Universitatea Transilvania

din Braşov

Facultatea de medicină

Asistenţă medicală generală

Conducător științific:
Laculiceanu Alexandru Georgian

Student:
Anghel Bianca Maria
 Cancerul de sân

Unul dintre cele mai răspândite forme de cancer în rândul femeilor este
reprezentat de “cancerul la sân”, acesta reprezintă cea de a două formă de cancer, care
cauzează decesul în rândul femeilor din întreaga lume.
Din punct de vedere anatomic, sânul are în componenţa sa glande producătoare
de lapte, care sunt situate în partea din faţa peretelui toracic.
De asemenea pe muşchiul pectoral există foarte multe ligamente care au rolul de
a susţine sânul şi de a-l ataşa de peretele toracic.
Sânul este format din aproximativ 20 de lobi care sunt acoperiţi de grăsime, ceea
ce determină forma şi mărimea sânilor.
În componenţa fiecărui lob, se află mai mulţi lobuli care şi aceştia la rândul lor
conţin glande ce au rolul de a produce lapte în urma stimulării hormonale. Cancerul de
sân face parte din categoria bolilor care evoluează în “tăcere”.
Cancerul mamar inflamator denumit şi IBC reprezintă o formă avansată de
cancer mamar local.
Potrivit ultimelor statistici realizate la nivel mondial, această formă de cancer
reprezintă 3% din cazurile de cancer mamar depistate pe teritoriul Statelor Unite.
De asemenea acest tip de cancer contribuie în proporţie de aproximativ 7% la
mortalitatea cauzată de cancerul la sân.
Gestionarea problemelor privind cauzalitatea apariţiei cancerului la sân, a
cunoscut în ultimii ani o evoluţie încurajatoare. Potrivit unui raport publicat în anul 2019
de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ratele de supravieţuire în ceea ce priveşte
persoanele diagnosticate cu cancer, au cunoscut o îmbunătăţire considerabilă.
Unul dintre motivele care au stat la baza acestei îmbunătăţiri fiind tratamentul
individualizat şi dezvoltarea tehnologiei privind detectarea din timp a bolii.
Cancerul de sân reprezintă una dintre prinicipale cauze care produc decesul
femeilor la nivel global.
În prezent managementul chirurgical rămâne principalul standard în ceea ce
priveşte cancerul de sân neinvaziv, invaziv şi cel localizat. Acesta poate fi folosit în
combinaţie cu o terapie endocrină.
De asemenea odată cu publicarea studiului de cercetare B-06 realizat de către
NSABP, terapia de conservare numită şi BTC, a devenit unul dintre pricipalele
standarde în ceea ce priveşte pacientii care prezintă tumori cu o mărime mai mare de 4
centrimetri.
Din punct de vedere teoretic diagnosticarea tumorilor care se află în stadiu
incipient ar trebui să contribuie în mod semnificativ la reducere mortalităţii.
Principala problemă este reprezentată de determinarea categoriilor de persoane
care ar trebui examinate din punct de vedere medical, deoarece ultimele studii au arătat
faptul că există anumite tumori care prezintă o creştere lentă şi care practic nu devin
evidente din punct de vedere clinic.
În detectarea şi stadializarea cancerului de sân, un rol foarte important îl are
imagistica, care contribuie la luarea deciziilor privind stabilirea schemei de tratament în
vederea stopării evoluţiei cancerului.
În vederea diagnosticarii şi stadializarii cancerului la sân, modalităţile utilizate sunt
reprezentate de:

 Imagistica prin rezonanţa magnetică;

 Mamografia;
 Tomosinteza digitală;

Deşi în majoritatea cazurilor, cancerul la sân apare în rândul femeilor, există

cazuri când această boală se poate manifesta şi în rândul bărbaţilor.
Acest lucru se datorează faptului că deşi bărbaţii prezintă o cantitate mică de
ţesut mamar, acesta poate deveni maligne care să evolueze în mod similar precum în
cazul femeilor.
În SUA au fost depistate aproximativ 2800 de cazuri, potrivit statisticilor rata de
diagnosticare a cancerului de sân din timp în rândul bărbaţilor este destul de mic ceea
ce se poate traduce printr-o mortalitate destul de ridicată.
Datorită progreselor semnificative făcute în ultimii ani în ceea ce priveşte atât
procesul de detectare din timp a bolii cat şi a terapiilor puse la dispoziţia pacienţilor,
rata generală aferentă numărului de decese cauzate de cancerul de sân a prezentat o
scădere semnificativă cel puţin în State Unite Ale Americii.
În cazul pacienţilor care suferă de cancer la sân, un rol foarte important în
tratarea acestora este reprezentat de setul de strategii de supraveghere.
Toate strategiile de supraveghere au un scop comun, acela fiind reprezentat de
detectarea recurentei locale precoce.
Totodată aceste strategii de supraveghere contribuie la diagnosticarea şi tratarea
cancerului.
 Potrivit unui studiu publicat în anul 2019 de către Organizaţia Mondială de
Sănatate, cancerul de sân afectează într-o proporţie foarte mare femeile trecute peste
40 de ani.
De asemenea conform datelor publicate de SUA, vârsta mediană pentru acest
diagnostic este de 62 de ani.
De cele mai multe ori masectomia reprezintă principalul tratament în cazul
pacienţilor care au fost diagnosticaţi cu o forma avansată de cancer la sân.
Pentru femeile care au fost diagnosticate cu această boală, care se află în stadiul
de incipit, au posibilitatea de a alege să fie supuse unei masectomii .
O astfel de decizie are la bază o serie de motive precum: motive cosmetice,
eliminarea riscului privind o mutaţie genetică, evitarea potenţialului de radiaţii.
În istoria medicinei au existat trei mari evenimente care au contribuit la
dezvoltarea unui tratament privind cancerul de sân:

 Descoperirea facută de catre Wilhelm Konrad în ceea ce priveşte razele x;

 Dezvoltarea primei proceduri chirurgicale realizate de Halsted;

Folosirea modelelor transplantabile de tumori în ceea ce priveşte cercetarea cancerului

De asemenea screening-ul RMN prezintă o rată mult mai mare în ceea ce priveşte
sensibilitatea privind detectarea cancerului de sân în comparaţie cu mamografia.
Infecţiile mamare se pot împărţi în două mari categorii:

 Infecţii lactaţionale;
 Infecţii non-lactaţionale;

În vederea identificării pacienţilor cu cancer de sân, un rol foarte important îl au

testele de profilare a expresiei genetice.
Aceste teste oferă informaţii importante având la bază analiza în amănunt a mai
multor gene care se regăsesc în tumoarea unui pacient.
Testele de profilare a tumorilor prezintă un rol foarte important, deoarece acestea
contribuie la luarea deciziilor cu privire la faptul dacă un pacient are sau nu nevoie de
chimioterapie.
Spre exemplu, în cadrul sistemului de sănătate din Norvegia, serviciile de
screening sunt oferite prin intermediul unui program finanţat de guvern, care este
destinat femeilor care fac parte din categoria de vârstă 50 – 69.
 Variaţia din punct de vedere rasial în ceea ce priveşte impactul financiar pe care îl
are cancerul, poate contribui semnificativ la diferenţele apărute în utilizarea
tratamentelor recomandate.
În tabelul de mai jos descriem impactul financiar pe care îl are cancerul în ceea ce
priveşte diverse rase umane.
Tabel 1: Impactul financiar provacat de cancerul de sân

O parte semnificativă din variaţia impactului financiar este explicată cu ajutorul

diferenţelor clinice.
Conform tabelului de mai sus, din punct de vedere statistic diferenţele rasiale au
rămas mari şi semnificative.
Femeile negre au fost cu aproximativ 14.09 puncte procentuale mai susceptibile de
a experimenta un impact financiar ( P < 0.01) în comparaţie cu femeile albe.
De asemenea există o probabilitate mult mai mare de a experimenta fiecare
măsură individuală provocată de impactul financiar inclusiv o bariera financiară cu
aproximativ 10.12 puncte procentuale si 9.69 puncte procentuale privind pierderea
venitului.

Totodată tabelul de mai sus reflectă impactul financiar pe care îl are cancerul de
sân pentru cele două rase umane. Femeile negre înregistrând aproximativ 9.6 puncte
procentuale privind pierderea locului de muncă şi 2.8 privind pierderea asigurării.
Prin urmare după controlul veniturilor, stării civile şi nivelului de educaţie, femeile
negre au rămas cu 5.42 puncte procentuale mai susceptibile de a avea un risc finaciar
în comparaţie cu femeile albe.
 Figura de mai sus reprezintă modificarea numărului de diagnostice şi decese
cauzate de cancerul evitate în screeningul stratificat de risc comparativ cu lipsa
screeningului.
În concluzie în vederea investigării într-un mod eficient în ceea ce priveşte
corelaţiile create între VoS şi calitatea tratamentului chirurgical al cancerului de sân, au
fost selectate 10 studii de cercetare,
 Bibliografie
Bick, U., & Helbich, T. H. (2019). Follow-Up of Patients with Breast Cancer: Imaging of
Local Recurrence and Distant Metastases. 167–178. https://doi.org/10.1007/978-3-
030-11149-6_14
Blidaru, A. (2017). Breast cancer surgery. Chirurgia (Romania), 112(4), 359–364.
https://doi.org/10.21614/chirurgia.112.4.359
Budh, D. P., & Sapra, A. (2020). Cancer Breast Screening. StatPearls, 4–5.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/32310510
DuBose, C. (2020). Breast Magnetic Resonance Imaging. Radiologic Technology,
91(5), 447M-462M. https://doi.org/10.1016/j.rcl.2014.01.001
Gilbert, F. J., & Pinker-Domenig, K. (2019). Diagnosis and Staging of Breast Cancer:
When and How to Use Mammography, Tomosynthesis, Ultrasound, Contrast-
Enhanced Mammography, and Magnetic Resonance Imaging. 155–166.
https://doi.org/10.1007/978-3-030-11149-6_13
Harnan, S., Tappenden, P., Cooper, K., Stevens, J., Bessey, A., Rafia, R., Ward, S.,
Wong, R., Stein, R. C., & Brown, J. (2019). Tumour profiling tests to guide adjuvant
chemotherapy decisions in early breast cancer: A systematic review and economic
analysis. Health Technology Assessment, 23(30), 1–327.
https://doi.org/10.3310/hta23300
Jordan, R. M., Vandeverveken, R. L., & Oxenberg, J. (2020). Breast Cancer
Conservation Therapy. 4–5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547708/
Khanna, U. (1993). Cancer chemotherapy. Calcutta Medical Journal, 90(3–4), 59–65.
Macdonald, S., Oncology, R., & General, M. (2016). Breast Cancer Breast Cancer.
Journal of the Royal Society of Medicine, 70(8), 515–517. https://www2.tri-
kobe.org/nccn/guideline/breast/english/breast.pdf
Movik, E., Dalsbo, T., Fagerlund, B., Friberg, E., Haheim, L., & Skar, A. (2017). Digital
Breast Tomosynthesis with Hologic 3D mammography Selenia Dimensions System
for use in breast cancer screening: A single-techniology assessment from
Norwegian Institute of Public Health (Folkehelseinstituttet). Oslo: Norwegian
Institute Puclic Heal. 1–82.
Ncbi, F. (2021). Relationship between volume of services and quality of treatment
outcome in the surgical treatment of breast cancer - rapid report : IQWiG Reports –
Commission No . V18-05 [ Internet ]. 4–5.
Overmoyer, B., & Pierce, L. J. (2014). Inflammatory breast cancer. Diseases of the
Breast: Fifth Edition, 4–5.
Pashayan, N., Morris, S., Gilbert, F. J., & Pharoah, P. D. P. (2018). Cost-effectiveness
and Benefit-to-Harm Ratio of Risk-Stratified Screening for Breast Cancer A Life-
 Table Model. JAMA Oncology, 4(11), 1504–1510.
https://doi.org/10.1001/jamaoncol.2018.1901
Pohl, C. A. (2018). Breast abscess. The 5-Minute Pediatric Consult, 8th Edition, 126–
127.
Randall, N. M., Miller, K. D., & Sledge, G. W. (2012). Male Breast Cancer. Textbook of
Uncommon Cancer, 233–241. https://doi.org/10.1002/9781118464557.ch16
Remick, J., & Amin, N. P. (2019). Postmastectomy Breast Cancer Radiation Therapy.
StatPearls, 4–5. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30085576
Smith, A., & Farrah, K. (2019). Gene Expression Profiling Tests for Breast Cancer: A
Rapid Qualitative Review. Gene Expression Profiling Tests for Breast Cancer: A
Rapid Qualitative Review, 4–5. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/31433610
Thompson W, A. C. (2019). Digital Breast Tomosynthesis for the Screening and
Diagnosis of Breast Cancer : A Review of the Diagnostic Accuracy , Cost-
Effectiveness and Guidelines. Canadian Agency for Drugs and Technologies in
Health, 1–41. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551874/
Wheeler, S. B., Spencer, J. C., Pinheiro, L. C., Carey, L. A., Olshan, A. F., & Reeder-
Hayes, K. E. (2018). Financial impact of breast cancer in black versus white
women. Journal of Clinical Oncology, 36(17), 1695–1701.
https://doi.org/10.1200/JCO.2017.77.6310
Wilson, J., & Sule, A. A. (2020). Disparity In Early Detection Of Breast Cancer.
StatPearls, 4–5. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/33231981
(DuBose, 2020)

(Budh & Sapra, 2020)(Blidaru, 2017)(Pohl, 2018)(Harnan et al., 2019)(Ncbi, 2021)

(Randall et al., 2012)(Jordan et al., 2020)(Pashayan et al., 2018)(Remick & Amin, 2019)
(Wheeler et al., 2018)(Thompson W, 2019)(Overmoyer & Pierce, 2014)(Bick & Helbich,
2019)(Smith & Farrah, 2019)(Gilbert & Pinker-Domenig, 2019)(Movik et al., 2017)
(Wilson & Sule, 2020)(Khanna, 1993)(Macdonald et al., 2016)