? Cine a scris-o? semnează cu prenumele.
c) Ce relație crezi că există între cele două fete?
d) Ce informații oferă expeditorul?
e) Ce poți spune despre dimensiunea textului?
f) Care ar fi fost formula de adresare și de încheiere, dacă această
carte poștală ar fi fost trimisă doamnei învățătoare?
g) Unde se lipește timbrul?
2. Scrie o carte poștală unei rude din altă localitate.

RECAPITULĂM
„Pif era băiatul. Paf era paiața. Puf era cățelul.
Și tustrei erau prieteni la cataramă. (...) Câteodată, căpetenia jocului o ia Pif. Pe urmă, hop! iată-l și
pe Paf că vine cu ideile lui! Ideile lui Paf sunt întotdeauna năstrușnice.
E o paiață mucalită și plină de haz, cum nu mai are pereche. (...) Dacă îl apuci cu mâna și-l strângi
la piept, deodată Paf cască gura și scoate un țipăt subțire de muzicuță. Te-ai speriat și l-ai scăpat jos.
Paf începe să se dea peste cap... Se învârte până când cade obosit, pe burtă, cu nasul lui de ardei
în pământ: Paf! Așa rămâne și crezi că a sfârșit. Te apleci și-l ridici. Paf zvâcnește încă o dată în sus și
începe a se da peste cap repede-repede, să nu-l ajungi din urmă.
Cățelul latră la dânsul și strigă:
— Hei, Paf! Ajunge!... Ai să-ți turtești nasul, comediantule!...
Iar Paf se oprește să răsufle. Se așază în fund, cu moțul scufiei atârnând pe nas și râde cu gura lui
întinsă până la urechi. Și râde, și râde...”
(Cezar Petrescu, „Pif. Paf. Puf”)
*paiață – personaj comic în spectacolele de circ, clovn; păpușă îmbrăcată ca o paiață
*mucalită – care știe să provoace râsul, păstrând un aer serios, poznaș
1. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul 5. Rescrie enunțurile următoare, astfel încât
următoarelor afirmații: să eviți repetiția:
Pif, Paf, Puf sunt niște copii. — Hei, Paf! Ajunge!...
Pif preia uneori jocul. Iar Paf se oprește să răsufle.
Ideile lui Paf sunt neinspirate. 6. Identifică pronumele din enunțul:
Paf este o păpușă. Cățelul latră la dânsul și strigă.
2. Explică structura „prieteni la cataramă”. 7. Alege din șirul de cuvinte de mai jos numai
3. Completează enunțurile cu secvențe sau pronumele personale:
cuvinte din text: nou, el, ie, noi, vai, ele, eu, voi, cu, ea.
Paf are nasul ca un ... . El se dă repede peste 8. Adaugă cuvinte în vagoanele trenulețului,
cap, ca să ... . Cățelul îi spune să înceteze, astfel încât să alcătuiești propoziții:
deoarece ... .
4. Notează într-un tabel elemente posibile și mie mi-e
elemente imginare desprinse din textul citat.
Elemente posibile Elemente imaginare

Eu iau

PROIECT
SE APROPIE VACANTA
,
Imaginează-ți că pleci în orașul în care ți-ai dorit cel

mai mult să călătorești și de acolo îi trimiți colegului
tău/ colegei tale o carte poștală.
Realizează un colaj care să conțină imagini ale

obiectivelor turistice din orașul tău preferat.
Scrie-i colegei tale/ colegului tău un e-mail

în care să-i prezinți experiența ta de călătorie.
La final, prezentați colajul realizat și

încercați să ghiciți orașele alese de colegii
voștri.

EVALUARE
„Monica era arbitru. Dănuț purta mingea, lovind-o din fugă cu un picior, îndrumând-o cu celălalt.
Olguța îl aștepta calmă, cu ochii ageri, cum aștepta un boxer în ring atacul celuilalt. Goana dintr-un
capăt al ogrăzii, lovind mingea cu picioarele, și apropierea treptată de Olguța îl istoviseră pe Dănuț.
Îi zvâcneau tâmplele. (...)
Pierzându-și cumpătul, Dănuț întrebuință un vicleșug naiv; se prefăcu numai că lovește mingea
spre dreapta cu piciorul drept – cel stâng atacă hotărât. Dar Olguța sărise spre stânga și prinsese
mingea.”
(Ionel Teodoreanu, „La Medeleni”)
1. Răspunde la întrebările următoare: Cei mai buni prieteni ai mei sunt ...
a) Care sunt personajele din fragmentul dat? ... știi despre această întâmplare.
b) Cum se numește jocul lor? 4. Scrie numărul de persoane pe care îl

denumesc pronumele: eu, ea, noi.
c) De ce a recurs Dănuț la un vicleșug?
2. Precizează:
5. Subliniază forma corectă:
Trebuie să-i/ săi trimit bunicii o carte poștală.
numărul de alineate ale textului;
I-au/ iau un taxi până la aeroport.
locul în care se joacă cei trei copii;
În concediu am cheltuit o mi-e/ mie de lei.
tipul de text.
3. Înlocuiește spațiile libere cu pronumele
personale potrivite:
... cântați în corul școlii.
NE AUTOEVALUĂM
EVALUARE


3. un pronume personal două pronume personale trei pronume personale
5. o formă corectă două forme corecte trei forme corecte

CAPITOLUL 8
Sosește vacanța
95
CAPITOLUL 8 Sosește vacanța
Va-can-ță!
de Mircea Sântimbreanu
Băiatul avea o colivie cu un papagal bătrân, un cățeluș și un
acvariu în care înota lenevos un singur caras auriu. Și foarte, foarte
mult timp. Era vacanță. Se trezea pe la nouă-zece, căsca de îi
trosneau fălcile și, după ce se mișca o vreme buimac prin odaie, se
răstignea topit de plăcere pe fotoliul răcoros de piele:
— Va-can-ță!
Cuvântul i se mișca prin gură ca o bomboană fondantă, parfumată
și parcă de atâta dulceață i se muiau și limba, și cerul gurii.
— Va-can-ță, repeta cârâit și papagalul.
Cățelul ciulea urechile și ochii îi scânteiau de speranță:
— Astăzi o să facem, în sfârșit, plimbarea promisă. Poate
o să ajungem, împreună cu alți copii, până la râu, poate până la
păduricea din deal, poate și mai departe, până la peștera răcoroasă
de dincolo de zare. O să alerg printre tufișuri și mușuroaie, o să
zburdăm prin covorul de frunze cu miros amărui, o să sperii popândăii și vrăbiile...
Și gândind așa, cățelul ieșea zorit pe balcon pentru gimnastica zilnică de înviorare. La radio tocmai
se dădea buletinul meteorologic, se anunța vreme călduroasă.
— Foarte bine, se bucura cățelul, o să scot limba și o să mă răcoresc.
În colivia lui, papagalul începea să bată ca apucat din aripi.
— Vacanță! Va-can-ță! țipa el, cu gândurile la țări și mai calde. Și privind acvariul cu apă albăstruie,
se visa, de fiecare dată, călătorind pe mări și oceane, spre pădurile verzi ale copilăriei lui. (...)
Numai carasul tăcea. Pentru el, viața între cei patru pereți de sticlă era singura pe care și-o
putea închipui. Privea tot ce se petrece dincolo de pereții străvezii cu uimire și curiozitate; în ochii
peștișorului, băiatul era o ființă nemaipomenită pe care nu se mai sătura să o admire.
VOCABULAR
caras – pește de baltă CITIM ȘI EXPLORĂM
din familia crapilor, de 1. Răspunde la următoarele întrebări:
culoare argintie sau
Când se trezește băiatul în perioada
gălbuie;
vacanței?
buimac – amețit; zăpă-
Unde se petrece acțiunea din text?
cit, năuc.
Care sunt personajele?
Cum i se pare băiatului cuvântul „vacanță“?

