1.

Sntatea familiei
1.1 Etapele dezvoltarii organismului uman
Dezvoltarea organismului uman cuprinde urmatoarele etape si perioade: Etapa prenatala (antepartum) cu urmatoarele perioade: perioada preembrionara reprezentata de gametogeneza si insamantare; perioada de zigot sau prima saptimana de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea si formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ; - perioada embrionara (embriogeneza) caracterizata de formarea embrionului si aparitia primordiilor organelor, este reprezentata de intervalul cuprins intre saptamana a 2-a si saptamana a 8-a ; - perioada fetala (organogeneza) dureaza pana la sfarsitul lunii a 9-a si este caracterizata de totalitatea proceselor de morfo- si histiogeneza prin care primordiile de organe dau nastere tuturor sistemelor functionale ale nou-nascutului; Etapa postnatala (postpartum), care cuprinde : - perioada de copilarie - prima copilarie (0-3 ani): - perioada perinatala (prima saptamana postpartum) ; - perioada de nou-nascut (pana la sfarsitul primei luni de viata postpartum) ; - perioada de sugar (primul an de viata postpartum) ; - perioada de copil mic (1-3 ani) ; - a doua copilarie (3 6/7 ani) ; - a treia copilarie (6/7 ani 12 ani pentru fete si 6/7 ani -14 ani pentru baieti); - perioada pubertatii (intre 12-16 ani la fete si 14-16 ani la baieti) ; - perioada de adolescent (postpubertala) intre 17 si 20 ani ; - perioada de adult (maturitate): - tinerete (intre 21 ani si 30 ani) ; - maturitate propriu-zisa (intre 31 si 65 ani) ; - perioada de batranete si senescenta.

Etapele dezvotarii sexualitatii

1.n timpul copilariei, la 4-5 ani, cnd si da seama de diferentele dintre sexe, copilul este curios - si exploreaza corpul, se joaca "de-a doctorul", "de-a mama si tata", se intereseaza de diferitele aspecte sexuale. 2.Mai trziu, copilul de 10 ani pare a nu mai fi interesat de aceste aspecte, deoarece trebuie sa-si canalizeze toata energia spre a nvata "meseria" de elev - sa se nteleaga cu colegii de clasa, sa le mpartaseasca preocuparile, sa accepte ca nu poate fi cel mai bun ntotdeauna si la orice etc. Acum, copilul stie sa citeasca, sa scrie, sa socoteasca, sa gndeasca, are multe experiente. Evolutia sa pe plan fizic, intelectual, social i estompeaza pentru moment curiozitatea sexuala, desi, chiar nainte de pubertate, copiii se ntreaba si discuta ntre ei despre mngiere, sarut, placere. Copilul de 10 ani cunoaste bine diferentele dintre sexe, stie ca organele sexuale sunt necesare reproducerii, nasterii copiilor, dar si ca familia si societatea confera sarcini diferite fetelor si baietilor. La fel de mult ct difera din punct de vedere anatomic, ei difera si prin comportamentul lor psihologic; nca din copilarie, baiatul se arata n mod natural puternic, luptator, ntreprinzator, n timp ce fata este delicata, rabdatoare, tandra, dovedind usurinta n realizarea unor activitati legate de nfrumusetarea universului ce o nconjoara, de ngrijirea ei si a celorlalti. 3.Dupa vrsta de 10-12 ani ncepe afirmarea personalitatii copilului, cu conturarea tendintei de independenta a acestuia. Aceasta este perioada n care copilul considera ca se poate descurca singur si-si manifesta "eul" n orice situatie. Pentru a se forma, ca barbat sau ca femeie, copilul are n jurul sau diferite modele: parintii, exemplele propuse de societate, colegii si prietenii. n zilele noastre, televiziunea, revistele, cartile, filmele ofera diferite modele care inspira copiii, de la zeii stadioanelor la idolii grupurilor rock sau rap, la vedetele filmului. De foarte multe ori, presa, televiziunea, reclamele, dar si familia, prietenii ncearca sa influenteze tnarul, sa-i dea "retete" n ceea ce priveste tinuta vestimentara, petrecerea timpului liber, prietenii si idolii. Dar ceea ce are o importanta covrsitoare n aceasta perioada este viata laolalta, la scoala, a fetelor si baietilor, care le ofera acestora ocazia sa se cunoasca mai bine nainte de a se diferentia cu adevarat. Aceasta convietuire

duce n mod firesc la trezirea instinctului sexual, determinnd transformari profunde, care ating toate sectoarele personalitatii umane. 4.Pubertatea este anuntata, att la fete, ct si la baieti, de diferite transformari ale corpului, ncepnd cu aparitia firelor de par n regiunea pubisului; la fete, dezvoltarea snilor, largirea bazinului, care le pregateste pentru viitorul rol de mama; la baieti, erectii care apar ca urmare a diferitelor emotii, n timpul unei plimbari pe bicicleta sau n timpul noptii. Spre vrsta de 11-12 ani, copiii cresc cu aproximativ 4 cm pe an, corpul ndreptnduse spre forma si talia viitoare. La fete, principalul fenomen care arata instalarea pubertatii l constituie menstruatia. Prima menstruatie constituie un adevarat eveniment pentru fete, deoarece reprezinta trecerea lor de la copilarie la adolescenta, n ciuda unor posibile neregularitati la nceput, organele sexuale ale tinerelor fete vor produce de acum nainte, lunar, cte un ovul. Menstruatia nu trebuie sa fie perceputa ca un aspect murdar, degradant pentru corpul feminin. Este adevarat ca, de-a lungul timpului, a fost considerata un semn de inferioritate n raport cu sexul masculin, ceea ce atragea dupa sine diferite interdictii pentru fete n perioada menstruatiei. Astazi, nsa, n lumea civilizata, se stie ca menstruatia este un fenomen natural, care confirma capacitatea de procreatie a tinerelor fete, un element din drumul care le conduce spre mplinirea lor ca femei si viitoare mame. n nici un caz, menstruatia nu trebuie sa perturbe activitatea fetelor, chiar daca este marcata de usoare dureri, de o stare de moleseala si de melancolie. Daca vrsta pubertatii este confirmata la fete de un fenomen indiscutabil, menstruatia, la baieti semnele pubertatii sunt mai putin evidente. Prima eliminare a spermei poate fi mai trzie fata de alte transformari fizice ale corpului sau poate fi ignorata, mai ales daca baietii nu au fost preveniti, deoarece poate determina o senzatie de jena si de rusine. Totusi, prima ejaculare poate fi considerata si ea un adevarat eveniment pentru baieti, la trecerea de la copilarie la adolescenta, un fenomen normal ce confirma faptul ca organele sexuale lucreaza corespunzator, ca se elibereaza spermiile produse de testicule, n afara de transformarile mentionate, nu trebuie uitate importantele transformari psihologice care ncep la pubertate si se continua pe toata perioada adolescentei. Astfel, adolescentul se desprinde treptat de exemplele concrete si ncepe sa fie capabil sa judece situatiile generale sau evenimentele care nu-l privesc n mod direct. Datorita judecatii sale, el poate sa nfrunte evenimentele zilnice sau sa si le imagineze pe cele ce vor urma. Relatiile pe care adolescentul le are cu cei din jurul sau se modifica foarte mult n aceasta perioada. Din momentul n care organele sale sexuale functioneaza din plin, el are o anumita sexualitate, chiar daca nu are nca o viata sexuala. Din aceasta cauza percepe altfel lumea, ncepe sa distinga n jurul sau persoane de care este atras fizic, n timp ce de altele este legat doar prin legaturi de rudenie, de colegialitate si de prietenie. Tnarul cauta dialogul n domeniul sexualitatii, cauta raspunsuri autorizate din partea familiei, scolii, medicinii. 5. Adolescenta este o etapa esentiala a vietii, care-i permite fiintei umane sa-si cucereasca independenta, sa-si modeleze caracterul n tot felul de ncercari, sa-si afirme personalitatea. Adolescentul trebuie sa-si modifice permanent comportamentul, atitudinea, reactiile fata de cei din jurul sau. Pna acum, el era n fata parintilor si profesorilor un copil ascultator si docil, care le accepta parerile, sugestiile, criticile fara prea multe comentarii,

ntotdeauna comunicarea nsemna fluxul de idei si sugestii, n sens unic, de la adulti catre copil, din cauza lipsei de experienta si de independenta a acestuia. Adolescentul, spre deosebire de copil, preia informatiile de la cei din jur, dar le analizeaza cu propria sa gndire, si exprima propriile pareri si ncearca sa-si dovedeasca necontenit autonomia. Lansat n cucerirea propriei independente, adolescentul si afirma personalitatea prin doua atitudini esentiale: contrazicerea si identificare Contrazicerea este dirijata n primul rnd mpotriva familiei: pentru a-si dovedi independenta, adolescentul are ntotdeauna opinii contradictorii fata de cele ale parintilor. El refuza sa se lase ghidat n alegerea prietenilor, a lecturilor, a distractiilor, a opiniilor politice. Adolescentul nu mai este multumit de iesirile mpreuna cu parintii, comenteaza ntotdeauna locul de desfasurare a vacantelor, doreste sa-si petreaca timpul mpreuna cu colegii si prietenii sai. Adolescentul duce n aceasta perioada o lupta dubla: de debarasare de carapacea de copil si de intrare n pielea unui adult, ncercnd sa stabileasca alte relatii nu doar cu colegii sai, dar si cu adultii, n special cu parintii, adolescentul doreste sa-si traiasca propria sa viata, dispensndu-se de experienta altora. De aceea, ncearca sa se ndeparteze treptat de familia sa, crendu-si propria viata secreta prin discutiile directe si telefonice, prin corespondenta cu prietenii si colegii sai. Adultii nu nteleg totdeauna aceasta situatie, nu reactioneaza corespunzator fata de astfel de manifestari si sufera din cauza atitudinii arogante, nerabdatoare, de aparare a adolescentilor. Ei nu-si dau seama ca, n acest mod, adolescentul si revendica, de fapt, independenta. Multi parinti se tem ca fiii si fiicele lor ar putea fi antrenati n tot felul de actiuni urte, ca ar putea dobndi obisnuinte proaste n contact cu alti colegi, provenind din medii diferite, mai putin echilibrati psihic. Nu trebuie neglijat faptul ca esentiale ramn: discutia sincera, deschisa, cu toate aspectele ei spinoase, ncrederea pe care parintii si profesorii o au n adolescenti si de care acestia sunt constienti, ca si cunoasterea de catre parinti a activitatilor si programului prietenilor copiilor lor. Relatiile sexuale dintre adolescenti au crescut astazi n mod simtitor, comparativ cu anii '60, cnd 25% dintre baieti si 10% dintre fete aveau relatii sexuale pna la 17 ani. Aceste valori sunt astazi de 55% si, respectiv, 40%. Teoretic vorbind, relatia sexuala este pentru individ un factor de mplinire, ce reprezinta, n raport cu masturbarea, un indiscutabil progres, caci partenerului imaginar i se substituie un partener real. Frica de celalalt sex dispare, mplinirea sexuala si eliberarea psihologica reduc violenta adolescentului. Individul nu poate spera sa ajunga la echilibrul maturitatii fara a fi explorat toate aspectele personalitatii sale. Sexualitatea, nainte de toate, este responsabilitatea de a te comporta astfel nct relatia sexuala sa nu raneasca partenerul. Deci, adolescentii ar trebui sa se simta suficient de maturi pentru a preveni si a-si asuma consecintele relatiei lor: posibilitatea procrearii, riscul bolilor transmisibile sexual, consecintele pe plan afectiv. Este bine cunoscut faptul ca fetele si baietii nu au aceleasi ratiuni atunci cnd si doresc relatii sexuale. Dorinta care determina fetele si baietii sa se mbratiseze si sa se mngie nu are aceeasi semnificatie pentru ei, de aceea trebuie sa fie ntelese de sexul opus. Astfel, la baieti, instinctul sexual cunoaste de la nceput o mare intensitate,

atingnd maximum ntre 15-20 ani. Cea mai mare parte a baietilor au anumite dorinte sexuale, care-i obsedeaza att timp ct ele nu au fost mplinite La fata de 14-16 ani, senzualitatea nu are nici aceleasi exigente, nici aceeasi intensitate, nainte de toate, pentru ea conteaza dragostea, placerea fizica situndu-se dupa exaltarea spirituala. De la primele ntlniri, ea asteapta mai ales cuvinte tandre, atentii care sa o asigure n ceea ce priveste feminitatea si dorinta ei de a place. Chiar daca este libera sa actioneze, ea nu doreste, n general, sa aiba raporturi sexuale timp ndelungat. Multe fete accepta relatiile sexuale pentru a fi la fel "cu toata lumea", pentru a nu fi tinta bataii de joc a celorlalti, dar mplinirea relatiilor nu vine dect mai trziu. Posibila maturitate, cu toate responsabilitatile ei, va determina tnara fata sa fie constienta de pasul pe care-l face si s-o protejeze de ea nsasi, n timp ce la baieti nu reuseste sa trezeasca responsabilitatea. Este adevarat ca astazi toate metodele anticonceptionale modifica schema actiunii si pentru fete, si pentru baieti. Printre adolescentii de astazi se numara unii care au doar initiativa unor relatii sexuale, dar si altii care poarta partenerului o dragoste profunda si autentica. Nici parintii, nici educatorul, nici medicul nu pot interzice astazi o relatie sexuala unui adolescent. Acestia pot doar sa constientizeze n interlocutor alegerea, cu importanta si consecintele ei, pe de o parte fiind instinctul sexual, iar pe de alta parte legile familiei si ale societatii. Astazi, atitudinea societatii n ceea ce priveste relatia sexuala este mai putin rigida dect n trecut, libertatea sexuala nemaifiind sanctionata prin sentimente de vinovatie, frica, devalorizare personala, actionndu-se n conformitate cu educatia primita si cu regulile impuse de anturaj. Adolescenta este perioada de la care tendintele sexuale se orienteaza definitiv. La aceasta vrsta este normala prietenia cu colegii de acelasi sex. Adolescentii se ajuta astfel unul pe altul pentru a-si cristaliza personalitatea. Aceasta perioada foarte importanta, necesara fiecarui adolescent, este apoi depasita, interesul ndreptndu-se catre sexul opus. Totusi, sunt adolescenti care, din diverse motive, nu depasesc aceasta etapa de prietenie, fie le este frica de celalalt sex si prefera sa nu-l abordeze, fie existenta lor se desfasoara complet n afara sexului opus, fie nu au gasit n parintii lor modele cu care sa se identifice. Este situatia celor care manifesta interes sexual fata de cei de acelasi sex, homosexualii, fata de care, n prezent, societatea dovedeste mult mai multa toleranta dect n trecut. Adolescentii pot fi confruntati si cu probleme legate de abuzurile sexuale, despre care astazi se vorbeste mult mai deschis, ncercndu-se prevenirea acestora. Pedofilii sunt persoanele care practica relatii sexuale cu copii, n general, acestia sunt barbati, adulti sau adolescenti, membri mai apropiati sau mai ndepartati ai familiei. Este, de exemplu, cazul incesturilor, al relatiilor sexuale dintre tati si fiicele lor sau al persoanelor pe care copiii le cunosteau si n care aveau ncredere. Pedofilii, aparent sub aspectul unor oameni placuti, amabili, blnzi, sunt, de fapt, adevarati tirani, care utilizeaza amenintarea, violenta si agresiunea fizica pentru a-si atinge scopul. Agresiunea fizica este agresiunea cea mai traumatizanta pe care o poate suferi un copil sau un adolescent asupra corpului sau, asupra organelor sale sexuale. Repercusiunile fizice si psihice sunt considerabile; de multe ori cei care au fost victime n copilaria lor vor deveni, peste ani, agresori, daca nu sunt ngrijiti corespunzator n vederea atenuarii traumatismului suferit.

