Sunteți pe pagina 1din 18

PREVENIREA SI REDUCEREA

NUMARULUI DE SARCINI
NEDORITE
România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, la rata de naștere în
rândul mamelor adolescente. Se considera ca fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul acelorași
familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.
România nu reuşeşte să ţină sub control fenomenul mamelor minore, tot mai multe de la an la an, țara
noastră ajungând pe locul doi în Europa, cu cele mai multe naşteri şi avorturi la fetele sub 18 ani.

Sarcina în adolescență are numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și
costuri sociale și economice.
Tara noastra se inregistreaza anual in jur de 29. 000 de nasteri la adolescente, plus in jur de 500 de
nasteri la fete cu varsta de pana in 15 ani. Alte aproximativ 18. 000 de tinere adolescente care au
ramas insarcinate aleg sa intrerupa aceasta sarcina.
Totodată, în România, vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în
aproape 70% dintre cazuri.
La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost înjudețele Mureș (827
de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași(691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini),
Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 desarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de
sarcini) și Prahova (483 de sarcini).
Sarcina la adolescență
Sarcina la adolescență apare la o persoană de sex feminin, cu vârsta între 10 și 19 ani, care
are contact sexual neprotejat și rămâne însărcinată intenționat sau neintenționat. Fetele care devin
mame la vârsta adolescenței au o probabilitate mai mica să își continue școala și șanse mai mari
să rămână sărace. Sarcinile timpurii sunt de asemenea asociate cu complicații de natură medicală
atât pentru mamă cât și pentru copil.

Semnele de sarcina includ: un ciclu menstrual foarte scurt, cu sangerari usoare, sensibilitate la
nivelul sanilor si mameloanelor, greata, de multe ori dimineata, varsaturi, senzatie de ameteala,
lesin, crestere in greutate, senzatie de oboseala, umflarea abdomenului

Cum este diagnosticata sarcina?

 Testele sunt mai precise dacă le utilizati mai mult de o saptamana dupa intarzierea ciclului
menstrual. In cazul in care un test de sarcina indica faptul ca nu sunteti gravida, repetati testul
SARCINA LA VARSTA ADOLESCENTA ESTE O TRAUMA PSIHICA

MAJORA.

Unele fete se confrunta cu pierderea legaturii cu tatal copilului sau cu familia,

cu renuntarea la studii, fie renunta la educatie din proprie vointa, adoptand un

"esec inevitabil in viata".

Intre 11 si 16 ani organismul este in continua dezvoltare si structura osoasa nu

este inca maturizata. Acest lucru poate duce la traumatizarea si ranirea coloanei

vertebrale si a oaselor pelvice, ceea ce inseamna un posibil handicap pentru viata

intreaga.

Afectiunile relationate cu sarcina in adolescenta sunt anemia, infectiile cu

transmitere sexuala, hemoragia postnatala si bolile psihice. Adolescentele care au

nascut sunt predispuse la aparitia depresiei postnatale.


Factorii care influenteaza aparitia sarcinii la
adolescente
Sunt mai predispuse la aparitia unei sarcini adolescentele care:

 incep sa aiba intalniri cu parteneri de sex opus de la o varsta frageda;

 renunta la scoala;

 cresc intr-un mediu socio-economic foarte sarac;

 au fost victimile unui abuz sexual

 nu se implica in activitatile scolare, sociale sau familiale;

 se dezvolta intr-o comunitate in care sarcina la o varsta timpurie este vazuta ca fiind un lucru normal
au o stima de sine foarte scazuta si cred ca nu au sansa la succes in viata;

 consuma tutun, alcool sau alte substante halucinogene;

 cresc intr-o familie monoparentala - in special fetele care cresc fara tata.
Cum prevenim sarcinile nedorite?
 CAUZA PRINCIPALA IN APARITIA UNEI SARCINI NEDORITE
ESTE IN PRIMUL RAND FAPTUL CA 60% DIN ADOLESCENTI NU
FOLOSESC METODELE CONTRACEPTIVE.