2. Alege răspunsul corect:
Băiatul avea:
a) un câine, un papagal, doi pești; b) o pasăre, un papagal și un
pește; c) un papagal, un cățeluș, un caras.
În vacanță, băiatul se trezea:
a) dis-de-dimineață; b) pe la nouă-zece; c) pe la prânz.
După ce s-a spus la radio că vremea se anunța frumoasă, papagalul
a bătut din aripi:
a) de bucurie; b) de frică; c) de supărare.
La venirea vacanței, carasul era:
a) fericit; b) indiferent; c) trist.
3. Transcrie primul alineat al textului, respectând regulile de așezare
în pagină.
APROFUNDĂM
4. Motivează scrierea cuvântului din titlu: „Va-can-ță”. PROIECT
5. Transcrie un enunț în care se regăsește o înșiruire de acțiuni. Jurnal de vacanță
6. Completează spațiile libere din tabelul următor: Materiale necesare:

caiet/ coli, stilou, cre-
Secvență din text Întrebare/ răspuns ioane colorate/ carioci,
lipici.
în ochii peștișorului, băiatul era o ființă
Cum este băiatul?
nemaipomenită pe care nu se mai sătura să o Vei completa jurnalul
............................ tău pe parcursul vacan-
admire
ței de vară, consem-
Cățelul ciulea urechile și ochii îi scânteiau de Cum este cățelul?
nând:
speranță. ............................
amintiri frumoase;
se visa, de fiecare dată, călătorind pe mări și Cum este papagalul?
nume ale prietenilor/
oceane, spre pădurile verzi ale copilăriei lui. .................................
prietenelor;
Privea tot ce se petrece dincolo de pereții Cum este peștișorul?
locuri vizitate;
străvezii cu uimire și curiozitate. .................................
jocuri captivante;
CREĂM cărți citite etc.
7. Alcătuiește un program de vacanță pentru o zi, urmărind reperele Poți adăuga în jurnal
de mai jos: desene sugestive sau
Mă trezesc la ora ... Mai întâi, ... poți lipi poze realizate
Apoi, ... După aceea, ... La finalul zilei, ... în vacanță.
8. Imaginează-ți că ești în vacanță și te afli deja la mare/ la munte.

Scrie o carte poștală/ un e-mail pentru colega/ colegul ta/ tău de bancă.

CAPITOLUL 8 Sosește vacanța
SCRIEM CORECT
INVESTIGHEAZĂ
Investighează care
1. Motivează folosirea semnelor de punctuație din secvențele
sunt planurile de vacan- următoare:
ță ale colegilor tăi. — Foarte bine, se bucura cățelul, o să scot limba și o să mă răcoresc.
Adresează-le întrebări 2. Formulează enunțuri în care să se regăsească:
de felul următor:
copii/ copiii, străveziu/ străvezii, sa/ s-a, sau/ s-au, ia/ i-a, iau/ i-au, va/
Ai discutat cu părinții v-a, dintr-un/ dintr-o, într-un/ într-o.
tăi despre vacanța de
vară? EXERSĂM
Alegeți de comun 1. Precizează tipul de sunete din cuvintele: bătrân, scot, limba, acvariul.
acord un loc pe care să îl
vizitați?
2. Desparte în silabe cuvintele: colivie, bomboană, popândăii,
gimnastica.
În ce lună a verii pu-
teți pleca împreună? 3. Scrie cuvinte cu același sens pentru: parfumată, o să zburdăm.
4. Notează cuvinte cu sens opus pentru: departe, răcoroasă.
5. Subliniază cu o linie substantivele și cu două linii verbele din
secvența următoare:
O să alerg printre tufișuri și mușuroaie, o să zburdăm prin covorul de
frunze cu miros amărui, o să sperii popândăii și vrăbiile.
6. Înlocuiește substantivele identificate la exercițiul anterior cu
pronumele potrivite.
7. Alcătuiește o propoziție în care să se regăsească două adjective.
8. Completează tabelul:
Cuvânt Parte de vorbire

cățelul
ieșea
balcon
gimnastica
zilnică
COMUNICĂM
1. Povestește oral o întâmplare petrecută în timpul anului școlar.
2. Alcătuiește două-patru propoziții în care să prezinți impresia ta în
legătură cu anul școlar care se va încheia în curând.
3. LUCRĂM ÎN PERECHE Realizați un dialog despre planurile de vacanță.

EVALUARE FINALĂ
Citește textul de mai jos și răspunde cerințelor formulate:
„Linişte. Căldură. Soare. Şi din vale abia vine

Sălciile plângătoare Murmur slab, ca de albine,
Stau în aer, dormitând. Somnoros şi uniform:
Un viţel în râu s-adapă Râul, strălucind în soare,
Şi-o femeie, lângă apă, Ceartă sălciile, care
Spală rufele, cântând. Toată ziulica dorm.”
(George Topîrceanu, „Zi de vară”)
1. Notează A sau F în dreptul enunțurilor Un cuvânt cu sens identic pentru termenul

următoare: liniște din text este:
Vara este anotimpul prezentat în text. a) zgomot; b) tăcere; c) relaxare.

Textul literar este scris în proză. 3. Menționează ce parte de vorbire este
fiecare dintre cuvintele următoare: plângătoare,
În text, râul ceartă sălciile.
stau, ziulica.
4. Formulează enunțuri în care să se
Cuvântul aer conține: regăsească, pe rând: un substantiv (nume de
a) o vocală; b) două vocale; c) două consoane. persoană), un adjectiv, un pronume.
Cuvântul somnoros se desparte corect în 5. Scrie un e-mail de cinci propoziții către un
silabe astfel: prieten/ o prietenă în care să-i comunici câteva
dintre planurile tale de vacanță.
a) som-no-ros; b) so-mno-ros; c) som-nor-os.
NE AUTOEVALUĂM
EVALUARE

2. o variantă două variante trei variante
3. o parte de vorbire două părți de vorbire trei părți de vorbire
4. o propoziție două propoziții trei propoziții
5. trei propoziții patru propoziții cinci propoziții

CAPITOLUL 8 NE JUCĂM
1. GHICITOARE 2. ȚARĂ, ȚARĂ, VREM OSTAȘI!

