Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Una dintre cele mai ntlnite afeciuni care apar la femeile gravide este hipertensiunea. Boala este mai frecvent n a doua jumtate a sarcinii din cauza creterii volumului de snge. Dac nu este controlat, pot aprea complicaii severe pentru mam i copil, precum ecla m-psia. Mama i pierde cu-notina i poate avea contracii ca la epilepsie, iar copilul se poate nate prematur sau sufer o moarte intrauterin", explic medicul ginecolog Ioan Munteanu. Predispuse la hipertensiune n timpul sarcinii sunt femeile care au avut aceast problem i nainte de a rmne gravide, precum i cele care au o diet bogat n sare ori sedentarele. Atente trebuie s fie i femeile aflate la a doua sarcin care au avut hipertensiune i la prima sarcin. Tensiunea trebuie monitorizat pe tot parcursul sarcinii, lunar i mai apoi bilunar, pentru c dac depete 14 cu 8 sunt amenin-a-te att gravida, ct i sarcina", spune medicul de familie Clin Ciubotaru. Hipertensiunea la gravide se trateaz la medicul obstetrician, pentru c tratamentul trebuie recomandat n aa fel nct s nu afecteze mama i ftul. De asemenea, gravidele trebuie s se cntreasc periodic, astfel nct s nu se ngrae cu mai mult de 12-14 kilograme. Tratamentul cu diuretice, interzis Infeciile urinare sunt frecvente n primele i ultimele trei luni de sarcin i se manifest prin nevoia frecvent de a urin a. In-fec-iile nu trebuie ignorate, deoarece reprezint un factor de risc pentru natere prematur. n pachetul de analize trebuie s intre obligatoriu i sumarul de urin. Infeciile urinare apar pentru c gravidele au un dezechilibru imunitar care le face vulnerabile la boal. Sensibilitatea este dat i de modificrile vezicale care apar n aceast perioad", spune Clin Ciubotaru. Infeciile vaginale, precum candidoza, pot fi recidive ale unor infecii tratate sau netrate la timp. Raluca (27 ani) face frecvent candidoz, infecie care n-a disprut nici cnd a fost nsrcinat. n timpul sarcinii, in -fecia cu candida s-a acutizat i nu gseam un doctor bun, pentru c n perioada asta nu poi urma orice tratament. Am ncercat tot felul de variante de tratamente, dar efectul era de scurt durat , iar pe altele nu le-am suportat. ntr-un final, am gsit un doctor care mi-a recomandat tratament cu bicarbonat, care ajut flora s se refac", spune Raluca. Din cauza acumulrii de ap i sare, la unele gravide pot aprea varice i edeme. Dieta presupune restricie la sare, micar e, repaus cu picioarele la orizontal. Nu se dau tratamente diuretice pentru edeme la gravide, deoarece exist riscul de ischemie placentar, ceea ce nseamn c n placent nu ajunge o cantitate suficient de snge", explic medicul Clin Ciubotaru. Crete riscul de luxaii Pregtirea organismului pentru sarcin presupune i producerea unei laxiti ligamentare care crete riscul de entorse i luxaii. Din cauza modificrilor hormonale, pot aprea tremurturi sau tulburri de sensibilitate la nivelul minilor i picioarelor.