 Dispozitivele intrauterine (steriletul cu fir de cupru sau


steriletul cu progesteron);

 Contraceptivele hormonale (pilula contraceptivă, inelul


vaginal, injecțiile hormonale);

 Metode contraceptive de barieră (diafragma, bureții,


prezervativele pentru bărbați/pentru femei, gelurile, spumele,
ovulele și peliculele cu spermicide);

 Metode contraceptive de urgență (pastila de a doua zi).

 Contracepția definitivă la bărbați: Vasectomia


1. Steriletul – dispozitiv intrauterin
Steriletul este un dispozitiv de mici dimensiuni, care se introduce în uter, ucide spermatozoizii
și împiedică fixarea oului fecundat, fără însă a crea disconfort în timpul actului sexual. Foarte
important de menționat este că nu are efecte secundare hormonale și nu interacționează cu alte
medicamente. Este singura metodă mecanică recomandată pentru contracepția de urgență, în
primele 5 zile după contactul sexual neprotejat sau până la maxim 5 zile după ovulație.

2. Contraceptivele orale
Acestea inhibă ovulația și modifică învelișul intern al uterului (endometrul), făcând implantarea puțin probabilă,
îngroașă mucusul de la nivelul colului uterin și astfel îngreunează trecerea spermatozoizilor în cavitatea uterină și
trompele uterine.
3. Plasturele hormonal
Eliberează constant estrogen și progesteron sintetic prin piele, în
fluxul sanguin. Este o metodă contraceptivă hormonală cu o
eficiență ridicată (99,4% - 99,7%) dacă este utilizată corect şi oferă
protecție timp de 7 zile (se înlocuiește în fiecare săptămână). Ca şi
celelalte metode hormonale combinate, plasturele previne ovulația,
4. Contraceptivul injectabil
Conține un progestogen sau un progestogen și un estrogen care se administrează lunar sau
o dată la 3 luni. O injecție previne sarcina timp de o lună sau timp de 3 luni. Are efect
contraceptiv întrucât inhibă ovulația și îngroașă mucusul cervical, îngreunând trecerea
spermatozoizilor în cavitatea uterină și trompele uterine.

5. Implanturile subdermice
Sunt sub formă de tije mici din plastic, care sunt plasate sub piele pe interiorul antebrațului. Implantul eliberează doze
mici de progestativ în organism. Proprietățile sale contraceptive durează până la 5 ani. Implantul este extrem de eficient.

6. Prezervativul
Pe langa eficienta sa contraceptiva, prezervativul masculin asigura cea mai buna protectie fata de bolile cu

transmitere sexuala, in special fata de SIDA. Prezervativul este un rezervor cilindric din latex, care se aplica pe
penis inainte de contactul sexual. El impiedica trecerea spermei in caile genitale ale femeii, constituind un mijloc
de contraceptie, dar si o protectie fata de bolile cu transmitere sexuala, deoarece suprima orice contact direct intre
mucoasele genitale ale celor doi parteneri.
7. Spermicidele
Sunt metode contraceptive locale sub forma unor substanţe chimice regăsite în ovule contraceptive, creme, geluri, tablete,
spume, filme sau foițe contraceptive, supozitoare anticoncepționale. Aceste substanțe chimice distrug spermatozoizii și
afectează mișcarea acestora astfel încât să nu intre în contact cu ovulul.