1.2 PARTICULARITATI ANATOMO-FIZIOLOGICE SI PSIHOLOGICE

In viata unui om, perioada prescolara cuprinde o serie de etape ale dezvoltarii ontogenetice in timpul carora formele si functiile organismului sufera modificari deosebit de importante. Se intelege astfel de ce in perioada unei dezvoltari fizice atat de impetuoase este important sa se exercite o anumita influenta asupra ei pentru a i se imprima o orientare optima. Perioada de la nastere pana la 7 ani se caracterizeaza printr-o mare activitate motrica a copilului, prin dinamism. In acest timp are loc formarea miscarilor de baza necesare in viata. Este important sa se orienteze cu ajutorul activitatilor de educatie fizica formarea motricitatii in asa fel incat sa accelereze si sa faciliteze trecerea de la miscarile anarhice, confuze din primele luni ale vietii la actiuni cu o coordonare relativ buna cum ar fi mersul, alergarea, sariturile, inotul etc. Activitatea motrica reprezinta pentru copilul mic unul dintre principalele izvoare ale cunoasterii lumii inconjuratoare. Cu cat numarul de miscari si actiuni pe care si le insuseste copilul este mai mare, cu atat contactele lui cu realitatea sunt mai largi deci sunt si mai favorabile conditiile pentru dezvoltarea lui fizica si psihica. Deoarece dezvoltarea psihica a copilului are loc in stransa legatura cu dezvoltarea intregului sau organism si in primul rand a sistemului nervos, este important sa se cunoasca dezvoltarea lui anatomicofiziologica. Avand in vedere aceste considerente in intreaga sa activitate, educatoarea trebuie sa tina seama de particularitatile anatomico-fiziologice ale prescolarului.[1] La varsta prescolara infatisarea fizica este caracteristica: capul este relativ mare in vreme ce picioarele sunt scurte. Aceasta are ca efect o anumita instabilitate a copiilor care se manifesta mai ales la prescolarii mici prin faptul ca ei se impiedica si cad cu usurinta, dar in general fara consecinte grave. La aceasta varsta cresterea greutatii si inaltimii continua, dar cu ritm mai lent decat in perioada precedenta. Daca intre 2-3 ani copilul creste aproximativ cu 8-10 cm si astfel prescolarul mic are la 3 ani cam 94 cm si 14 kg, la 6 ani prescolarul are greutatea in jur de 20 kg si inaltimea 114 cm, deci ritmul normal de crestere este de 2 kg pe an in greutate si in jur de 6 cm in inaltime. Fata de aspectul de papusa pa care-l are prescolarul mic, caracterizat prin forme rotunjite, cap relativ mare, cu fruntea mare in raport cu restul fetei si membrele inferioare scurte, la varsta de 67 ani este mult schimbat, avand capul relativ mic fata de inaltimea totala, fizionomia schimbata prin dezvoltarea oaselor fetei, toracele aplatizat, umerii mai lati, musculatura relativ mai dezvoltata, tesutul gras mai redus, membrele inferioare alungite, mana si laba piciorului mai lunga.[2]

In dezvoltarea organismului copiilor un rol important il joaca glandele cu secretie interna. In copilaria timpurie domina mai ales activitatea timusului. Mai spre sfarsitul perioadei prescolare se constata o diminuare a activitatii timusului si a celorlalte glande dominante pana acum. Se intensifica acum functia glandei tiroide si a hipofizei. Astfel, sub influenta glandei tiroide, procesele metabolice se intensifica, procesele de oxidare, arderile substantelor alimentare devin mai energice, acest fapt impiedicand depunerea tesutului de grasime. De asemenea, creste mobilitatea corpului, fapt care de asemenea intensifica consumul substantelor nutritive. In ceea ce priveste procesul de osificare a scheletului, acesta se desfasoara energic. Oasele se dezvolta in continuare atat prin cresterea dimensiunilor cat si prin maturizarea tesutului osos. Cu toate acestea oasele copilului prescolar poseda inca o mare elasticitate si aceasta datorita faptului ca depunerea sarurilor de calciu la aceasta varsta nu s-a incheiat inca. Osificarea are loc treptat. Astfel, daca la nou-nascut, scheletul mainii este alcatuit in intregime din tesut cartilaginos cu timpul apar puncte de osificare care la varsta de 7 ani sunt vizibile in toate oasele carpiene. Din acelasi motiv, coloana vertebrala a copilului prescolar este inca maleabila, elastica. La aceasta varsta, muschii sunt insuficienti dezvoltati, mai ales cei care pun in miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Musculatura se dezvolta mai ales dupa varsta de 5 ani, la prescolarul mare se dezvolta si muschii mici ai mainii, care asigura si precizia miscarilor si fac posibila invatarea scrisului. De aceea adesea o pozitie incorecta a copilului poate avea drept cauza tocmai dezvoltarea insuficienta a acestor muschi. In ceea ce priveste dezvoltarea muschilor constatam o anumita succesiune: mai intai se dezvolta muschii mari (lungi) ai mainilor, ai picioarelor, in timp ce muschii mici (scurti) se dezvolta mai incet. Referitor la aceasta trebuie sa tinem seama de faptul ca la aceasta varsta prescolarului ii sunt accesibile miscarile largi si actiunile care implica asemenea miscari (mersul, aruncarea, tararea si catararea). O data cu dezvoltarea musculaturii si a oaselor, cresc posibilitatile copiilor de a efectua miscari mai precise, creste indemanarea si coordonarea acestora. Copilul de 5-6 ani este foarte mobil, are nevoie de multa miscare. Aceasta necontenita miscare este posibila pentru ca s-a dezvoltat mult aparatul muscular, respirator, capacitatea de efort. Efectuand miscari variate, copilul isi dezvolta si centrii nervosi care regleaza aceste miscari.[3] Daca avem in vedere permanenta mobilitate a copilului la aceasta varsta, inima lui are de efectuat o activitate relativ intensa. Muschiul cardiac insa functioneaza bine datorita faptului ca presiunea sanguina este redusa, sangele circuland cu usurinta deoarece vesele sanguine sunt largi. Totusi inima prescolarului nu trebuie supusa unor eforturi istovitoare, de o lunga durata si este bine ca in timpul activitatilor fizice sa se faca anumite pauze scurte. Respiratia copilului prescolar este inca superficiala, de aceea in mod frecvent plamanii nu se ventileaza suficient. O alta particularitate a aparatului respirator la aceasta varsta este ingustimea cailor respiratorii superioare, fapt care determina ca in cazul unui simplu guturai de exemplu, respiratia sa fie serios tulburata. Se stie ca sistemul nervos are o importanta hotaratoare in dezvoltarea intregului organism al omului. Sistemul nervos central si in primul rand, scoarta cerebrala are pe de o parte rol in reglarea si unificarea activitatilor tuturor celorlalte organe si sisteme iar pe de alta parte are rol in stabilirea echilibrului si a relatiilor organismului cu mediul inconjurator. Sistemul nervos se dezvolta atat in directia diferentierii si cresterii morfologice a celulelor tesutului nervos cat si in directia perfectionarii functiilor sale. La aceasta varsta este de subliniat faptul ca maturizarea treptata a sistemului nervos constituie o conditie de baza a dezvoltarii fizice si psihice a copilului. Este de remarcat starea de excitabilitate a scoartei cerebrale ceea ce se exprima la copil prin vioiciune permanenta, gata oricand de orice actiune si miscare.

La varsta prescolara, copilul se afla intr-o etapa noua de dezvoltare psihica. El cunoaste o dezvoltare psihica intensa care-l face capabil sa se adapteze mai usor la mediul natural si la lumea din jur. Astfel, creste puterea de a reflecta lumea ca si cea de inmagazinare a cunostintelor despre obiecte si relatiile dintre ele, despre fenomene si evenimente sociale. Devine vizibila perfectionarea controlului asupra propriei activitati ca si adaptarea la activitatea impusa. Creste totodata sfera de interese ca si cautarea de noi mijloace de rezolvare a problemelor.

Prescolarul este plin de curiozitate nestavilita, incepe sa simta nevoia de afirmare si realizare in cooperare si in competitie cu ceilalti. In aceasta varsta copilul trece de la ceea ce domina in principal etapa anterioara principiul placerii la principiul realitatii cand isi preia roluri si obligatii de adaptare la cerintele din familie, gradinita. El incepe treptat sa ia lumea din jurul sau in serios, sa realizeze ce i se spune, sa faca ce si cum trebuie, adica sa respecte reguli impuse de viata sociala. La aceasta varsta continua dezvoltarea psihica, avand loc un intens dar treptat proces de restructurare a personalitatii copiilor, cu interese mai largi, insusiri mai stabile, aparitia si afirmarea unor aptitudini, conturarea constiintei despre ei, a constiintei morale despre reguli, obligatii.[4] Referitor la latura afectiva a vietii psihice a prescolarului, activitatea copilului are un puternic colorit cu trecerea rapida de la o stare la alta, cu manifestari excesive de bucurie la desfasurarea unor activitati care ii satisfac nevoia de miscare si joc. La aceasta varsta, prescolarul atinge un echilibru afectiv, iar in joc regulile devin mai bine intelese, acceptate constient, bucuria este generala deoarece nu exista inca invinsi si invingatori cu totii avand acelasi castig. Dezvoltarea psihica a prescolarului isi inscrie printre trasaturi insusite independenta, increderea in fortele proprii, posibilitatea de a se adapta si integra cu succes in activitatea viitoare scolara. 1 Modelul copilului de gradinita in cadrul activitatii psiho-motrice Este stiut faptul ca la varsta prescolara copiii manifesta mari disponibilitati in directia dezvoltarii calitatilor motrice. Modelul copilului de gradinita contine mai multi indici ai nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice corespondenti varstei prescolare. Nivelul de manifestare a calitatilor motrice a prescolarilor pe o perioada determinata rezulta din tabelul de mai jos: Potentialul biomotric al prescolarilor. [5] Calitatea motrica Proba Fete 4 ani Baieti 4 ani

7 ani

7 ani

Viteza de deplasare Forta exploziva a bratului indemanatic Forta exploziva a membrelor inferioare Forta in regim Membrelor de rezistenta superioare Abdomenului

Alergare de viteza 6,6 sec pe 20 m Aruncarea mingii de 5,05 m tenis de pe loc la distanta Detenta pe verticala 9,7 cm Flotari Ridicarea trunchiului la verticala din culcat dorsal Ridicarea trunchiului din culcat facial TIMP METRI 4 ori 7 ori

5,5 sec 8,40 m

6,1 sec 6,75 m

5,5 sec 11,44 m

14,6 cm 7 ori 14 ori

11,3 cm 5 ori 8 ori

15,2 cm 7 ori 13 ori

Spatelui

5 ori 240 315 m

10 ori 324 470 m

7 ori 253 326 m

10 ori 341 534 m

Rezistenta aeroba

Alergare de durata (cat poate)

Datele de mai sus scot in evidenta urmatoarele aspecte: - viteza de deplasare creste in acest interval in functie de varsta, iar in intervalul 6-7 ani valoarea vitezei de deplasare suporta o nivelare - forta exploziva este mai bine reprezentata la baieti atat la nivelul membrelor inferioare cat si a celor superioare. Atat la baieti cat si la fete, forta exploziva evolueaza ascendent, cu ritmuri variabile ( mai mici la fete, la forta de aruncare si mai mici la baieti, la detenta); - forta in regim de rezistenta evolueaza ascendent de-a lungul intregului interval, cu ritmuri de crestere mai rapide intre 4-6 ani si mult mai lente intre 6-7 ani; - rezistenta evolueaza pozitiv atat ca durata de alergare cat si ca metri parcursi si la baieti si la fete. Intre 4 si 6 ani se inregistreaza o evolutie ascendenta mai accentuata fata de intervalul de 6-7 ani unde, cu precadere la probele de forta a marilor regiuni musculare, ritmul este mai lent. Aceste valori au la baza atat sporirea zestrei motrice a copilului prin insusirea priceperilor si deprinderilor de baza si utilitar-aplicative, cat si supunerea lor sistematica si continua la eforturi de viteza, indemanare, rezistenta si forta, atat in cadrul activitatilor unice obligatorii cat si in cele individuale si de grup, la alegere. [6] Rolul activitatilor de educatie fizica desfasurate continuu si corect organizate sub aspect metodologic in dezvoltarea calitatilor motrice de baza ale prescolarilor a fost evidentiat prin compararea rezultatelor medii superioare la toate probele. Aceasta situatie se explica pe de-o parte prin numarul de lectii diferit (3 lectii la clasa I, o lectie la grupa mare), durata diferita a lectiilor (45-50 de minute clasa I, 30-35 minute grupa mare), dar si prin continutul, calitatea si conditiile de desfasurare a lectiilor. Dezvoltarea fizica armonioasa a copiilor, alaturi de celelalte influente educative din cadrul gradinitelor este asigurata prin marirea treptata a indicilor capacitatii lor morfo functionale, la aceasta contribuind in egala masura:

exercitiile fizice; factori igienici; factorii naturali de calire (aer, soare, apa).

Folosirea acestor mijloace se face in scopul dezvoltarii inca de la aceasta varsta a calitatilor, deprinderilor si priceperilor motrice, in urma practicarii in mod sistematic a exercitiilor fizice, alaturi de aspectele educative. Acestea se fac in mod judicios, in deplina concordanta cu particularitatile morfologice, functionale si psihice, care in perioada 3-7 ani prezinta urmatoarele caracteristici: Din punct de vedere morfologic: a. b. c. Sistemul osos influenteaza ritmul de crestere in lungime; Coloana vertebrala este expusa deformarilor; Sistemul muscular se dezvolta dar forta musculara este slaba;

d. Sistemul nervos central se dezvolta mai mult, numarul de celule nervoase folosite cresc ca numar, sunt deja formate reflexe conditionate; e. Deprinderile si priceperile motrice sunt mai stabile, chiar mai bune, iar in grupa mare unii copii au un grad ridicat de coordonare a miscarilor. Din punct de vedere functional: f. Musculatura inimii este slab dezvoltata, cu frecventa cardiaca crescuta;

g. Lumenul larg al vaselor sangvine favorizeaza transportul de sange cu substante nutritive, ajutand la procesul de crestere; h. Caile respiratorii, inca slab dezvoltate, duc la cresterea frecventei respiratiei (26 30 respiratii/minut);

i. Slaba dezvoltare a musculaturii intercostale creste necesitatea de oxigenare, tocmai de aceea frecventa respiratiei este crescuta. Din punct de vedere psihic: Se continua procesul de consolidare a exersarilor, de influentare a imaginatiei prin analogie, marirea atentiei, puterea de intelegere, pe masura cresterii lor folosindu-se limbajul si demonstratia potrivita. In gradinita, in cadrul ariei de stimulare Educatie fizica accentul se pune pe jocuri de miscare, de complexitate gradata in functie de nivelul de varsta: La nivelul grupei mici (3-4 ani) dezvoltarea psihomotrica a copilului permite deprinderi de mers organizat, in directie data, cate unul, cate doi (Vino-Du-te la ..; Rata isi cheama boboceii; Trenuletul etc.) cu ocoliri de obstacole, cu opriri si porniri la semnal (Trenul in gara), alergari in directie data, cate unul, cate doi, cu opriri si porniri la semnal (Trasura cu cai etc.).