Veți primi cartonașe pe Veți merge cu toții în curtea școlii. Vă veți
care sunt desenate diferite împărți în două echipe. Jucătorii din fiecare
viețuitoare. echipă se vor ține de mâini pentru a forma două
Fiecare dintre voi va trage rânduri distanțate, unul în fața celuilalt.
un cartonaș și va spune o Una din cele două echipe strigă: Ţară, ţară,
ghicitoare despre viețuitoarea vrem ostaş! Cealaltă echipă răspunde „Pe cine?”.
desenată pe acesta. Colegii vor Prima echipă va spune un nume al unui jucător
ghici ce a văzut pe cartonaș din echipa a doua. Jucătorul ales trebuie să alerge
autorul ghicitorii. şi să încerce să spargă lanţul de mâini format
De exemplu: o insectă care de prima echipă. Dacă reuşeşte să rupă lanţul
înțeapă (albina). înseamnă că s-a salvat şi revine la echipa lui. Dacă
nu reuşeşte să spargă lanţul, va trece în echipa
care l-a chemat.
Echipa în care rămâne numai un jucător va
pierde jocul.
3. MIMA
Vă împărțiți în două echipe: echipa A şi echipa B.
Apoi se face tragerea la sorţi pentru a se stabili care dintre
echipe deschide jocul.
Membrii echipei care începe se sfătuiesc între ei şi decid ce
cuvânt trebuie mimat de către echipa adversă.
Cuvântul va fi scris pe un bileţel şi înmânat primului
membru al echipei adverse. Cel care a primit bileţelul va
executa mişcări, gesturi cu mâinile, picioarele, corpul, expresia
feței în aşa fel încât să le ofere coechipierilor săi cât mai multe
indicii despre cuvântul pe care îl exprimă astfel.
Pentru fiecare temă se acordă câte două minute. Dacă în
acest timp cuvântul este ghicit, echipa respectivă câştigă două
puncte. Procedeul se va repeta întocmai și pentru echipa B.
Jocul se încheie atunci când toţi membrii ambelor echipe
au mimat câte un cuvânt; câștigă echipa care va avea cel mai
mare număr de puncte.

LECTURĂM
101
LECTURĂM
I. În bibliotecă
de Ana Blandiana
Ce spaimă, ce emoţii şi ce scandal: Iar tabla înmulţirii fiindu-i simpatică,

Am descoperit printre cărţi un şoarece intelectual! A gustat şi din câteva cărţi de matematică.
La început, ca să nu pară Cât rămăsese numai la literatură

Că are gusturi prea ciudate, Nu mă speriasem peste măsură,
A mâncat într-o doară
Cartea de bucate; Abia acum a ajuns o tragedie,
Când a început să înfulece şi filosofie.
Apoi, ca să nu mă sperie prea tare,
Câtva timp a înfulecat numai dicţionare; Era clar că nu puteam aştepta ca o zevzecă
Ba, ca să-şi mascheze tendinţele intelectualiste, Să-mi mestece întreaga bibliotecă;
Vreo lună s-a mulţumit cu romane poliţiste
Dar nici nu puteam să las
Şi a dus ipocrizia atât de departe, Un şoarece atât de savant
Încât a jurat să nu se mai atingă de nicio carte. La cheremul unui motan gras
Şi ignorant.
Dar n-a rezistat mai mult de o zi
Şi a început să ronţăie poezii. (Pentru că trebuie să vă spun –
Ba, pentru că îl tentează drumul spre glorie, Chiar dacă vi se va părea cu neputinţă –
A înghiţit şi câteva cărţi de istorie, Că Arpagic a rămas repetent
Încă de la grădiniţă:
Oricât a ştiut el să miaune de tare,
N-a reuşit să promoveze în grupa mare)
Drept care, după multă gândire şi mult dichis,

Am găsit o soluţie de compromis:
Şi, plină de zel,
M-am apucat să-i scriu un bileţel
(Nu mă îndoiam că ştie să citească anume
După ce înfulecase atâtea volume):
„Mult stimate domnule Şoarece,

Mă văd nevoită să vă scriu, deoarece

Vă respect lecturile în filosofie Pentru că Arpagic e incult,
Şi consumul neobişnuit de hârtie. Nu se gândeşte mult
Până vă disecă:
Cred că e de datoria mea să specific Nu poate suferi şoarecii de bibliotecă
Că sunteţi urmărit de motanul Arpagic,
Şi vă înghite complet
Care susţine, prin miorlăituri iscusite, Ca pe orice analfabet”.
Că nu se lasă până nu vă înghite
Apoi am semnat şi am expediat scrisoarea,
Şi se laudă în sus şi în jos Aşteptând emoţionată urmarea.
Că nu va rămâne din Dumneavoastră niciun os;
Dar de atunci, fără niciun rival,
Ba se împăunează peste tot Sunt în bibliotecă singurul intelectual.
Că apoi se va linge pe bot
Drept care,
Îmi permit să vă sfătuiesc
Să plecaţi la plimbare
În stil englezesc,
VOCABULAR
CITIM ȘI EXPLORĂM ipocrizie – prefăcătorie;
1. Precizează ce fel de cărți a ronțăit șoricelul.
zevzec – prost, nătărău;
2. Notează, în două-patru enunțuri, cum era motanul Arpagic.
ignorant – neștiutor, in-
3. Precizează ce conține scrisoarea redactată de proprietara cult;
bibliotecii. compromis – înțelegere
4. Formulează o propoziție prin care să prezinți efectul scrisorii bazată pe cedări reci-
asupra musafirului nepoftit. proce;
5. Prezintă oral despre ce e vorba în text. în stil englezesc – pe
furiș;
a diseca – a tăia un or-
gan pentru a-l observa.

LECTURĂM
II. Cipi, acest pitic uriaș

adaptare după Fodor Sándor
Cipi ajunse la marginea luminișului. Se opri să-și tragă sufletul. Surzilă îl

ajunse din urmă gâfâind. Cipi izbucni:
— Privește! Acolo!
Parcă vântul ar fi adus din cer, legănându-le pe deasupra luminișului,
milioane de parașute albe. Fructele ierbii, umbreluțe de puf și dantelă,
semințele păpădiei zburau deasupra pământului și se opreau lin în luminiș.
— Văd, zise Surzilă. Se bucură și el pentru darul adus de vânt.
Cipi, ca de obicei, alegea umbreluțele cele mai mari și, după ce le
culegea semințele și le semăna, agățat de două sau trei umbreluțe, făcea
exerciții de parașutism. Ateriza la punct fix. Surzilă își zise: ,,Acum Cipi o
bună bucată de timp se va distra cu parașutele albe, de păpădie. N-o să se
tot foiască și n-o să mai ofteze fără rost.” Privea umbreluțele plutitoare prin aer. Deodată auzi o voce
cristalină, plăcută, dar total necunoscută:
— Hai, zău... să mai zburăm... hai, te rog, încă!
Afonul se uită în jur plin de mirare. Și Cipi privea în toate
părțile și clipea uimit.
Vocea vioaie venea din cer. Au privit amândoi spre
cer. Sus, aproape deasupra capetelor lor, ținându-se de o
umbreluță, ceva se tot bâțâia și cobora lin. Era și albastru,
era și roșu. Țipa ca din gură de șarpe:
— Dacă mă lași jos, pe pământ, mă supăr pe tine pe vecie!
Dar umbreluța cobora, tot cobora, ca o fermecată farfurie
zburătoare. Ateriză lin, exact pe minunata Ciupercă Otrăvitoare de
lângă Fagul Uriaș.
Cipi și Surzilă alergară spre Ciuperca Otrăvitoare. Se opriră
uluiți. Pe Ciuperca Otrăvitoare stătea o încântătoare fecioară. Era
cam cât Cipi de înaltă, poate totuși ceva mai scundă, dar mult mai
grațioasă și suplă. Fustița albastră îi era făcută din petale de
cicoare, iar pieptărașul roșu îi era croit din petale de mac.
Tot se mai certa cu cineva, cu cineva, desigur, invizibil...
Cipi o privea vrăjit. Era cumva extraterestră?!
— Ca să vezi! strigă ea. Creadeam că sunt
singură! Era gata-gata să mă întristez.

