Prevalența și motivele automedicației la femeile însărcinate

Complicațiile vaste ale automedicației sunt o chestiune de mare importanță într-o societate,
mai ales când vine vorba despre femeile însărcinate, sau care alăptează. Automedicația în
timpul stării de graviditate produce mai mult de 3% din anomaliile congenitale.[3 Pe de altă
parte, există studii care atestă tendința crescută a femeilor de administrare a medicamentelor
fără prescripție medicală sau avizul medicului pentru probleme ca: dismenoree, menopauză,
afecțiuni ce țin de menstruație, schimbări de dispoziție, prevenția osteoporozei sau complicații
în timpul sarcinii și alăptării.
Materiale și metode
Un studiu sistematic și metaanaliză realizat în 2018 folosind abordarea din cartea ,,A
Systematic Review to Support Evidence-Based Medicine”. În plus, a fost folosit ghidul
PRISMA, care constă dintr-o diagrama cu 27 de itemi și 4 faze(identificare, screening,
eligibilitate, includere).

Rezultatele acestui studiu au arătat că per total prevalența automedicației între femeile
însărcinate la nivel mondial este de 32% deși rezultatele nu arata omogenitate. A fost
efectuată o analiză pentru a îmbunătăți acest aspect. Acest procent este similar cu rezultatele
unui studiu care a analizat prevalența automedicației la persoanele în vârstă. Rezultatele unui
alt studiu arată că prevalența în ceea ce privește adolescenții variază între 2 și 92%. În ciuda
așteptărilor unei prevalențe mari a administrării de medicamente fără rețetă la femeile
însărcinate, din cauza complicațiilor din sarcină, rezultatele studiului curent comparate cu
altele conduse în acest domeniu, arată că prevalența comparativ cu alte grupuri în general este
relativ scăzută. Unul dintre motivele importante ale acestui comportament poate fi frica
femeilor gravide față de efectele automedicației asupra fătului; consumul de medicamente în
timpul sarcinii este responsabil de anumite patologii întâlnite mai apoi la populația pediatrică.
De asemenea, în ultimii ani inițiativele și intervențiile precum informarea populațiilor despre
consecințele automedicației, educarea medicilor și farmaciștilor în vederea prescrierii
tratamentelor optime și distribuirea de broșuri sau cataloage pe o scală largă au funcționat
într-o anumită măsură. Însă având în vedere sensibilitatea și riscurile privind automedicația în
timpul stării de graviditate, 32%(mai mult de o treime din femeile însărcinate) este o rată
ridicată și ar trebui luată în considerare de autorități și sistemele de sănătate, dar de asemenea
și familiile, pentru a preveni și minimiza această problemă.
Medicamentele naturiste și suplimentele alimentare sunt cele mai folosite de femeile
însărcinate. În studiile efectuate pe populația în vârstă analgezicele au reieșit ca fiind cele mai
utilizate fără sfatul/acordul medicului curant; precum și în alte studii. De asemenea,
numeroase studii relevă o legătură strânsă între automedicația de analgezice și sexul feminin.
Anemia este patologia pentru care femeile gravide își administrau singure medicamente. Alte
studii privind automedicația sugerează că anemia este afecțiunea cea mai frecventă pentru
care oamenii recurg la medicație fără prescripție.
În timpul sarcinii nevoia de fier pentru mamă crește semnificativ, pentru fetus și
placentă(volumul sangvin crește cu până la 50% iar fierul este necesar pentru a produce
hemoglobina necesară acestui volum de sânge). Dat fiind că din acest studiu reies
suplimentele alimentare ca fiind frecvent administrate de acest grup, probabil femeile
însărcinate și-au pregătit suplimentele și le-au folosit arbitrar. Din moment ce administrarea
de suplimente după voia pacientului și în special a fierului poate avea efecte negative, acesta
ar trebui să se poate procura doar cu prescripție medicală(mai ales pentru femeile însărcinate);
de asemenea ar trebui efectuate numeroase campanii/cursuri de conștientizare în direcția
aceasta.
Rezultatele studiului arată că motivul principal al automedicației este reprezentat de existența
patologiei în istoricul pacientului(adică experiența anterioară cu boala); fiind similar si cu alte
studii conduse în domeniul automedicației. Având în vedere faptul ca majoritatea
simptomelor din sarcină(grețuri, vărsături, amețeli) se repetă periodic și unele afecțiuni au fost
prezente pe parcursul primei sarcini, femeile preferă să folosească medicamente prescrise în
trecut.
Au existat și câteva limite în efectuarea acestui studiu, și anume: lipsa accesului la anumite
baze de date și faptul că articolele incluse sunt doar în limba engleză și persană.
Totuși studiul de față este relevant și constituie un real ajutor pentru că furnizează date diverse
despre automedicație la femeile gravide: prevalență, tipurile de medicamente utilizate, cea
mai întâlnită patologie ce este tratată de pacient și motivele automedicației.
BIBLIOGRAFIE
3. Abasiubong F, Bassey EA, Udobang JA, et al. Self-Medication: potential risks and hazards among
pregnant women in Uyo, Nigeria. Pan Afr Med J.  2012;13:15.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3527026/
4. Afshary P, Mohammadi S, Najar S, et al. Prevalence And Causes Of Self-Medication In Pregnant
Women Referring To Health Centers In Southern Of Iran. International Journal of Pharmaceutical
Sciences and Research.  2015;6:612–9.

https://scholar.google.com/scholar_lookup?
journal=+International+Journal+of+Pharmaceutical+Sciences+and+Research&title=Prevalen
ce+And+Causes+Of+Self-
Medication+In+Pregnant+Women+Referring+To+Health+Centers+In+Southern+Of+Iran&a
uthor=P+Afshary&author=S+Mohammadi&author=S+Najar&volume=6&publication_year=
+2015&pages=612-9&
5. Bello FA, Morhason-Bello IO, Olayemi O, Adekunle AO. Patterns and predictors of self-medication
amongst antenatal clients in Ibadan, Nigeria. Niger Med J.  2011;52:153–7.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3213744/
6. Ghaneie R, Hemmati Maslakpak M, Baghi V. Self-Medication in Pregnant Women. J Res Dev Nurs
Midwifery.  2013;10:92–8. [In Persian]

https://scholar.google.com/scholar_lookup?
journal=+J+Res+Dev+Nurs+Midwifery&title=Self-
Medication+in+Pregnant+Women&author=R+Ghaneie&author=M+Hemmati+Maslakpak&a
uthor=V+Baghi&volume=10&publication_year=+2013&pages=92-8&