Îmbunătățirea competențelor de lectură

ale elevilor din ciclul primar

Prof. înv. primar FOCA BRÎNDUȘA
,, Lectura este pentru spirit ceea ce exercitiul este pentru trup”. (Mihai Beniuc)
Pornind de la întrebări şi constatări ce se înscriu în perspectiva evoluţiei didacticii actuale,
lucrarea încearcă să contextualizeze cauzele obiective şi subiective ale crizei lecturiiîn şcoală, să
contureze conceptul de competenţă lecturală, dar şi să valideze activităţi care provoacă gustul
lecturii şi conduc la dezvoltarea competenţei lecturale.
„A citi însemnă a învăţa. E o formă de experienţă, sau mai bine zis, un multiplicator pentru
experienţele noastre : căci, dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru
într-o viaţă de om, am fi foarte săraci”. (Manolescu, 2004, p. 41)
Premisă
Trăim într-o perioadă caracterizată printr-o dinamică deosebită în toate domeniile, în plină
restructurare şi sincronizare a învăţământului românesc cu cel european. De câţiva ani încoace,
se vorbeşte tot mai insistent despre o „criză a lecturii” care atinge societatea şi şcoala
românească. Nu este, însă, o criză specific românească. Ea există pe plan internaţional şi este
combătută, cu toate forţele, de mulţi ani deja, în America de Nord, dar şi în majoritatea ţărilor
Europei Occidentale. Încă din anii `80, de exemplu, în Franţa există numeroase asociaţii,
programe educative şi culturale la nivel naţional, create în sprijinul promovării literaturii şi
dezvoltării plăcerii lecturii în rândul tinerilor.
O importantă ameninţare împotriva lecturii vine însă din partea mijloacelor audio-vizuale, a
computerului și a televiziunii, care şi-a extins enorm influenţa, graţie dezvoltării posturilor
private, a transmiterii emisiunilor prin cablu şi satelit, a multiplicării unor programe cu succes la
marele public (sport, ,,talk-show”-uri, concursuri etc.), în genere a aplicării unei politici abile de
adaptare la gustul majorităţii telespectatorilor. E incontestabil că mai toată lumea consumă azi un
timp cu mult mai mare decât în trecut în faţa micilor ecrane , dar, după cum o arată indicii
concordante, pare că elevii şi adolescentii suportă impactul principal, cu alte cuvinte ei sunt în
primul rând cei care se îndepărtează de lectură în favoarea audio-vizualului.
Preocupate de soarta lecturii - şi considerând că este de datoria şcolii şi a profesorului de română
de a găsi puntea de comunicare prin care să cultive plăcerea de a citi - ne-am propus un demers
prin care să aflăm cum să îmbunătățim competențele de lectură în rândul elevilor noștri. Am
format elevilor noştri competenţele necesare integrării în lumea contemporană? Au elevii noştri
un „profil de formare european”? Acţiunile întreprinse de noi rezonează în timp? Ce ar mai fi de
făcut în această direcţie?
Ne punem aceste întrebări cu atât mai mult cu cât, programele şcolare au fost elaborate din
perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curricular centrat pe obiective la modelul centrat
pe competenţe și, începând cu acest an şcolar, „Foaia de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012”
elaborată de MECTS semnalează necesitatea îmbunătăţirii competenţelor de lectură ale elevilor
prin alocarea unei ore de lectură distinctă în orarul săptămânal. S-a constatat faptul că rezultatele
evaluărilor internaţionale cât şi naţionale impun intervenţia imediată şi unitară pentru
ameliorarea performanţelor elevilor în domeniul lecturii, lectura înţeleasă atât în dimensiunea sa
tradiţională cât şi ca alfabetizare în înţelegerea textului. Cititul, în sens larg, este cel mai bun
drum spre cunoaştere iar lectura, înţelegerea şi interpretarea textului trebuie să devină practici şi
preocupări obligatorii pentru profesori, indiferent de disciplină.
1
Context naţional și internațional
Din 2004, odată cu lansarea de către ANPRO (Asociația Profesorilor de Limba și Literatura
Română), în parteneriat cu Institutul Cultural Român și a Fundației „Dinu Patriciu” a proiectului
Cercuri de lectură, interesul faţă de lectură prinde contur: creşte numărul profesorilor interesaţi
de problematica lecturii; oameni de cultură se implică în promovarea lecturii; televiziunile
promovează şi ele, timid, programe dedicate lecturii cărţii de literatură; promovarea cărţilor de
către marile edituri are, în secundar, şi rolul de promovare a lecturii; Asociaţia Editorilor din
România a realizat câteva campanii pentru susţinerea lecturii; Coca-Cola, Oriflame, unele agenţii
şi ONG-uri s-au implicat şi ele. Dar totul funcţionează izolat, pe felii mici, fără gândire în
perspectivă.
Sunt de apreciat iniţiativele celor de la Adevărul, Jurnalul Naţional sau Saptămâna Financiară
care, în ultimul timp, concurează în a oferi cititorilor titluri importante din literatura română şi
universală. Chiar dacă includerea cărţilor alături de ziar reprezintă un truc al redacţiilor de a mări
vânzările, ele au reuşit să insufle cetăţenilor o nouă sau mai veche pasiune: cartea.
În 2006, ParlamentulEuropeanşiConsiliul UE auadoptat o Recomandarecuprivire la stabilirea de
competenţecheiepentruînvăţarea de-a lungulîntregiivieţi, cuscopul de a ne integra câtmai
armonios însocietateaîncaretrăimşi de a rezolvaproblemele pe caresocietatea ni le pune înfaţă.
Una dintreacestecompetenţe este cea de comunicare înlimbamaternăşieapresupune:

 capacitatea de a comunica înscrisşi verbal, de a înţelegeşi a-i face pe

alţiisăinţeleagădiferitemesajeînsituaţiivariate ;
 capacitatea de a citişi de a înţelegediferitetexteadoptândstrategiapotrivităscopuluicitirii
(informare / instruire / de plăcere) şidiferitelortipuri de text;
 capacitatea de a scrietextepentru o varietate de scopuri; monitorizareaprocesului de
scriere, de la „draft” ( şablon) până la „bun de tipar”;
 capacitatea de a distinge informaţia relevantă de cea nerelevantă;
 capacitatea de a-ţi formula propriile argumente într-o manieră convingătoare şi a lua în
considerare alte puncte de vedere experimate atât verbal cât şi în scris.
Este unanim recunoscut faptul că foarte multe conflicte sau neînţelegeri apar din cauza unui
deficit de comunicare. Aceasta înseamnă că, cu câtvomstimaibinesăcomunicăm, cuatâtmai multe
şanseavem de a preîntâmpinaconflictele.
Competenţacheie de comunicare înlimbamaternă este un ţelcaretrebuieatins la
fineleînvăţământuluiobligatoriu. Ea se formeazăşi se atinge
treptatprincompetenţelegeneraleşispecificelimbiişiliteraturiiromâneşiprinintermediulobiectivelor
operaţionalestabilite pe parcursullecţiei.
I. Desprelecturăşiimportanţaeiînciclulprimar
 Cartea este o comoarăfără de preţ ,în care uniiîşiadunăcele mai frumoasegânduri, ca alţiisă le
poatăfolosiîn voie. Eareflectă ca o oglindălungulşir de secolealevieţiiomenirii, istorialuptei sale
pentruexistenţă, pentru un viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerileşibiruinţele sale
toate.
,,Iubiţi cartea, îngrijiţi-o şi citiţi cât mai mult ! ’’ ne îndeamnă G.F.Morozov în lucrarea sa ,,
Cărţi prietene’’, arătând importanţa cărţii pentru cititor. Tot el a afirmat că în compania
personajelor nu i se urăşte niciodată. ,,Personajele sunt gata să-mi răspundă la orice întrebare.
Unii îmi povestesc despre lucruri de demult, alţii îmi dezvăluie tainele naturii, mă învaţă cum să
trăiesc, alţii, cum să mor…Aceşti prieteni sunt cărţile mele…”

2
Alegerea cărţilor potrivite este doar un prim pas. Al doilea pas şi tot atât de important este
deprinderea lecturii, obţinerea eficienţei ei maxime în urma citirii unei cărţi. Cartea reprezintă
mai întâi cel mai complet depozit al inteligenţei omeneşti, înmagazinând în filele ei cunoştinţe,
sensibilitate, fapte pe care le păstrează intacte un timp nedefinit. Uitate între file de sute de ani,
par moarte, dar ele reprezintă de fapt o stare cataleptică a istoriei omului, pe care fiecare dintre
noi o poate risipi, înviind o lume nebănuită.
Nu ignorămradioulsauteleviziunea, dar spredeosebirede acestesurseinformaţionaleşi de
culturalizaretrebuiesăspunemcănimic nu poateînlocuicartea. Instruireaşicultura nu se fac
numaiprinpresă, prin radio şicinematograf, printeleviziunesau cale orală. Înafaracărţii nu poate fi
conceputăazi o culturăsistematicăaindividuluişiimplicit a societăţii. O carte o citeşticândvrei,
cum vreişi de câteorivrei. Acestprietentăcutîţioferăori de câteori ai nevoieacelaşirăspunsfidel la
fiecareîntrebareşi-l repetăcunesfârşitărăbdarepână ce l-aiînţeles. Cartea este atât de
înţelegătoareîncâtatuncicândn-aiînţeles-o nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptăsărevii. O
regăseştioricând la fel de credincioasăşidiscretă.
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă
posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj.
Lectura elevilor este un act intelectual esenţial, care trebuie îndrumat şi supravegheat de şcoală şi
familie. Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică:
-aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate;
-aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiunile etice şi
estetice;
-aspectul formativconstă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea
deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de
exprimare corectă şi expresivă.
Prin lectura elevilor la clasele primare se urmăresc finalitățile: consolidarea deprinderii de
citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă, formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură,
lărgirea ariei de informaţie a elevilor, creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii,
îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă, cunoaşterea şi înţelegerea
valorilor etice, cultivarea sentimentelor, convingerilor, comportamentelor morale, dezvoltarea
gustului estetic, îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii creative,
formarea idealurilor etice şi estetice, dezvoltarea capacităţii de a gândi, şi de a se exprima în
conexiuni interdisciplinare, lărgirea orizontului imaginativ, al capacității de imaginare a unor
universuri posibile, ca o anticipare a lumii viitorului.
Obiectivul lecturii îl constituie consolidarea deprinderilor de citire corectă, fluentă, conștientă și
expresivă. Fluența înseamnă citire aparent lipsită de efort, cu expresivitate și inflexiuni relevante
ale vocii. Ea poate fi dezvoltată prin instruire direct, folosind cititul repetat sau prin incorporarea
cititului repetat într-un context care este interesant și are sens.
Metodele și tehnicile didactice aplicabile în scopul dezvoltării fluenței sunt:
- citirea repetată:Cercetările arată că citirea aceluiaşi material din nou şi din nou conduce nu
doar la îmbunătăţirea cititului acelui text, dar cititul fluent se poate transfera şi la alte texte.
Pentru a fi eficientă, metoda presupune alegerea unor texte la nivelul de instruire al elevilor ( să
conţină între 90- 96% cuvinte pe care elevii să le recunoască, să fie interesante şi cu sens, dar nu
prea uşor predictibile ).
- citirea în gând : Fiecare elev îşi alege ce să citească ( reviste, cărţi de poveşti, poezii,
enciclopedii) iar învăţătorul face acelaşi lucru- citeşte. După o sesiune de 15- 20 minute de citire