Exercitiile organizate cu grupa, sub forma jocurilor, trebuie planificate in activitatile de educatie fizica desfasurand mai intai pe cele de incalzire a diferitelor parti ale corpului (Rotim capul; Privim cerul; Zburam, zburam). Incepand de la grupa mijlocie (4-5 ani), copilul ajunge la gradul de dezvoltare motorie care ii permite executarea de miscari izolate, cu diferite segmente ale corpului, ceea ce conduce la complicarea exercitiilor cu sarituri, catarat, rasuciri, intinderi si combinate. Achizitionarea deprinderii executarii miscarilor complexe pregateste organismul si intelectul copiilor pentru secventa de exercitii organizate sub forma de jocuri sau dansuri ritmice ori gimnastica. De la 5-6 ani spre 7 ani, nevoia de miscare a copilului este tot mai mare, in jocurile sale aparand tendinta de a ridica sau purta obiecte mai grele, care-i solicita forta si indemanarea. Motricitatea generala permite jocuri cu mingea (rostogoliri, aruncari, prinderi), sarituri pe ambele picioare sau pe cate unul, eventual cu atingerea unui reper, mersul pe varfuri si pe calcaie etc. La nivelul grupei mari este momentul de a include in activitatile de educatie fizica elemente apartinand sportului: concursuri, alergari, stafete, aruncari cu mingea la cos sau la poarta, ocolirea si lovirea de obstacole, lovirea unor mingi cu obiecte specifice: palete, bastoane etc. Acestea sunt exercitiile premergatoare si pregatitoare pentru sporturi. Este de mentionat ca tendintele copilului de manifestare sportiva sunt mari si este de dorit sa fie incurajate, accentuate, dar ghidate rational. Exercitiile fizice ii dau prilejul copilului sa-si descarce surplusul de energie si contribuie la calirea si dezvoltarea armonioasa a corpului. Este bine sa se practice exercitii fizice chiar si in zilele mai reci sau ploioase, cu conditia ca imbracamintea sa fie adecvata. Pe de alta parte, exercitiile fizice il fac pe copil sa transpire abundent, favorizand si accelerand eliminarea toxinelor din organism. Ele au, de asemenea, o influenta favorabila asupra oxigenarii globulelor rosii, circulatiei sangelui si digestiei. Copilul care practica exercitii fizice are pofta de mancare si asimileaza hrana mai bine.

[1] Mateev L.P., Notikov A.D.- Teoria si metodica educatiei fizice, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1980, p.432 [2] Chiriac I., Chitu A.- Cartea sanatatii psihice a copilului, Bucuresti, Editura Medicala, 1983, p.30 [3] Matveev L.P., Novikov A.D.- Teoria si metodica educatiei fizice, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1980, p.438 [4] Chiriac I, Chitu A- Cartea sanatatii psihice a copilului, Bucuresti, Editura Medicala, 1983, p. 32 [5] *** Centrul de cercetari stiintifice al Ministerului tineretului si sportului, Potentialul biomotric al prescolarilor, Bucuresti, 1991, p. 18 [6] Barta A., Dragomir P.- Educatie fizica- manual pentru clasa a IX-a- Scoli normale, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1993, p. 101

1.3

Msurile de asigurare a sntii familiei

Introducere Destinul i fericirea fiecrui copil snt strns legate de familie: aici el se nate, este educat, capt for. Familia este parte component a societii, n cadrul creia are loc dezvoltarea caracterului copilului, formarea personalitii viitorului cetean. Sntatea psihic i fizic, moralitatea individului i, n final, semnificaia social a personalitii lui depind de educaia n familie. Familia este primul mediu social pentru copil, avnd un rol important i, n mare msur, hotrtor n educaia lui. Familia condiioneaz asimilarea de ctre copil a regulilor i normelor de comportament, formeaz stereotipul de atitudine fa de mediul nconjurtor. Un copil sntos este cea mai mare fericire pentru prini. Educaia unui copil sntos este datoria printeasc i civil a tuturor oamenilor. nc din copilrie este necesar a forma o atitudine contiincioas fa de sntatea personal. Copiii nu se nasc cu cunotine despre ce e ru i ce e bine. Toate acestea ei le nva de la maturi, n special de la prini. Prinii trebuie s-i educe copiii nu numai prin cuvnt, dar i cu fapt, prin exemplul relaiilor din familie, prin modul lor de via. Autoritatea prinilor influeneaz n mare msur educaia copiilor. n condiiile actuale nu toi prinii, cu prere de ru, fac fa ndatoririlor lor, cauzele principale fiind nu numai pregtirea insuficient i lipsa cunotinelor, dar i starea material grea legat de situaia economic dificil. O alt cauz este nedorina prinilor de a se ocupa de educaia copiilor. Modul sntos de via este o noiune complex i include mai multe componente de baz: respectarea regulilor i normelor igienice, regimul de instruire, munc, odihn, alimentare, activitate motorie, lipsa deprinderilor duntoare, comportament ecologic corect etc. Educarea deprinderilor igienice la copii i adolesceni Pentru a crete o generaie tnr, sntoas din punct de vedere fizic i psihic, optimist, capabil s nfrunte orice obstacol, este necesar, ca prinii s nvee copiii s respecte regimul zilei, care include: somnul, alimentaia echilibrat, orele de instruire, odihna, exerciii fizice etc., un loc deosebit avndu-1 igiena personal. Un corp curat este o dovad a sntii. Igiena personal este inseparabil de modul sntos de via al copiilor i adolescenilor. Bazele sntii fiecrui om snt puse nc n copilrie, de aceea respectarea regulilor elementare de igien personal va ncepe din fraged vrst. Eforturile prinilor n formarea deprinderilor igienice nu snt n zadar, ele devin stabile pentru toat viaa i asigur sntatea copilului. Nerespectarea regulilor igienice de ngrijire a corpului pot declana multe boli. Cerinele igienice n aceast problem snt binecunoscute. Ne vom opri doar la cteva dintre ele. O importan deosebit n igiena personal o are ngrijirea pielii organul de protecie a organismului de aciuni biologice, mecanice, chimice etc. Pielea particip la procesul de termoreglare, la metabolismul hidro-salin, fiind un organ de respiraie i un organ de

sim. Lezarea pielii duce la formarea "porii de intrare" pentru infecie. Celulele pielii snt fine i se nnoiesc permanent. n cazul nerespectrii igienei corpului aceste celule se acumuleaz la suprafaa pielii i servesc drept mediu de dezvoltare pentru microorganisme i parazii, care cauzeaz procesele inflamatorii. Pentru a evita acumularea celulelor moarte, secreiilor glandelor sudoripare i sebacee, microorganismelor i oulor de helminti pielea i lenjeria de corp se vor menine curate. Este necesar a educa la copii simul cureniei, deprinderile de ngrijire a corpului, s-i spele cu spun faa, gtul, pavilioanele urechilor, mnile, s aib grij de unghii. Pentru nceput, aceste deprinderi copilul le va efectua sub supravegherea prinilor, iar mai apoi - de sine stttor. Este foarte important igiena cavitii bucale. Dup fiecare mas dinii se vor curai cu o periu sau cavitatea bucal se va clti pentru a nltura particulele de alimente, care pot servi drept mediu de nmulire a bacteriilor i pot provoca carii dentare. Dimineaa i seara dinii se vor curai cu o past igienic sau curativ. Uneori adolescenii nu simt intensificarea sudoraiei, care n perioada pubertar devine excesiv i are un miros puternic i neplcut, de aceea este necesar de a face du zilnic. O dat cu apariia unei game largi de deodorante apare ispita de a le folosi, dar fr a se spla. Aceasta nu are sens, deodorantul fiind un procedeu suplimentar. La adolesceni, att la biei, ct i la fete, uneori transpir planta piciorului. Aceasta este condiionat de piciorul plat, nclmintea ngust, confecionat din materiale sintetice, ciorapi din fibre sintetice. Ca rezultat se formeaz o ambian favorabil pentru apariia btturilor, fisurilor, prin pielea lezat pot ptrunde uor microorganisme, de aceea zilnic picioarele se vor spla cu ap cald i se vor schimba ciorapii. O mare atenie se va acorda nclmintei i mbrcmintei. nclmintea nu trebuie s mpiedice dezvoltarea i creterea piciorului, nclmintea ngust incomodeaz mersul, strnge planta piciorului, degetele se ncovoaie, apar btturi, fisuri etc. Repartizarea neuniform a greutii corpului pe plant duce la dezvoltarea piciorului plat. n cazul nclmintei cu toc nalt greutatea corpului revine prii anterioare a plantei piciorului, poziia corpului se schimb, ceea ce duce la dereglarea circulaiei sngelui n membrele inferioare i n bazinul mic. De aceea adolescentele trebuie s poarte nclminte cu toc gros i nu mai nalt de 4-5 cm. nclmintea fr toc, de asemenea, trebuie evitat, aa cum poate provoca dezvoltarea piciorului plat. mbrcmintea trebuie s corespund vrstei i anotimpului, s fie confecionat din materiale naturale, s fie comod i estetic. Prinii trebuie s formeze condiiile necesare pentru respectarea igienei personale a copilului i s-1 asigure cu obiecte de uz individual: foarfece, perie de dini, pieptene, lenjerie etc. Igiena personal a elevului este un mijloc esenial n fortificarea sntii i dezvoltrii fizice armonioase. Respectarea regulilor igienice previne apariia bolilor, complicaiilor i reinerii n dezvoltare. Somnul - element de baz al regimului zilei O treime din via omul o petrece n somn. Fiecare om n mediu doarme 20 de ani din viaa sa. Somnul restabilete capacitatea de munc a sistemului nervos i d for organismului n ntregime. Dup somnul de noapte copilul se simte odihnit, voios, vesel, plin de for i energie. Somnul este important mai ales pentru persoanele cu activiti mintale i fizice ncordate i de rspundere. Pentru ca somnul s fie odihn, trebuie respectat regimul de somn: culcarea i trezirea la ore stabilite, durata somnului s corespund vrstei copilului. La diferite vrste durata somnului de noapte este individual. Ea depinde de multe condiii, de exemplu: tipul sistemului nervos, starea general a organismului, efortul fizic i mintal depus etc. Durata somnului de noapte la aduli constituie n medie 8 ore, la copiii de 7-10 ani - 10-11 ore, la cei de 1114 ani - 9 -10 ore, de 15-17 ani - 8-9 ore. Aceast durat a somnului de noapte este recomandat pentru copiii i adolescenii sntoi, iar pentru cei bolnavi (cu infecii acute respiratorii, grip, angin etc.), cu predominarea proceselor nervoase de excitare, care obosesc repede, extenuai fizic, cu maladii cardiovasculare sau cronice durata somnului de noapte trebuie s fie mai mare sau s fie programat un somn adugtor ziua. Uneori este greu s culci copilul la o or stabilit, mai ales copiii de vrst mic, deoarece, cnd vine ora de culcare, cei aduli i continu activitile, este inclus televizorul etc. Cu prere de ru, muli ncalc aceast condiie vital, ca urmare consecinele pot fi cele mai nefavorabile. Culcarea la o or stabilit este o verig principal n regimul copilului. Cnd micuul se culc la aceeai or se formeaz un reflex - cnd vine ora dat copilul adoarme uor i repede. Dac reflexul nu este format, copilul adoarme greu, ca rezultat durata somnului

nu corespunde normelor igienice. Cauzele, care mpiedic copilul s adoarm, snt diverse (gndurile ce-1 frmnt, conflictele de la coal sau din familie, vizionarea emisiunilor i filmelor cu subiect captivant etc.). Procesele de inhibiie a sistemului nervos nu snt n stare s depeasc aceast excitare a sistemului nervos i ca urmare apare insomnia. Nu toi prinii insist ca copiii lor s fac proceduri igienice nainte de culcare (curirea dinilor, splarea mnilor, gtului, feei, picioarelor). Splarea picioarelor cu ap de temperatura camerei nainte de culcare influeneaz prielnic asupra sistemului nervos i contribuie la adormirea rapid i uoar. Este binevenit o plimbare n aer liber nainte de culcare (timp de 30-40 minute). Aceasta asigur un somn profund i de durat. Cercetrile din ultimii ani au artat, c la 80% din elevi durata somnului nu corespunde normelor igienice, deficitul fiind de 1-3 ore. Este bine cunoscut efectul negativ al insuficienei somnului asupra activitii sistemului nervos central la copii i adolesceni: apare slbiciune, cefalee, excitabilitate, scade capacitatea de munc, crete rapid oboseala. Aceste dereglri poart un caracter reversibil n cazul stabilirii unui regim corect din punct de vedere igienic. Insuficiena somnului i insomnia ns pot duce la surmenaj. Igiena somnului este strns legat de alimentaia raional. Nu numai alimentaia abundent nainte de culcare, dar i ceaiul sau cafeaua pot condiiona dereglri de somn. Unele produse alimentaro (carnea, condimentele etc.)excit sistemul nervos, altele contribuie la adormire (produse lactate, alimente de origine vegetal), de aceea se recomand a lua cina cu 2 ore nainte de culcare. Este greu s adormi ntr-o ncpere neaerisit, deoarece aerul conine nu numai particule de praf, dar i bioxid de carbon, care excit cile respiratorii i, ca rezultat, n scoara cerebral apare un focar de excitare, care la rndul su mpiedic adormirea. Cercetrile au demonstrat c temperatura optimal a aerului din ncpere trebuie s fie de 18-20 C. Alimentaia copiilor i adolescenilor Majoritatea prinilor nu snt indifereni fa de modul de alimentaie al copiilor lor, lucru firesc, aa cum alimentaia echilibrat condiioneaz creterea i dezvoltarea fizic, capacitatea nalt de munc, mrirea rezistenei organismului la factorii mediului nconjurtor. Nerespectarea sistematic a principiilor alimentaiei raionale duce la dezechilibrul proceselor fiziologice, la slbirea organismului i la apariia diferitelor maladii. Alimentaia trebuie s conin toate substanele nutritive necesare, care ar compensa pierderile organismului n urma activitii vitale. Pentru organismul tnr este necesar un raport optimal de proteine, lipide i glucide, o cantitate suficient de vitamine, microelemente. Proteinele snt materialul" de baz pentru creterea organismului, o surs de energie. Ele determin n mare msur metabolismul, stimuleaz imunitatea organismului. Proteinele conin aminoacizi indispensabili, care particip la toate procesele metabolice din organism, la buna funcionare a sistemului nervos central i a organelor interne (cordul, ficatul, glandele endocrine etc.). Zilnic elevii trebuie s primeasc nu mai puin de 80 grame de proteine. Sursele de proteine snt: carnea, petele, oule, cacavalul, pinea, fasolea, soia etc. Snt necesare att proteinele de origine animal, ct i cele de origine vegetal. Din cauza lipsei ndelungate a proteinelor din raionul elevilor ncetinete creterea lor, dezvoltarea fizic, scade capacitatea de munc intelectual, imunitatea, se deregleaz funcionarea sistemului nervos i a organelor interne. O surs important de proteine o constituie produsele lactate, care la rndul lor contribuie la asimilarea proteinelor de origine vegetal. Totodat, consumul excesiv de proteine poate deregla funciile sistemului nervos. Necesitatea n proteine depinde de muli factori: vrst, tipul de activitate, condiiile climaterice etc. Organismul tnr are nevoie de o cantitate mai mare de proteine. Consumul de proteine crete i n cazul slbirii organismului, n perioadele de remisie, n timpul graviditii i alptrii copilului, dup un efort fizic i intelectual. Lipidele constituie nite compui organici, care intr n componena esuturilor organismului, particip activ la procesele metabolice, snt surse de energie, mresc rezistena organismului. Surse de lipide snt att produsele alimentare de origine animal, ct i cele de origine vegetal. n raia alimentar a elevilor trebuie inclus untul,