8. Diafragma
Este un dispozitiv intrauterin cu eficiență de 85%. Acesta acoperă colul uterin și
acţionează ca o barieră ce blochează pătrunderea spermatozoizilor în uter şi în trompele
uterine. Spre deosebire de sterilet, acesta acționează ca o barieră și este introdus în vagin cu
6 ore înainte de contactul sexual.
9. Contracepția de urgență/contraceptivele secundare:
pastila de a doua zi
În cazul unui act sexual neprotejat sau al unui eșec contraceptiv, pastila de a doua zi te poate ajuta sa previi o sarcină nedorită. Cu
câteva zile înainte de ovulație și chiar în ziua ovulației, probabilitatea de sarcină este cea mai mare. Spermatozoizii sunt în general
capabili de supraviețuire și fertilizare timp de cinci până la șapte zile. Pastila de a doua zi inhibă sau întârzie ovulația.
Contracepția de urgență este și va fi întotdeauna o cursă împotriva timpului: cu cât este luat mai devreme tratamentul, cu atât
este mai efficient. Pastila de a doua zi conține estrogen și progesteron în concentrații mult mai mari decât în cazul pilulelor
anticoncepționale și trebuie luată în termen de 12-72 de ore de la contactul neprotejat.
Această metodă de contracepție de urgență determină întârzierea sau elimină ovulaţia în acea lună și prin
urmare, elimină riscul de apariție al unei sarcini nedorite. Nu are nici un efect în împiedicarea dezvoltării unei
sarcini deja formate. Pilula de a doua zi nu este o metodă contraceptivă de rutină și medicii ginecologi recomandă
utilizarea acesteia de maxim 2 ori pe an, în cazul unui contact sexual neprotejat sau în cazul eșecului metodei contraceptive folosite.
Contraceptivele de urgență sunt o soluție pentru rarele situații în care ai avut un raport sexual neprotejat sau metoda
contraceptivă utilizată a eșuat. Nu uita că pastila de a doua zi nu este un anticoncepțional de rutină, ci un contraceptiv cu concentrații
hormonale foarte mari care, dacă sunt administrate frecvent, au efecte secundare și își afectează echilibrul hormonal.
10. Vasectomia/Sterilizarea definitivă
Dacă până acum am vorbit despre metode de contracepție temporare, vasectomia este o metodă de sterilizare permanentă a
bărbatului, cum este legarea trompelor la femei, cu o rată de succes de 99%. Vorbim despre o opţiune care nu este la îndemâna
oricui şi este aleasă ca metodă de contracepţie de regulă de cuplurile stabile care nu îşi mai doresc copii pe viitor sau în situaţiile în
care sarcina îi pune în pericol sănătatea partenerei.

11. Metoda Calendarului


Perioada de fertilitate este calculata dupa diferiti parametri: stiind ca ovulatia are loc in a 14-a zi de
ciclu, ca spermatozoizii supravietuiesc trei zile in trompele uterine si ca ovulul este fecundabil timp
de doua zile, perioada fertila, dupa adaugarea unei marje de siguranta de o zi inainte si dupa, va fi in
zilele 10-17. Acest calcul se poate individualiza, pentru fiecare femeie, in functie de ciclu. Se
încearcă calcularea timpului fertil pe baza ciclurilor anterioare. Dar chiar și un ciclu regulat este
întotdeauna supus fluctuațiilor.
CÂT DE SIGURE SUNT METODELE
CONTRACEPTIVE ?
1. Multe dintre metodele contraceptive sunt eficiente în proporție de peste 90% în evitarea unei sarcini nedorite.

2. Anticoncepționalele orale pe bază de estrogen și progesteron, pot reduce acneea, disconfortul din timpul ovulației,
simptomele perioadei premenstruale, sângerarea abundentă și crampele din timpul menstruației.

3. Prin utilizarea prezervativului vei diminua riscul de contactare a unei boli venerice, iar prin administrarea pe termen
lung a anticoncepționalelor hormonale vei reduce riscul de apariție a cancerului ovarian și uterin.

4. Nici o metodă contraceptivă hormonală nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, nici a infecției cu
virusul HIV.

5. Majoritatea metodelor contraceptive au efecte secundare (ciclu menstrual neregulat, greață, indispoziție, creștere în
greutate, cefalee etc.) și contraindicații, interacționează cu alte medicamente.

6. Nici una dintre metode nu acționează prin întreruperea evoluției unei sarcini preexistente.

7. Metoda contraceptivă se alege împreună cu medicul ginecolog, în urma unor analize și investigații medicale.
Automedicația, mai ales în cazul contraceptivelor hormonale, poate duce la apariția a numeroase efecte adverse și îți va afecta
echilibrul hormonal.
 