3
în gând, urmează o discuţie cu elevii, care fac un scurt rezumat oral a ceea ce au citit şi
recomandă şi altora. Se notează ceea ce au citit copiii.
- cititul cu un prieten:Elevii sunt împărţiţi pe nivele de lectură şi se fac perechi: un cititor fluent
cu un cititor mai puţin fluent. Câte doi, citesc pe rând paragrafe ale aceluiaşi text.
- teatrul cititorilor(citirea pe roluri): Reprezintă transformarea în lucruri spuse a textului scris.
Este o modalitate naturală de a promova fluenţa pentru că elevii exersează cititul fluent fără să-şi
dea seama că fac acest lucru. Elevii câştigă încredere pentru a vorbi în public.Pentru această
activitate, avem nevoie de o piesă scurtă sau un basm transcris. Textul ar trebui să fie destul de
scurt pentru a fi citit în 10- 15 minute şi să aibă mai multe secvențe dialogate pentru ca fiecare
actor să aibă ceva de spus.
Pașii care trebuie urmați sunt:
- învăţătorul parcurge textul şi îl împarte în părţi pe care le pot lectura copii
diferiţi;
- se solicită voluntari pentru diferitele părţi şi se împarte câte un exemplar din text;
- învăţătorul citeşte cu voce tare textul pentru ca elevii să îl audă citit fluent;
- elevii vor citi în ecou părţile textului ( învăţătorul citeşte o secţiune, apoi elevii
citesc acea secţiune);
- elevii desemnaţi vor citi diferitele părţi ale textului;
- dacă nu sunt suficiente părţi pentru fiecare, unii elevi vor fi spectatori;
- se poate înviora atmosfera cu elemente de costumaţie şi de decor;
- elevii vor folosi gesturi pentru a-şi acompania textul şi pot reacţiona la ce au spus
alte personaje prin limbaj corporal;
- se exersează citirea scenei respective de mai multe ori pentru a deveni mai
fluenţi.
-cititul în cor şi repetarea:Citirea în cor a unei poezii este o modalitate naturală de a dezvolta
fluenţa. Poeziile sunt menite să fie citite/ recitate cu voce tare. Cititul în cor al unor poezii poate
fi distractiv pentru că elevii vor explora potenţialul dramatic al poeziei şi al vocilor
proprii.Scopul pentru care cerem elevilor să citească în cor este cel de a le menţine vocile
animate, nu tărăgănate. Copiii vor învăţa să se concentreze pe sunete dacă sunt provocaţi să
pronunţe, astfel încât poezia să sune într-un anume fel.

II. Stimularea interesului pentru lectură începe din clasa I. Ştim că micii şcolari sunt
vrăjiţi de carte, sunt purtaţi de aceasta în universul minunat al cunoaşterii. Învăţătorul este dator
să îndrume paşii tinerelor mlădiţe pe acest nou drum, plin de neprevăzut.În clasa I un rol
important îl are conversaţia problematizată, care menţine vie relaţia dascăl- elev. După studierea
textelor din abecedar care se analizează şi comentează în mod amănunţit, se recomandă lecturi
potrivite vârstei , pe marginea cărora se poartă discuţii. După ce textele au fost parcurse, pot fi
formulate următoarele cerinţe:
-să formuleze întrebări pe care să le adreseze colegilor;
-să folosească cuvintele noi şi expresiile artistice în contexte variate;
-să redea prin cuvinte proprii conţinutul textelor citite;
-să recunoască ilustraţiile care înfăţişează personaje sau scene din poveştile citite;
-să le aşeze în ordinea desfăşurării faptelor.
La clasa a II- a, la ora de lectură, sub îndrumarea învăţătorului, elevii pot fi deprinşi să se
orienteze în structura unei cărţi, ceea ce îi va ajuta mult la efectuarea notaţiilor scrise în legătură
cu cărţile citite în clasele următoare. Începând cu clasa a II-a, o altă formă de îndrumare a lecturii

4
o constituie formarea bibliotecii de clasă, precum şi a bibliotecii personale. Prima se compune
din cărţi aduse de copii , sau numai de învăţător, se stabileşte un bibliotecar al clasei şi apoi se
trece la împrumutarea cărţilor.
La clasele a III-a şi a IV-a interesul elevilor pentru lectură se amplifică. La studierea unor
autori se urmărește stimularea elevilor în citirea şi a altor opere scrise de aceştia. Se pot întocmi
cu elevii portofolii pentru fiecare scriitor cunoscut, cuprinzând portretul, date biografice şi
aspecte esenţiale din opera lor, prilej cu care poate fi stârnită curiozitatea şi interesul pentru
lectură. În orele de lectură la clasa a III- a se va urmări :

 exersarea actului citirii în cadrul lecţiilor de citire, a lecturilor cuprinse în manuale şi