uleiul vegetal etc. Prinii trebuie s tie c consumul excesiv de produse bogate n lipide poate duce la obezitate, mai ales la copiii care duc un mod de via sedentar, nu fac gimnastic sau lucru fizic, nu practic sportul. Glucidele snt indispensabile pentru organism. Ele joac un rol important n metabolism, elibernd energie. Produsele alimentare de origine vegetal snt bogate n glucide (zahrul, pinea, crupele, fructele i legumele etc.). n cazul folosirii excesive a acestor produse se deregleaz funciile sistemului nervos i ale organelor interne, scade rezistena organismului la infecii, la copiii mici pot aprea diateze. Excesul de glucide duce la transformarea lor n lipide, care la rndul lor se depun n esuturile organismului. Pentru o cretere i dezvoltare armonioas este necesar un raport optimal de substane nutritive: proteine, lipide i glucide n proporie de 1:1:4. De asemenea, un rol important n metabolism l au microelementele: iodul, magneziul, cobaltul, fluorul, fosforul, natriul, fierul, calciul, kaliul, seleniul, zincul, cuprul etc. Acestea intr n componena celulelor i esuturilor organismului, particip la diferite reacii chimice, biochimice etc., de aceea raia alimentar trebuie s fie variat i n cantiti suficiente pentru a ndestula organismul. Raia alimentar trebuie s conin cantiti optimale i de vitamine (vitamina A, vitamine din grupul B, vitaminele PP, C, D, etc.), care influeneaz hematopoeza, funcionarea sistemului digestiv, osteoarticular etc. Cantitatea suficient de vitamine n organism contribuie la reacio-narea adecvat i adaptarea la schimbrile din mediul nconjurtor. Ele condiioneaz dezvoltarea armonioas a organismului tnr, funcionarea normal a sistemului nervos, a organelor senzitive, mresc rezistena organismului la infecii, particip activ la metabolismul proteic, lipidic, glucidic i hidrosalin. Hipovitaminoza i avitaminoza se ntlnesc la persoane slbite, cu patologii cronice, ele ns pot aprea i la oamenii sntoi: deficitul de vitamine n produse, mai ales iarna i primvara, la persoanele ce muncesc fizic i intelectual, la sportivi, la femeile gravide i cele care alpteaz copiii, la copii i adolesceni n perioade critice (stres, examene etc.). Regimul hidric nu trebuie exclus din raia alimentar. n rezultatul activitii vitale organismul pierde mult lichid, care trebuie recuperat, deshidratarea fiind foarte periculoas. Cantitatea de lichid din organism se restabilete prin consum de ape minerale, sucuri naturale etc. Buturile de tipul "Coca-cola" snt duntoare, mai ales pentru copii, deoarece ele conin substane chimice, care excit mucoasa tractului digestiv. Modul de alimentare trebuie s corespund cerinelor igienice i etice: nainte de mas se vor spla minile cu spun; nu se va folosi hrana prea rece sau fierbinte, pentru a evita excitarea mucoaselor esofagului i stomacului; nu se va mnca mai mult dect este necesar pentru organism; n timpul lurii mesei nu se vorbete, nu se citesc cri, ziare, nu se sustrage, deoarece se deregleaz faza de ingerare, se produce mai puin saliv i suc gastric, necesare pentru digestie; nu este estetic s mnnci cu zgomot, repede, lacom, s pui buci mari de hran n gur etc.; nu trebuie s te ntinzi peste mas pentru a lua ceva, roag-1 pe cel ce st alturi s-i dea farfuria, pinea etc. dup mas se va clti cavitatea bucal cu ap cald sau se vor curai dinii pentru a nltura particulele de hran rmase. Tabacismul, alcoolismul i narcomania Tabacismul, alcoolismul i ntrebuinarea stupefiantelor snt unele din cauzele principale ale morbiditii i mortalitii subite n lumea contemporan. Tabacismul prezint o variant a narcomaniei i este periculos pentru sntatea fizic i psihic a omului. Fumatul provoac schimbri profunde n funcionarea sistemelor organismului uman (sistemul nervos, cardiovascular, respirator, digestiv). Se deregleaz funcionarea sistemului endocrin i se modific metabolismul. Fumatul acioneaz i asupra sistemului respirator, provocnd cancerul pulmonar. La fumtorii nceptori, mai ales la copii i adolesceni, din start apar simptome de intoxicaie: vertije, salivaie, slbiciune i tremurai mnilor, dispnee, sudoraie abundent. n cazuri grave de intoxicaie cu nicotin

se manifest asemenea simptome, cum ar fi: pierderea cunotinei, convulsii, vom etc. care pot provoca stop cardiac i chiar moartea. Nicotina provoac spasmul vaselor sangvine n creier, hipoxia esutului nervos. Savanii americani au studiat influena tabacismului asupra strii psihice i comportamentului elevilor. S-a constatat, c elevii fumtori snt mai brutali, mai degajai, mai excitabili, au o memorie i capacitate de munc sczut, ntmpin dificulti la nvtur. La nceput nicotina dilat vasele sangvine, are un efect excitant asupra sistemului nervos, nltur oboseala, efectele enumerate ns snt de scurt durat i pentru a prelungi aceast stare cel fumtor aprinde urmtoarea igar. In mod normal inima efectueaz 70 de contracii pe minut i propulseaz circa 100 ml de snge la fiecare contracie. La persoana care fumeaz inima lucreaz mai intens dect la cei nefumtori i, prin urmare, mai repede se epuizeaz miocardul. Fumtorii des acuz dureri i disconfort n regiunea inimii, palpitaii etc. Fiecare adolescent este o viitoare mam. Fumatul influeneaz negativ asupra ftului i cauzeaz un ir de maladii i malformaii la nou-nscui, lucru ce trebuie s-1 cunoasc fiecare adolescent cnd ncearc s fumeze. Problema tabacismului i preocup pe muli prini, care devin neputincioi s-o evite, mai ales dac adolescenii ncep fumatul de la 12-13 ani (lund exemplu de la cei aduli, care fumeaz pe strzi, n baruri, acas etc.). Ce-i face pe copii i adolesceni s fumeze? Mai nti curiozitatea, dorina de a se afirma, de a deveni maturi. Pe unii i atrage ritualul fumatului i accesoriile lui (bricheta, etichetele atrgtoare ale pachetelor cu igri, publicitatea etc.). Cu ct adolescentul fumeaz mai mult, cu att mai dificil va fi s se debaraseze de aceast deprindere duntoare. Elevul fumtor deseori i nva pe tovarii si s fumeze. Cu aceast deprindere duntoare se familiarizeaz att bieii, ct i fetele. Fetele fumtoare consider c snt mai atrgtoare i mai frumoase cu igara n min. Cum poate fi frumoas o fat cu pielea palid, cu privirea inexpresiv, cu glasul rguit, cu dinii nglbenii, cu miros neplcut din cavitatea bucal? Prinii nu trebuie s fumeze n prezena copiilor, nici ntr-un caz s nu-i trimit dup igri. Acest fapt direct sau indirect l familiarizeaz pe copil cu fumatul. Sondajele efectuate n colile i liceele din mun. Chiinu au artat, c printre elevii din clasele V-VI fumeaz 9-10% din biei i 5-8% din fete, n clasa VII - 25% din biei i 19% din fete, n clasa VIII - 49% din biei i 33% din fete, n clasele 1X-XI - 70% din biei i 60% din fete. S-a constatat, c n familiile elevilor chestionai taii fumtori constituie 65-72%, fraii - 45-54%, surorile - 24-41% mamele - 12-18%. n lupta cu fumatul este important promovarea sistematic a modului sntos de via n familie, exemplul adulilor, practicarea sportului etc. Dauna alcoolismului asupra organismului adolescentului este cunoscut. Alcoolul se absoarbe rapid din tractul digestiv, nimerind cu sngele n toate organele i sistemele organismului, mai ales n sistemul nervos central, provocnd dereglri n activitatea nervoas i psihic. La adolesceni chiar de la doze mici survine intoxicaia cu alcool. Aceast stare este periculoas, mai ales, cnd este nsoit de convulsii, provocnd deseori moartea. Alcoolismul se rsfrnge negativ asupra organismului adolescenilor. Ei devin excitabili, rutcioi, obraznici, nu contacteaz cu semenii, fac cunotin cu persoane suspecte, treptat se implic n svrirea infraciunilor. Atmosfera nefavorabil din familie, educaia incorect joac un rol esenial n implicarea copiilor i adolescenilor n alcoolism. Majoritatea adolescenilor, care consum alcool, snt din familii nefavorabile, ceea ce i las amprenta asupra strii neuropsihice a copiilor. n apariia alcoolismului un rol important l are i vrsta copilului, cnd a gustat pentru prima dat alcool. Cu ct mai devreme copilul s-a familiarizat cu alcoolul, cu att mai mare este riscul apariiei alcoolismului la tineri. Rezultatele sondajului au artat, c mai mult de jumtate din copii au consumat buturi alcoolice pentru prima dat la vrsta de 7-8 ani. Abuzul de alcool n familie formeaz un ir de condiii nefavorabile pentru educaia copiilor (relaii ncordate i conflictele n familie, nrutirea strii materiale a familiei, divoruri, vagabondaj, ceritul etc.) Mai mult de jumtate din adolesceni (52,8%), care folosesc alcool, au fost lipsii de atenia, grija i controlul din partea prinilor. Copiii din familiile n care tatl consum alcool, snt lsai n voia sorii de 6 ori mai des.

Care snt factorii ce determin mai mult apariia alcoolismului la adolesceni: biologici sau sociali? Este o problem discutabil. Fr ndoial, factorii sociali joac un rol important n consumul de alcool de ctre adolesceni, dar nu trebuie ignorai nici cei biologici, printre care: abuzul de alcool la prini pn la naterea copiilor, patologia graviditii, traumele intranatale, consumul de alcool de ctre mam n timpul alptrii copilului etc. S-a constatat, c abuzul de alcool la brbai timp de 4-5 ani condiioneaz naterea copiilor cu handicap mintal. Nivelul de studii al prinilor este un factor, care determin nivelul de cultur general n familie, diversitatea intereselor, orizontul de cunotine etc. n familii incomplete (cu un printe) se ntlnete mai des lipsa ateniei, grijii i controlului fa de copil. Condiiile nefavorabile pentru educaie n familie i particularitile perioadei de pubertate formeaz premize pentru "grupul de risc" printre adolesceni. Acetia devin indifereni fa de obligaiunile lor, au o reuit colar joas, nu-i ajut prinii n gospodrie, n rezultat ei au peste 6 ore timp liber, care, de obicei, este folosit nu pentru fapte bune. O nelinite provoac problema narcomaniei printre adolesceni. Cauzele folosirii drogurilor de ctre adolesceni snt variate: unii ncep s se drogheze din curiozitate, dorind s verifice efectul pe propria piele, fr ns a cunoate consecinele, alii - din ntmplare, imitnd pe cineva, care folosete droguri. Chiar dozele nensemnate de droguri pot duce la un final tragic, iar dup 3-4 prize poate aprea dependena de droguri. n rspndirea narcomaniei printre adolesceni un rol important l joac persoanele, care se drogheaz. Este cunoscut faptul, c fiecare narcoman se strduie s implice ct mai multe persoane. Cei slabi, fr trie de caracter se las imediat convini, pentru c nu au informaiile necesare, snt iresponsabili de sntatea lor, de aceea i fac primul pas spre prpastie. Drogurile se administreaz prin diferite ci (inhalator, per os, parenteral), provocnd o stare de euforie, de ameeal, de excitare sau de inhibiie, cnd toate problemele, fobiile, tristeile dispar, ns aceste senzaii snt iluzorii i dureaz pn la o administrare repetat a drogului. Ele scad capacitatea de munc, duc la epuizarea organismului. Ca urmare apare dependena psihic i cea fizic, care este i mai profund. n acest caz drogul se ncadreaz n procesele metabolice i chimice i, ca urmare, organismul nu mai poate pstra echilibrul biologic i chimic fr drog. Lipsa acestuia duce la "foame" narcotic, narcomanul devenind excitabil, nervos, indiferent fa de mediul nconjurtor, lipsit de orice principii morale, toate gndurile i aciunile fiindu-i ndreptate doar spre gsirea unei noi doze, mereu n cretere, pentru a provoca aceleai senzaii. n cazul dependenei fizice i psihice fa de droguri apar modificri profunde i ireversibile, n primul rnd, n sistemul nervos central. Persoana care se drogheaz se pomenete ntr-o atmosfer delincvent. Cheltuielile de mijloace bneti la o anumit etap duc spre o cale criminal. Intoxicaia organismului cu stupefiante se caracterizeaz prin epuizarea organismului, istovire fizic i psihic, caehsie, pielea devine palid, uscat, icteric, sufer echilibrul i coordonarea micrilor, se afecteaz organele interne, mai ales sistemul gastro-intestinal i rinichii. Prinii adolescenilor narcomani rmn singuri fa n fa cu tragedia copiilor si. Predispunerea la consumul de droguri la majoritatea nar-comanilor vine din copilrie, din comportamentul incorect al prinilor fa de ei. La vrsta de 12-15 ani adolescentul este receptiv, psihicul lui este vulnerabil. El caut s slbeasc sau s rup relaiile cu cei apropiai, devine agresiv. Aceste perioade pot dura circa 2-9 luni. Drogul i vine "n ajutor" pentru a nivela conflictele, contradiciile aprute n familie sau la coal, pentru a simi senzaii plcute i de dragoste, de care el este lipsit n momentul dat. Dac adolescentul se nchide n sine, dac st singur ore ntregi, este indiferent de tot ce-1 nconjoar, devine apatic, indispus, lipsete cteva zile de acas sau dac apare interesul fa de igri, alcool, substane toxice etc.nseamn c el a ajuns sub influena nefast a unor persoane suspecte. Trebuie luate msuri urgente pentru a preveni implicarea copilului n aceste situaii, de a-1 scpa de influena lor. Educaia sexual a copiilor i adolescenilor Perioada de pubertate include dezvoltarea i educaia sexual. In aceast perioad are loc nu numai formarea corpului dup tip masculin sau feminin, schimbarea funciilor organelor i sistemelor organismului, dar i a psihicului, comportamentului.