— Ca să zic așa, începu Cipi să vorbească foarte grav, ca să i-o ia
înainte lui Surzilă, e cazul să ne prezentăm. Eu sunt Cipi, locuiesc aici, în
Fagul Uriaș; iar acesta de lângă mine este Jupân Cârtiță, zis Afonul, zis
Surzilă care, de asemenea, locuiește aici.
— Iar eu sunt Scânteioara și logodnicul meu m-a adus până aici,
spuse fetița cu rochie din petale de cicoare.
— Cine e logodnicul tău? întrebă Cipi.
— Păi nu știi? Cine altul decât Vântul?
Surzilă se trezi din somn, auzind prin somn o asemenea... poveste.
— Vântul? întrebă el. Ăsta e logodnicul tău! Vântul?
— Da, afirmă Scânteioara. Ce e așa de mirare?
Cipi sughiță puternic, repetat. Afonul plecă spre scorbură. Acolo se va
odihni în liniște, acolo nimeni nu spune basme d-astea.
— Lilioara-Scânteioara e mai năbădăioasă decât Cipi! mormăi el de
unul singur.
CITIM ȘI EXPLORĂM
Jurnal de lectură
1. Găsește câte cu cuvânt cu sens asemănător sau identic pentru
Citește integral opera
fiecare dintre cuvintele: darul, plutitoare, țipa, liniște.
literară „Cipi, acest pitic
2. Răspunde la întrebările următoare: uriaș”, de Fodor Sándor.
Unde ajung Cipi și Surzilă?
Care este darul adus de vânt?
Ce preocupare îl distra pe Cipi?
Cine a aterizat pe Ciuperca Otrăvitoare?
Cum este îmbrăcată Scânteioara?
Care este porecla lui Jupân Cârtiță?
Cine este logodnicul Scânteioarei?
Ce gândește Surzilă despre Lilioara-Scânteioara?
3. Formulează o continuare a enunțurilor de mai jos:
Personajul meu preferat este...
Mi-a plăcut/ nu mi-a plăcut textul, deoarece...
Cel mai mult m-a impresionat...

LECTURĂM
III. Ferbonia
de Ioana Nicolaie
Într-o bună zi, descoperiră mirate un lan nou, la doar câțiva pași de ele. E drept că-l plantase
Agricultorul, dar asta s-a întâmplat demult, când toate erau prea mici ca să-și amintească. Prin urmare,
se uitau cu destulă curiozitate la noii vecini. Păreau foarte politicoși și distinși: nu vorbeau decât în
șoaptă. Cum să nu le admiri buna-creștere?
— Ați observat ce spinare, pardon, ce tulpină dreaptă au? spuse un păr bătrân. Aproape că mi-e
rușine cu crengile mele noduroase...
— Da, și pălăriuțele lor, de fapt cele trei frunze de pe cap, sunt atât de elegante! continuă un fir de
porumb.
— Oare n-ar trebui să ne arătăm mai prietenoși cu ei? Orice nou-venit se simte singur și așteaptă...
— Să le facem o vizită... îi întrerupse albina Tigruța care tocmai zbura pe acolo. Cum de nu mi-a
trecut prin cap?
Avea să plece spre ei chiar în clipa aceea! Deși, dacă se gândea bine, era mai potrivit să se întoarcă
la stup ca să-și schimbe ținuta. Noroc că păstra încă hainele de la nunta reginei!
Zis și făcut. După ce se puse la patru ace, albina zbură cât putu de lin până la marginea lanului.
— Bună ziua! strigă veselă când ajunse acolo. Sunt
eu, Tigruța...
Nu păru să o audă nimeni, deși câteva capete
încoifate o măsurară în tăcere.
— Îmi face mare plăcere să cunosc plante ca voi...
Mereu politicoase, mereu cu grijă pentru noi, ceilalți.
De aceea, dar și ca semn al prieteniei mele, vă voi
curăța zilnic de polen fără să cer nicio răsplată...
Nici nu termină bine de rostit toate acestea, că
un vâjâit scurt, urmat de o durere, o făcu să-și piardă
echilibrul. O săgeată bine țintită tocmai îi sfâșiase
aripa. Căzu pe spate, reușind, cu greu, să se prindă de
un scaiete. Ce fusese asta? Cine o ataca?
— Dar ce-ți închipui, hoațo! Că o să ne furi bunătate
de polen? o apostrofă un glas hârâit.
— Poftim? Ce spuneți acolo? Eu... doar...
— Niciun doar! Îți arăt eu ce pățesc cei care se pun
cu trifoii! Ține de aici!
Și ciudata ființă, îmbrăcată într-o rochie largă, mai

trase o săgeată. De data asta o salvă firul de porumb care reuși să o acopere cu frunzele lui.
— Dar, dar... e o neînțelegere! îngână uluită Tigruța. Nu sunt decât o albină lucrătoare...
Dar nu mai apucă să continue, fiindcă o a treia săgeată șuieră, înfigându-se într-un mușuroi. Tigruța,
speriată, bătând doar din aripa bună, își luă zborul. Cum nu putu să ajungă prea departe, vântul îi luă
zumzetul și duse el peste tot vestea. Noii vecini aveau arcuri și se pricepeau
să le folosească. Uite ce pățise ea... (Și-aici povestea amănunțit toată
întâmplarea).
— De necrezut! Chiar te-au nimerit cu săgețile? întrebă o ghindă.
Îmi mai povestești o dată?
— Vreau și eu să-ți ascult aventurile! Te rog, sunt palpitante! Te
rooog! îi ceru un știulete.
Tigruța își zumzăi povestea încontinuu până când i se vindecă
aripa. După ce se făcu bine, îi trecu prin minte să se apropie din
nou de lan. Nu i-a venit să creadă, găsind locul complet schimbat.
Între timp, trifoii ridicaseră de jur-împrejurul lanului ziduri de
apărare și săpaseră un șanț pe care-l umpluseră deja cu apă. O
forfotă continuă se ghicea atât după creneluri, cât și în jurul turnului
ca de cetate care crescuse parcă peste noapte. „Ce puneau oare la
cale?” se întrebă Tigruța. Trebuia neapărat să afle...
VOCABULAR
CITIM ȘI EXPLORĂM
știulete – fructul matur
1. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărui enunț: al porumbului;
Tigruța se întoarce la stup să-și schimbe hainele. crenel – deschizătură
Albina se oferă să curețe trifoii de polen. îngustă în parapetul
Noii vecini o atacă pe Tigruța. unui turn de apărare a
unui castel prin care se
Un știulete o salvează.
aruncau proiectilele
Trifoii ridică ziduri de apărare. asupra inamicului.
Tigruța promite că nu se mai apropie de lan.
2. Alcătuiește enunțuri, folosind cuvintele explicate la vocabular.
3. Ce părere ai despre numele „Tigruța” pe care îl poartă albina din
text?
4. Scrie un text (de minimum șase enunțuri), în care să-ți imaginezi
ce a aflat Tigruța în legătură cu planurile plantelor numite trifoi.