a lecturii suplimentare;
 se va insista pe fluenţa, ritmul citirii şi intonaţia adecvată;
 exersarea citirii cu voce tare, în ritm lent sau mediu impus de specificul învăţării care
în faza iniţială oferă posibilităţi de depistare şi ameliorare a greşelilor;
 asocierea conţinutului de caracterul conştient al celor citite, lăsând autonomie elevilor
pentru lectura în gând;
 dirijarea şi controlul lecturii în permanenţă atât de către învăţător cât şi de către
părinţi;
 evaluarea periodică asupra vitezei cititului, urmărindu- se evoluţia formării
deprinderilor de citire rapidă şi corectă;
 asimilarea activă şi conştientă a celor comunicate în scris ( sau oral ) care să permită
efectuarea unei lecturi funcţionale;
 stimularea stăruinţei, perseverenţei copiilor de a parcurge un text pentru a căuta
răspunsuri la întrebări sau pentru a desprinde idei esenţiale.
Primul mediu de viată, social şi cultural, al copilului este familia, care, prin valorile pe care le
transmite, pune bazele dezvoltãrii sale intelectuale, morale şi estetice.
Trezirea şi educarea interesului pentru lectură se realizeazã prin acţionarea asupra raportului
dintre obiect şi necesitate, astfel încât obiectul – în cazul nostru cartea – să rãspundã unei
necesităţi intelectuale şi afective a copilului. Acest fapt nu impune existente unui anumit nivel de
instruiré din partea părinţilor, dar cere tuturor conştiinţa clară asupra importanţei lecturii în
dezvoltarea deplină a copilului şi preocuparea permanentă și constantă de a-i trezi interesul
pentruaceastăactivitate.
Ca exemplificareneputemgândi la modelulSmarandeiCreangă, mama mareluinostruscriitorcare,
îninegalabilele sale Amintiridincopilărienotează : «Șicândînvăţameu la şcoalã, mama învăţacu
mine acasăşiciteaacum la ceaslov, la psaltireşiAlexandriamaibinedecât mine şi se
bucuragrozavcândvedeacămãtrag la carte.» La vârstapreşcolara, lecturilefacute de
părințisaubunici, înanumitemomente ale zilei, îndeosebiînainte de culcare, constituieceamai buna
modalitate de a stabiliprimele contacte culumeacãrţilor. Poveştile, povestirile din lumea pasãrilor
sau animalelor sau cele având ca eroi copii de vârstă apropiată, cu care deseori copilul se poate
identifica, este genul de literatură menitã sa încânte copilăria.
Intervenţia învăţătorului în clasele ciclului primar este absolut necesară, în vederea formării
gustului pentru lectură. Fără a i se comunica , micul şcolar este purtat printre multitudinea de
tipuri de lectură . Iată câteva modalităţi de clasificare:

5
-lectura liniară- textul e parcurs secvenţial şi în întregime (de la început până la sfârşit).;
-lectura literară- accentul se pune mai mult pe “cum” se spune decât pe “ce” se spune;
-lectura informativă- e o lectură selectivă care vizează obţinerea unei idei de ansamblu asupra
textului;
-lectura exploratorie- constă în recuperarea unui simbol sau a unui grup de
simboluri predeterminate din ansamblul unui text (găsirea unei referinţe în dicţionar, a numărului
de telefon în anuarul abonaţilor, etc.);
-lectura de cercetare- este o variantă a lecturii exploratorii, ea constă în recuperarea unei
informaţii pe o temă prestabilită, dar căreia nu-i cunoaştem cu precizie reprezentarea simbolică; e
caracterizată de inspecţia atentă a textului în direcţia globalităţii, nu însă a liniarităţii, şi de
frecvente mişcări înainte-înapoi;
-lectura obligatorie– e stabilită prin programele scolare şi este în mare parte cuprinsă sau discutată în
manuale. Se urmăreste stabilirea unui contact cu diverse creaţii literare şi deprinderea de a analiza
cuprinsul unor opere literare.;

-lectura suplimentară -are ca scop stimularea interesului pentru lectura şi formarea de cititori
pasionaţi.
Publicarea creaţiilor artistice ale elevilor la gazeta de perete a clasei, în reviste pentru copii, în
revista şcolii este o altă metoda în stimularea interesului pentru lectură.
Efectuarea tabelului cu evidenta lecturii elevilor și afișarea lui în clasă va stimula concurențial
cititul cărţilor. Văzând ce și cât au citit colegii, elevii se vor ambiţiona să aibă în dreptul numelui
lor cât mai multe şi variate texte lecturate.
III. Modalităţi de realizare a activităţilor de lectură
 Muncacucartea - citireaexpresivă
Metodologia lecţiilor de limba și literatura română urmăreşte nu numai formarea deprinderilor de
citire ci şi consolidarea acestora până la citirea expresivă. Citirea expresivă se bazează pe
însuşirea tehnicilor de citire ca urmare a unor exerciţii susţinute. Realizarea unei citiri expresive
implică toate celelalte calităţi ale citirii: corectă, conştientă, fluentă. Ea se bazează, în primul
rând pe modelul oferit de învăţător şi pe alte surse de influențare.
Lucrul cu cartea este de neînlocuit pe parcursul şcolarizării. Este necesar să- l apropiem pe copil,
în mod conştient de universul cărţii. El trebuie să simtă bucuria lecturii, fiecare carte fiind „ o
călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi” afirma Mihail Sadoveanu .
Pentru a- i familiariza pe elevi cu instrumente ale muncii cu cartea, trebuie apelat la o metodă ce
urmează calea parcursă de citirorul cu experienţă atunci când citeşte. Această metodă este lectura
explicativă. Ea este o îmbinare a lecturii ( a cititului ) cu explicaţiile necesare, împreună ducând
la înţelegerea mesajului textului.
Etapele sau componentele lecturii explicative prin care se face receptarea mesajului textului sunt
următoarele:
 citirea integrală a textului;
 citirea pe fragmente şi analiza acestora;
 întocmirea planului de idei a textului;
 conversaţia generalizatoare;
 reproducerea textului pe baza planului;
 citirea de încheiere.

