FORMAREA COMPETENŢELOR ŞI

DRAGOSTEI FAŢĂ DE LECTURĂ LA

ELEVII DIN CICLUL PRIMAR
PROF. ÎNV. PRIMAR, VASILE MĂDĂLINA
LiICEUL „CAROL I”
PLOPENI
JUDEŢUL PRAHOVA
“ Cultura unui om se formează ,în primul rând, prin
lectură. De aceea, din fragedă copilărie e bine să iubim
cartea, să o citim, să o păstrăm cu grijă ca pe un bun de
preţ. “

( Nicolae Iorga )
Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează în timp, cu
răbdare, perseverenţă şi voinţă. Şcoala şi familia-cei doi factori
importanţi în educaţia şi instrucţia copilului-ajută la formarea uneia
dintre cele mai importante competenţe necesare unui om în viaţă :cititul.
Cititul este o abilitate foarte importantă pe care trebuie să o poată
stăpâni copiii noştri. În familie, cea mai eficientă metodă de a-i încuraja
pe copii să iubeasca şi să aprecieze cărţile şi cititul, este cititul de la cea
mai fragedă vârstă.. Cu cât începem mai devreme, cu atât şansele de
succes sunt mai mari.
 Copiii cărora li se citeşte de mici vor învăţa să fie ei înşişi buni cititori.
Cu cât li se citeşte mai mult, cu atât sunt mai interesaţi să înveţe să
citească. Ideal este ca fiecare copil să ajungă să deschidă o carte de
plăcere, singur, fără să-i ceară cineva din familie sau de la şcoală.
Mai târziu, la şcoală, poveştile citite cu expresivitate de către
învăţătoare cu vocea tremurândă, transpun copilul în lumea magică,
în care el se identifică cu personajul preferat şi trăieşte bucuria
victoriei şi astfel este stimulat interesul copiilor pentru lectură.
Interesul copilului pentru lectură creşte cu atât mai mult cu cât
acestea sunt citite într-un loc special amenajat, cum este CDI-
ul ,folosind metode, formaţii de lucru diferite de la o activitate la
alta. Am considerat că este foarte important ca de fiecare dată să
abordez alt tip de demers educaţional şi într-un spaţiu plăcut
elevilor, cum este cel de la CDI. Aici am desfăşurat multe activităţi,
nu numai de lectură, ci şi culturale, de informare a elevilor folosind
noile tehnologii educaţionale .
După desfăşurarea activităţilor elevii care au frecventat C.D.I.-ul au
demonstrat interesul crescut pentru lectură prin faptul că se orientau singuri
în spaţiul amenajat pentru lectură, îşi luau singuri cărţile de poveşti sau
poezii, mergeau des la CDI, pe fişa de lectură erau scrise mai multe titluri de
cărţi .
Formarea şi cultivarea gustului pentru lectură reprezintă unul dintre
obiectivele fundamentale ale orelor de limba şi literatura română. Prin lectură,
elevul este condus să îşi formeze capacitatea de a surprinde, de a descoperi
conţinuturi şi forme ale realităţii, exprimate într-o multitudine de modalităţi
de expresie, de a le asocia unele cu altele, ceea ce le permite să îşi extindă astfel
aria cunoaşterii.
Activităţile de promovare a lecturii sunt de natură
interdisciplinară. Ele se por organiza sub orice formă, în funcţie de
creativitatea şi disponibilitatea celui care conduce centrul. Pot fi
jocuri de rol , şezători literare, expoziţii de cărţi, diverse acţiuni
desfăşurate cu prilejul unor sărbători – marcarea festivă a Zilei
internaţionale a cărţii pentru copii (2 aprilie), concursuri,
prezentări power-point, înfiinţarea unui colţ intitulat “Vitrina
literară” unde se va face o prezentare fluentă şi continuă a operelor
literare pentru copii: poveşti, povestiri, legende, fabule, poezii,
proverbe, ghicitori; fişe cu exerciţii diverse pe baza textelor citite,
imagini de colorat cu personaje îndrăgite, dicţionare sau modele de
fişe de lectură. În urma unor astfel de prezentări elevii vor şti să
deosebească scriitorii, să le recunoască operele.
Lectura contribuie într-o măsură însemnată la îmbogăţirea cunoştinţelor,
la formarea unui vocabular activ, bogat şi colorat, la dezvoltarea gustului
estetic. Varietatea de texte literare reprezintă un suport material ce poate
asigura dezvoltarea vocabularului şi a limbajului literar, a creativităţii,
precum şi dezvoltarea capacităţii intelectuale, imaginative şi motivaţionale.
Lecturile literare, prin accesibilitatea lor, îi apropie de realitate, le oferă o
diversitate de informaţii şi experienţe umane, modele morale, emoţii şi
sentimente.
Este important să fie folosite diverse forme de îndrumare care să aibă drept
scop stimularea interesului pentru lectură, iar cea mai deasă formă folosită
este povestirea. Elevii citesc lectura recomandată acasă, iar în oră povestesc
lectura citită. Conţinutul povestirii e redat de mai mulţi elevi, ceea ce duce la