La vrsta de 10-11 ani n organismul fetelor ncepe s se produc hormoni sexuali feminini (estrogeni), care determin formarea semnelor sexuale secundare: se stabilete ciclul menstrual, se dezvolt glandele mamare, corpul capt forme rotunjite, apare pilozitate n fosele axilare i pe pubis. La aceast vrsta fetele ncep s acorde atenie exteriorului, apare pudoare fireasc. Maturizarea sexual la biei ncepe cu 1-2 ani mai trziu dect la fete. La vrsta de 10-12 ani ncepe s se produc hormoni sexuali masculini (testosteroni). Apar semnele sexuale secundare: crete masa muscular, formele corpului ncep s se formeze dup tip masculin, se schimb vocea, apare pilozitate n fosele axilare i pe pubis, se modific organele genitale, apar ejaculri involuntare nocturne. Bieii ncep s atrag* atenia fetelor prin puterea, ndemnarea lor. Copiii snt curioi de fire. Ei pun o mie i una de ntrebri pe cele mai diferite teme. Multe ntrebri apar i n perioada pubertar. Prinii trebuie s rspund corect i cu delicatee la toate ntrebrile. Multe rs punsuri copiii le primesc n coal, studiind biologia, anatomia, chimia etc., deci educaia sexual a copiilor i adolescenilor se formeaz att n n coal ct i familie. Prinii trebuie s tie, c maturizarea sexual condiioneaz o ncordare suplimentar a sistemelor nervos i endocrin. Totodat, programa colar include obiecte de studiu dificile. De aceea la copii apare oboseala i nervozitatea condiionat de aceasta. In familie copiii vd exemple de comportament, de relaii ntre sexe, de stim, grij i ajutor fa de cei mai slabi. nceperea timpurie a vieii sexuale se rsfrnge asupra strii sntii adolescenilor, mfluennd dezvoltarea de mai departe a organismului tnr. La adolescente nceperea timpurie a vieii sexuale este legat cu apariia sarcinii nedorite, care de cele mai dese ori se termin cu avort, care la rndul su duce la consecine nefaste. O problem n aceast perioad este masturbarea. Ea poate fi att mecanic, ct i psihic, provocat de fantezii, gnduri erotice, vizionarea imaginilor sau filmelor pornografice etc. Masturbarea ndelungat contribuie la excitarea centrelor sexuale ale creierului. De menionat, c adolescenii cu temperament de tip holeric au o excitare sexual pronunat. La ei este bine dezvoltat senzualitatea i este slbit controlul scoarei cerebrale asupra sferei emoionale. O alt cauz n apariia dereglrilor sexuale la copii este educaia insuficient din punct de vedere moral, fizic, igienic din partea prinilor. Sfera sexual a adolescenilor este influenat de orice informaie cu coninut erotic, de asemenea de deprinderile habituale ca: un pat comun cu prinii, mngieri i sruturi excesive, lenjerie de corp strimt, igiena personal incorect, abuzul de alcool, cafea, ceai, condimente etc. Prinii trebuie s ia n considerare aceste cauze i condiii, i s-i protejeze copiii. Muli autori consider c masturbarea ndelungat pe viitor poate duce la impoten sexual, la imposibilitatea formrii unei familii sntoase, la dezvoltarea nevrozelor i chiar la dereglri psihice. Prinii, copiii crora masturbeaz, trebuie s se consulte cu medicul sexopatolog sau neuropatolog pentru a urma tratamentul corespunztor. Este indiscutabil faptul, c exemplul prinilor joac un rol important n 1 educaia moral i etic a copiilor. Dac n familie este o atmosfer de bun nelegere, dragoste i stim, copiii caut s procedeze la fel. ns, dac n familie predomin o atmosfer ncordat, cu certuri, nvinuiri reciproce etc., atunci copiii i formeaz modelul greit de comportament i de via. Contactele sexuale precoce i neprotejate ascund n sine pericolul infectrii cu boli sexual transmisibile i HIV-SIDA. SIDA este o infecie viral grav cu sfrit letal, care se transmite pe cale sexual, prin snge, prin piele i mucoase lezate. Conform datelor statistice n Republica Moldova snt 1883 persoane infectate cu HIV, dintre care 15,4% au vrsta cuprins ntre 15-19 ani. Grupele de risc sporit le formeaz homosexualii, narcomanii, persoanele crora li s-a transfuzat snge infectat cu virusul SIDA, persoanele heterosexuale infectate etc. Este necesar a explica adolescenilor pericolul mbolnvirii cu maladii sexual transmisibile i mai ales cu SIDA, daunele pe care le aduc familiei i societii ntregi. Numrul de bolnavi cu SIDA crete progresiv n toate rile. Promovarea modului sntos de via se va efectua n familie, n instituii de nvmnt, n instituii curative etc. Tatiana VOINA, Natalia CORBU Centrul Naional tiinifico-Practic de Medicin Preventiv (articol publicat n cartea Eu i familia mea. Conversaie cu adolescenii, Gunivas, 2004)

2. Planificarea familial
2.1 Metode de contracepie
Generaliti Metodele contraceptive (contraceptia) sunt acele metode care previn o sarcina. Acestea ii permit unei femei sa aleaga momentul potrivit pentru a face un copil. Majoritatea femeilor pot ramane insarcinate incepand cu varsta primeimenstruatii si pana la sfarsitul decadei a patra si inceputul decadei a cincea a vietii. Pe parcursul anilor fertili de dinainte de menopauza, cheia pentru evitarea unei sarcini nedorite este contraceptia. Exista mai multe tipuri de metode contraceptive, fiecare cu caracteristicile ei pro si contra. Analizarea corecta a tuturor optiunilor contraceptive permite alegerea corecta a unei astfel de metode. Metode contraceptive disponibile Metode hormonale, cum ar fi pilula contraceptiva, injectii hormonale cu efect contraceptiv, patch-uri (plasturi) hormonale cu fixare pe piele si inele vaginale contraceptive. Dispozitivul intrauterin Mirena (DIU), contine de asemenea hormoni (in acest caz progesteron). Contraceptia prin folosirea metodelor hormonale are rezultate foarte bune, previne sarcina prin stoparea productiei lunare de ovule (celule sexuale feminine) si poate, de asemenea, sa atenueze manifestarile neplacute care apar in timpul menstruatiei (dureri abdominale, crampe,etc). Dispozitivele contraceptive intrauterine (sterilet). Un astfel de dispozitiv se introduce prin vagin si cervix (colul uterin) pana in uter. Poate opri sperma in drumul acesteia catre ovul si poate stopa, de asemenea, implantarea ovulului dejafertilizat. Dispozitivele intrauterine au o eficacitate foarte buna pentru 5 pana la 10 ani de la implantare si prezinta o eficacitate si siguranta mult mai mare decat prezentau acum cateva decenii. Dispozitivul intrauterin Mirena poate ajuta si in cazul disconfortului din timpul menstruatiilor.

Metodele de bariera, precum, prezervativele, diafragmele, calotele (capisoanele) cervicale, buretii si spermicidele. In general, aceste metode nu sunt la fel de eficiente precum dispozitivele intrauterine sau metodele contraceptive hormonale. Pentru a creste eficienta unei metode de bariera, este indicata asocierea unui spermicid, care omoara spermatozoizii inainte ca acestia sa treaca de cervix. Posibilitatea ca partenerul sexual sa fie purtatorul unei boli cu transmitere sexuala (venerica), face necesara utilizarea prezervativului.

Planningul familial (contraceptia prin metoda calendarului) este eficient doar in cazul utilizarii atente. Nu este recomandata utilizarea acestei metode in cazul in care se doreste o contraceptie sigura. Metoda calendarului necesita cunoasterea amanuntita a zilelor fertile de pe parcursul ciclului menstrual (studierea semnelor de fertilitate, temperatura corporala, pentru cel putin 2 luni consecutive). Este interzis contactul sexual neprotejat in zilele fertile ale ciclului menstrual. In cazul adolescentelor active sexual, nu este indicata aceasta metoda, datorita dificultatii in determinarea exacta a perioadei fertile.

Contraceptia permanenta, precum vasectomia sau ligatura chirurgicala a trompelor uterine, confera o protectie permanenta impotriva unei sarcini nedorite (totusi, foarte rar aceste metode pot fi ineficiente). Aceste metode contraceptive se realizeaza doar in cazul in care persoana in cauza este sigura ca nu mai vrea copii niciodata. In momentul alegerii unei metode contraceptive este foarte important sa se ia in considerare daca aceasta se potriveste persoanei in cauza si stilului de viata al acesteia.

De exemplu, in cazul unei femei necasatorite care nu planuieste sa creasca un copil singura, este recomandabil ca aceasta sa foloseasca o metoda contraceptiva cat mai sigura. Cand se alege o metoda contraceptiva este indicat ca persoana in cauza sa se gandeasca daca vrea sa intemeieze o familie si, de asemenea, cand doreste sa se intample acest lucru. Cu toate ca o femeie poate ramane insarcinata in momentul intreruperii oricarei metode contraceptive (uita sa-si administreze pastilele contraceptive cateva zile), unele femei raman insarcinate doar dupa cateva luni de la intreruperea contraceptiei cu doze mari injectabile hormonale (Depo-provera) sau folosirea anticonceptionalelor cu incarcatura hormonala mare. In ultimii 10 ani au aparut mai multe metode noi contraceptive: - plasturele (patch-ul) hormonal cutanat, injectia hormonala contraceptiva, inelul vaginal sunt utile in cazul femeilor care uita administrarea zilnica a anticonceptionalelor orale - seasonale, este o metoda contraceptiva noua care consta in administrarea pentru 84 de zile (in loc de 21 de zile) a anticonceptionalelor orale. Femeile care folosesc Seasonale au doar patru menstruatii pe an - un nou dispozitiv intrauterin numit Mirena, elimina diferite doze de hormoni la nivelul uterului. Aceasta metoda nu numai ca protejeaza impotriva unei sarcini nedorite, ci atenueaza, de asemenea, simptomele neplacute din timpul menstruatiei la cateva luni dupa inceperea utilizarii - metodele contraceptive cu doze mici hormonale, sunt utilizate in special datorita efectelor lor adverse putine (nu provoaca greata, dureri la nivelul sanilor, balonari sau cresteri excesive in greutate).

Care sunt metodele contraceptive de urgenta? Aceste metode contraceptive se folosesc dupa un contact sexual neprotejat, in cazul ruperii prezervativului sau uitarii administrarii pastilei contraceptive zilnice. Exista 2 tipuri de contraceptie de urgenta: - administrarea unei doze hormonale mari asemanatoare celor din contraceptivele orale. Acesta metoda poarta numele de "pastila de a doua zi" si poate fi administrata pana la 5 zile dupa contactul sexual neprotejat. Totusi eficacitatea metodei este mai mare cand aceasta este utilizata in primele 72 de ore - inserarea unui dispozitiv intrauterin cu fir de cupru pana la 5-7 zile de la contactul sexual neprotejat. Cum influenteaza metodele contraceptive sanatatea? Unele metode contraceptive pot sa nu fie potrivite in cazul anumitor probleme de sanatate sau a altor factori de risc. Pentru a afla cat de sigura este o metoda contraceptiva pentru propria sanatate, este bine sa se consulte un specialist, mai ales in cazul in care persoana este fumatoare sau are probleme de sanatate care includ: - hipertensiune arteriala - antecedente personale sau familiale de tromboza venoasa profunda cu sau fara emboli - cefalee, migrene - nivel crescut al trigliceridelor - diabet zaharat cu sau fara complicatii - boli cu transmitere sexuala (BTS) - cancer mamar in antecedente. De asemenea, metodele contraceptive pot influenta si: - alimentatia naturala la san. Estrogenul continut in marea majoritate a pastilelor contraceptive scade productia de lapte in lauzie, de aceea in aceasta perioada este indicata folosirea unei metode care foloseste doar progesteronul. - riscul aparitiei cancerului. Studii recente au demonstrat ca anticonceptionalele orale combinate (estrogen si progesteron) cu administrare de cel putin un an protejeaza impotriva cancerului uterin. Administrarea indelungata a anticonceptionalelor orale protejeaza, de asemenea, impotriva cancerului ovarian. Totusi

cercetarile sunt destul de confuze in legatura cu riscul de aparitie a cancerului de san, acestea aratand un risc usor crescut in randul femeilor cu istoric familial de cancer de san. Femeile cu istoric personal de cancer la san nu ar trebui sa utilizeze anticonceptionale orale. Cat de ieftine sunt aceste metode si cat de usor sunt de procurat? Metodele contraceptive cel mai usor de procurat sunt cele de bariera (din orice farmacie, supermarket), oricare din parteneri le poate achizitiona fara necesitatea unei retete medicale. Aceste metode includ: - prezervative si spermicide - buretii cu spermicid, care sunt plasati in jurul cervixului (colul uterin) Metodele contraceptive de lunga durata, precum dispozitivele intrauterine (DIU), sunt mai scumpe in momentul achizitionarii lor. Totusi, ele actioneaza pentru luni, ani, astfel costul lor scade in timp. Aceste metode includ: - dispozitive intrauterine (DIU) - metode hormonale, precum injectia cu hormoni sau inelul vaginal - sterilizarea chirurgicala (ligatura trompelor uterine pentru femei sau vasectomia pentru barbati) Pentru a utiliza un dispozitiv intrauterin, o diafragma sau o calota cervicala, o femeie trebuie sa consulte mai intai un medic. Contraceptia la adolescenti si intimitatea Legislatia actuala protejeaza intimitatea fiecarei persoane in legatura cu sanatatea si metoda contraceptiva pe care aceasta o foloseste. Rezultatele examenului ginecologic sunt strict confidentiale si ele nu vor fi impartasite nimanui de catre medicul personal. In cazul adolescentilor, intimitatea depinde de legislatia fiecarei tari in parte. Majoritatea statelor (inclusiv Romania) protejeaza intimitatea adolescentilor, precum si libertatea acestora de a consulta un specialist in contraceptie. Cu toate acestea, in unele tari este necesar acordul parintilor pentru prescrierea unei metode contraceptive. Contraceptia la adolescenti Indiferent de sex, viata unui adolescent poate fi brusc schimbata de aparitia unei sarcini nedorite sau contactarii unei boli cu trasmitere sexuala. Cea mai sigura metoda de prevenire a unei sarcini nedorite sau a unei boli cu trasmitere sexuala este abstinenta (lipsa contactului sexual). In cazul adolescentilor activi sexuali este importanta informarea, precum si constientizarea riscurilor la care acestia se expun in cazul unui contact sexual neprotejat. Utilizarea prezervativelor reduce semnificativ riscul contactarii unei boli cu trasmitere sexuala. Chiar si un singur contact sexual neprotejat poate conduce la o sarcina nedorita sau la contactarea unei boli cu trasmitere sexuala. O adolescenta activa sexual, care nu foloseste nici o metoda contraceptiva are o sansa de peste 90% sa aiba o sarcina nedorita intr-o perioada de 1-5 ani. Chiar daca un adolescent nu planuieste sa-si inceapa viata sexuala decat mai tarziu, este bine ca acesta sa fie informat despre: - metodele contraceptive disponibile - metoda contraceptiva cea mai potrivita (ca si cost si utilitate) - folosirea corecta a unui prezervativ in scopul evitarii contactarii unei boli cu trasmitere sexuala precum infectia HIV. Unele boli cu trasmitere sexuala pot fi contactate prin orice tip de contact sexual: oral, vaginal si anal. Este bine ca orice persoana activa sexual sa aiba mereu la indemana un prezervativ si sa nu depinda de partener sau de alta persoana in scopul procurarii acestuia. - felul in care se pot combina mai multe metode contraceptive in scopul cresterii eficacitatii contraceptive Uneori este greu sa se vorbeasca despre activitatea sexuala sau despre contraceptie, dar este important ca orice persoana sa fie informata despre beneficile sexului protejat. Orice adolescent ar trebui sa afle aceste informatii de la parinti, scoala, preot sau de la un specialist in domeniul medical.