6
Procesul familiarizării elevilor cu tehnicile muncii cu cartea trebuie să includă şi formarea
capacităţii de a folosi aceste tehnici potrivit genului şi speciei căreie îi aparţine fiecare operă
citită. Faptul că textele de citire sunt atât de variate nu trebuie să ducă la concluzia că pentru
fiecare din ele trbuie căutată o metodă nouă, nici măcar că fiecăruia trebuie să- i corespundă o
anumită structură metodologică. Metoda rămâne aceeaşi: lectura explicativă.
Procesul familiarizării elevilor cu cititul se realizează într- o perioadă relativ lungă, dacă
avem în vedere faptul că această deprindere nu se rezumă la simpla descifrare a unui text.
Realizarea actului cititului presupune cunoaşterea unor tehnici de lucru corespunzătoare care să
permită celui care citeşte să se orienteze în text, să desprindă multiple valenţe ale acestuia.
Formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de a se orienta într-un text citit este o sarcină
esenţială a învăţământului primar. Însuşirea tehnicii cititului este subordonată sarcinii de a- i
învăţa pe elevi cum să folosească manualul, în general cartea, cu alte cuvinte, de a- i învăţa cum
să înveţe. Citirea, ca obiect de studiu ce se realizează prin studierea textelor în proză şi poezie
din manualele ciclului primar se completează cu textele de lectură ( ale scriitorilor clasici,
contemporani şi din literatura universală ) ce se află în unele manuale intercalate alternativ cu
textele propriu- zise sau la sfârşitul acestora.
 Recenziaunorcărţi
Constituie un altmijlocde îndrumare a lecturiiparticulare, nefiindaltcevadecâtrezumatulpescurt al
propriilorpăreridesprelecturilecitite. Fiindvorba de o formă de activitate mai
dificilăpentruşcolariimici, învăţătorul va
dirijacuatenţie,,comentariul’’respectivprinîntrebăriadecvate. Elevii pot fi solicitaţisă-
şiformulezepărerileasupra,,operei’’ respective, pecaietul de lecturăsaupe foi de hârtieseparate,
fişe de carte, după un plandat de învăţător care poatecuprinde :
- numele autorului și titlul cărții;
- despre ce se povesteşteîncartearespectivă (conţinutulfoartepescurt) ;
- ce episodsau fragment le-au plăcut mai multși de ce ?;
- reprezentareaprintr-un desen a uneiscene care i-a plăcut mai mult.
Planul,,recenziei’’ poate fi diferit ; important este ca prinaceastăactivitatesă se cultive
interesulpentrucititşicapacitatea de a comenta, într-o manierăoriginală, accesibilă, o carte.
Acestmod de lucru se foloseşte la clasele a III-aşi a IV-a. Forma orală, într-o manieră mai
simplă, se poateutilizaşi la clasa a II-a, pebazauneipregătirisuplimentare. Peaceastă cale,
însăşielevii fac recomandăripentrulecturauneicărţi.
 Lecțiile de popularizare a cărților
Lecţiile de popularizareacărţilor, a unorscriitori, constituie, de asemenea, un mijloc de îndrumare
a lecturiiparticulare.O carte pentrucopiinouapărută se citește mai întâi de învăţătorşiapoi se
prezintăelevilor. În final se poartă o scurtădiscuţiegeneralizatoaredesprescriitorulşioperele
respective, iarcopiiiîşinoteazăîncaietetitlurileacestora, pentru a le procura de la
bibliotecăsaudinaltesurse.

 Organizareaexpoziţiilor de carte
Asemeneamanifestări se pot organizapebazauneitematici( deexemplu : Dinviaţaelevilor,
Dintrecutul de luptă al poporuluinostru, Povestiridesprenecuvântătoare,
Povestiridesprefiinţedragi, etc.) sau se expuncărţilenouapărute).

7
 Pentrucompletareaexpoziţiei, învăţătorulîmprumutăpetermenscurtcărţi de la
bibliotecaşcolii. Cărţilenoiexpusesuntînsoţite de scurteprezentărisau se extragunele fragmente
mai interesante. Ezpoziţia va fi mai atrăgătoaredacă vor fi şimaterialeilustrative.
 Ghicitorile literaresunt mijloace pasionante ce-i invită pe copii la lectură.
Acestea se pot desfăşura astfel : se citeşte un fragment şi se cere elevilor să indice
opera şi autorul sau să recunoască lectura în care eroul principal este un personaj
cunoscut. Foarte apreciat de elevi este şi jocul cu versurile: învăţătorul recită
unul-două versuri dintr-o poezie, iar elevii continuă.
 Diafilmele, benzile audio şi video cu poveşticonstituie un alt important mijloc de
îndrumare a lecturii. Ele prezintă operele literare în imagini vizuale şi auditive.
După lectură, elevii pot face comparaţii, stabilind asemănări şi deosebiri între
întâmplările prezentate.
 Dramatizărilefăcute după unele texte literare i-au stimulat pe elevi să citească
mai mult din dramaturgia românească. Pentru învăţător este important de ştiut nu
numai ce şi cât citesc elevii, ci şi cum înţeleg ei să citească o carte. Este important
ca elevii să înţeleagă ceea ce citesc, să fie în măsură să deosebească ceea ce este
bun, util, constructiv şi educativ, de ceea ce poate fi dăunător şi, în sfârşit, să-şi
poată formula clar o opinie despre cartea citită.
 Şezătorileliterare
Şezătorile invită din nou elevii la lectură. Ele se organizează în cadrul clasei sau cu clase diferite.
În cadrul acestor manifestări se invită şi părinţii elevilor. Se recităpoezii, se
dramatizeazăpovestiri, se povestescepisoade mai interesantedinoperaunuiscriitor. Se cântăîn cor
sauindividualunelemelodiipeversurialeunorpoeţi.
 Medalionulliterarconsacrataniversăriiunuiscriitor
Se organizeazădintimp, ştiindu-se precis ce se prezintă : cinerecită, cinecântă,
cineprezintăreferatuldespreviaţaşioperascriitoruluisărbătorit. Cu ocaziaaceasta se prezintă de
către mai mulţielevifrazedincriticaliterarăceelogiazăoperaşiactivitateascriitorului.
 Concursuri
Concursurile-gen : ,,Cineştie, câştigă !’’ petemăliterară se
organizeazăîncadrulclaseisaucuelevidinseriiparalele. Se pot organizaşipegrupuri de şcoli,
dincadrulunorcartiere. Se fixeazăbibliografia ce trebuiestudiată de elevipe un timp mai
îndelungat. Concursul e bine să fie sponsorizatcupremiipentrustimulareacâştigătorilor.
Valorificarea textelor literare în serbari scolare , montaje literare, şezători literare, teatru literar,
procese şi jocuri literare, constituie nu numai o splendidă activitate artistică, ci şi o formă de
cunoaştere a cât mai multor opere literare.