LECTURĂM
IV. Un leu sub pomul de Crăciun

de Irmgard Kramer
Ding-dong! Se auziră douăsprezece bătăi din clopotnița orășelului.

Clopotele băteau miezul nopții și, într-o cutie din Magazinul de
vechituri, începuse să se miște ceva.
Au, spuse o voce slabă dinăuntrul cutiei.
Ceva împinse capacul puțin într-o parte. Dinăuntru ieșiră două
labe moi cu gheruțe. Doi ochi de culoarea mierii, ca de pisică, se
uitară curioși din întunericul cutiei, un botic strălucitor își făcu și el
loc afară, apoi o coamă.
Într-un sfârșit, capacul se săltă cu totul și un leu de pluș, ciufulit
se cățără afară. La gât purta o inimă de sticlă. Preț de câteva clipe,
inima de sticlă străluci străvezie în întuneric, după care se umplu
de culori minunate, vii și pestrițe ca bomboanele dintr-o pungă, ca
orhideele în junglă, ca globurile din pomul de Crăciun. Scălda în
lumina ei misterioasă obiectele din Magazinul de vechituri, dar leul
abia dacă a băgat de seamă. Și-a curățat labele cu limba, s-a înfoiat și a spus: ,,Braaa! Leul de Crăciun
s-a întors!”.
S-a uitat în jur. Magazinul era la fel de plin ca în anul dinaintea aceluia și
ca în anul dinaintea lui. Leul nici nu mai știa de câte ori se trezise pe
1 decembrie în cutia cu pricina și se culcase iar pe 24, la miezul nopții,
printre tot felul de lucruri de care nu mai avea nimeni nevoie. (...)
Dar anul ăsta avea de gând să facă totul cum trebuie. Avea
timp: douăzeci și patru de zile. De data asta, avea să găsească
omul potrivit, un om care să fie gata să-l cumpere și să încheie
astfel un pact magic. Voia să-și găsească pe cineva care știa să
râdă și care ar fi putut să-l iubească. Chiar de a doua zi, când se
deschidea magazinul. Și-a lins din nou labele ca să le curețe și și-a
pieptănat coada ca o pensulă. Și-a aranjat cele șapte mustăți –
patru la dreapta, trei – la stânga. Și-a curățat urechile. A găsit un
flacon de parfum, a apăsat pe butonul rotund și s-a împroșcat
cu miros de trandafiri. Parfumul l-a gâdilat în nas și l-a făcut
să strănute de trei ori. Hapciu! Hapciu! Hapciu! Era cel mai
frumos leu de Crăciun din întreg magazinul și nimeni nu mai
mirosea așa de bine ca el.

S-a întins și s-a cățărat pe o mașinuță teleghidată fără
telecomandă, până a ajuns sus pe un raft și s-a uitat prin
întunericul nopții peste piață.
A văzut fântânile arteziene și Primăria. Era împodobită în așa
fel încât să arate ca o casă din turtă dulce. La prima fereastră
era încă lumină. Era cineva la geam: un înger care stătea pe un
norișor de sub care cădeau fulgi de nea.
Leul s-a gândit că nu mai văzuse niciodată un înger așa frumos.
Și-a spus că îngerul acela avea să-i aducă noroc. În curând venea
Crăciunul. De data aceasta avea să-i iasă.
CITIM ȘI EXPLORĂM
1. Găsește, în text, două cuvinte cu sens opus.
2. Alcătuiește o propoziție în care cuvântul „leu” să aibă alt sens față
de cel din text.
3. Formulează întrebări și răspunsuri, pe baza textului.
CÂND?
VOCABULAR
CUM? UNDE? împroșca – a stropi;

teleghidat – care poate
fi dirijat de la distanță.
CE? CINE?
4. Transcrie un fragment scurt, care te-a impresionat.

5. Imaginează-ți o continuare a textului.
6. Realizează o fișă de prezentare a jucăriei tale preferate, în care să
menționezi:
vârsta când ai primit jucăria;
persoana de la care ai primit-o;
materialul și culoarea;
amintirea ta preferată legată de această jucărie.

LECTURĂM
V.a. Dimineața
de Vasile Alecsandri
Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,

Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură,
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.
El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară

Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară,
Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi
Ce răzbat prin frunze-uscate şi s-arată drăgălaşi.
Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.

Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii
Ard movili buruienoase, scoţând fumuri cenuşii.
Caii zburdă prin ceairuri; turma zbiară la păşune;

Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune,
Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior,
Paşte bobocei de aur lâng-un limpede izvor.
VOCABULAR
CITIM ȘI EXPLORĂM
june – tinere;
dediţel – plantă cu flori
mari, albastre-violete ; Ce anotimp este descris?
brebenel – plantă cu Care sunt transformările ce se petrec în natură?
flori albe sau gălbui; Ce sentimente îți trezește acest text literar?
huceag – pădure mică,
crâng ;
2. Completează spațiile punctate:
colnic – deal; Soarele ...
ceair – loc de pășune. Muncitorii ...

Păsările ...
Mieii ...

V.b. Ce te legeni
de Mihai Eminescu
— Ce te legeni, codrule, Peste vârf de rămurele

Fără ploaie, fără vânt, Trec în stoluri rândunele,
Cu crengile la pământ? Ducând gândurile mele
— De ce nu m-aş legăna, Şi norocul meu cu ele.
Dacă trece vremea mea! Şi se duc pe rând, pe rând,
Ziua scade, noaptea creşte Zarea lumii-ntunecând,
Şi frunzişul mi-l răreşte. Şi se duc ca clipele,
Bate vântul frunza-n dungă − Scuturând aripele,
Cântăreţii mi-i alungă; Şi mă lasă pustiit,
Bate vântul dintr-o parte − Vestejit şi amorţit
Iarna-i ici, vara-i departe. Şi cu doru-mi singurel,
Şi de ce să nu mă plec, De mă-ngân numai cu el!
Dacă păsările trec!
AFLĂM MAI MULT

CITIM ȘI EXPLORĂM
Alte poezii despre
1. Completează cadranele:
natură, scrise de poetul
Mihai Eminescu, sunt:
Transcrie versurile care îți
Precizează anotimpul descris. „Codrule,
plac cel mai mult. codruțule”
-------------------------------------
--------------------------------- „Fiind băiet
păduri cutreieram”
Enumeră semnele caracteristice Scrie ce sentimente îți „Somnoroase
anotimpului descris. transmite acest text literar. păsărele”
------------------------------------- ------------------------------------ „Lacul”
2. Transformă cuvintele în culoare! Desenează un peisaj așa cum

reiese din acest text.
3. Precizează motivele pentru care codrul este trist.
4. Ce înțelegi prin versurile ,,Și cu doru-mi singurel, / De mă-ngân
numai cu el!”?

