Sunteți pe pagina 1din 2

DEPARTAMENTUL PIPP

STUDENT : Andronic Mariana

Anul II, grupa 1

2018-2019

TEMA 3

ESEU

Analizaţi modul în care dizabilitatea lui August a influenţat una dintre relaţiile sociale
prezentate în cartea Minunea – autor R. J. Palacio.

Propoziţia „Nu judeca un om după chip” reprezintă în puţine cuvinte această carte
minunată în care ni se demonstrează că numai ce este în interior contează.
August , un băiat diform , este protejat de către părinţi şi de către sora lui Olivia de insultele
pe care oamenii i le adresează , pregătindu-l în particular acasă până la clasa a V a.
După nenumărate operații care l-au ținut acasă până la această vârstă, August trebuie să
înceapă școala din clasa a V-a. Ceea ce înseamnă că va trebui să găsească curajul de a-i
înfrunta pe copiii aflați la o vârstă critică, cea în care încep să devină conștienți de sine și de
corpul lor. Deși este panicat, August acceptă provocarea tocmai pentru că știe că adevărata
prietenie poate să vadă mai presus de aparențe.
Romanul are mai mulți naratori, întâlnirea cu diformitatea fiind prezentată atât din punctul
de vedere al lui August, cât și al celor din jurul său. Fie că este vorba de sora sa, care știe că
nu poate pretinde mai multă afecțiune din partea părinților, căci August are mai multă nevoie
de ea, fie că este vorba de prietenea acesteia, Miranda, care îl iubește pe August ca pe
propriul ei frate și care simte nevoia să-i fie aproape acestuia chiar și după ce se ceartă cu
prietenea ei, fie că este vorba despre Summer, singurul copil de la școală care are curajul să
se apropie de August fără să fie împinsă de la spate de adulți, fie că este vorba de Jack,
prietenul lui August care, la un moment dat, îl trădează, relația cu boala și mostruosul este
văzută din mai multe puncte de vedere.
Toate personajele sunt desăvârșit creionate, în ele îmbinându-se în mod veridic defecte și
calități deopotrivă, trăsături admirabile cu momente de slăbiciune în care ies la iveală
caracteristici mai puțin plăcute, pe care, în mod normal, încearcă să le păstreze ascunse
Soții Pullman au fost personajele mele preferate, deși am îndrăgit mult și alte personaje
Mi s-a părut uimitor modul în care se comportau cu el, cum reușeau să îl înțeleagă în
majoritatea timpului atât de bine, iar atunci când apăreau lucruri pe care nu le înțelegeau, cum
se luptau să le accepte, conștienți fiind că dorințele lor nu se vor suprapune mereu peste cele
ale fiului lor. De asemenea, părinții lui August reușesc să păstreze un echilibru demn de
admirat, mai ales în condițiile acestea, oferindu-i copilului spațiul de care are nevoie și
totodată, în mod egal, sprijinul indispensabil și necondiționat.
Într-o lume obsedată de aparențe, un defect fizic poate fi un motiv pentru a nu-ți mai dori
să trăiești, pentru a fi permanent respins și tratat ca un contagios. Ceea ce i se și întâmplă
protagonistului, însă, cu răbdare și curaj, acesta găsește resursele necesare pentru a ajunge să
se vadă pe sine ca pe un om normal, cu gânduri și sentimente dintre cele mai firești. Și tocmai
prin intermediul acestui mod de a reacționa cu naturalețe reușește August, după un întreg an
școlar, să se împrietenească chiar și cu cei pe care imaginea sa i-a îngrozit inițial.
Dacă autoarea ar fi ales ca personajele să nu se împiedice deloc în fața imaginii
protagonistului, cu siguranță veridicitatea cărții ar fi avut de suferit. Mai mult, dacă acei
colegi ai lui August care îl acceptă de la început nu ar fi avut niciun fel de îndoieli asupra
propriilor alegeri, chiar farmecul romanului ar fi putut fi diminuat. Pentru că, pe lângă
povestea lui August, le putem întrezări și pe cele ale personajelor secundare. Vedem cum
experiențele lor anterioare dau naștere de fapt reacțiilor pe care le au la întâlnirea cu
protagonistul, observăm luptele care se duc în interiorul lor când ajung să fie marginalizați
din cauza noii relații de prietenie pe care o leagă, descoperim impactul pe care dezaprobarea
celor din jur îl are asupra sufletelor acestor copii. Foarte interesant este și faptul că autoarea
aduce la un moment dat în discuție ușurința cu care nedreptatea poate învinge uneori în
situații absurde, cum pretențiile lipsite de bun simț ale unor oameni pot distruge nenumărate
vieți
“Măreţia, a scris Beecher, nu constă în putere , ci în dreapta folosire a puterii … Emăreţ cel
a cărui putere însufleţeşte mai multe inimi.”