III. Criterii generale în selectarea şi indicarea titlurilor pentru lectură

Titlurile de lecturi vor fi indicate elevilor în funcție de următoarele criterii:

8
 - gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj, imaginație, emoții,
sentimente etice și estetice;
- sfera de interese și de preocupări ale elevilor;
- posibilitățile de înțelegere a mesajului conținut în opera literară;
- calitățile educative și estetice ale cărții indicate;
- calitățile stilului – simplitate, naturalețe, proprietate- să permită elevului o
înțelegere ușoară a mesajului lecturii.
IV. Aplicații
Datorită faptului că în cadrul schemei orare a claselor din învăţământul românesc, în ciclul
primar s-a introdus o oră de lectură pe săptămână, redăm, în continuare, câteva exempe de
abordare eficientă a textului citit:
Exemplul 1: lectura în versuri ,,Mărțișor”, de Ion Pillat
1. Notează în a doua rubrică a tabelului ce simți la citirea următoarelor versuri:

Versuri Ce simți?
_______________________________
,,…întâia barză cum cade pe zăvoi” _______________________________

________________________________
,,…a nins cu nea de floare” ________________________________

________________________________
,,ce limpede te cheamă” ________________________________

,,gâlgâitor din iarbă un șipot s-a trezit” ________________________________

________________________________

,,din muguri pretutindeni din veștedele _________________________________

crengi” _________________________________

2. Explică ce înțelegi prin versurile:

 ,,De fiecare dată ți-e inima mai nouă”

 ,,O nouă viață, astăzi, de viața veche legi.”

______________________________________________________________________________
_______________________________________________________

3. Compune și tu expresii artistice despre primăvară, asemănătoare cu cele date:

9
 
 

  

 
 
 

Lectura “Un șmecher la lecție”, de Mircea Sântimbreanu ( din volumul „

Exemplul 2: lectura „Un șmecher la lecție” de Mircea Sântimbreanu (din volumul Recreaţia
mare”)
10
1. Citeşte textul !
2. Completează diagramele !

3. Notează în rubricile tabelului informaţiile necesare :

Actori Acțiuni Consecințe

Profesorul - întreabă - corectează
- verifică - sprijină
- notează

- ia nota 3

-formulează răspunsurile
corecte

Clasa

4.
5.

11
6. Completează corespunzător medalioanele:

7. Selectează din text cât mai multe „tactici” folosite de Tilică pentru a-şi ascunde neştiinţa.

12
5.„Denumirile grele” şi confuzia pe care o face între numele său şi poreclă, îl determină pe
Tilică să scoată nişte „perle”. Care sunt acestea ?

„Perle”

6. Alcătuieşte o colecţie de „perle” spuse în clasa voastră, scrisă pe petalele florii de

nufăr.

”Perle”

Exemplul 3: lectura “O furnică”, de Tudor Arghezi

1. Completează cadranele:

13
Desenează o scenă din poezie: Alcătuiește enunțuri cu expresiile: „vișin uscat”,
„mărunțica de făptură”, „gândul mâhnit”,
„merindea îmbucată”:
……………………………………….................
.
………………………………………………….
.
………………………………………………….
………………………………………………….
…………………………………………………
………………………………………………….
.
………………………………………………….
.
………………………………………………….
.
………………………………………………….
.

Scrie proverbe potrivite poeziei: Găsește un alt titlu poeziei:

…………………………………………………
… ………………………………………………….
…………………………………………………
…
…………………………………………………
…
…………………………………………………
…
…………………………………………………
…
…………………………………………………
…
…………………………………………………
…
…………………………………………………
…
…………………………………………………
…
…………………………………………………
…

2. Completaţi casetele cu informaţii despre viaţa furnicilor în mușuroi .

14
 Furnica

3.
4.
5. Dialog între greiere și furnică - citire pe roluri:

Povestitorul: Pe prispa bunicilor cântă toată vara , zi de vară până-n seară, un greiere lăutar. O
furnică muncitoare trece pe acolo, căutând firimituri.
Greierele: -Hai ,soro, să dansăm! Uite ce zi frumoasă!
Furnicuța: - O zi bună să ai, greiere! Eu nu am timp de cântece si dansuri. Trebuie să adun
mâncare pentru frații mei.
Greierele-Hai ,soro vrednicuță! Vino aici, la umbră! Mai e destul până diseară!
Furnicuța: --Greiere, greiere...! Păcat de muzica ta, că la iarnă...O să vezi tu...
Greierele: - ,, Of , of , of , dar-ar să dea
În cine ţi-o mai cânta ,
Că eu unu-s lecuit
După câte mi-ai plătit .
Pentr-un bob de grâu stricat
M-ai făcut de râs în sat .
Lasă , lasă că la nuntă
Am să văd eu cine-ţi cântă ! “
Furnicuța: --Astăzi, mai ales , am de lucrat cu copiii acestia care m-au ales să-i însoțesc la orele
acestea ale lor cu oaspeți deosebiți, așa că ori m-ajuți, ori....vezi tu...
- Măi copii, ia...la treabă! Hai să ne jucăm cu folos pe această Hartă a poeziei ! Așa că
ia luați voi aici acest creion vorbitor care vă va spune locul, timpul si personajele
din această poezie! (dă un ,,creion vorbitor’’ copiilor care răspund la intrebări).

15
 6. Harta poeziei:

Numele autorului:
Numărul strofelor:
…………………. ………………….......
………………………………
Locul acțiunii:
…………….
…………………
…………………
…..

Titlul lecturii:
Timpul acțiunii:
…………………………… …………………………
…………………………
Mesajul textului: ……………….........
…..
…………………………………………
…………………………………………
Scrie cuvinte cu sens Personajele
………………………………………… acestei poezii
asemănător pentru:
………………………………………… sunt:
………………………………………… înfiptă = ……………..
…………………………………………  ....................
cracă = ………………...
…………………………………………
merinde = ……………  ...................
…………………………………………
………………………………………… făptură
16 = ………………

…………………. mâhnit = ……………….

Exemplul 4 : lectura Legenda Romaniţelor (din volumul Eu), de Eugen Ionescu

1. Scrie mai multe însușiri pentru elementele legendei urmărind scurgerea timpului
pe cadrul ceasornicului.

A fost o dată.... Din zi în zi...

PREOTUL BISERICA

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
________________________________

ROMANIŢELE OAMENII

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
____________________________

Trecură luni... Din sărbătoare în

sărbătoareROMANIŢELE
... OAMENII

Trecură ani ...

17
 2. Aşază corespunzător în interiorul diagonalelor cuvintele date:

3. Reciteşte cu atenţie fragmentul în care este descrisă biserica. Selectează

elementele specifice bisericii şi noteazăle în petalele romaniţei.

4. Alege una dintre variantele de mai jos şi imaginează o scurtă legendă a acesteia.
Dă textului un titlu potrivit.

 Nu-mă- uita
 Regina nopţii
 Trei-fraţi- pătraţi
 Coada şoricelului
 Traista ciobanului
 Papucul doamnei
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

18
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Exemplul 5: lectura ,,Dreapta judecată a împăratului”, de Mihai Beniuc

1. Completează spaţiile libere cu cuvintele potrivite. Urmăreşte legăturile dintre

„povestea- ramă” despre cei trei copii şi basmul bunicului.

2. Notează corespunzător în rubricile tabelului:

Textul Povestea despre cei trei Basmul bunicului

copii
Timpul
Locul
Personajele
Conflictul
Finalul

19
 3. Completează spațiile libere cu cuvintele corespunzătoare:

4. Lucrează singur (eseul de 5 minute) : Pe care fecior crezi că îl va alege fata? De ce?

Exemplul 6: lectura „ Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum

1. Prietenii lui Apolodor îţi povestesc câte ceva despre el ... Dar numai unul îţi
descrie însuşirile fizice ale pinguinului. Colorează- i bula!

La circ, în Târgul Moşilor

Deci, nu era nici scamator,
Pe gheaţa unui răcitor
Nici acrobat, nici dansator,
Trăia voios şi zâmbitor
Făcea şi el ce-i mai uşor:
Un pinguin din Labrador.
Cânta la cor.

Iepuraşul Buză- Lată Cămila Suzi

20
 Grăsuţ, curat , atrăgător

În fracul lui strălucitor,

Aşa era Apolodor.....

Pisoiul Țiț

2. Priveşte imaginea căpitanului Cyrus Smith şi notează însuşirile sale fizice. Cum sunt:

chipul_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________

dinţii_________________________________________________________________________
______________________________________________________________

îmbrăcămintea__________________________________________________________________
_______________________________________________________________

accesoriile_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

21
3. Din jobenul scamatorului ies versuri incomplete. Ajută-l pe scamator să le refacă. Caută
cuvintele lipsă pe steguleţele de la circ.

Pe gheaţa unui răcitor,

Trăia voios şi ...................

Un pinguin din ................. .

- Cum se numea?...........................
- Şi ce făcea?..................................
Deci nu era nici ..........................
Nici acrobat, nici .........................
Făcea şi el ce-i mai ........................:
Cânta la cor ( Era...........................)

4. Subliniază varianta corectă:

tenor

Apolodor era dansator

scamator

un urs

Apolodor e acrobat

din Labrador

22
 Concluzii

Acţiunile prezentate în această lucrare au contribuit atât la îmbunătățirea competențelor de

lectură ale elevilor cât și la stimularea şi dezvoltarea gustului pentru lectură, la îmbogăţirea şi
activizarea vocabularului, la dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă. Prin intermediul
orelor de lectură elevii au fost antrenați și dirijați să-şi formeze capacitatea de a surprinde , de a
descoperi conţinuturi şi forme ale realităţii exprimate printr-o multitudine de modalităti , să-şi
extindă astfel aria cunoaşterii . Pătrunzănd în diversitatea textelor literare elevii au descoperit
minunata împărăție a basmelor și poveștilor, atât de dulce și atât de frumoasă!
Să nu uităm, că scopul lecturii, este acela de a forma progresiv un tânãr cu o
culturãcomunicaţionalã şi literarã de bazã, capabil sãînţeleagã lumea din jurul sãu, sã comunice
şi sã interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stãri, sentimente, opinii, sã fie sensibil la
frumosul din natură şi la cel creat de om .
Cartea este învăţătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi.
Ea îţi oferă posibilitatea să te opreşti mai multă vreme asupra unui pasaj, să te întorci la altul pe
lângă care ai trecut în grabă, dar la care simţi nevoia să revii, să meditezi îndelung în timpul
lecturii şi după ce ai terminat-o, să reiei cartea oricând doreşti. Să urmăm exemplul scriitorului
Mihail Sadoveanu, care a spus:“Mi-a plãcutsã caut frumuseţile limbii şi puterea vie a imaginilor.
Le-am gãsit în multe cãrţi ale trecutului şi în creaţia anonimã a folclorului spre care m-am
aplecat totdeauna cu interes şi preţuire,... le-am învãţat de la înaintaşi şi de la dascãlul meu de
limbã... “