LECTURĂM
VI. Insula delfinilor

de Arthur C. Clarke
Johnny Clinton dormea când nava cu pernă de aer se ivi

deasupra văii alunecând de-a lungul vechii bariere. Şuieratul
care se auzi în noapte nu-l deranja; era zgomotul pe care
îl auzise o viaţă întreagă. Pentru orice băiat, acesta era
un sunet magic, care evoca ţări îndepărtate, şi cargouri
stranii aduse de primele nave ce se deplasau cu aceeaşi
uşurinţă atât pe apă, cât şi pe uscat. Nu, zgomotul familiar
al jeturilor de aer n-avea cum să-l trezească, deşi uneori
îi putea tulbura visele. Dar de această dată ţiuitul se
opri brusc, acolo, în mijlocul Căii Transcontinentale 21.
Era de ajuns însă ca Johnny să se ridice în capul oaselor, să se frece la
ochi şi să privească buimac în noapte. (...)
Era o noapte frumoasă şi rece, iar luna, al cărei disc era aproape întreg, scălda în
lumină fiecare colţişor al văii adormite. Johnny se afla în partea de sud a casei şi nu vedea
bariera, dar veranda înconjura în întregime clădirea de modă veche, şi în doar câteva
secunde se strecură spre latura de nord. Încercă să nu facă nici un zgomot în timp ce trecea
prin dreptul dormitoarelor mătuşii şi verilor săi. (...) Dormeau vegheaţi de razele reci ale lunii şi nici
măcar nu tresăriră când el se furişă tiptil prin dreptul ferestrelor. Uită însă imediat de existenţa lor,
pentru că nava era într-adevăr acolo, nu visase. Nava pe pernă de aer depăşise fâşia lată a frontierei
şi se afla acum la câteva sute de metri de Calea Transcontinentală. Stătea pe o porţiune netedă de
pământ, luminând alb în noapte.
Din câte îşi dădea seama, era un cargou, nu o navă de pasageri, pentru că nu avea decât o singură
punte de observaţie, care acoperea doar o mică
parte din cei o sută cincizeci de metri lungime ai
navei. Văzând-o, nu putea să nu se gândească la un
fier de călcat gigantic, atât că în loc de mânerul de
deasupra, nava avea o pasarelă suspendată situată
pe mijloc. Deasupra pasarelei era un far care se
aprindea şi se stingea, avertizând eventualele
ambarcaţiuni care ar fi putut trece prin apropiere.
Probabil că are vreo defecţiune, gândi Johnny. Oare
cât va sta aici? Am timp să cobor şi să mă uit mai
de aproape?

Nu avusese niciodată ocazia să cerceteze o navă ca aceea. Sau, cel puţin, nu avusese răgazul pentru
una ca asta. La urma urmei, la cinci sute patruzeci de kilometri pe oră, nici n-apuci să le vezi prea bine,
le auzi doar zgomotul. Nu-i trebui mult să se hotărască. În zece minute era deja îmbrăcat cu haine
groase. Trase încet zăvorul de la uşa din dos şi ieşi fără a-i trece măcar prin minte că nu se va mai
întoarce acolo niciodată. Şi chiar de-ar fi ştiut, nu i-ar fi părut deloc rău.
VOCABULAR
CITIM ȘI EXPLORĂM
cargou − navă comerci-
1. Notează câte un cuvânt cu sens opus pentru fiecare dintre ală destinată transpor-
următoarele cuvinte: tului de mărfuri;
îndepărtate; pasarelă − podeț mobil
se opri; care leagă de chei pun-
gigantic; tea unui vapor ancorat.
să cobor.
Unde se petrece acțiunea?
Când se petrece acțiunea?
Cine este personajul principal al textului?
Cum arată nava?
3. Completează spațiile punctate cu structuri din text:
nava ...
sunet ...
noapte ... și ...
luna ...
valea ...
clădirea ...
pasarelă ...
4. Scrie, în spațiile punctate, cuvântul/ cuvintele potrivite:
Ambarcațiunea era ..., nu o navă ..., deoarece avea ... .
5. Desenează ambarcațiunea prezentată în text așa cum ți-o
imaginezi.
6. Ce alte cărți sau filme cu temă marină ai citit sau vizionat? Care
ți-a plăcut cel mai mult?

LECTURĂM
VII. Hoțul
de Tudor Arghezi
În cutia cu pălării vechi, sta un urs de catifea. Dacă nu era

galben ca floarea-soarelui, el ar fi fost fioros și podul întreg ar
fi tremurat de frica lui. Aveam în pod: doi berbeci năpârliți, trei
vaci fără picioare și un armăsar care sta în pod, fiindcă era de
lemn și vopsit cu pensula verde. Dar era galben și culoarea asta
micșorează seriozitatea lucrurilor și nu sperie pe nimeni și au
luat-o florile pentru ele.
Și mai avea ursul doi ochi de sticlă, care se uitau drept în
tavan. Domnișoara cusătoreasă, îmbrăcând ursul cu șase petice
croite frumos, cred că s-a înșelat când a trebuit să-i puie și ochii,
greșind cutia ochilor de urs și luând dintr-o altă cutie doi ochi
de porumbel. Un urs se cere încruntat; ursul nostru din pod
se uita cu blândețe. Ursul stătuse jos în casă doi ani întregi și
ajunsese atât de stricător încât am fost nevoit să-l pun deoparte
în singurătate și el se trezi în cutia cu pălării, numai după ce
încercase zadarnic fel de fel de mijloace de îndreptare. Croind ursul după fața unei scurteici moștenită
de la o cocoană bunică, croitoreasa nu se gândise că fără să vrea, prin potrivirea mădularelor, îi dă
niște năravuri pe care, nici scurteica, nici catifeaua nu le avuseră la timpul lor. Tatăl urșilor care umblă
nevăzut și îngrijește în munte de copiii lui săpându-le peșteri, răsturnând iarba cât un pietroi pe
bârloage, spălându-i în somn, pieptănându-i și tăindu-le unghiile cu
un fierăstrău de argint, face ce face și trece și pe la urșii de pâslă
pentru copii și le dă câte un crâmpei de nărav.
Ursul nostru se nărăvise să fure și nu altceva decât bomboane,
ciocolată, fructe și rahat. Când Tătuțu aducea o cutie cu lucruri
dulci, ursul mirosea și golea numaidecât cutia, fără să-l vadă
nimeni.
— Cine a mâncat ciocolata?
— U`su, răspundea ridicând din umeri băiatul. Nu mai e.
— Dar cutia cu bomboane englezești?
— U`su, răspundeau fata și băiatul.
Îl văzuseră amândoi. L-au prins de câteva ori cu cutiile în brațe fugind
sub canapea. L-au și bătut. Odată i-au rupt o ureche de bumbac. De ani de zile ursul a mâncat
toată ciocolata, toată dulceața de zmeură și de chitră, caisele verzi, nucile, șerbetul. Însă el nu mânca

