Sunteți pe pagina 1din 3

FACTORII TERATOGENI

Factorii teratogeni sunt substante nocive care pot sa produca


anomalii fetale. Factorii teratogeni sunt acei factori de mediu care interfera
cu procesul dezlovtarii normale a individului, iar impactul lor este de multe
ori daunator. Printre acestia se numara:
1. Tutunul

2. Drogurile

3. Alcoolul

4. Boli

5. Subnutritia

6. Alti factori – radiatiile


- plumbul
-mercurul

Malformaţiile congenitale sunt abateri de la dezvoltarea embrionară


normală, caracterizate prin alterarea morfologiei şi funcţiei unui organ,
sistem de organe sau a corpului în întregime, întâlnite la naştere sau după
naştere. Cu studiul lor se ocupă TERATOLOGIA generală şi specială care s-
a diferenţiat ca ramură a ANATOMIEI DEZVOLTĂRII.
Conţinutul teratologiei s-a lărgit treptat şi a evoluat paralel cu
achiziţiile dobândite în cunoaşterea DEZVOLTĂRII EMBRIONARE. În
prezent, teratologia a devenit unul dintre cele mai interesante şi importante
domenii de cercetare ale medicinei teoretice şi practice, în care sunt
angrenate mai multe specialităţi de graniţă. Creşterea frecvenţei
malformaţiilor congenitale în epoca civilizaţiei actuale şi progresele realizate
în biologia moleculară şi genetică, au determinat extinderea factorilor
cercetării factorilor teratogeni şi a mecanismelor lor de acţiune sau
teratogenezei. În determinismul malformaţiilor congenitale, factorii
teratogeni, genetici şi de mediu, pot acţiona independent, dar în cea m, ai
mare măsură exercită acţiuni conjugate. Prin mijloacele oferite de ingineria
genetică, probabil, în malformaţiile cu determinare genetică sau aberaţii
patologice din molecule de AND, se vor înlocui cu gene normale.
FACTORII TERATOGENI au fost împărţiţi în factori ereditari
(endogeni) şi factori de mediu (exogeni). Deşi se tratează separat, în geneza
celor mai multe malformaţii, esenţială este INTERACŢIUNEA dintre aceşti
factori.
Acţiunea factorilor teratogeni depinde în primul rând de FAZA
CRITICĂ sua perioada teratogenă. Există, însă, şi alte elemente care
condiţionează această acţiune, cum aer fi GRADUL DE SENSIBILITATE
AL SPECIEI faţă de agenţii teratogeni, rasa şi constituţia genetică a fiecărui
individ al speciei. S-a constatat că dintre indivizii supuşi acţiunii aceluiaşi
factor teratogen, unii rămân nevătămaţi, în timp ce alţii fac malformaţii.
In ciuda eforturilor depuse de cercetatori si de profesionistii din
domeniul sanatatii, fumatul in timpul sarcinii ramane o problema de
sanatate publica. Intre 20 si 30% din femei fumeaza in timpul sarcinii, iar
altele reduc numarul de tigari consumate zilnic.
Tabagismul in timpul sarcinii antreneaza riscuri grave atat pentru
femeie cat si pentru fat. A fost demonstrat faptul ca fumatul creste riscurile
de complicatii ale sarcinii si cauzeaza probleme grave precum: nastere cu fat
mort, avort spontan, retard de crestere intrauterina, prematuritate, placenta
praevia si moartea subita a sugarului. Fumatul antreneaza si alte efecte
asupra mamei, fiind asociat cu menopauza precoce si cu infertilitatea.
Renuntarea la fumat in timpul sarcinii are numeroase beneficii atat
pentru sanatatea femeii, dar si a fatului si determina diminuarea problemelor
de sanatate la care sunt expusi copiii mamelor fumatoare.
In timpul sarcinii, riscurile fumatului asupra embrionului si a fatului
sunt in relatie directa cu inhalarea de catre mama a principalelor doua
substante toxice din fumul de
tigara: monoxidul de carbon si nicotina.