DE CE (MAI) CITIM?

Nu-i poţi spune unui copil „Citeşte!”

sau „Iubeşte!”…Trebuie să-şi dorească
singur asta!
Verbul „a citi” nu suportă imperativul.
 DE CE (MAI) CITIM?

• Citim, pentru că literatura ne ajută să trăim ca oameni……..adevăraţi

oameni;
• Mulţi citesc pentru a se instrui, pentru a-şi face o cultură solidă;
• Alţii citesc pentru a se putea transpune în nenumăratele vieţi, imposibile
întâlnite în cărţi;
• Mai există şi altă categorie, care citeşte pentru a simţi acea emoţie
specială pe care o carte poate să o ofere şi viaţa reală, nu;
• Uneori, lectura are efecte decisive asupra construcţiei morale,
comportamentale şi modului de gândire a unei persoane, asupra evoluţiei
sale ulterioare;
• Pentru unii ,lectura devine ajutorul nesperat în crizele existenţiale.
“ LECTURA ESTE PENTRU SPIRIT, CEEA CE EXERCIŢIUL
ESTE PENTRU TRUP.”
(MIHAI BENIUC)
 Cartea reprezintă un complet depozit al inteligenţei
omeneşti. Uitate între file de sute de ani, par moarte, dar noi
le putem învia dezvăluind o lume nebănuită. O carte o citeşti
când vrei, cum vrei şi de câte ori vrei.

Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai

înţeles-o, nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii.

Cartea este comoara fără preţ, în care unii îşi adună

cele mai frumoase gânduri, pentru ca alţii să le poată folosi în
voie.

“Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al

vieţii omenirii, istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un
viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerile şi
biruinţele sale toate.
Cartea ne este prieten credincios, de nădejde.”
 Cartea este învăţătorul care te conduce la bine, te face
să te bucuri, să râzi şi să plângi.

Ea îţi oferă posibilitatea să te opreşti mai multă vreme

asupra unui pasaj, să te întorci la altul, pe lângă care ai trecut
în grabă, dar la care simţi nevoia să revii, să meditezi
îndelung în timpul lecturii şi după ce ai terminat-o, să reiei
cartea oricând doreşti.

O carte te trimite la alte cărţi şi toate, împreună

formează baza trainică a culturii noastre.

Tocmai pentru că este deţinătoarea atâtor puteri, nu

credem în dispariţia literaturii şi, cu atât mai mult, în
dispariţia cititorilor.
 Lectura? Calculatorul? Televizorul?
Toate sunt importante, atâta vreme cât
sunt surse de învăţare şi de dezvoltare a
personalităţii copilului;
Lectura este, totuşi, “pe cale de
dispariţie” în învolburata epocă a vitezei...
 S.O.S.! LECTURA ÎN PERICOL

Deşi se cunosc beneficiile lecturii asupra

cititorilor, se pot număra tot mai puţini cititori în
devenire, comparativ cu anii trecuţi.
Cauzele sunt multiple. Se constată că invazia
mass-mediei şi a tehnologiei ultraperformante ne
ţine departe de CARTE ,deşi nu vor putea înlocui
CARTEA niciodată.
 Există o dependenţă pe care
a) MASS-MEDIA o creează atât vizionarea de filme,
ascultarea muzicii cât şi simpla
vizionare a programelor TV, fără
niciun scop prestabilit.
Televiziunea oferă
curiozităţi copiilor prin imagini,
sunete, efecte speciale, de aceea
timpul dedicat lecturii se reduce
drastic. Un alt efect negativ este
vizionarea filmelor realizate după
cărţi ce duce la renunţarea la
lectură.

NIMIC NU POATE
ÎNLOCUI TEXTUL CITIT!
 b) REVOLUŢIA IT
Dacă în urmă cu 30 de ani computerul era
un accesoriu de lux, azi, aproape fiecare
puşti are capacitati superioare de utilizare a
calculatorului in comparatie cu părinţii.

Folosit în mod abuziv la o vârstă mică, calculatorul, în

mod paradoxal, limitează copilul în devenirea lui.

 Jocurile pe calculator, practicate sub supravegherea

părinţilor şi limitate în timp pot ajuta la dezvoltarea atenţiei şi
inteligenţei.
 Consumate în exces însă, fură timpul elevilor şi le
oferă o dimensiune alternativă vieţii ,privându-i de contactul
direct ,atât cu oamenii, cât şi cu valorile culturale,
 c) ANTURAJUL
Anturajul îşi pune adânc
amprenta asupra fiecăruia. Elevii nu
citesc, deoarece, acest lucru nu e
practicat nici de prietenii lor.
 Se creează astfel o serie de
relaţii de interdependenţă care
afectează negativ dezvoltarea
elevilor.
 Astfel, dacă mentalitatea
modernă a eliminat lectura ca
alternativă a petrecerii timpului liber
în defavoarea altor lucruri, e lesne de
înţeles că aceasta este o cauză a
lipsei interesului de a citi la elevi.
 d) LIPSA RESURSELOR FINANCIARE ŞI DE TIMP

