Avizat,

Director...

PROGRAM DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A

BULLYING- ULUI ÎN MEDIUL ŞCOLAR

An şcolar 2019- 2020

Unități de învățământ partenere:

1. Colegiul Național „Al. I. Cuza”, Alexandria, profesor Moț Violeta,
2. CJRAE Teleorman, consilier școlar Laza Alina.

1. ARGUMENT
Rădăcinile etimologice ale cuvântului bullying se pot regăsi în secolul XVI, când „my
bully” însemna „dragul meu”, „iubitul meu”, venind din cuvântul danez boele. Un
secol mai târziu a apărut pentru prima dată cu sensul actual, dar abia în secoul XX
acest cuvânt a dobândit definițiile academice folosite astăzi. Ca verb, to bully
înseamnă: a intimida, a speria, a domina, printre altele. „Bully” este o persoană care își
folosește puterea și tăria sa pentru a speria sau răni persoanele mai slabe (Oxford
Advanced Learners Dictionary, 2016). Prof. Dr. Dan Olweus, un cercetător în
psihologie din Norvegia este considerat pionier pe tema bullying-ului, pe baza a
aproape 40 de ani de cercetare în implementarea și evaluarea programelor de prevenire
(Hazelden Foundation, 2016). Definiția sa afirmă: „Un elev este agresat atunci când
el/ea este expus, în mod repetat în timp, unor acțiuni negative din partea unuia sau mai
multor elevi.... O acțiune negativă este situația în care o persoană provoacă intenționat
sau intenționează să provoace, durere fizică sau discomfort unei alte persoane, prin
contact fizic, cuvinte sau în alte moduri.”(Olweus, 1993) Bullying-ul este una dintre
cele mai complexe forme de comportament agresiv și violență. Cu toate acestea, nu
fiecare act de violență este o acțiune de bullying. Conform studiului Organizației
Mondiale a Sănătății privind comportamentul sănătos la copiii de vârstă școlară,
bullying-ul apare atunci când un elev este: „tachinat în mod repetat într-un mod care
nu îi place… Dar nu este bullying atunci când doi elevi de putere sau autoritate
similară se ceartă sau se bat. Nu este bullying nici atunci când un elev este tachinat
într-un mod prietenos și glumeț”. (Craig et al., 2009
Trăsătura caracteristică a bullying-ului este relația de putere asimetrică și
dezechilibrată dintre cei care agresează și cei care sunt agresați. În plus, nu este
ocazional sau un eveniment singular, ci un tipar comportamental care se repetă în
timp, împotriva aceleiași persoane, cu o diferență evidentă de putere. Prin diverse acte
de bullying, elevul mai puternic țintește în mod sistematic, intenționat și crud să
rănească, să sperie sau să intimideze persoana mai slabă. După cum am menționat mai
sus, nu este o simplă tachinare. Contrar miturilor larg răspândite despre autoapărarea
victimei, victima nu se poate apăra prin propriile eforturi. Bullying-ul nu se oprește de
la sine fără intervenție din exterior (Gugel, 2014). Olweus a făcut diferența între trei
tipuri de bază de comportament tip bullying:
-Fizic: lovire,împingere, pocnire, ciupire, constrângerea celuilalt elev prin contact
fizic.
-Verbal: amenințări, tachinare, insulte, bătaie de joc, șantaj, poreclire, împrăștierea de
zvonuri și minciuni.
-Emoțional/Psihologic: excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup sau activitate,
manipulare, ridiculizare. Ken Rigby este un alt cercetător renumit în domeniul
bullyingului, un fost profesor, psiholog și academician, care a lucrat pe tema aceasta
timp de peste 25 de ani. În studiile și publicațiile sale ample, el luminează natura
dinamică a fenomenului de bullying.
Bullying-ul implică:„O dorință de a răni + acțiune dureroasă + dezechilibru de putere
+ (tipic) repetiție + utilizarea nedreaptă a puterii + plăcere evidentă din partea
agresorului + sentiment de opresiune din partea victimei” (Rigby, 2002). Avansând
repede în ultima decadă, comunicarea digitală a devenit un mijloc vital de exprimare
pentru tineri și copii, o platformă pentru întâlniri virtuale și relații sociale între ‘nativii
digitali’. Cu toate acestea, spațiile de comunicare online poartă riscuri multiple pentru
bullying.
Bullying-ul cibernetic denotă utilizarea mediilor electronice (Internet, telefoane
inteligente, email-uri, Facebook și rețele sociale, programe de mesaje text/chat, ex.
WhatsApp, platforme foto și video și pagini de internet) pentru a răni o altă persoană.
Acestea pot include mesaje de intimidare, insulte, hărțuire sexuală sau ridiculizare și
ocară. În contrast cu bullying-ul tradițional, o trăsătură comună a acestora este
anonimatul frecvent al agresorilor cibernetici.