Cea mai buna metoda contraceptiva este aceea care se potriveste cel mai bine persoanei in cauza si care nu influenteza negativ sanatatea acesteia. De aceea, sunt foarte importante controalele medicale regulate pentru a evita reactiile adverse ale contraceptiei (in special in cazul utilizarii metodelor hormonale). In cazul persoanelor care sufera de o boala cronica sau alte disabilitati, este indicat un consult medical inaintea alegerii unei metode contraceptive.

Educatia contraceptiva la adolescenti Este foarte importanta educatia sexuala a adolescentilor, mai ales ca varsta medie de incepere a vietii sexuale a scazut in ultimii ani. Tocmai de aceea este importanta constientizarea acestora fata de riscul contactarii unei boli cu transmitere sexuala sau a unei sarcini nedorite. Este bine ca acestia sa cunoasca: - beneficiile abstinentei - utilitatea folosirii prezarvativului in timpul oricarui contact sexual. Daca partenerul refuza folosirea acestuia, este bine ca actul sexual sa nu se mai consume - riscul ruperii prezervativului in timpul contactului sexual, si astfel necesitatea folosirii unei metode contraceptive complementare, precum spermicidul. Folosirea spermicidului sau a altui contraceptiv, reduce semnificativ riscul unei sarcini nedorite. Metode contraceptive pentru adolescente Unele adolescente nu se simt confortabil in momentul in care trebuie sa consulte o persoana specializata in planning familial. De aceea, este important ca orice adolescenta sa stie ca: - este bine sa fie precauta si sa nu se rusineze sa foloseasca o metoda contraceptiva. Ea trebuie sa fie pregatita si sa nu se bazeze pe partener pentru procurarea acesteia - poate sa apeleze cu incredere la ajutorul unui specialist in planning familial in cazul in care doreste sa efectueze un control genital, fiind constienta de confidentialitatea informatiilor care ii vor fi oferite - daca nu si-a inceput viata sexuala si doreste sa o faca in curand, un examen ginecologic este optional - viata sexuala activa necesita monitorizarea anuala impotriva bolilor cu transmitere sexuala. O parte din acest grup de boli poate fi detectata printr-un singur examen de urina. Nu este nevoie de un examen citologic al cervixului (testPapanicolau) decat dupa 2- 3 ani de la inceperea vietii sexuale. Un astfel de test poate detecta cu usurinta semnele precoce de cancer al colului uterin, un tip de cancer care este cel mai frecvent determinat de o infectie cu transmitere sexuala (Papilomavirusul uman) - exista contraceptia de urgenta in cazul ruperii prezervativului si este important ca aceasta sa stie cum sa-l foloseasca - in momentul alegerii unei metode de contraceptie, este bine ca orice adolescenta sa se intrebe ce va face in cazul in care aceasta metoda se adevereste a fi ineficienta si ramane astfel insarcinata. Trebuie ca ea sa se intrebe daca este pregatita sa creasca un copil sau daca un avort prezinta o optiune acceptabila in acest caz. In cazul tuturor adolescentilor activi sexual, sunt recomandate metode de contraceptie cat mai sigure posibil. Metode contraceptive pentru adolescenti Abstinenta - este cea mai eficienta metoda de contraceptie si preventie a bolilor cu transmitere sexuala este abstinenta. Protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala (BTS): - prezervativele pentru barbati constituie cea mai eficienta metoda de protectie in cazul BTS, indiferent daca se mai utilizeaza si o alta metoda contraceptiva. - prezervativele pentru femei nu sunt la fel de eficiente in cazul BTS. Prezervativul, ca metoda de protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala, nu este la fel de eficient ca metoda contraceptiva. Metode contraceptive de bariera sunt: - folosirea singulara a prezervativului ca metoda contraceptiva, nu este la fel de eficienta ca si atunci cand este asociata cu un spermicid sau o alta metoda contraceptiva - prezervativele pentru barbati sunt ieftine si usor de procurat, fara a necesita o reteta medicala

- prezervativele pentru barbati scad riscul de trasmitere a bolilor sexuale la baieti adolescenti precum si riscul acestora de a deveni parinti - prezervativele pentru femei sunt mai scumpe si mai greu de procurat - diafragma, calota cervicala sau buretele, in asociere cu o crema spermicida, spuma sau gel sunt destul de greu de utilizat si deseori necesita sfatul unui medic. Anticonceptionalele orale, plasturele hormonal si inelul vaginal: - sunt metodele contraceptive folosite cel mai frecvent de adolescente - este foarte important ca anticonceptionalele orale sa fie administrate corect (in fiecare zi, aproximativ la aceasi ora) - in cazul aparitiei efectelor secundare, medicul poate schimba preparatul hormonal cu un altul mai potrivit - la intreruperea administrarii anticonceptionalelor orale (epuizarea unei cutii intregi) sarcina poate aparea dupa urmatoarea menstruatie - utilizarea plasturelui hormonal, cu schimbarea lui in fiecare saptamana, este mai usor de utilizat decat administrarea zilnica a anticonceptionalelor orale - inelul vaginal, este un dispozitiv flexibil, inelar, din plastic, care ramane in vagin pana la 3 saptamani. Injectia hormonala (Depo-Provera): - este o metoda confortabila, care nu necesita administrare zilnica - metoda obliga la efectuarea unui control medical la fiecare 3 luni incepand cu prima utilizare - efectele secundare, precum cresterea in greutate si menstruatiile neregulate pot fi destul de suparatoare - Depo-Provera, poate cauza demineralizare osoasa, osteopenie (fragilitate osoasa cu predispozitie la fracturi), lucru important, in special in cazul adolescentelor, ale caror structuri osoase nu sunt suficient consolidate. Se recomanda in acest caz, administrarea suplimentelor de calciu si exercitiul fizic moderat, precum si evaluarea optiunilor contraceptive dupa mai mult de 2 ani de utilizare a Depo-Provera. Dispozitivul contraceptiv intrauterin (DIU): - dispozitivul intrauterin nu este recomandat adolescentelor, deoarece acesta poate creea un disconfort suparator, dat fiind faptul ca uterul nu este suficient de destins ca si in cazul femeilor care au purtat o sarcina. - folosirea dispozitivului contraceptiv intrauterin nu este recomandata adolescentelor cu infectie genitala si adolescentelor care sufera de o boala cu transmitere sexuala. Inserarea dispozitivului poate favoriza diseminarea ascendenta a infectiei catre uter, cu dezvoltarea sindromului inflamator pelvin. Contraceptia dupa "metoda calendarului": -aceasta metoda nu este recomandata adolescentilor, din urmatoarele motive: - nu este o metoda contraceptiva sigura, chiar daca este planuita cu atentie sau daca se evita contactul sexual in perioada fertila - nu protejeaza impotriva bolilor cu transmitere sexuala. Contraceptia de urgenta Contraceptia de urgenta se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv intrauterin cu fir de cupru sau a administrarii unui anumit tip de pilula anticonceptionala, cu doze hormonale diferite de cea cu administrare zilnica. Administrarea acesteia previne sarcina nedorita daca este administrata pana la 8 zile de la contactul sexual neprotejat, desi administrarea in primele 72 de ore este mult mai eficienta. Pilula contraceptiva de urgenta (pilula de a doua zi) este utilizata ca ultima alternativa contraceptiva, in cazul in care se suspicioneaza ca celelalte metode au dat gres (de exemplu, ruperea prezervativului pe parcursul contactului sexual). Acest tip de contraceptie nu se foloseste niciodata ca metoda contraceptiva de lunga durata (maxim 2-3 utilizari pe an). Medicii specialisti recomanda cuplurilor active sexual sa aiba la indemana o reteta medicala pentru procurarea pilulei contraceptive de urgenta, in cazul in care vor necesita utilizarea acesteia.

In cazul folosirii pastilei de a doua zi, este recomandat consultul unui specialist pentru stabilirea contraceptiei de durata. Metode contraceptive hormonale Administrarea regulata si continua a hormonilor este o metoda contraceptiva foarte eficienta. Metodele hormonale se bazeaza pe 2 tipuri de formule speciale: - metode hormonale care contin ambele tipuri de hormoni feminini estrogenul si progestinul (progesteron sintetic). Metodele combinate includ pilula contraceptiva, plasturele hormonal si inelul vaginal - metode hormonale monohormonale (cu progestin), numite si mini pilule, precum si injectiile hormonale (Depo-Provera). In cazul contraindicatiei de administrare a estrogenului, se recomanda aceste metode monohormonale care contin doar progesteron sintetic (de exemplu dispozitivul intrauterin Mirena) - pilulele combinate si cele monohormonale (cu progesteron), sunt prescrise femeilor ca metode contraceptive. Alegerea tipului de pilula folosit se realizeaza in functie de mai multi factori personali - pilulele combinate diminueaza acneea, durerea, disconfortul ce insoteste ovulatia (sindrom intermenstrual), precum si simptomele sindromului premenstrual. Ambele tipuri de contraceptive reduc sangerarea abundenta si crampele din timpul menstruatiei. Spre deosebire de pilula combinata, cea pe baza de progesteron poate fi administrata majoritatii femeilor, inclusiv in cazul celor care alapteaza, cu toate ca trebuie administrate la aceeasi ora in fiecare zi. Pilulele combinate se administreaza de asemenea in fiecare zi, insa nu necesita o atentie atat de mare in legatura cu ora administrarii. La inceperea contraceptiei hormonale este recomandata asocierea unei alte metode contraceptive pentru o siguranta mai mare - plasturele hormonal si inelul vaginal sunt similare pilulelor contraceptive (ca mecanism de actiune), dar nu necesita administrarea zilnica. Plasturele se schimba in fiecare saptamana, iar inelul vaginal in fiecare luna (cu o pauza de o saptamana dupa 3 saptamani de utilizare) - Depo-Provera este forma injectabila de progesteron sintetic, nu necesita administrare zilnica, insa, se recomanda un control medical la fiecare 3 luni de utilizare. Dispozitivul contraceptiv intrauterin DIU Dispozitivul intrauterin, este un dispozitiv de dimensiuni mici, care este plasat in interiorul uterului, in scop contraceptiv. DIU sunt invelite, fie in cupru (Copper T 380-A), fie contin o anumita cantitate de hormoni (DIU Mirena, elibereaza o forma de progesteron si anume, levonorgestrel). Odata inserat, dispozitivul intrauterin, confera o contraceptie adecvata pentru 5 pana la 10 ani, in functie de caracteristicile acestuia. In contrast cu DIU mai vechi, cele noi sunt de dimensiuni mai mici, mai sigure si mai eficiente.

Metode contraceptive de bariera Metodele contraceptive de bariera (diafragma, calota cervicala, buretii, prezervativele pentru barbati, respectiv cele pentru femei, gelurile, spumele, ovulele si peliculele cu spermicid), opresc sperma la nivelul vaginului, astfel ca aceasta nu poate trece in uter pentru a fecunda ovulul. Aceste metode nu sunt la fel de eficiente ca si metodele hormonale, insa au mai putine efecte adverse. Spermicidele si prezervativele ar trebui folosite impreuna, alaturi de alte metode contraceptive, pentru o eficienta maxima. Metodele de bariera pot intrerupe actul sexual, pentru ca necesita folosirea lor la fiecare contact sexual.

Prezervativele, trebuie sa constituie prima optiune in alegerea unei metode contraceptive, in special in cazul in care exista riscul contactarii unei boli transmisibile sexual, precum herpesul genital, infectia cu Chlamydia sau HIV (virusul imunodeficientei umane, care determina SIDA-sindromul imunodeficientei dobandite). Planningul familial si abstinenta periodica Aceasta consta in calcularea perioadei fertile din timpul ciclului menstrual (cand posibilitatea de a ramane insarcinata e maxima), cu folosirea unei alte metode contraceptive pe aceasta perioada (preferabil o metoda contraceptiva de bariera). Acest tip de contraceptie are o eficienta scazuta in raport cu alte metode contraceptive. Alimentatia la san, in primele 6 luni dupa nastere poate fi considerata o metoda de contraceptie relativ eficienta si poarta numele de metoda amenoreei de lactatie. Cu toate ca metoda are o eficienta de aproximativ 98.5%, unii doctori recomanda asocierea unei alte metode de contraceptie. Contraceptia permanenta - sterilizarea Sterilizarea, este o metoda chirurgicala realizata in cazul femeilor sau barbatilor care decid ca nu mai vor copii, aceasta fiind metoda contraceptiva cea mai eficienta. Sterilizarea chirurgicala este o metoda ireversibila, permanenta, inversarea procedurii fiind posibila intr-un procent foarte mic din cazuri. Ligatura trompelor uterine sau implantele tubare. Procedura chirurgicala care se realizeaza in acest scop poarta numele de ligatura tubara (tubelor fallopiene, care faciliteaza transportul ovulului de la ovare catre uter) si consta in incizia, legarea sau infundarea trompelor uterine. O tehnica noua, nonchirurgicala, foloseste o bobina metalica sau un implant tubal; in timp, se dezvolta tesut cicatricial in jurul trompelor uterine, blocandu-le permanent. Procedura este relativ usor de realizat si permite dispensarizarea la cateva ore de la interventie. Cu toate acestea, necesita uneori, repetarea procedurii. Vasectomia. In aceasta procedura, ductelele deferente (care transporta sperma de la nivelul testiculelor catre lichidul seminal) sunt incizate (taiate) astfel incat, produsul seminal final nu mai contine spermatozoizi. Aceasta metoda nu influenteaza libidoul si nu determina tulburari erectile. Sterilizarea chirurgicala a femeilor este o procedura mai complicata decat vasectomia si poate determina complicatii tardive. Contraceptia dupa nastere Instituirea contraceptiei dupa sarcina este importanta, mai ales ca riscul de a ramane din nou insarcinata creste la 3-6 saptamani dupa nastere. Este bine ca orice femeie sa se gandeasca din timp la metoda contraceptiva pe care o va utiliza dupa ce va naste, si sa inceapa administrarea cat mai curand posibil (la indicatiile medicului, care va stabili tipul contraceptiei, efectele acesteia asupra lactatiei precum si momentul potrivit initierii contraceptiei). Alegerea metodei contraceptive Cu atat de multe metode de contraceptie disponibile este foarte grea alegerea celei mai potrivite. Cel mai des, metoda contraceptiva se alege in functie de momentul cand persoana ar dori sa faca un copil. Daca persoana nu are copii si doreste unul la un moment dat, o metoda contraceptiva definitiva iese de la inceput din calcul, acest tip de contraceptie se realizeaza dupa o gandire atenta, mai ales ca alegerea va influenta toata viata. In cazul in care cuplul nu mai doreste copii niciodata, vasectomia, respectiv ligatura trompelor uterine prezinta optiuni rezonabile. Daca persoana nu este absolut sigura ca sterilizarea este metoda contraceptiva potrivita, este bine ca aceasta sa apeleze temporar la o alta metoda, mai ales daca aceasta este tanara, are copii putini sau deloc; daca doar partenerul doreste sterilizarea sau daca exista probleme financiare sau de cuplu. In acest caz, caracteristica ireversibila a metodei poate creea probleme si mai mari pe viitor.