tot borcanul. Lua câte puțin ca să nu se cunoască. Scotea câte un pumn de bomboane, câțiva biscuiți
și le mânca pe toate cu încetul.
Așa s-a făcut că am trimis hoțul în pod ca să-l pedepsim și să cruțăm dulciurile copiilor. Însă el fură
și acum. Vine din pod. Noi nu l-am întâlnit niciodată pe scară. Se ferește de noi, însă copiii l-au văzut
de mai multe ori cum vine, cum deschide dulapul, cum desface borcanele și cutiile, cum le golește și
cum fuge îndărăt. De copii, ursul nu vrea să se ferească.
Strămutarea lui în pod a fost cu atât mai binevenită, cu cât învățase de la urs să mănânce
zahăr și mielul cu părul creț și mingea. Și de la miel a învățat și mingea
să pape dulceață furată, confeturi, cozonac și prăjituri. Ba mi se pare
că ursul niciodată nu a mâncat ce mănâncă acum toate mingile care
înconjoară borcanele și cutiile și sug din ele tot.
Tătuțu nu bate ursul, nici mielul, nici mingile, pentru că el știe că
trebuie să crească și lasă dulapurile descuiate, cutiile cu capacul nițel
ridicat, borcanele cu țipla nelegată pentru că mingile nu au degete ca
să le deslege sfoara și să descuie dulapul.
Totuși, într-o zi, Tătuțu o să se puie la pândă chiar în dulap. Când ursul
și mielul vor veni cu lingurița, cu lăbuța, ca să se înfrupte, o să-l găsească pe
Tătuțu între borcane. Și atunci nu știu care din trei va fugi mai repede speriat:
mielul, ursul sau Tătuțul.
VOCABULAR
CITIM ȘI EXPLORĂM
nărav – obicei, deprin-
dere rea, viciu;
Ce jucării sunt în pod?
chitră – fructul chitrului,
Cine fură, de fapt, dulciurile? cu aspectul unei lămâi
Ce atitudine are Tătuțu? mari, din care se poate
face dulceață;
2. Explică semnificația enunțului:
confeturi (cofeturi) –
Și atunci nu știu care din trei va fugi mai repede speriat: mielul, ursul
bomboane, caramele,
sau Tătuțul. acadele făcute de cofe-
3. Transcrie în caiet și completează următoarele enunțuri cu tar.
informații din text:
Culoarea galbenă a ursului semnifică...
Năravul ursului de catifea constă în...
Alimentele care dispar din casă sunt...
Mielul cu păr creț învață de la urs...

NE JUCĂM
START DA
1.
Care este
2. 3.
Îți place Ce gen de
activitatea ta
muzica? muzică asculți?
preferată?
NU
10. 9. 8.
Ce mâncare
Care sunt Care sunt cei mai
tradițională
preferințele buni
românească
tale culinare? prieteni ai tăi?
îți place?
11. 12.
Care este Ce mâncare 13.
destinația din bucătăria Îți place
preferată pentru a internațională să citești?
călători? preferi?
NU
HARTA PASIUNILOR
NU REGULILE JOCULUI
Confecționați un zar
dintr-un carton.
4. 5. Alegeți ca pioni
Care sunt Îți place
capacele de la stilouri
sau gumele voastre de
jocurile tale sportul? șters.
preferate? Formați echipă de doi
jucători și aruncați zarul
pe rând.
Fiecare avansează
DA atâtea căsuțe câte îi

indică zarul.
7. 6.
Dacă pionul a picat pe
o căsuță cu o întrebare
Te uiți la
Ce sport preferi? de tip DA/ NU, răspunde
emisiuni sincer. Dacă răspunsul
Practici vreun este NU, întoarce-te o
sportive? Care
sport? căsuță. Dacă răspunsul
sunt acestea? este DA, avansează o
căsuță.
Dacă pionul a picat
pe o căsuță cu săgeată
albastră, răspunde la
întrebare și avansează
14. 15. imediat pe căsuța

indicată de săgeată.
Care este Cine ajunge primul la
Ce lecturi
cartea ta căsuța de final răspunde
preferi? la întrebare și devine
preferată? câștigător.
DA
FINAL
JOC: CE CREZI CĂ S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ....?
Oamenii ar avea aripi?

Nu ar exista cărți?
Nu ar exista culoarea albastră?
Animalele ar vorbi?
Ai fi profesor pentru o zi?
Telefoanele nu ar mai funcționa?
În orașul/ satul tău ar ninge în luna iulie?
Ai vizita planeta Marte?
Un pinguin ar ajunge în curtea școlii tale?
Vacanța mare ar dura un an?
LISTĂ DE LECTURI PENTRU VACANȚĂ
1. Arghezi, Tudor – „Cartea cu jucării” (două lecturi)

2. Creangă, Ion – „Capra cu trei iezi”, „Povestea porcului”
3. Dahl, Roald – „Matilda”
4. Frații Grimm – „Hansel și Gretel”, „Muzicanții din Bremen”, „Prințul fermecat”
5. Galan, Ana – „Mondragon. Marea încercare”
6. Gârleanu, Emil – „Din lumea celor care nu cuvântă” (două lecturi)
7. Gruev, David – „Odo, căpcăunul cel bun”
8. King - Smith, Dick – „Șoriceii familiei Robinson”
9. Ispirescu, Petre – „Aleodor împărat”
10. McIntyre-Brown, Arabella – „Floss, cățelușul pierdut”
11. Muncaster, Harriet – „Isadora Moon își serbează ziua de naștere”
12. Naum, Gellu – „Cartea cu Apolodor”
13. Nosov, Nikolai – „Habarnam în Orașul Soarelui”

SUGESTII DE FIȘE PENTRU OBSERVAREA SISTEMATICĂ
A ACTIVITĂȚII ȘI A COMPORTAMENTULUI ELEVILOR
Doamnelor învățătoare/ domnilor învățători, completați sistematic fișele de observare propuse,

analizați-le cu atenție și aplicați măsuri de îmbunătățire a demersului didactic. Împărtășiți elevilor
concluziile analizei și cooptați-i ca parteneri în cadrul procesului de învățare.
FIȘĂ DE OBSERVARE A ELEVILOR ÎN CADRUL JOCULUI DE ROL