2.Scop:
 Informarea corectă a elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal, a
părinților acestora și a cadrelor didactice cu privire la fenomenul ”bullying”:
definire, forme de manifestare, cauze, efecte, statistici privind gradul de
escaladare a fenomenului în școala românească, forme de prevenție, modalități
de a lua atitudine, de a interveni pentru ei înșiși și/sau pentru alții, în vederea
diminuării numărului cazurilor de acest fel.
3. Obiectivele programului:
 Diseminarea informațiilor despre fenomenul ”bullying”: definire, forme de
manifestare, cauze, efecte, statistici privind gradul de escaladare a fenomenului
în școala românească ;
 Creşterea gradului de conştientizare a efectelor negative ale fenomenului
"bullying" în rândul eleviilor, părinți ai acestora, cadre didactice și al nivelului
de informare al acestora asupra necesităţii implicării în prevenirea şi
combaterea acestui fenomen;
 Însușirea de către elevi, părinți ai acestora și cadre didactice, a unor tehnici de
gestionare corectă a situațiilor în care elevii sunt victime ale unor pesoane care
practică ”bullyingul”;
 Consilierea elevilor care practică ”bullying-ul”, cu accent pe dezvoltarea altor
metode de exprimare a emoțiilor negative și de rezolvare a conflictelor
interioare proprii;
 Instruirea cadrelor didactice și a părinților elevilor cu privire la felul în care își
pot sprijini elevii/ copiii implicați în situații de tip ”bullying” (”victime” sau
”agresori”);
 Diseminarea rezultatelor proiectului, într-un interval de 2 luni”

4. ORIZONT DE TIMP: Peparcursul unui an școlar

5.Grup ţintă: Elevi clasele I - XII
6. Bibliografie:
Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova , Strategii
pentru o clasă fără bullying , manual pentru profesori și personalul școlar
 https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/advocacy - campanii/campania-
globala-pentru-educatie
 www.combatbullying.eu
În cadrul programului ”Stop bullying-ului” pot fi desfăşurate diferite activităţi,
pe etape:
-prezentarea fenomenului bullying și a tipurilor de comportament; -discuții cu
elevii despre situațiile de bullying în care au fost implicați atât ca agresori, cât
și ca agresați; -vizionarea unui filmuleț pe această temă (se găsește la adresa
https://www.youtube.com/watch?v=XFCDn-o-jPg);
-prezentarea de mesaje de stopare a fenomenului; -completarea panoului cu
mesaje scrise de elevi prin care putem stopa acest fenomen.
Produsele activității pot fi prezentate și părinților elevilor, care vor afla despre
acest fenomen, dar totodată și modalități de implicare a lor în stoparea lui.
7. Exemple de activităţi:
Activitatea 1. Procesul unui hărțuitor!
Descrierea activității educaționale: Această activitate de 50 de minute, pentru
copii cu vârste între 12 și 14 poate fi implementată în cadrul orelor de
Consiliere şi orientare. Copiii vor viziona filmul “Cyberbullying”
(https://www.youtube.com/watch?v=nBVoGzwQzro) în care Valerie este
hărțuită. Profesorul le furnizează elevilor fișe de lucru și îi monitorizează în
timpul rezolvării sarcinii de a identifica participanții la acțiunea de bullying din
film (hărțuitor, victimă, susținători etc.). Profesorul explică cum vor juca într-
un scenariu de proces pentru a judeca hărțuitorul din film și nominalizează un
avocat al acuzării (procurorul) și un avocat al apărării. ceilalți copii vor fi
membri ai juriului. Profesorul dă fiecărui elev (cu excepția celor doi avocați)
două pene: una verde și una roșie și prezintă regulile procesului: avocatul
acuzării ar trebui să prezinte argumentele împotriva hărțuitorului, în timp ce
avocatul apărării va formula argumente în favoarea lui (un argument al
fiecăruia dintre avocați pe rând). Membrii juriului ridică pana verde dacă sunt
de acord cu argumentul și pe cea roșie dacă nu sunt de acord, însă pentru
fiecare opțiune trebuie să explice poziția lor (de ce sunt în favoarea sau
împotriva argumentului). La fiecare ridicare a penei, profesorul alege doar un
elev pentru a-și argumenta poziția (punctul de vedere). Profesorul explică
tuturor elevilor de ce acel punct de vedere este bun sau rău. Profesorul decide
când încetează activitatea, deoarece în această activitate contează procesul de
analiză și raționament și nu rezultatul procesului: nu contează dacă hărțuitorul
este condamnat sau nu, ci este importantă analiza comportamentului
hărțuitorului!
Tag-uri: Cyberbullying
Obiective: (Cunoaștinţe, Abilități, Competențe dezvoltate-)
Această activitate are ca scop să abiliteze elevul pentru:
1. Identificarea elementelor de bullying (tipuri de bullying, hărțuitori, victime,
susținători, etc.) (C)
2. Dezvoltarea gândirii critice (A)
3. Analiza cauzelor și efectelor bullying-ului (A)
4. Furnizarea de dovezi pentru a argumenta de ce trebuie combătut bullying-ul
(A) Materiale: Computer, proiector, film, acces la internet, pene roșii și verzi,
foi de lucru, grilă de observație.
Note pentru profesor: Această activitate trebuie să fie implementată numai
pentru copiii care au parcurs etapa de predare despre bullying (definiție, tipuri,
participanți). Recomandări pentru activități adiționale: După această
activitate, elevii vor fi solicitați să conceapă un set de reguli și reglementări
pentru combaterea bullying. Activitatea 2. Informarea și conștientizarea
bullying-ului și cyberbulling-ului. Fenomenul bullying-mit sau realitate
Activitatea 3. Scrisori la redacție
Activitatea 4. O școală fară bullying -Concurs de desene;
Activitaea 5. Realizarea unui vernisaj cu lucrările copiilor și premierea
autorilor lucrărilor câștigătoare