UC 7.

1 Descrierea spectrului cauzal și a tipurilor de maladii ereditare

genetice și cromozomiale la om

UC 7.2 Caracterizarea tabloului clinic ale celor mai frecvente maladii

ereditare

1
 1. Clasificarea modernă și caracteristica generală a maladiilor

Noțiune:

Bolile genetice reprezintă toate anomaliile care apar ca urmare a dereglării

materialului ereditar. Pentru bolile genetice nu este esențial factorul moștenirii
maladiei, ci faptul că boala este cauzată de dereglările aparatului ereditar. Bolile
genetice includ și boli ereditare.

Clasificare:

1. Bolile determinate de aberaţii cromozomiale.

Ele sunt date de anomalii ale structurii sau numărului cromozomilor.

2. Bolile monogenice

Sunt determinate de alterarea ADN-ului nuclear, adică 95% din ADN din celulă.
Mutaţia unei singure gene, starea heterozigotă (o singură alelă este alterată) sau
starea homozigotă (ambele alele sunt alterate) stă la baza bolilor monogenice,
numite şi boli mendeliene, considerând că ele se transmit după legile lui Mendel.

3. Bolile poligenice multifactoriale sau bolile genetice complexe

Unele boli comune, nu întotdeauna rare, sunt determinate de factori genetici în

colaborare cu factorii de mediu. Datorită intervenţiei concomitente a mai multor
gene, componenta genetică este numită poligenică. Cota ei de participare la
determinismul bolii poartă numele de heritabilitate şi este mai importantă sau mai
puţin importantă, în funcţie de boală. Ea determină ceea ce numim predispoziţia
genetică sau susceptibilitatea pentru o anumită boală.

Factorii de mediu pot converti această susceptibilitate sau predispoziţie,

transformând-o în boală.

4. Boli determinate de alterarea ADN-ului mitocondrial

Alterarea ADN-ului din mitocondrii (5% din ADN-ul celular) poate determina boli
care se transmit numai pe linie maternă, pentru că mitocondriile sunt situate în
citoplasma prezentă în special în ovul şi extrem de puţin în spermatozoid.

2
 2. Cauzele maladiilor genetice

1) Mutaţii genomice - implică pierderea sau achiziţionarea unor cromozomi întregi,

determinând apariţia unor tulburări de tipul monosomiei sau trisomiei;

2) Mutaţii cromozomiale - rezultă din rearanjamente ale materialului genetic

nuclear -modificări structurale;

3) Mutaţii genice punctiforme - prin deleţia parţială sau totală a unei gene sau a
unei singure baze din secvenţa de nucleotide, aflându-se la originea celor mai
multe boli ereditare asociate unei mutaţii.
-o singură bază nucleotidică poate fi substituită printr-o altă bază total diferită,
rezultând o mutaţie punctiformă, cu efecte letale.

3
 3. Enzimopatiile. Dereglarea metabolismului glucidelor
(galactozemia)

Enzimopatie - Orice afectiune cauzata de o dereglare a metabolismului unei

enzime.

Enzimopatiile au adesea drept cauza o mutatie ereditara a genei care comanda

sinteza enzimei. Pentru o enzima data care are drept functie accelerarea uneia
dintre reactiile chimice ale organismului prin transformarea unei substante
(substratul) in alta (produsul reactiei), semnele unei enzimopatii sunt fie o
insuficienta a produsului, fie o acumulare anormala de substrat. Dupa enzima in
cauza, manifestarile sunt foarte variate, uneori foarte grave: astfel, fenilcetonuria se
manifesta printr-o atingere severa a sistemului nervos, cu intarziere mintala.
Tratamentul poate fi un regim alimentar de excludere (se suprima alimentatia
substratului, care tinde deja sa se acumuleze de la sine in organismul bolnavului).
El poate fi si simptomatic (ataca nu boala, ci simptomele ei).

Galactozemia - este o boala metabolica genetica, ce este caracterizata prin

incapacitatea organismului de a utiliza galactoza din zahar. In galactozemia
clasica, defectul de baza este o deficienta a unei enzime cunoscute sub denumirea
de GALT.

Aceasta provoaca o acumulare de galactoza 1-fosfat care afecteaza ficatul,

ochii, rinichii si creierul. In mod normal, la nou nascuti se face screeningul
galactozemiei. Daca nu este detectata, dar e prezenta, boala poate fi fatala.
Identificata, afectiunea poate fi tratata prin evitarea galactozei in dieta.

Galactozemia este mostenita ca trasatura autozomal recesiva. Exista doua forme

ale bolii: deficitul GALT (galactozemia clasica) si deficitul de galactokinaza.
Dintre cele doua tipuri de deficiente, prima este mai severa. Gena GALT se afla in
cromozomul 9p13.

Persoanele care sufera de galactozemie nu pot metaboliza galactoza din zahar.