Explozia de edituri a adus şi o explozie de

preţuri, puţini elevi putând să-şi mai permită să
achiziţioneze cărţi, puterea de cumpărare fiind tot
mai scăzută.
Timpul tot mai limitat al tuturor: de la părinţi la
copii, toţi sunt într-o permanentă criză
de timp.
Apar însă şi alte neajunsuri în
calea lecturii care sunt mult mai greu
de înlăturat: mediocritatea, lenea,
dezordinea, delăsarea.
Lectura este un proces complex .Cu cât este exercitat mai mult, cu
atât efectele lui sunt mai spectaculoase . Lectura poate deschide o
cale spe cultivarea creativității și spe formarea gândirii critice ,spre
dezvoltarea personală .

“Cultura unui om se formează în primul rând prin lectură .

De aceea e bine să iubim carte ,s-o păstrăm cu grijă ,

ca pe un bun de preț “
(Nicolae Iorga )

UNDE SE POT FORMA ȘI DEZVOLTA ACESTEA?

- în familie ;
- în școală;
- în bibliotecă;
- în cluburi;
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PERFORMANȚELE
ELEVILOR ÎN DOMENIUL LECTURII .

Pe lângă școală ,familia are,la fel, un rol important

în promovarea lecturii ,în formarea și dezvoltarea
gustului pentru lectură. Dacă membrii familiei nu
citesc, rareori se poate aștepta ca un copil să
dovedească de timpuriu pasiune pentru lectură,
pentru carte in general.
Exemplul personal în familie este esențial în îndru-
marea copilului.În acest scop, povestirea conținutu-
lui, comentarea unei cărți în mediul familial
reprezintă un foarte bun mijloc de dezvoltare a
dragostei pentru lectură.
 CUM REALIZĂM MEDIEREA PROVOCĂRII
INTERESULUI PENTRU LECTURĂ ?

Deprinderea elevilor cu tehnica muncii

intelectuale;
Asigurarea unui climat plăcut:sala de lectură să fie
spatioasă,luminoasă,cu mese și scaune comode
Încurajăm manifestarea creativităţii , a curiozităţii
şi originalităţii;
Vitrine de cărți frumos aranjate:pe categorii,după
tematică,după accesibilitate;
Asigurarea liniștei necesare studiului;
Stimulăm succesul.
 SCOPUL LECTURII
să dezvolte gustul elevilor pentru citit şi să-i facă să
iubească cartea;

să formeze în mod progresiv un tânăr cu o cultură

comunicaţională şi literară de bază:
capabil să comunice şi să interacţioneze cu semenii;

capabil să înţeleagă lumea din jurul său;

capabil să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel

creat de om ;

capabil să –si exprime gândurile, stările, sentimentele,

opiniile;
 Motivația:
M-a preocupat mereu în activitatea mea de bibliotecar,problema
formării unui cititor motivat și competent,încântat de lectură. Și
deaceea îmi propun pe viitor, în scopul formării competenților de
lectură la elevi, de petrecut ateliere de lectură și creație pentru
elevi cu genericul : “Cât citești, atîta crești. Cât citești,atîta ești.”
-Petrecerea meselor rotunde: “Citește-o și tu, nu ve-i regreta”
sau “Elevii, liceului nostru, citesc o carte.”
-Organizarea întîlnirilor cu diferiți scriitori, poeți, personalități
literare.
-Îmbogațirea fondului beletrstic cu literatura actuală .
 Metode de promovare a
cărții și lecturii:

- Expoziții de cărți

- Recitaluri de poezie

- Medalioane literare

- Șezători

-Tîrguri de carte .
Experiențe de promovare a cărții si lecturii

“Valiza cu comori”
 Scopul proiectul: promovarea şi apropierea
cărţii de cititor
Principiu de funcţionare: schimb de cărţi “de la
om la om”.
Iniţiatorii proiectului formează un nucleu de cărţi.
Cărţile sunt puse într-o valiză, iar valiza plasată într-un
loc vizibil al instituţiei, în vizorul persoanelor care
vizitează instituţia.
Fiecare doritor este în drept să-şi aleagă pentru
lectură una (sau mai multe) din cărţile expuse pentru
schimb, să aducă şi să pună în valiză cărţile de care este
gata să se despartă spre a fi citite de alte persoane.
Biblioteci în miniatură

Bibliobus
Copacul cu cărți din Berlin
 Să ne lăsăm
îmbrăţişaţi
de lectură…
 Aşadar,
“Nu e alta ,mai frumoasă şi mai de folos
în toată viaţa omului zăbavă ,decât cetitul
cărţilor”
(Miron Costin)