Fără a i se comunica, micul şcolar este purtat printre multitudinea de tipuri de lectură . Iată
câteva modalităţi de clasificare:
-lectura liniară- textul e parcurs secvenţial şi în întregime (de la început până la sfârşit).;
-lectura literară - accentul se pune mai mult pe “cum” se spune decât pe “ce” se spune;
-lectura informativă - e o lectură selectivă care vizează obţinerea unei idei de ansamblu
asupra textului;
-lectura exploratorie - constă în recuperarea unui simbol sau a unui grup de
simboluri predeterminate din ansamblul unui text (găsirea unei referinţe în dicţionar, a numărului
de telefon în anuarul abonaţilor etc.);
-lectura de cercetare - este o variantă a lecturii exploratorii, ea constă în recuperarea unei
informaţii pe o temă prestabilită, dar căreia nu-i cunoaştem cu precizie reprezentarea simbolică; e
caracterizată de inspecţia atentă a textului în direcţia globalităţii, nu însă a liniarităţii, şi de
frecvente mişcări înainte-înapoi;

23
 -lectura obligatorie – e stabilită prin programele scolare şi este în mare parte cuprinsă sau
discutată în manuale. Se urmăreste stabilirea unui contact cu diverse creaţii literare şi
deprinderea de a analiza cuprinsul unor opere literare.;
-lectura suplimentară - are ca scop stimularea interesului pentru lectura şi formarea de
cititori pasionaţi.
Publicarea creaţiilor artistice ale elevilor la gazeta de perete a clasei, în reviste pentru
copii, în revista şcolii este o altă metoda în stimularea interesului pentru lectură.
Efectuarea tabelului cu evidenta lecturii elevilor și afișarea lui în clasă va stimula concurențial
cititul cărţilor. Văzând ce și cât au citit colegii, elevii se vor ambiţiona să aibă în dreptul numelui
lor cât mai multe şi variate texte lecturate.

Bibliografie

- Bernat, E.S., (2003),Tehnica învăţării eficente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca
- Manolescu, N.,(2004),Lectura pe înţelesul tuturor, Editura Aula, Braşov
- Onojescu, M. (coordonator) ,(2005), Lecturiada, Cercuri de lectură, Editura Cărţii
de Ştiinţă, Cluj- Napoca
- Onojescu, M., Pamfil, A.,(2004), (coordonatori), Lectura. Repere actuale, Lucrările
Simpozionului de didactica limbii şi literaturii române, Casa Cărţii de Știinţă, Cluj-
Napoca
- Pamfil, A., (2003), Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise, Editura Paralela 45, Pitești
- Pamfil, A., (2006), Studii de didactica literaturii române, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca
- Pamfil, A., (2009) , Limba şi literatura română în şcoala primară – perspective
complementare,Editura Paralela 45, Piteşti
- Sita, A., Toader, A.V., Ursache, A. ,(2005), Caietul meu de lectură, Editura
SoteriaDidact, Cluj-Napoca
- Şerdean, I., (1993),Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura
Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti

24
 Anexa 1

Fişă de lectură

Denumirea basmului: “Făt – Frumos din lacrimă”

Autorul: Mihai Eminescu (1850 – 1889)

Este cel mai mare poet român. S-a născut la Botoşani şi a copilărit la Ipoteşti. În
1883 a apărut volumul “Poezii”.

Conținutul pe
scurt):_____________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Personaje:__________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Expresii poetice

25
 Anexa 2

Fişă de lectură
Denumirea povestirii: “La cireşe”

Autorul: Ion Creangă ( 1837 – 1889)

S-a născut la Humuleşti. A scris: basme, poveşti, povestiri şi neuitatele “Amintiri

din copilărie”.
Conţinutul:

Când şi unde se
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
desfăşoară
_____________________________________________________________________________________
acţiunea?_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Care sunt_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
personajele?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cum s-a _____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
desfăşurat
_____________________________________________________________________________________
întâmplarea?
_____________________________________________________________________________________
(pe scurt)_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cum s-a
încheiatîntâmplare 26
a?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________

Anexa 3 – Fișă de lectură

Titlul

Autorul

Personaje pozitive negative

Însușiri ale personajelor

Dacă acest personaj

ar avea un prieten
dintr-o altă lectură,
acesta ar fi……

Azi mi-am îmbogățit

vocabularul cu:

Cuvinte și expresii frumoase

27
 Această lectură este: Data de azi:_____________________
a) o poezie;
b) o fabulă;
c) o poveste.

Anexa 4 - Fişă de lectură

Povestea lui Moş Crăciun

1. Scrie cuvinte cu înţeles 2. Formulează întrebări potrivite textului:

asemănător pentru cuvintele: __________________________________________
__________________________________________
meşter = ...................................
datină = .................................... __________________________________________
sărmani = .................................
__________________________________________
făptură = ...................................
gingaşă = .................................. __________________________________________
limpede= ..................................
_________________________________________
3. Scrie numele personajelor: 4. Ce învăţătură desprindem din text:
_______________________________ _________________________________________
_______________________________ _________________________________________
_______________________________ ________________________________________
_______________________________ ________________________________________
_______________________________ ________________________________________
5. Notează în interiorul steluţelor însuşiri potrivite lui Moş Crăciun:

......................... .......................... ...............................

......................... ......................... ..............................

28
 6. Scrie ce simţi în preajmă sărbătorii Crăciunului:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

29