Astăzi vom discuta un subiect foarte des întâlnit, si anume violenta.

Pe străzi, în
scoli, în familie sau în cercuri de prieteni, violenta este ceva obisnuit pentru generatiile
noastre. Fie că mergem pe coridorul scolii si se trezeste unul că te înjură (vorbeste urat), fie
că îsi dă o palmă sau te terorizează, întâlnim din ce în ce mai multe forme de violentă.
Cred că cea mai des întâlnită este violenta verbală. Această formă de violentă este
frecventată mai ales în scoli, unde elevii încep prin a-si adresa cuvinte mai mult sau mai
putin potrivite, ajungând la violenta fizică. Apoi intervine problema de rasă, clasă socială,
situatie financiară, problem din păcate întâlnite astăzi între copii. În scoli găsim această
problemă derivată de la discriminarea rasială. Copii de diferite nationalităti sunt terorizati si
neintegrati în cercuri de prieteni din cauza culorii pielii. Ei bine, aici îsi face aparitia
violenta emotională. Acesti copii se închid în ei, scăzându-le respectul de sine, într-un
sfârsit ajungând să creadă chiar ei însusi că sunt atât de diferifi încât nu-si au locul pe acest
pământ. Din păcate această fată urâta a violentei este din ce în ce mai întâlnită. Fie că vrem
sau nu să recunoastem, fiecare detine un pic de agresivitate în el...si de la asta porneste
totul. Însă această agresivitate poate fi înlocuită cu gânduri bune. O gândire pozitivă duce la
gesturi pozitive, eliminând până si ultimele zăcăminte de răutate din noi. Până la urmă,
fiecare am avut odată intentia, sau mai bine zis tentatia de a agresa pe cineva verbal, fizic
sau psihic.
Dar fetele violentei se arată, mai nou, si în familie, părintii bătându-si sau agresându-
si moral copiii. Mai problematic este că acum si copiii ajung să adreseze cuvinte urâte
părintilor. Fie că s-a răstit copilul la părinte sau nu-i convine un anumit lucru, se ajunge de
la mici palme la adevărate batăi. Traumele morale lăsate de aceste agresări se citesc în timp
pe chipurile oamenilor. Uneori, dincolo de zâmbetul desenat alb-negru pe fată, se ascund
drame vrednice de Oscar. Am dreptul să mă apăr de de violenta , am dreptul să-mi apăr
aproapele, să-l învăt să spună: AM DREPTUL LA NONVIOLENTĂ!  
Curtea școlii este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de
viață în afara familiei.
– Vorbim despre validare, acceptare, empatie...dar din păcate vorbim și despre teamă.
Rușine. Respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală acoperă
emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor.
– Comportamentele agresive în general au o evoluţie lentă, şi de cele mai multe ori
agresivitatea, în ceea ce îi priveşte pe elevi, se defineşte printr- o paletă largă de
comportamente, cum ar fi:
– ● lipsa cooperării cu profesorii;
– un nivel scăzut de autocontrol;
– ● dominarea celor inferiori lor;
– ● se ceartă mai mult;
– ● ameninţă;
– ● îmbrâncesc alţi elevi mai des;
– ● răspund obraznic atunci când sunt mustraţi;
– ● se enervează repede și, de cele mai multe ori, fără un motiv întemeiat;
– ● argumentele lor sfârşesc în furie;
– ● de cele mai multe ori sunt lipsiţi de autocontrol;
– ● reacţionează negativ la critică;
– ● sunt incapabili să accepte ideile altora;
 CE ESTE BULLYINGUL??

– Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în

derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de
cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul
fizic sau probleme de ordin medical/ familial). Uneori aceste tachinări se transformă în
îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.
Bully-ing reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici
– Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
– Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
– Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
– Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Se
întâmplă pe coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate, uneori și în sălile de clasă.
Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra
adaptabilității copilului în societate.
– Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri,
există și martori. Putem discuta despre bully-ing fizic, verbal, sexual sau psihic.
– De cele mai multe ori, bullying- ul emoţional lasă urmări mai bine pronunţate în timp,
victima fiind afectată pe termen lung de incident şi, odată cu acesta, sunt afectate:
● Stima de sine;
● Încrederea în propriile forțe;
● Încrederea în cei din jur;
● Imposibilitatea gestionării unor situaţii tensionate;
Este important de știut că în urma unei experiențe de bullying pot apărea:
● Atacuri de panică;
● Episoade anxioase;
● Dezvoltarea unor fobii;
● Depresii;
● Diverse somatizări;

Cu cine este violent un elev?

– cel mai frecvent cu colegii lui de clasa, fete sau baieti;
– • cu colegi din alte clase, de acelasi nivel scolar;
– • cu elevi care frecventeaza diferite niveluri de învatamânt (violenta: bataie,
agresivitate verbala, furturi,etc);
– • cu profesorii lor
Cei mai importanti factori de natura familiala generatori ai violentei elevului
sunt:
– Climatul socio-afectiv din familie . =este definit de relatiile între parinti,
– atitudinea parintilor fata de copil versus atitudinea copilului fata de familie)
– Tipul familiei (organizata /dezorganizata prin divort, despartire sau
– deces /reorganizata).
– Conditiile economice ale familieiconstituie, de asemenea, unul dintre factorii
 care pot genera fenomene de violenta. Se are în vedere contextul socio-
economic general, cu referire la faptul ca anumitor zone/cartiere caracterizate
e o rata ridicata a somajului, pondere mare a fortei de munca slab calificata,
concentrare de populatie de origine straina cu sanse reduse de insertie
profesionala etc.
– Dimensiunea (talia familiei)
– Nivelul de educatie al parintilor
Concluzii:
– Amenintarea cu violenta poate tine elevii departe de scoala, frica având un
impact
serios asupra calitatii vietii elevilor si asupra dezvoltarii lor. Cu cât copilul este
victimizat mai des, chiar în cazul faptelor de violenta minora, cu atât lumea îi apare
mai opaca, mai dezorganizata, mai violenta. Sentimentul de nesiguranta al elevilor
are
la baza experienta victimizanta reala.

– Elevii victimizati prezinta un risc mare de performanta scolara de nivel scazut,

absenteism, îsi neglijeaza îndatoririle scolare, sunt tentati sa abandoneze scoala sau
chiar sa adere la grupuri cu activitate delincventa. Cercetarea în domeniu a
demonstrat ca acesti elevi, daca nu primesc asistenta specializata, prezinta simptome
de stres post-traumatic care le influenteaza întreaga dezvoltare, îi fac incapabili sa
stabileasca relatii sanatoase cu semenii lor.