Galactoza provine in principal, din zaharul numit lactoza care se regaseste in
compozitia laptelui. Lactoza este alcatuita din doua zaharuri: galactoza si glucoza
care sunt legate intre ele.

Daca unui copil cu galactozemie i se ofera lapte, nivelul de galactoza creste

provocand daune la nivelul ficatului, creierului, rinichilor si ochilor. Persoanele
care sufera de galactozemie nu pot tolera nici o forma de lapte sau orice alte
produse alimentare care contin galactoza. Expunerea la produsele lactate va duce la
deteriorarea ficatului, retard mintal, formarea cataractei si insuficienta renala.

4
 4. Dereglarea matabolismului aminoacidic (fenilcetonuria)

Fenilcetonuria - este o boală genetică gravă determinată de o tulburare a

metabolismului fenilalaninei, un aminoacid prezent în alimente. Această boală,
cunoscută și sub numele de hiperfenilalaninemie, afectează un nou-născut din
16.000 și este responsabilă, în absența tratamentului adecvat, de apariția unei
întârzieri mintale cu instalare progresivă (numită și oligofrenie fenilpiruvică). În
unele țări, inclusiv în România, există programe de screening neonatal pentru
depistarea precoce a fenilcetonuriei.

5
 5. Cauzele maladiilor cromozomiale - aberaţiile cromozomiale
numerice şi structurale

Aberațiile cromozomale sunt modificări, produse în cadrul structurii

cromozomilor, formate în cadrul mitozei sau meiozei. Constau în modificarea
numărului sau formei cromozomilor și care poate conduce la apariția unor boli,
numite cromozomiale, care se transmit ereditar.

Prin anomalie cromozomială numerică se înţelege orice modificare anumărului

de cromozomi în raport cu numărul normal de cromozomi (46 cromozomi).

Anomaliile cromozomiale structurale se caracterizează prin modificarea

structurii normale a cromozomilor. Ele se împart, în raport cu efectul fenotipic
(modificarea stării de sănătate) în: anomalii echilibrate şi anomalii neechilibrate.

Anomaliile cromozomiale apar de obicei ca rezultat al urmatorilor factori:

Meioza

Aberatiile cromozomiale sunt de obicei rezultatul unui defect in diviziunea

celulara. Meioza descrie diviziunea celulara pe care o sufera gametii. Daca meioza
nu se desfasoara corect, un ovul sau spermatozoid poate avea mai multi cromozomi
sau mai putini. Dupa fertilizare fetusul va primi un extracromozom (trisomie) sau ii
va lipsi un cromozom (monosomie).

Mitoza

Mitoza descrie diviziunea celulara a restului celulelor corpului, in afara de cele

sexuale. Normal mitoza duce la duplicarea si apoi injumatatirea materialului
cromozomial, astfel fiecare celula isi dubleaza numarul de cromozomi la 92 si apoi
il imparte in jumatate pentru a rezulta normalul de 46. Mitoza incepe in fetus dupa
fertilizare. Procesul se repeta pana cand se formeaza copilul. Mitoza continua pe
toata durata vietii omului, pentru a regenera noi celule cutanate si alte tipuri
celulare care sunt distruse sau inlocuite.

Varsta materna

Cand mama va avea 35 de ani la nastere poate fi sfatuita asupra unei consilieri
genetice sau diagnostic prenatal, cum este amniocenteza, datorita varstei. Exista o
diferenta fundamentala in modul de producere al gametilor. Femeile se nasc cu
toate ovulele care incep sa se maturizeze la pubertate. In timp, sunt mai putine
6
ovule disponibile in ovare. Daca femeia are deja 35 de ani, ovulele din ovare au de
asemenea 35 de ani. Riscul unui copil de a se naste cu anomalii cromozomiale
creste odata cu varsta mamei. Unii medici considera ca si ovulele imatranesc si pot
avea un numar incorect de cromozomi la momentul fertilizarii. Erorile meiozei pot
fi mai frecvente ca rezultat al procesului de imbatranire.

Mediul inconjurator

Multi parinti care au un copil cu anomalii cromozomiale se intreaba daca

expunerea la diferiti factori de mediu de-a lungul anilor nu a contribuit la
problema. Pana astazi nu s-a descoperit niciun astfel de factor (microunde,
ultraviolete, raze X, medicamente, alimente etc.) care sa determine anomaliile.
Exista unele date care sustin ca modul anormal al corpului femeii de a procesa
acidul folic poate contribui la acumularea anomaliilor cromozomiale. Teoria nu a
fost dovedita dar avand in vedere riscul se recomanda femeilor insarcinate sa
suplimenteze aportul de acid folic.