activizarea şi antrenarea lor în activitate. Elevii se întrec în a povesti cât mai
frumos şi mai mult, antrenând astfel şi pe cei mai puţin dornici de lectură.
La clasele mici ,printre mijloacele pasionante care-i invită pe copii la lectură
se pot număra şi jocurile literare.
„Povestirea în lanţ“ este un joc prin care conţinutul poveştilor citite este
redat de mai multi elevi. Ei sunt aşezati în cerc, formând un lanţ. Este numit
primul elev să povestească, acesta povesteşte un fragment iar alt elev continuă
povestea de acolo de unde s-a oprit primul şi tot aşa până la sfârşitul poveştii.
Copilul care nu poate continua povestirea ”rupe lanţul“ şi, drept pedeapsă,
trebuie să citească o lectură în plus.
De asemenea, ghicitorile literare au un rol important în stimularea
interesului pentru lectură. Acestea se pot desfăşura astfel : se citeşte un
fragment apoi se cere elevilor să recunoască şi să indice opera/autorul sau să
recunoască lectura în care este specificat eroul principal. Foarte apreciat de
elevi este “jocul cu versurile“ în care învăţătorul recită 1-2 versuri dintr-o
poezie iar elevii o continuă.
Şi organizarea unor şezători literare are rolul de a verifica asimilarea conţinutului
lecturilor citite de elevi, deoarece acestea reprezintă o formă recreativă foarte
potrivită pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul orelor de limba
şi literatura română. Dacă elevii iubesc poveştile, cântecele, poeziile, glumele atunci
realizarea unei astfel de şezători va fi benefică, deoarece acestea dau viaţă unei astfel
de activităţi.
Caietul de lectură este un important element de lucru atât pentru elevi cât şi
pentru învăţător. Acesta ajută elevii să-şi formeze deprinderea de a citi în mod corect
o carte, de a observa trăsăturile personajelor şi a formula propriile opinii despre o
carte. În el aceştia pot nota: elemente de identificare ( autorul şi titlul cărţii , editura
şi anul apariţiei, nr de pagini), conţinutul cărţii (subiectul pe scurt, personajele,
expresii artistice care urmeaza a fi folosite în propriile compoziţii).
 Realizarea acestor caiete poate duce la creşterea interesului celor care citesc mai
puţin sau „uită „ să citească.
Exerciţiul –joc “Ghiceşte personajul” are rolul de a stimula
curiozitatea elevilor şi de a-i impulsiona să identifice personajul
literar din textul citit de învăţătoare .
“E cartea mea”, un alt tip de exerciţiu folosit în orele de lectură.
Învăţătoarea aşaza pe masa o mulţime de cărţi cu titlurile la vedere.
Fiecare copil îşi alege o carte. În momentul când învăţătoarea spune
numele unui autor sau titlul unei poveşti dintr-o carte, cel care
recunoaşte spune :”E cartea mea!”.
“Cartonaşul”-Elevii primesc cartonaşe cu numele unor personaje sau
cu numele unor autori/cărţi. Atunci când coordonatorul jocului dă
anumite informaţii referitoare la personaje/autori/cărţi elevul care
deţine cartonaşul îl ridică şi primeşte un stimulent. Cel care va avea
cele mai multe stimulente va fi declarat câştigător.
.
Diafilmul, filmul, teatrul de păpuşi, casetele audio şi video folosesc ca
mijloace concrete ce pot fi utilizate de dascăl în vizualizarea unor posibile
lecturi suplimentare din programa şcolară.
Se mai pot realiza acţiuni în parteneriat cu familia de tipul: “Părinţi şi
copii împreună”, “Bunica deapănă amintiri”, dramatizări ale fabulelor în
care personajele vieţuitoare, prin comportamentul lor corespund
actualelor nevoi de educaţie ale individului.
Lectura modifică comportamentele cititorilor, spiritul şi gândirea critică
le dezvoltă, iar aceştia sunt responsabili pentru faptele lor, participă
direct la medierea conflictelor, se pot autodepăşi, autoevalua, ajungând la
dezvoltarea lor personală.
Atunci când copiii nu simt lectura ca pe o corvoadă, ci o caută ca pe o
sursă de informare, de relaxare, de bucurie, putem spune că am îndeplinit
cu adevărat mare parte din misiunea pe care o avem ca dascăli.
Cărţile- sunt poarta deschisă spre
cunoaştere, profesorul cu cea mai
multă răbdare, care aşteaptă să fie
citite şi explorate. 
Şcoala are menirea de a forma un lector
competent, dar şi un cititor care să-şi formeze
gustul propriu pentru lectură, astfel încât să fie
un cititor activ pe tot parcursul vieţii.
BIBLIOGRAFIE:
 Cosmovici, Andrei – „Psihologie şcolară” , Iaşi,
Editura „Polirom” , 1998
 Costea, Octavia –”Didactica lecturii.O abordare
funcţionala”, Institutul European Iasi, 2006
Şerdean, Ion –”Metodica predării limbii române la
clasele I-IV”, EDP, Bucureşti, 1991
 VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE!