Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce este violenţa?
Prima definiţie ne-o oferă DEX-ul însuşi, referindu-se la lipsa de stăpânire în
vorbe sau în fapte; vehemență, furie, utilizarea forței brutale; constrângere,
violentare; siluire; încălcare a ordinii legale.
Oamenii, de-a lungul timpului, au încercat să îşi eplice aceste „reacţii” , aceste
ieşiri cu caracter inuman, unii dintre ei găsind propriile lor formulări, incluzându-le în
diverse pasaje din scrierile lor. De exemplu, Octav Bibere afirmă faptul că „Violenţa
este un teritoriu de exprimare a frustrărilor înghesuite”, scriitoarea Valeria Mahok
vede violenţa ca fiind „Răutatea genetică neînţărcată la timpul potrivit”, profesorul
şi scriitorul de limba română, Costel Zăgan consideră violenţa drept „Tot ceea ce
desfigurează condiţia umană”, Mahatma Gandhi, părintele independenței Indiei și
inițiatorul mișcărilor de revoltă neviolente, susţine faptul că „Violenţa este arma
celor slabi”, scriitorul Isaac Asimov afirmă într-una din lucrarile sale faptul că
„Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei”, sau, din perspectiva lui Alan Brien,
„Violenţa este replica incultului”. Cu certitudine lista este infinită şi complexă,
fiecare persoană înţelege ideea de violenţă sau actul în sine într-un anume fel, fiecare
conferindu-i propria sa definiţie.
Generalizând ideea de violenţă, din perspectvă personală, înţeleg prin aceasta
totalitatea formelor de manifestare, fie ele verbale sau fizice, menite să aducă durere,
chin, teamă, decepţii, traume, neîncredere, în sens larg, însumarea a tot ceea ce
numim suferinţă!
Din nefericire, acest cuvânt ne este tuturor din ce în ce mai cunoscut, fiind tot mai
des întâlnit, ajungând într-o oarecare măsură să îşi piardă acea tărie care îl reprezintă,
care îl face să rămână un fapt rău şi interzis. Situaţia a devenit cu atât mai alarmantă,
cu cât ne izbim de violenţă pe stradă, în mijloacele de transport, la şcoală, în familie,
în cercul de prieteni, în presă, într-un cuvânt, peste tot.
Anumiţi oameni de ştiinţă, renumiţi psihologi, au concluzionat faptul că anumite
persoane recurg la aceste manifestări din instinct, tocmai din dorinţa de a trăi şi de a
stăpâni puterea. Insuşi Freud afirmă faptul că actul de violenţă este rezultatul unei
frustrări, precedată de un comportament violent.
Tipuri de violenţă
Violenţa, precum aminteam anterior, este un act întâlnit în toate mediile, astfel că
putem vorbi în sens larg despre: violenţa verbală, violenţa fizică, cea emoţională,
cea sexuală, neglijenţa părinţilor faţă de copii, etc. Aceste tipuri de violenţă, la
rândul lor, se întalnesc pe stradă (între diverse grupuri), în presă (personele publice,
dar şi cetăţenii obişnuiţi fiind implicaţi), în familie (faţă de copii, faţă de mame sau de
persoanele vârstnice), în şcoli (între elevi sau între elevi şi profesori), iar în cadrul
lucrării prezente mă voi axa pe acest ultim aspect.