Referat

Factori de risc asupra

fătului. Fumatul.

Disciplina: M2
Prof.coord.:Rusu Laura
Elev: Bănică Georgiana Viorela
Anul I, Grupa C

Fumatul in timpul sarcinii

Obiceiul de a fuma a devenit cunoscut de cca 300 de ani, dar abia dupa cel de-al doilea razboi
mondial s-a raspandit in toate tarile lumii. La ora actuala, tabagismul este raspunzator de cca 4
milioane de decese pe glob, in fiecare an, iar in urmatorii 20 de ani, aceasta cifra se va dubla.

Desi in zilele noastre femeile fumeaza mult mai mult ca in urma cu un secol, cei mai multi
fumatori sunt de sex masculin: 48% dintre barbati, fata de doar 12% dintre femei . Procentul de
femei care fumeaza este insa variabil de la o tara la alta, in functie de caracteristicile etnice,
culturale si de gradul de educatie.
Specialistii in domeniu considera ca, in tarile dezvoltate, acolo unde egalitatea intre sexe este de
mult realizata si fumatul la femei are un istoric mai indelungat ca obicei acceptat in societate,
frecventa fumatului la femei are o rata constanta sau in descrestere. In replica, in tari slab
dezvoltate, obiceiul de a fuma este intalnit la un numar mic de femei, iar majoritatea celor care il
practica sunt persoane educate.

Fumatul ramane cea mai importanta cauza de mortalitate si morbiditate prevenibila in tarile
industrializate. Exista studii care sustin ca riscul de cancer pulmonar si tulburari respiratorii este
mai mare la femei, dar pe langa toate afectiunile induse de tutun, care se intalnesc la
reprezentantii ambelor sexe, organismul feminin este si subiect al unor neplaceri legate de
aparatul genital. Aici se incadreaza scaderea fertilitatii sau instalarea precoce a menopauzei.

Maternitatea ridica probleme deosebite de sanatate la fumatoare, dar pe langa efectele nocive ale
tutunului asupra mamei, nu sunt de neglijat cele reflectate asupra produsului de conceptie.
Fumatul in cursul sarcinii a fost asociat cu o incetinire a cresterii intrauterine si, implicit, cu o
greutate mai mica la nastere, cu sindromul mortii subite la copil, cu nasterea prematura, cu
cresterea riscului de avorturi spontane si de sangerare in timpul gestatiei .

Mecanismele prin care substantele toxice din tigari produc efecte adverse fetale nu sunt clare
inca. Este cunoscut faptul ca monoxidul de carbon afecteaza transferul de oxigen prin placenta.
In plus, nicotina este responsabila de constrictia arterelor uterine, ceea ce produce hipoxie.
Efectele adverse ale fumatului matern asupra greutatii la nastere par sa opereze printr-o incetinire
a cresterii intrauterine, raportandu-se feti nascuti din mame fumatoare cu o greutate cu 200-300 g
mai mica fata de normal. Exista si o relatie doza-raspuns intre fumatul matern si efectele adverse
asupra sarcinii, cu cresterea riscurilor direct proportional cu numarul de tigarete fumate pe zi .

In cazul sarcinilor gemelare ale fumatoarelor, deoarece gemenii au necesitati crescute de oxigen
si probabilitatea unei nasteri premature, o greutate mai mica la nastere si decesul in primele 12
luni de viata extrauterina sunt mult mai frecvente, fata de sarcinile cu fat mic . In aceasta situatie,
consecintele negative asupra fetilor se inregistreaza indeosebi la gravidele care continua sa
fumeze in ultimele 3 luni de sarcina. Raportul PRAMS (Pregnancy Risk Assessment Monitoring
System) arata ca frecventa fumatului in ultimele 3 luni de sarcina ramane crescuta la femeile
tinere, dar si la cele cu venituri reduse.