Elevul/ Elevii: Data:
Exprimare socială și emoțio- Interesul și atenția acordate
Vocabular utilizat:
nală: activității:
Atitudinea față de sarcina de lucru: Atitudinea față de ceilalți colegi:
Alte observații:
FIȘĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII GRUPULUI

Indicator Frecvent Rar Deloc
Fiecare membru al grupului este implicat în rezolvarea
sarcinii.
Elevii formulează idei clare şi ușor de înţeles de către ceilalţi.
Toate ideile propuse sunt luate în considerare.
Elevii se sprijină și se încurajează pentru a fi productivi
și creativi.
Rezultatul activității de grup este relevant și prezentat într-o
manieră care facilitează înțelegerea.
Elevii urmăresc cu atenție prezentările celorlalte grupuri.
Elevii acordă feedback colegilor.
FIȘĂ DE MONITORIZARE A LUCRULUI ÎN ECHIPĂ, ÎN CADRUL PROIECTELOR

Indicator Da Nu Observații
Asumarea responsabilităţii
Cooperare în cadrul grupului
Solicitarea de sprijin din partea cadrului didactic
Respectarea regulilor
Încadrare în timpul stabilit
Autoevaluarea muncii în echipă

LECTURĂM
BIBLIOGRAFIE
Alecsandri, Vasile, Pasteluri, Editura Albatros, București, 1972
Arghezi, Tudor, Hoțul, Editura Arghezi & Regis, București, 2006
Asimov, Isaac, Eu, robotul, Editura Teora, București, 1997
Blandiana, Ana, Alte întâmplări din grădina mea, București, Editura „Ion Creangă”, 1983
Blyton, Enid, Pădurea fermecată, București, Editura Arthur, 2015
Carroll, Lewis, Alice în Țara Minunilor, Editura Prestige Kids, București, 2018
Cazimir, Otilia, Poezii, București, Editura „Ion Creangă”, 1975
Clarke, Arthur C., Insula delfinilor, București, Editura Elit, 1998
Creangă, Ion, Amintiri din copilărie, București, Editura Gramar, 2012
Cristescu, Florian, Familia Roademult, Editura Vremea, 2020
Dahl, Roald, Charlie și fabrica de ciocolată, Editura Arthur, 2012
De Amicis, Edmondo, Cuore. Inimă de copil, București, Editura Gramar, 2010
Eminescu, Mihai, Poezii, Editura „Ion Creangă”, București, 1983
Funke, Cornelia, Vânătorii de fantome, București, Editura Booklet, 2016
Gârleanu, Emil, Din lumea celor care nu cuvântă, Editura Europontic, Cluj-Napoca,2003
Gruev, David, Gărgărița Gloria, București, Editura Booklet, 2018
Joyce, William, Odiseea lui Ollie, București, Editura Arthur, 2020
Kramer, Irmgard, Un leu sub pomul de Crăciun, București, Editura Booklet, 2019
Montasser, Thomas, Un hotel cu surprize, București, Editura Booklet, 2019
Nicolae, Ioana, Ferbonia, Editura Arthur, București 2015
Nosov, Nikolai, Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi, București, Editura Humanitas, 2010
Pillat, Ion, Limpezimi, Editura Litera, București, 1997
Sadoveanu, Mihail, Cincizeci de povestiri, Editura Minerva, București, 1984
Sándor, Fodor, Cipi, acest pitic uriaș, București, Editura Agora, 2016
Sântimbreanu, Mircea, Recreația mare, București, Editura Corint, 2014
Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învățământul primar, Deva, Editura Emia,
2020
Pamfil, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, București, Editura Art, 2016
Pantelimon, Golu, Psihologia copilului, București, EDP, 1994
Sâmihăian, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române, București, Editura Art, 2014
Serdean, Ioan, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Bucureşti, Editura
Corint, 2002

ROMÂNĂ
clasa a III-a
ISBN 978-606-590-920-5
MN15
6 421763 010183 Booklet

Limba Si Literatura Romana V 1 Clasa 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba Si Literatura Romana V 1 Clasa 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației

116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului*

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

© Editura Booklet Comenzi online:

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,

Limba și literatura română - clasa a III-a 3

Capitolul 1 - PRIMUL CLOPOȚEL9 Numărul verbului 37

4 Limba și literatura română - clasa a III-a

Limba și literatura română - clasa a III-a 5

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

6 Limba și literatura română - clasa a III-a

Ce este manualul digital?

Simbolurile folosite în manualul digital:

CAPITOLUL 2 Suflet de copil

22 Manual Limba română clasa a III-a

Întâmplare (pe scurt)

exerciții de alegere multiplă, SCRIEM CORECT

de tip adevărat sau fals,

Manual Limba română clasa a III-a 23

Limba și literatura română - clasa a III-a 7

Căutare – pot fi efectuate căutări în manualul digital după cuvinte-cheie.

Cuprins – deschide cuprinsul manualului digital.

Înapoi la prima pagină – se revine la prima pagină a manualului digital.

Pagina anterioară – se accesează pagina anterioară paginii curente.

Pagina următoare – se accesează pagina următoare paginii curente.

Salt la ultima pagină – se accesează ultima pagină a manualului digital.

Adnotări – deschide o galerie de instrumente, cu funcții diferite, ce permit operații în timp

real: sublinieri, adnotări, încercuiri, demarcări, mascări, evidențieri etc.

Indicații – se accesează ecranul cu indicații.

2. AJUTOR ÎN UTILIZAREA AMII INTERACTIV:

3. AJUTOR ÎN UTILIZAREA AMII ANIMAT:

4. AJUTOR ÎN UTILIZAREA AMII STATIC:

8 Limba și literatura română - clasa a III-a

10 Limba și literatura română - clasa a III-a

3. LUCRĂM ÎN PERECHE Formulează o întrebare pentru colegul de bancă

Limba și literatura română - clasa a III-a 11

12 Limba și literatura română - clasa a III-a

NE AMINTIM 3. Alcătuiește enunțuri în care să folosești următoarele semne de

4. Completează cu m sau n spațiile libere, urmând modelul:

14 Limba și literatura română - clasa a III-a

Jurnal de lectură dactarea materialului,

Cel mai mult mi-a plăcut:

Când am citit, am avut următoarele sentimente:

Limba și literatura română - clasa a III-a 15

„Iar e toamnă. Zile calde. Maica în ghiozdan le pune

1. Răspunde la următoarele întrebări 3. Motivează folosirea a trei semne de

16 Limba și literatura română - clasa a III-a

Exemplu: a) o sută patruzeci de ani; b) o sută cincizeci de ani; c) peste o sută

s-a tânguit fantoma, făcându-se mică, Supărarea fantomei mă face să

SCRIEM CORECT s-au (înaintea acțiu-

Limba și literatura română - clasa a III-a 19

20 Limba și literatura română - clasa a III-a

2. LUCRĂM ÎN PERECHE Observați imaginile de mai jos. Unul dintre

Limba și literatura română - clasa a III-a 21

22 Limba și literatura română - clasa a III-a

SCRIEM CORECT NE AMINTIM

Capitolul 1 - PRIMUL CLOPOȚEL9 Numărul verbului 37