Cum afecteaza o sarcina neprogramata viata privata? O sarcina neprogramata are un impact destul de serios asupra vietii personale si asupra planurilor de viitor, de aceea alegerea unei contraceptii cat mai sigure este foarte importanta. Intr-o relatie stabila de cuplu, in care de comun acord partenerii doresc un copil intr-un viitor apropiat, se pot folosi metode contraceptive cu eficacitate mai mica. Cat de sigure sunt metodele contraceptive? Injectile hormonale (Depo-Provera), metodele hormonale si dispozitivele intrauterine cu fir de cupru, au o eficienta de 97% pana la 99.9%, ceea ce demonstreaza ca 1 pana la 3 din 100 de femei care folosesc aceste metode ramane insarcinata in interval de 1 an. Anticonceptionalele orale (ACO), fie ele combinate sau doar cu progesteron, au o eficienta de 92%, ceea ce inseamna ca 8 din o suta de femei care folosesc ACO, raman insarcinate in decurs de un an. Daca sunt administrate zilnic, la aceeasi ora, eficienta lor creste pana la 99%. Plasturele hormonal si inelul vaginal, sunt considerate a fi la fel de eficiente ca si ACO. Pentru ca sunt totusi o metoda contraceptiva relativ noua, nu exista suficiente studii care sa sustina acest lucru. Metodele contraceptive de bariera, precum diafragma, calota cervicala, buretii, prezervativele si spermicidele, au o eficienta moderata. Diafragma si calota cervicala au o eficienta de 84% in cazul femeilor care nu au avut o nastere pe cale naturala (vaginala). In cazul femeilor care au nascut pe cale vaginla, utilizarea acestor metode este mai putin eficienta. Eficienta lor creste doar daca sunt utilizate corect in timpul fiecarui contact sexual, mai ales ca unele femei gasesc neplacuta intreruperea actului sexual pentru folosirea acestora. Prezervativele utilizate cu sau fara spermicide au o eficienta moderata ca metoda contraceptiva. - prezervativele pentru barbati sunt eficiente in 85% din cazuri, ceea ce inseamna ca din 100 de cupluri care folosesc aceasta metoda, 15 femei vor ramane insarcinate intr-un an. - prezervativele pentru femei sunt eficiente doar in 79% din cazuri, si anume, 21 din 100 de femei raman insarcinate intr-un an, daca folosesc numai aceasta metoda contraceptiva. - spermicidele au o eficacitate de 71%, astfel ca 29 din 100 de femei care folosesc aceasta metoda raman insarcinate intr-un an. - expertii recomanda utilizarea prezervativelor in combinatie cu spermicidele sau prezervativele in combinatie cu alte metode contraceptive, pentru o eficacitate mai mare. Metodele contraceptive de bariera (diafragma, calota cervicala, buretii) trebuie folosite la fiecare contact sexual si este indicata introducerea lor cu cateva minute inaintea contactului sexual. Majoritatea cuplurilor folosesc cu succes prezervativul sau alta metoda contraceptiva de bariera. Este important de luat in calcul si confortul in timpul utilizarii unei metode contraceptive de bariera. Daca metoda nu ofera confortul necesar pe parcursul actului sexual si daca este folosita intermitent din acest motiv sau altul, ar trebui sa se aleaga o alta metoda de contraceptie. Cum se previn bolile cu trasmitere sexuala? Posibilitatea de a contacta o boala cu trasmitere sexuala este mica doar in cazul in care exista siguranta ca partenerul sexual nu este purtator al unei astfel de boli. In cazul unui risc oricat de mic este recomandata utilizarea prezervativului ca metoda aditionala de contraceptie. Prezervativul protejeaza inpotriva unor infecti precum: HIV (virusul care cauzeaza SIDA), Gonoreea, Sifilis, Chlamidia, verucile si Herpesul genital, boala inflamatorie pelvina, etc. Alegerea metodei contraceptiva Factori care limiteaza alegerea metodei contraceptive Unele metode contraceptive sunt contraindicate sau nerecomandate in cazul anumitor probleme de sanatate. - fumatul. Orice persoana care fumeaza mai mult de 15 tigarete pe zi si are mai mult de 35 de ani sau are hipertensiune arteriala, istoric de accident cerebral vascular, afectare hepatica sau boala cardiaca, are

contraindicatie pentru folosirea metodelor contraceptive hormonale. - migrenele. In cazul pacientelor care sufera de migrene este recomandat consultul de specialitate pentru a determina daca o metoda contraceptiva hormonala (de obicei combinata), poate fi considerata sigura. - diabetul. Este recomandat, de asemenea, consultul de specialitate in cazul in care pacienta doreste sa foloseasca o metoda contraceptiva si are un diabet decompensat metabolic. - alimentatia naturala la san. In cazul femeilor care alapteaza, ACO combinate scad cantitatea de lapte in perioada lauziei. - Indiferent de existenta sau nu a unei patologii personale, este indicat un consult de specialitate inaintea utilizarii oricarei metode contraceptive. - Unele metode contraceptive pot creste riscul contactarii unei boli cu trasmitere sexuala. - dispozitivele intrauterine (DIU). Orice femeie ar trebui sa stie daca sufera de o boala cu trasmitere sexuala, inaintea inserari DIU, deoarece acesta poate favoriza diseminarea infectiei la nivelul uterului. Acest dispozitiv poate determina boala inflamatorie pelvina, o cauza destul de frecventa a infertilitatii. In cazul in care o femeie este expusa unui risc cat de mic pentru a contacta o boala cu trasmitere sexuala, este indicata folosirea prezervativului inainte si dupa inserarea DIU. - Depo-Provera. Utilizarea acestei metode contraceptive hormonale creste riscul infectiei cu chlamidia si gonoreea. Utilizarea Depo-Provera pentru o perioada mai lunga de doi ani, poate cauza osteopenie (rarefiere osoasa), care deseori nu este total reversibila la intreruperea contraceptivului. Osteopenia poate conduce la osteoporoza care determina o subtiere cu fragilitate a osului care este predispus la fracturi. Factori care influenteaza alegerea metodei contraceptive - anticonceptionale orale combinate care contin estrogen si progesteron, pot reduce acneea, disconfortul din timpul perioadei ovulatori, simptomele perioadei premenstruale precum si sangerarea abundenta si crampele din timpul menstruatiei. - seasonale, este o metoda contraceptiva hormonala relativ noua. Se administreaza timp de 84 zile fata de cele 21 de zile necesare administrarii ACO. Aceasta metoda scade numarul menstruatiilor anuale pana la patru. - DIU Mirena (cu progesteron) si Depo-Provera pot reduce simptomele neplacute din timpul menstruatiei. - femeile care alapteaza pot folosi ca metoda contraceptiva pilula cu progesteron, insa aceasta trebuie administrata la aceasi ora in fiecare zi pentru a fi eficace. Efectele secundare cel mai frecvent intalnite (in cazul metodelor hormonale) si care determina intreruperea administrari sunt: - ciclu menstrual neregulat, cu sangerari intermenstruale (12%) - greata (7%) - indispozitie (5%) - crestere in greutate (5%), (cu exceptia DIU-Mirena) - disconfort, durere la nivelul sanilor (4%) - cefalee (4%) Alti factori care influenteaza alegerea unei metode contraceptive sunt: - avantaje medicale, precum scaderea riscului de contactare a unei boli venerice prin utilizarea prezervativului sau reducerea riscului de aparitie a cancerului ovarian si uterin prin administrarea de lunga durata a anticonceptionalelor hormonale. - utilitatea metodelor contraceptive. Plasturele hormonal, injectiile hormonale, dispozitivele intrauterine si inelele vaginale sunt mai comode in cazul femeilor care uita administrarea zilnica de ACO sau folosesc metode contraceptive de bariera. - costul metodelor contraceptive. Desi DIU sau sterilizarea chirurgicala costa mai mult decat pilulele contraceptive, prezervativele si spermicidele, costul acestora se amortizeaza in timp. Metodele contraceptive actioneza la fel, indiferent de varsta, cu toate ca unele metode nu sunt recomandate in cazul adolescentelor active sexual, datorita problemelor de sanatate care pot aparea si a unei eficente contraceptive reduse datorita utilizarii incorecte. Este important ca orice adolescent sa constientizeze cum apare o sarcina si, de asemenea, sa clarifice miturile legate de sex si sarcina.

Odata inteles modul in care actioneaza diferitele metode contraceptive, posibilele efecte secundare precum si eficienta lor, este usoara alegerea cea mai potrivita a unei metode contraceptive. Contraceptia de urgenta Contraceptia de urgenta se foloseste in cazul in care o metoda de bariera, precum prezervativul, a dat gres (rupere, deteriorare), sau s-a uitat administrarea zilnica a anticonceptionalului oral sau in cazul unui contact sexual neprotejat. Contraceptia de urgenta nu protejeaza fata de bolile cu trasmitere sexuala. Exista 2 tipuri de contraceptie de urgenta: - contraceptia hormonala de urgenta, este numita si "pastila de a doua zi" si este eficenta daca e administrata in primele 5 zile dupa contactul sexual neprotejat, dar cu o eficienta maxima daca e administrata in primele 72 de ore. - dispozitivul intrauterin cu fir de cupru, daca este inserat in primele 7 zile de la contactul sexual neprotejat. Consult de specialitate Metodele contraceptive au diferite efecte secundare, precum si posibile complicatii. Este important sa se constientizeze riscul aparitiei unor posibile complicatii odata cu folosirea metodei contraceptive alese. O femeie trebuie sa apeleze la ajutor medical in cazul in care dezvolta simptome ale unei posibile sarcini (intarzierea menstruatiei sau menstruatii caracterizate prin pierderea unei cantitati de sange mai mici ca de obicei). Pentru inceput se utilizeaza un test de sarcina, daca acesta este negativ dar persoana suspecteaza ca este totusi insarcinata, trebuie sa apeleze la un consult ginecologic de specialitate. Confidentialitatea privind informatile medicale private este garantata prin lege in cazul adultilor, acestea nu sunt impartasite altor persoane decat cu acordul pacientului. Majoritatea tarilor respecta, de asemenea, libertatea si intimitatea adolescentilor atunci cand vine vorba de serviciile medicale (la fel si in tara noastra). In unele tari, este nevoie de consimtamantul scris al parintilor in cazul adolescentilor care doresc sa foloseasca o metoda contraceptiva. Urmatoarele simptome necesita ajutor medical imediat. In cazul folosirii metodelor hormonale, aceste simptome includ: - durere abdominala severa sau brusc aparuta - durere toracica severa sau brusc aparuta - dispnee respiratorie instalata brusc (dificultati de respiratie) - cefalee puternica - tulburari vizuale brusc aparute - durere puternica la nivelul membrului inferior (in mod special la nivelul gambei) In cazul folosirii dispozitivelor intrauterine (DIU), simptomele care necesita consult medical constau in: - simptome ale unei posibile sarcini, precum lipsa unei menstruatii sau disconfort la nivelul sanilor - febra de 37,8 Celsius, sau mai mare - durere la nivelul abdomenului inferior - secretie abundenta, urat mirositoare de la nivelul vaginului - varsaturi fara o alta cauza cunoscuta Aparitia sarcinii dupa sterilizarea chirurgicala este foarte rara. Atunci cand apare, riscul unei sarcini ectopice tubare este mai mare decat in mod normal. O femeie cu ligatura salpingiana sau implant tubar, care asociaza simptome de sarcina trebuie sa efectueze imediat un test de sarcina. O sarcina ectopica poate pune in pericol viata persoanei in cauza. Femeile care folosesc dispozitive intrauterine sau care au efectuat o procedura de sterilizare chirurgiucala trebuie sa urmeze intodeauna sfatul ginecologului. Medici specialisti recomandati Majoritatea metodelor contraceptive necesita cel putin o vizita la medic pentru un control medical si alte sfaturi

de specialitate. In acest scop femeile pot apela la: - medicul de familie - ginecolog - medic generalist - moasa - medic rezident Clinicile de planning familial, policlinicile medicale si spitalele autorizate pot oferi consilierea necesara, consult medical, recomandari si tratamente. In cazul adolescentilor, prima optiune o reprezinta clinicile de planning familial. Ligatura trompelor uterine sau implanturile tubare sunt, de obicei, realizate de medicul ginecolog. Vasectomia este, de obicei, realizata de medicul urolog, ambele proceduri fiind realizabile de asemenea si de medicul chirurg generalist. De retinut! Prezervativele si spermicidele se gasesc in orice farmacie sau supermarket si nu necesita o reteta medicala. Este important sa se citeasca toate instructiunile de pe ambalaj pentru o utilizare cat mai corecta a acestora. In cazul femeilor care doresc o contraceptie hormonala este indicat in prealabil un consult de specialitate, care sa evidentieze in mod special aparatul reproducator (ecografie abdominala cu examinarea uterului si anexelor precum si un test Papanicolau pentru depistarea precoce a unui posibil cancer de col uterin). Istoricul medical este important in cazul femeilor care utilizeaza contraceptie hormonala, deoarece acestea pot agrava unele boli cronice sau alta patologie asociata. In cazul adolescentelor sunt importante urmatoarele: - consilierea medicala cu asigurarea confidentialitati in cazul in care adolescenta necesita un consult ginecologic sau alta examinare de specialitate - adolescentele inactive sexual nu necesita intotdeauna un examen ginecologic - in cazul adolescentelor active sexual este necesar screeningul anual pentru bolile cu trasmitere sexuala, in marea majoritate a cazurilor este necesar doar un test de urina. Un examen Papanicolau este necesar dupa 2-3 ani de la inceperea vieti sexuale. Contraceptia naturala (metoda calendarului) nu necesita un consult medical, insa cere o atentie si dedicatie deosebita. Din aceasta cauza, are o eficenta mica ca metoda contraceptiva si este mai degraba conceputa ca o metoda de a concepe o sarcina.