7
 6. Maladiile cromozomiale

Anomaliile numerice:

• Poliploidiile sunt caracterizate prin prezenţa în plus a unuia sau mai multor
seturi complete de cromozomi (triploidie – 69 cromozomi; tetraploidie – 92
cromozomi).
• Aneuploidiile se caracterizează prin absenţa (monosomie – 45 cromozomi)
sau prezenţa în plus a unuia sau mai multor cromozomi (trisomie – 47
cromozomi, tetrasomie – 48 cromozomi, pentasomie – 49 cromozomi) din
aceeaşi pereche sau din perechi diferite.

Anomaliile cromozomiale structurale:

• Anomaliile echilibrate – translocaţii şi inversii – nu afectează cantitatea

totală de material genetic celular şi nici fenotipul (purtătorii unor astfel de
anomalii sunt sănătoşi).
• Translocaţie –anomalie cromozomică caracterizată prin schimbul de
fragmente între cel puţin doi cromozomi diferiţi;
• Inversie – anomalie cromozomică caracterizată prin modificarea poziţiei
unui segment cromozomic, ce rămâne pe cromozomul de origine
• Anomaliile neechilibrate − deleţii, duplicaţii, cromozomi inelari,
cromozomi dicentrici şiisocromozomi − sunt caracterizate prin prezenţa
suplimentară, absenţa sau asocierea dintresurplusul şi lipsa unuia sau mai
multor segmente cromozomice (trisomii sau monosomii parţiale) ceea ce
determină o modificare a cantităţii totale de material genetic celular şi un
fenotip anormal (purtători afectaţi de o boală cromozomială).

8
 7. Sindroame cromozomiale

Sindroame cromozomiale - ele sunt rezultatul mutațiilor genetice anormale care

apar în interiorul cromozomilor în timpul formării gameților sau în primele
diviziuni ale zigotului.

Mai jos este o listă cu 14 tipuri de sindroame cromozomiale:

1- Sindrom Turner sau monozomie X

Sindromul Turner este o boală asociată genetică a femeii apare ca urmare a

absenței parțială sau totală a unui cromozom X, pe toate sau o parte din celulele
corpului

2- Sindromul Patau

Sindromul Patau este a treia trisomie autozomală, cea mai frecventă după
sindromul Down și sindromul Edwards.

3 - Sindromul Down sau trisomia 21

Cunoscutul sindrom sau trisomia 21 este o tulburare genetică cauzată de prezența

unei copii suplimentare a cromozomului 21. Este cel mai frecvent sindrom
cromozomiala congenital tulburari cognitive mentale.

4- Sindromul lui Edward

Sindromul Edward sau trisomia 18 este o aneuploidă umană caracterizată prin

prezența unui cromozom complet suplimentar în perechea 18.

5- Sindromul Fragile X

Sindromul fragil X este o tulburare genetică care se datorează mutației unei gene,
care este inactivată și nu poate îndeplini funcția de sinteză a acestei proteine.

6- Sindromul chatului Cri Du sau 5 p

Sindromul Cri du Chat, cunoscut și ca sindromul miei de pisici, este una dintre
tulburările cromozomiale produse de o deleție la sfârșitul brațului scurt al
cromozomului 5.

9
7- Sindromul Wolf Hirschhorn

Sindromul Wolf Hirschhorn, denumit și sindromul de șoareci monocromozomi

Dillan 4 p, se caracterizează printr-o afectare multisistemică, generând tulburări
mintale și de creștere grave.

8 - Sindromul Klinefelter sau 47 XXY.

Acest sindrom este cauzat de o anomalie cromozomiala care este existența a doi
cromozomi XX mai si unul cromozomul Y afectează bărbați și provoacă
hipogonadism, adică testiculele nu funcționează corect, ceea ce duce la diverse
defecte și probleme metabolice.

9- Sindromul Robinow 9
Sindromul Robinow este o tulburare genetică extrem de rară, caracterizată prin
malformații și malformații osoase.

10 - Sindromul Double Y, XYY

Sindromul dublu Y, sau denumit frecvent sindromul superman, este o boală

genetică cauzată de exces cromozomial.

11 - Sindromul de rugăciune WILLY

Sindromul Prader Willy este o tulburare congenitală, rară și non-ereditară. La cei

care suferă de PWS există o pierdere sau inactivare a genelor regiunii 15q11-q13 a
brațului lung al cromozomului 15 moștenit de la tatăl.

12 - Sindromul Pallister Killian

Pallister Killian Sindromul Acest sindrom apare datorită prezenței unui cromozom
aberant 12 in plus in unele celule din organism, ceea ce duce la gât diferite
anomalii muscoloesqueléticas, extremităților, coloanei vertebrale, etc.

13 - Sindromul Waadenburg

Sindromul Waaedenburg este o boală a tipului dominant autosomal cu diferite

manifestări oculare și sistemice.

14 - Sindromul lui William

Sindromul William este caracterizat prin pierderea materialului genetic de pe
cromozomul 7, numit și monozomie.

10