Sarcina este considerat una dintre cele mai frumoase perioade din viaa unei femei, n care are nevoie de foarte mult grij i atenie. Femeile sunt contiente n mare parte de transformrile care au loc n cele nou luni, dar cteodat uit c sarcina poate fi i o perioad cu probleme medicale, dac nu sunt efectuate controale periodice la medicul ginecolog. Din cauza faptului c n organismul femei i gravide se produc schimbri pot aprea i unele dereglri, care duc la reprersursiuni grave asupra mamei i sntii ei. Una dintre afeciunile din perioada sarcinii despre care femeile tiu foarte puin este diabetul de sarcin care, dac nu este tratat poate creea o serie de neplceri att pentru mam ct i pentru viitorul copil. Cauzele acestei boli sunt multiple, iar apariia ei poate fi insesizabil dac femeia nu acord o atenie deosebit dietei pe toat periaoda sa rcinii sau dac nu ine cont de antecedentele unor boli cronice din familie. Femeile cu risc crescut de a dezvolta diabet de sarcin sunt:
cele care au mai avut diabet gestaional ntr-o sarcin anterioar: 30% pn la 60% din femeile, care au avut diabet gestaional dezvolt diabet din nou la sarcina urmtoare; cele supraponderale, femeile care au nscut un copil cu greutate ma re sau care au avut nevoie de insulin n cursul unei sarcini anterioare au risc mai mare de a dezvolta diabet femeile care au n familie un printe, un frate sau sora cu diabet de tip II femeile care provin din grupuri etnice cu risc crescut: latini americani, africani, asiatici
femeile care au mai mult de 25 de ani n momentul n care rmn nsrcinate: riscul crete cu 4% pe an, n fiecare an dup 25 de ani cele care sunt sub vrsta de 25 de ani, dar sunt supraponderale femeile care au avut un copil cu o greutate mai mare de 4 kilograme sau mai mic de 2 kilograme la natere femeile cu ovar polichistic: dei este destul de greu pentru o femeie cu aceast boal s rmn gravid, riscul de a dezvolt a pe parcursul sarcinii diabet este mai mare decat la alte femei femeile care fumeaz.
Cele mai frecvente simptome sunt setea, urinri frecvente, senzaie de foame, vedere nceosat, ns la majoritatea paciente lor boala este asimptomatic. Diabetul de gestaie este diferit fa de celelate tipuri de diabet deoarece apare n timpul sarcinii i dispare dup natere. Acest diabet este factor de risc nu numai pentru ft, care poate avea o greutate foarte mare la natere, dar i pentru mam, care poate dezvolta o serie de afeciuni adiacente. Cercetrile n domeniu au demonstrat c aproape 50 % dintre femeile cu diabet de gestaie prezint simultan i afeciuni parodontale. Boala parodontal are i ea foarte multe cauze, iar atunci cnd este vorba despre o gravida, boala se poate instala mult mai repede i de aceea este nevoie de o colaborare ntre medicul dentist i ginecolog. Medicii specialiti au ajuns la concluzia c ngrijirea oro-dentar reprezint una dintre cile principale de prevenire a diabetului de gestaie. De cele mai multe ori boli grave precum diabetul, chiar dac vorbim de diabetul de gestaie pot fi prevenite foarte uor sau se pot vindeca att timp ct nu este descoperit n stare avansat. De accea, medicii recomand ntotdeauna un regim de via sntos i o diet bazat pe alimente naturale.
Mecanismul probabil al transmiterii implica trecerea parazitului in sange si apoi la fat, prin intermediul placentei Toxoplasmoza congenitala poate duce la avort, moartea nounascutului sau malformatii fetale, cu consecinte pentru fat. Poate, de asemenea, reduce semnificativ calitatea vietii copiilor care au supravietuit infectiei prenatale. Riscul infectarii intrauterine a fatului, riscul manifestarii toxoplasmozei congenitale si severitatea bolii depind de: - momentul in care a survenit infectia in timpul sarcinii, - competenta imunologica a mamei in timpul infectiei acute, - numarul si virulenta parazitilor transmisi la fat, - varsta fatului la momentul transmiterii. Daca infectia nu este tratata, riscul transmiterii intrauterine catre fat, creste pe masura ce sarcina avanseaza in varsta, acesta fiind aproximativ 14% in primul trimestru si aproximativ 59% in trimestrul trei de sarcina. I In timp ce riscul infectarii intrauterine a fatului creste o data cu inaintarea in varsta a sarcinii, efectele asupra fatului sunt cu atat mai severe cu cat infectarea survine mai