Si expunerea gravidelor la fumul de tigara din mediul inconjurator (EFMI) a fost asociata cu o
diminuare a greutatii corporale a nou-nascutilor de 15-90 de grame, raportata la varsta
gestationala . Copiii proveniti din mame care sunt fumatoare pasiv e au o probabilitate de 2-4 ori
mai mare de a avea o greutate mai mica la nastere. Expunerea gravidelor la fum de tigara la locul
de munca poate si ar trebui sa fie minimalizata, pentru a proteja viitoarele mame. EFMI la
gravide determina un nivel crescut de nicotina si cotinina in lichidul amniotic. Tulburari de
crestere fetala se pot inregistra si postnatal, manifestate sub forma de incetiniri in dezvoltare,
soldate uneori cu sechele importante.

Fumatul matern in cursul sarcinii a fost de asemenea incriminat si in producerea de nasteri

premature.
Totodata, nefumatoarele cu o nastere prematura in antecedente, care devin apoi fumatoare si
mentin obiceiul pe parcursul unei sarcini ulterioare au un risc mult mai mare de a naste inainte de
termen. Pe de alta parte, renuntarea la fumat ar putea reduce acest risc .

Alti factori, care pot contribui la producerea de nasteri premature repetate, sunt infectiile cronice
genitale si incompetenta cervicala. Uneori, sunt suficiente aceste 2 cauze, pentru a declansa
nasterea precoce. Pe de alta parte, insa, fumatul intretine infectiile intrauterine si stimuleaza
productia de prostaglandina E, care provoaca contractia miometrului. Consumul de tigarete a fost
citat si la originea reducerii nivelului de colagen de tip III, crescand probabilitatea de a declansa
ruptura prematura de membrane.

Fumatul matern in cursul sarcinii este un important factor precursor pentru astmul bronsic la
copil. Astfel, consumul a cel putin 15 tigarete/zi in cursul sarcinii a fost asociat cu astmul la
copil, iar un studiu pe copii investigati intr-un serviciu de boli respiratorii din Australia a
constatat o reducere a functiei pulmonare la acestia, care a fost asociata cu un consum mediu de
10 tigarete/zi .
S-au mai descris si alte consecinte ale fumatului matern in timpul sarcinii asupra fatului, precum:
sindromul mortii subite a sugarului, apneea obstructiva, malformatii congenitale, de tip
keiloschizis sau palatoschizis si cresteri de tensiune arteriala la nou-nascut. Copiii ai caror mame
sunt mari fumatoare au tendinta de 2 ori mai frecventa de a intrerupe alimentatia la san, fata de
cei proveniti din mame care nu fumeaza.

Femeile care fumeaza isi expun pasiv copiii la fumul de tigara. Fumatul matern a fost considerat
responsabil pentru 380 000 de cazuri de astm si wheezing persistent la copil in SUA, ceea ce este
echivalentul a 7,5% dintre copiii simptomatici respirator . Un studiu longitudinal al copiilor
inregistrati cu wheezing, urmariti de la nastere pana la varsta de 6 ani a aratat ca 49% dintre ei au
dezvoltat wheezing tardiv, precoce sau persistent . 20% dintre ei aveau wheezing precoce
tranzitoriu (aparut inaintea varstei de 3 ani si remis inainte de a implini 6 ani). La acestia din
urma, reducerea de calibru a cailor aeriene s-a constatat inca din primul an de viata, iar aparitia
wheezingului a fost in stransa corelatie cu expunerea la fumatul matern.

Severitatea astmului la copil a fost asociata cu importanta expunerii pasive la fumul de tigara.
Cresterea severitatii astmului a fost in relatie cu nivelele ridicate de cotinina, ceea ce a constituit
suportul declansarii simptomelor de tuse si wheezin g si al frecventei mari a afectiunilor
respiratorii raportate .
Este deci evident ca femeile care continua sa fumeze in timpul sarcinii se expun atat ele, cat si
copiii lor, unor riscuri majore pentru sanatate.