2.2 Riscuri i avantaje ale metodelor de planificare familial

Eti adepta pastilelor contraceptive? tii c exist i cteva dezavantaje despre care trebuie s fii contient nainte de a ncepe administrarea lor. Iat care sunt acestea! Administrarea pastilelor contraceptive se face pe toat perioada n care nu i doreti s rmi nsrcinat, fr s faci pauze de 1-3 luni, susin medicii ginecologi i specialitii n planificare familial. Anticoncepionalele orale conin fie o compoziie estrogen/progesteron (se iau 21 zile cu o sptmn pauz ntre dou folii), fie doar

progesteron (se administreaz continuu, fr pauz). Ele i exercit aciunea prin: blocarea ovulaiei sau ngroarea mucusului cervical, aflm de la medicul ginecolog Cornelia Popescu. Iat care sunt cele mai importante dezavantaje i contraindicaii ale pastilelor combinate (estrogen/progesteron): 1. Spre deosebire de prezervativ, pastilele contraceptive nu te protejeaz de bolile cu transmitere sexual. 2. Dac ai o problem cu fierea, anticoncepionalele i pot accentua simptomele. 3. Necesit administrare zilnic timp de 21 de zile, cu pauz de o sptmn ntre dou folii. i este preferabil ca administrarea s fie fcut n acelai moment al zilei. Dac ai uitat s iei pastila ntr-o zi, administreaz-o ct mai repede, iar pe urmtoarea las-o pentru ora stabilit. 4. Nu sunt recomandate femeilor care au un risc crescut de accident tromboembolic, accident vascular cerebral sau ischemie coronarian. 5. Medicii nu le recomand femeilor care sufer de anumite tipuri de migren. 6. Pot s cauzeze dureri de cap, creteri temporare n greutate i sngerri vaginale reduse la nceputul administrrii, ns medicii susin c aceste probleme dispar n urmtoarele 3-4 luni. 7. Dac alptezi nu poi s iei anticoncepionale. 8. Nu sunt recomandate n cazul n care exist suspiciuni de cancer genital sau mamar. Atenie! tim c este vorba despre un medicament care poate s genereze anumite schimbri mai puin benefice n organism, dup cum au artat i studii mai recente care leag utilizarea anticoncepionalelor cu diverse probleme medicale. Printre complicaiile pe care le pot produce pastilele contraceptive sunt: tromboembolii, infarct miocardic, accident cerebral vascular, n special la femeile care fumeaz, au o vrst naintat, sufer de obezitate, diabet sau hipertensiune arterial, ne spune medicul ginecolog Cornelia Popescu. "Din aceste motive contracepia hormonal combinat este formal contraindicat femeilor care au depit 35 de ani. Totui, poate s fie folosit n siguran de femeile ntre 35 i 45 de ani dac sunt sntoase i nu fumeaz. Trebuie folosite formule cu doze mici", explic specialistul.

9 METODE CONTRACEPTIVE Planificarea familiala te ajuta sa alegi momentul potrivit pentru a avea copii, precum si numarul lor. Folosirea unei metode contraceptive va ofera aceasta posibilitate. Metodele contraceptive impiedica aparitia sau dezvoltarea unei sarcini. Retineti ca o sarcina poate aparea chiar daca:

Este primul contact sexual; Alegeti o anumita pozitie in timpul actului sexual; Contactul sexual are loc in timpul menstruatiei; Este un contact sexual unic; Ejacularea nu s-a produs in interiorul vaginului, ci in zonele genitale externe; Femeia nu are orgasm.

PILULA COMBINATA Este o pilula care contine doze mici de hormoni estrogeni si progestageni. Eficienta: 98 -99% Actiune: Impiedica ovulatia (eliberarea ovulelor din ovare), modifica invelisul intern al uterului (endometru), ingroasa mucusul la nivelul colului uterin. Avantaje: Este usor de administrat. Poate fi folosita la orice varsta. Nu intervine in defasurarea actului sexual. Reduce durerile dinaintea si in timpul menstruatiei. Reduce cantitatea menstruatiei. Regleaza ciclul menstrual. Ajuta la prevenirea cancerului de endometru, a cancerului si chisturilor de ovar, a bolilor benigne al sanului si a inflamatiilor pelvine. Administrarea poate fi intrerupta oricand si fertilitatea revine rapid. Dezavantaje: Trebuie luata in fiecare zi. Nu este recomandata femeilor care alapteaza, celor care prezinta factori de risc cardiovascular si fumatoarelor peste 35 ani. La inceputul folosirii, pot aparea efecte secundare minore precum: dureri de cap, cresteri in greutate, mici sangerari. Interactioneaza cu anumite tratamente medicamentoase. Nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, nici impotriva SIDA. Observatii: Eficienta depinde de corectitudinea folosirii. Se recomanda consilierea si supravegherea la un cabinet care ofera servicii de planificare familiala. 2. PILULA MONOHORMONALA Este o pilula care contine cantitati foarte mici de hormone progestageni. Eficienta: 96 98% Actiune: Ingroasa mucusul de la nivelul colului uterin, ingreunand trecerea spermatozoizilor. Poate impiedica ovulatia. Avantaje: Este usor de administrat. Poate fi folosita si de femeile care alapteaza sau care au factori de risc cardiovascular. Nu intervine in desfasurarea actului sexual. Ajuta la prevenirea bolilor benigne ale sanului, a cancerului de endometru si de ovar, precum si a inflamatiilor pelvine. Dezavantaje: Trebuie luata in fiecare zi la aceeasi ora. Poate deregla ciclurile menstruale. Creste frecventa sangerarilor intre menstruatii. Nu previne sarcina extrauterina. Nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, nici impotriva HIV/SIDA. Observatii: Se recomanda consiliere si supraveghere la un cabinet care ofera servicii de planificare familiala. 3. CONTRACEPTIVELE INJECTABILE

1.

Sunt produse injectabile care contin hormoni progestageni. Eficienta: 99% Actiune: De la locul injectiei hormonii se elibereaza progresiv pe parcursul a 8 12 saptamani. Impiedica ovulatia si ingroasa mucusul de la nivelul colului uterin, ingreunand trecerea spermatozoizilor. Avantaje: Foarte eficiente. Nu trebuie luate in fiecare zi. Pot fi folosite si de femeile care alapteaza sau care au factori de risc cardio-vascular. Nu intervin in desfasurarea actului sexual. Ajuta la prevenirea sarcinilor extrauterine, a cancerului de endometru si de ovar, a fibromului uterin, a inflamatiilor pelvine si a anemiei. Dezavantaje: Necesita o injectie la 8 12 saptamani. Deregleaza ciclurile menstruale. Creste frecventa sangerarilor intre menstruatii si a ameneoreei (lipsa menstruatiei). Nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, nici impotriva HIV/SIDA. Observatii: Se recomanda consiliere si supraveghere la un cabinet care ofera servicii de planificare familiala. 4. DISPOZITIVUL INTRAUTERIN (STERILETUL) Este un mic dispozitiv prevazut cu doua fire flexibile care se introduce in uter. Eficienta: 97 99% Actiune: Influenteaza miscarea spermatozoizilor in uter si impiedica fixarea oului fecundat. Avantaje: Asigura o protectie indelungata (pana la 10 ani). Este foarte eficient. Nu intervine in desfasurarea actului sexual. Nu are efecte secundare hormonale. Poate fi folosit de femeile care alapteaza. Nu interactioneaza cu medicamentele. Dezavantaje: Este nevoie de un examen ginecologic. Se insera si se extrage de catre medic. Prezenta firelor steriletului trebuie verificata periodic de catre femeie. In primele luni dupa insertie menstruatiile pot fi mai abundente si mai dureroase. Nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, nici impotriva HIV/SIDA. Observatii: Se recomanda consiliere si supraveghere la un cabinet care ofera servicii si planificare familiala. 5. PREZERVATIVUL Este o invelitoare din cauciuc foarte subtire sub forma unui tub inchis la un capat. Eficienta: 85 98% Actiune: Colecteaza sperma impiedicand contactul ei cu organismul femeii. Avantaje: Se gaseste usor, este simplu de folosit si nu necesita supraveghere medicala; nu are efecte secundare; este foarte eficient daca este utilizat corect; poate fi folosit la orice varsta; este singura metoda care protejeaza ambii perteneri impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, inclusiv HIV/SIDA. Dezavantaje: Necesita cooperarea ambilor parteneri. Intervine in desfasurarea actului sexual. Cumpararea, discutia cu partenerul, punerea, scoaterea si aruncarea lui pot fi jenante. Observatii: Este de unica folosinta. Trebuie pus pe penisul in erectie inainte ca acesta sa ajunga in corpul partenerei. 6. SPERMICIDE Substante chimice incluse in ovule, creme, geluri, tablete, spume, supozitoare, filme care se introduc in vagin. Eficienta: 75 80% Actiune:

Distrug spermatozoizii sau le afecteaza miscarile in asa fel incat impiedica intalnirea lor cu ovulul. Avantaje: Nu au efecte secundare determinate de hormoni. Nu necesita administrarea zilnica. Pot fi folosite de femeile care alapteaza. Utilizarea lor poate fi intrerupta in orice moment. Pot fi introduse in vagin cu 1 ora inainte de contactul sexual. Cresc lubrifierea vaginului. Nu necesita consult medical. Dezavantaje: Eficienta scazuta. Necesita introducerea in vagin inaintea actului sexual si respectarea instructiunilor de utilizare. Pot determina senzatii de caldura locala. Pot da iritatii sau reactii alergice. Observatii: Pentru cresterea eficientei se recomanda folosirea lor impreuna cu prezervativul sau diafragma. 7. DIAFRAGMA Este o cupola moale din cauciuc care acopera colul uterin. Eficienta: 85% Actiune: Actioneaza ca o bariera blocand patrunderea spermatozoizilor in uter si trompele uterine. Avantaje: Nu are efecte secundare induse de hormoni. Nu necesita administrare zilnica. Poate fi folosita de femeile care alapteaza. Utilizarea ei poate fi intrerupta in orice moment. Poate fi introdusa in vagin cu 6 ore inainte de contactul sexual. Dezavantaje: Necesita un examen genital si stabilirea dimensiunii potrivite de catre medic. Masurarea trebuie repetata dupa nastere sau la o crestere/scadere semnificativa in greutate. Diafragma trebuie spalata cu apa si sapun dupa fiecare utilizare si pastrata cu grija. Se foloseste impreuna cu o crema spermicida. Trebuie pastrata in vagin 6 ore dupa contactul sexual. Observatii: Protejeaza intr-o masura limitata de infectiile cu transmitere sexuala. 8. METODE NATURALE Sunt metode de identificare a perioadelor fertile ale ciclului menstrual. Eficienta: 65 80% Actiune: Ajuta cuplurile sa identifice perioada fertila pentru a evita contactul sexual in acel interval de timp. Identificarea perioadei fertile se face in diferite moduri: pe baza calendarului ciclului menstrual, inregistrarea modificarilor mucusului cervical, masurarea temperaturii bazale sau prin asocierea metodelor de mai sus. Avantaje: Nu exista efecte secundare. Partenerii impart responsabilitatea de planificare a familiei. Sunt foarte ieftine. Pot fi folosite si pentru planificarea aparitiei unei sarcini. Dezavantaje: Este nevoie de atentie, intelegere si acord din partea ambilor parteneri. Este necesara o inregistrare atenta a datelor. Dificil de practicat cand ciclul este neregulat. Nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, inclusiv HIV/SIDA. Observatii: Necesita o perioada de invatare si exersare. 9. Sterilizarea chirurgicala voluntara Este o metoda chirurgicala de intrerupere a fertilitatii la cererea femeii sau a barbatului. Eficienta: 99 100% Actiune: La femei: prin blocarea (legarea) trompelor uterine impiedicand contactul ovulului cu spermatozoizii. La barbat: prin blocarea canalelor prin care circula spermatozoizii impiedicand prezenta lor in sperma. Avantaje:

Nu necesita supravegherea medicala. Nu influenteaza desfasurarea actului sexual. Nu influenteaza activitatea sexuala ulterioara. Creste satisfactia actului sexual prin inlaturarea fricii de sarcina nedorita. Poate fi folosita de femeile care alapteaza. Nu are efecte secundare de lunga durata si nu prezinta riscuri pentru sanatate. Dezavantaje: Necesita o examinare medicala si o interventie chirurgicala efectuata intr-un spital. Restabilirea fertilitatii este foarte dificila. In primele zile dupa interventie, pot exista dureri locale. Nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, nici impotriva HIV/SIDA. La barbat devine eficienta dupa 3 luni sau 20 de ejaculari. Observatii: Metoda este definitiva si necesita o decizie bine gandita.

2.3

Concluzii

BENEFICIILE PLANIFICARII FAMILIALE Pentru copii 1. Copiii doriti sunt mai bine ingrijiti, alimentati, educati, sanatosi 2. Scaderea morbiditatii (bolilor) datorita nasterii premature si greutatii mici la nastere 3. Scaderea mortalitatii infantile prin spatierea nasterilor 4. Alimentatia naturala protejeaza copiii de diaree si boli infectioase Pentru femei 1. Reducerea avorturilor la cerere si avorturilor empirice 2. Scaderea morbiditatii si mortalitatii materne prin spatierea nasterilor 3. Reducerea problemelor legate de sarcina si nastere 4. Prevenirea unor boli: sarcina extrauterina, cancerul de ovar si de corp uterin, chisturile ovariene, noduli de san, sangerari menstruale abundente si anemia secundara acestora, dismenoreea 5. Prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala 6. Imbunatatirea relatiei de cuplu Pentru barbati 1. Prevenira infectiilor cu transmitere sexuala 2. Imbunatatirea relatiei de cuplu 3. Randament crescut la munca Pentru familie 1. Viata de cuplu armonioasa 2. Oportunitati educationale / profesionale crescute 3. Alegerea momentului potrivit de a avea copii

4. Reducerea cheltuielilor legate de medicamente in cazul avortului si imbolnavirilor secundare sarcinilor nedorite Pentru comunitate 1. Prevenirea fenomenului de abandon al copiilor in maternitati si spitale, cu folosirea banilor in alte scopuri comunitare 2. Reducerea nevoii de institutionalizare, prin reducerea nasterii de copii nedoriti 3. Pastrarea unei bune stari de sanatate permite oamenilor sa isi foloseasca potentialul profesional si personal 4. Redistribuirea fondurilor astfel economisite catre alte nevoi ale comunitatii Pentru personalul medical 1. Stare de sanatate mai buna a femeilor si copiilor prin spatierea nasterilor 2. Stare de sanatate mai buna a femeilor si barbatilor prin prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala si a cancerelor 3. Copiii doriti sunt mai bine ingrijiti in familie, deci necesita mai rar asistenta medicala Concluzie: planificarea familiala este mult mai mult decat distributie de pilule contraceptive. Ea poate rezolva o multime de probleme ale persoanelor sanatoase, care doresc sa ramana sanatoase, biologic si psihologic, precum si ale comunitatii. Preventia este mult mai importanta si mai economica decat tratamentul. Ajungem sa apreciem sanatatea doar in momentul cand o pierdem. Cabinetele de planificare familiala ofera o solutie simpla, rapida si eficienta pentru verificarea si pastrarea sanatatii genitale