METODELE CONTRACEPTIVE ȘI SĂNĂTATEA
Ca în cazul multor tratamente și intervenții medicale, există avantaje și dezavantaje ale utilizării unui
anumit tip de anticoncepțional. Cea mai indicată alegere în cazul unui contact sexual neprotejat atunci când
o sarcină nu este dorită, este vizita la cabinetul de obstetrică-ginecologie pentru recomandări medicale
avizate. Te poți programa la o consultație, impreuna cu unul dintre parinti cu scopul de a face cea mai
sănătoasă alegerea metodei contraceptive optime și cu cele mai putine efecte adverse. Nu apela la metode
tradiționale de evitare sau îndepărtare a unei sarcini și nu lua contraceptive hormonale fără recomandarea
medicului pentru că îți pun echilibrul hormonal în pericol.

Premisele unei vieti sexuale sanatoase la adolescenti sunt:


 Accesul la educatie sexuala in cadrul familiei si in scoala.
 Accesul la metodele de contraceptie si la masurile de preventie si tratament al bolilor cu
transmitere sexuala.
 Un mediu de dezvoltare sigur, fara exploatare si abuz, si comunicare deschisa cu parintii.
Consecintele sarcinii timpurii
Consecinte de tip medical:
Sarcina si complicatiile nasterii pot reprezenta cauze mortale printre
fetele cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani. Mamele adolescente, intre
10 si 19 ani, au un risc crescut de a face eclampsie, endometrita
puerperala sau alte infectii, mai mult decat in cazul femeilor care nasc
intre 20 si 24 de ani. Totodata, in fiecare an, 3,9 milioane de avorturi
nesigure apar la adolescentele intre 15 si 19 ani, contribuind astfel la
mortalitate sau la aparitia problemelor de sanatate.

Preeclampsia poate afecta, de asemenea, rinichii sau chiar să fie fatala pentru mama sau copil. Pe langa

implicatiile sociale ale sarcinii, la fetitele si fetele sub 18 ani, sarcina, un fenomen fizologic de altfel, implica

multe riscuri pentru sanatatea mamicii si a viitorului bebelus. De aceea medicii inscriu sarcina la aceasta
categorie de varsta mica in categoria de "sarcina cu risc". Adolescentele gravide se pot confrunta si cu anemia - o reducere a
numarului de celule rosii din sange. Acest lucru o va face pe gravida sa se simta slabita si obosita si poate afecta dezvoltarea
Consecinte de ordin social
 Inrautatirea relatiei copil – parinte;
 Abandonarea cursurilor scolare;
 Presiune de ordin financiar;
 Necesitatea unui spatiu mai mare de locuit;
 Excluderea din familie a mamei minore.

Consecinte de ordin psihologic


 Instalarea depresiei;
 Instalarea tulburarilor de comportament;
 - Generarea comportamentelor de abuz la adresa copilului;
PROTECTIA MAMELOR MINORE
 Trebuie cunoscut faptul ca mamele minore care frecventeaza o forma de invatamant pot beneficia de
indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de doi ani a acestuia. O condiţie
importantă pentru acordarea acestei indemnizaţii este ca mamele să fie înscrise la cursurile scolare în cele 12
luni anterioare naşterii bebeluşului. Valoarea minima a indemnizatiei este de 1.314 de lei la care se adauga
alocatia copilului in valoare de 214 lei.

 De asemenea, mamele minore care nu beneficiaza de sprijin din partea propriei familii sau din partea familiei

 tatalui copilului, pot beneficia de serviciile unui centru residential maternal aflat in subordinea

 Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Dambovita.


CONCLUZII

 Adolescentele însărcinate au un risc mult mai crescut de a naşte prematuri

şi în special prematuri cu greutate mică şi foarte mică pentru vârsta de

gestaţie, supravieţuirea acestor copii ducând la o nevoie crescută de resurse

umane şi financiare.

 Complicaţiile postpartum sunt severe, cu prognostic pe termen lung rezevat.

S-ar putea să vă placă și