Bârză Vlad - sgr.

3, an V
12.11.2023

Contracepția modernă la ambele sexe

- Referat -

Contracepția, cunoscută (rar) și sub numele de control hormonal, control al

fertilității sau anticoncepție constă în totalitatea metodelor folosite pentru evitarea
sarcinilor nedorite. Diverse metode contraceptive au început să fie utilizate încă din
Antichitate, însă metodele sigure, cu eficiență foarte ridicată au apărut abia în secolul al
XX-lea. Planificarea medicală, punerea la dispoziție și utilizarea metodelor
contraceptive intră sub denumirea generală de planificare familială. Anumite culturi
limitează și descurajează metodele contraceptive pe considerente etice, morale,
religioase, politice sau financiare.

Organizația Mondială a Sănătății oferă îndrumări cu privire la siguranța

metodelor contraceptive pentru femeile cu afecțiuni medicale ce necesită îngrijire
specială. Cea mai sigură dintre metodele contraceptive o reprezintă sterilizarea prin
vasectomie la bărbați și ligaturarea trompelor uterine la femei, dispozitivele intrauterine,
precum și contraceptivele hormonale administrate sub formă de implanturi. Acestea
sunt, de asemenea, susținute prin metode de contraceptive cu administrare orală, sub
forma pastilelor anticoncepționale sau plasturi, inele vaginale și injecții. Metodele cu
eficacitate de sine stătătoare mai redusă sunt reprezentate prin bariere fizice ce
împiedică intrarea spermei în uter, precum prezervativele, diafragmele intra-vaginale,
bureții contraceptivi și cunoașterea detaliată a ciclului de fertilitate al femeilor. Cele mai
puțin eficiente metode sunt spermicidele și retragerea părții masculine înaintea
ejaculării. Sterilizarea, deși foarte eficientă, de obicei nu este reversibilă; toate celelalte
metode, însă, sunt reversibile, de obicei în momentul încetării utilizării lor. Practica
sexuală sănătoasă, ce implică utilizarea prezervativului masculin sau feminin, poate
preveni contractarea unor boli cu transmitere sexuală. Celelalte metode contraceptive nu
oferă această protecție împotriva infectării cu BTS-uri. Metodele contraceptive de
urgență pot preveni o sarcină nedorită dacă sunt utilizate în decursul a 72 până la 120 de
ore de la ultimul act sexual neprotejat. Unele persoane consideră că alegerea de a nu
participa în acte sexuale reprezintă o formă de contracepție, însă educația bazată pe
abstinență, fără prezentarea și explicarea metodelor contraceptive menționate mai sus,
poate duce la o creștere explozivă în numărul cazurilor de mame adolescente, datorită
fenomenului de nesupunere.
Printre adolescenți, sarcinile prezintă riscuri crescute de a nu putea fi purtate până la
termen în siguranță, ducând la complicații și rezultate periculoase atât pentru mamă, cât
și pentru făt. Educația sexuală amplă, precum și disponibilitatea metodelor contraceptive
scad considerabil numărul sarcinilor nedorite pentru această grupă de vârstă. Deși toate
metodele anticoncepționale pot fi utilizate de persoanele tinere, metodele reversibile cu
acționare pe termen lung precum implanturile, dispozitivele intrauterine sau inelele
vaginale sunt mai eficiente în prevenirea sarcinilor la adolescente. În urma nașterii, o
femeie ce nu alăptează exclusiv poate începe o nouă sarcină în patru, până la șase
săptămâni. Anumite metode contraceptive pot fi utilizate imediat după naștere, pe când
unele necesită o întârziere de până la șase luni. Pentru femeile ce alăptează, se preferă
metodele bazate exclusiv pe progestogeni, în defavoarea pastilelor mixte. Pentru femeile
ajunse la menopauză, se recomandă utilizarea metodelor contraceptive pentru cel puțin
încă un an de la ultimul ciclu menstrual.
Aproximativ 222 de milioane de femei din țările subdezvoltate care încearcă să evite o
sarcină nedorită nu folosesc metode contraceptive moderne. Utilizarea acestora, însă, a
redus rata deceselor la naștere sau în timpul sarcinii cu 40% (approx. 270,000 de morți
prevenite în 2008) și ar putea preveni până la 70% din decese, dacă aceste metode
contraceptive ar fi folosite corect, de către toate persoanele ce au nevoie de ele, la nivel
global. Crescând timpul de recuperare între sarcini, contracepția poate îmbunătăți
rezultatele sarcinilor și supraviețuirea copiilor nou-născuți. În țările în curs de
dezvoltare, veniturile femeilor, bunurile materiale, greutatea corporală, precum și
educația și sănătatea copiilor sunt considerabil mai mari în zonele cu acces facil la
metodele contraceptive. De asemenea, aceste metode încurajează creșterea economică,
deoarece conduc la un număr redus de copii dependenți, ceea ce conduce la o creștere a
numărului de femei active pe piața muncii și reduce consumul anumitor resurse reduse
cantitativ.
Contracepția constă în utilizarea metodelor bazate pe bariere fizice, control
hormonal, dispozitive intrauterine, sterilizare și metode comportamentale. Acestea sunt
menite a fi folosite înaintea sau în timpul actului sexual, în timp ce metodele
contraceptive de urgență pot fi utilizate în decurs de până la cinci zile de la ultimul act
sexual neprotejat. Eficacitatea unei metode este definită ca numărul de sarcini avute de
femei ce au utilizat metoda considerată timp de un an, respectiv ca o rată globală de eșec
în cazul metodelor cu rată foarte mare de succes, precum ligaturarea tuburilor uterine.
Cele mai eficiente metode sunt cele de lungă durată și care nu necesită vizite
medicale constante. Sterilizarea pe cale chirurgicală, implanturile hormonale și
dispozitivele intrauterine au rate de eșec în primul an sub 1%. Pastilele contraceptive,
plasturii sau inelele vaginale, dacă sunt folosite corect și instrucțiunile de utilizare sunt
urmate cu strictețe, pot avea o rată de eșec de sub 1% în primul an de utilizare. În
practică, aceste metode au rate de eșec mult mai mari, aproximativ 9%, datorate utilizării
incorecte. Alte metode precum prezervativele, diafragmele și spermicidele au rate de eșec
similare chiar și în cazul utilizării perfecte. Academia Americană de Pediatrie încurajează
utilizarea de metode contraceptive reversibile, cu acțiune de lungă durată, ca primă
variantă pentru persoanele tinere.
Inelul contraceptiv vaginal şi spermicidele pot înlocui cu succes pilula
contraceptivă.
Pilula zilnică este una dintre cele mai folosite metode contraceptive de către femeile cu
vârste sub 35 de ani. Iar prezervativul este singura metodă contraceptivă care oferă şi
protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Din păcate, atât pilula, cât şi
prezervativul sunt considerate metode „incomode” de protecţie. În cazul pilulei, există
grija permanentă a administrării la timp, iar prezervativul diminuează plăcerea, mai ales
în cazul bărbaţilor. În ultimii ani, inelul contraceptiv vaginal a câştigat tot mai mult teren
în faţa metodelor contraceptive uzuale. Acesta este un dispozitiv transparent şi are în
compoziţie estrogen şi progesteron, doi hormoni care, în prima fază, sunt absorbiţi de
mucoasa vaginală, iar de aici ajung în sânge. Inelul se introduce în vagin în primele zile
de ciclu. După trei săptămâni însă trebui îndepărtat, deoarece urmează o pauză de şapte
zile. Inelul prezintă avatajul că cei doi hormoni se eliberează în cantităţi suficient de
mici astfel încât să inhibe ovulaţia, fără a tulbura funcţiile organismului. Inelul nu
produce disconfort şi înlătură pericolul unei sarcini nedorite. Femeile care au o relaţie
stabilă, dar nu preferă pilula contraceptivă, pot apela la spermicide. De câţiva ani, se
comercializează şi la noi contraceptivul cu aplicare locală Pharmatex (cremă, capsule şi
ovule) pe bază de clorură de benzalconiu. Această substanţă are acţiune dublă:
spermicidă şi antiseptică. Studiile făcute in vitro au arătat că acest spermicid este activ
pe un număr mare de agenţi infecţioşi responsabili de bolile cu transmitere sexuală,
precum: gonococi, chlamidii, herpes virus tip 2, tricomonas vaginalis, stafilococ auriu.
În plus, nu produce modificări ale florei vaginale.

Deși majoritatea metodelor contraceptive pot avea anumite efecte adverse, riscul
asumat este considerabil mai redus decât o sarcină. În urma finalizării utilizării sau
eliminării multor metode contraceptive, precum anticoncepționalele administrate oral,
plasturii sau injecțiile, șansele de a începe o sarcină revin la o valoare egală cu a unei
persoane care nu a folosit nicio măsură contraceptivă.

Bibliografie

1. Curtis KM, Tepper NK, Jatlaoui TC, Berry-Bibee E, Horton LG, Zapata LB, et al. (July 2016).
"U.S. Medical Eligibility Criteria for Contraceptive Use, 2016"

2. Shrader SP, Hall LN, Ragucci KR, Rafie S (September 2011). "Updates in hormonal emergency
contraception".

3. "Dual protection against unwanted pregnancy and HIV / STDs". Sexual Health
Exchange (3): 8. 1998.