devreme. Aproximativ 10% din infectiile prenatale sunt urmate de avort sau moartea fatui la nastere. Alti 10 - 23% din nou-nascutii infectati prenatal, manifesta semne clinice de toxoplasmoza la nastere. Aproximativ 12 - 16% din acesti nou-nascuti mor datorita bolii. Copii care supravietuiesc sufera de retard mental progresiv sau de alte deficiente neurologice si necesita cel mai adesea includerea intr-un sistem special de educatie sau institutionalizare. II Daca transmiterea parazitului survine intr-un stadiu mai avansat al sarcinii, efectele asupra fatului sunt mai putin severe, majoritatea copiilor infectati in timpul trimestrului trei fiind asimptomatici la nastere. in total, infectia la aproximativ 67 - 80% din copiii care au dobandit boala prenatal, este subclinica la nastere si poate fi diagnosticata doar folosind determinari serologice sau alte investigatii de laborator. Desi acesti copii par sanatosi la nastere, ei pot dezvolta simptome clinice si deficiente pe parcursul vietii. Acestea afecteaza in special ochii (retinocoroidita, strabism, orbire), sistemul nervos central (deficiente neurologice si psihice, convulsii, retard mental) sau urechea (surditate). S-a estimat ca aproximativ o treime din copiii infectati prenatal vor dezvolta o deficienta a vederii, mai tarziu in viata. Semne posibile ale infectarii congenitale, aparute in timpul copilariei sau mai tarziu in viata: anemie, chorioretinita, convulsii, surditate, febra, crestere incetinita, cresterea in volum a ficatului si a splinei, hidrocefalie, icter, dificultati de invatare, adenopatie, retard mental, microcefalie, afectarea vederii. Cum evitam infectia cu Toxoplasma gondii Cateva sfaturi pentru a nu in pericol dezvoltarea copilului ar trebui: 1. Pentru a preveni toxoplasmoza si alte boli generate de alimente, hrane ar trebui pregatita la o temperatura mai mare de 63-71oC. incalzirea alimentului trebuie sa fie uniforma, fiti atente la cuptoarele cu microunde de putere mica! 2. Fructele si legumele trebuie spalate foarte bine inainte de a fi folosite. 3. Mesele sau fundurile pentru taiat carne, suprafetele pentru gatit, tacamurile si mainile vor fi spalate cu apa calda si detergent dupa ce au venit in contact cu carne cruda rosie sau alba sau cu legume sau fructe nespalate. Nu folositi cutitele cu care ati taiat carne inainte de ale spala, pentru a taia alte alimente. 4. Gustatul carnii crude (tocaturi de exemplu) sau insuficient preparate este cu desavarsire interzis. 5. Femeile insarcinate ar trebui sa poarte manusi atunci cand lucreaza in gradina sau vin in contact cu pamant sau nisip, din cauza posibilitatii de infestare a acestora cu fecale de pisica. Dupa activitati care implica acest contact mainile trebuiesc spalate cu atentie. 6. Daca este posibil, femeile insarcinate trebuie sa evite sa curete cutiile in care pisicile isi fac nevoile. Daca nu este nimeni disponibil care sa la inlocuiasca, femeile insarcinate vor purta manusi si se vor spala dupa aceea cu multa atentie pe maini. Cutiile cu dejecte de pisica trebuiesc curatate obligatoriu zilnic. Pisicile vor fi pastrate permanent in casa, pentru a nu se infecta din mediul exterior si vor fi hranite numai cu hrana uscata, conservata sau preparata termic. Femeile gravide nu trebuie sa adopte pisici vagabonde. Parerile privind valoarea analizelor care deceleaza posibila infectie la gravide sunt impartite. In Austria si Franta, programele de screening prenatal sunt obligatorii fiind infiintate in anul 1975 respectiv 1978. Mai recent, screening-ul prenatal a fost introdus in parti ale Italiei in timp ce Danemarca, Polonia (regiunea Poznan) si parti din SUA au initiat programe de screening neonatal. In unele zone ale SUA, cu incidenta foarte scazuta a toxoplasmozei, se considera ca screening-ul este recomandat numai femeilor cu risc foarte mare (infectie cu HIV, LES, neoplazii) sau la cele la care ecografia de rutina a decelat la fat hidrocefalie, calcificari intracraniene, microcefalie, intarziere a dezvoltarii fetale, ascita sau hepatosplenomegalie, deoarece rezultatele fals pozitive pot duce la tratamente inutile sau la intreruperi de sarcina nenecesare. In zonele in care seroprevalenta este ridicata, screening-ul serologic al femeilor gravide este recomandat, cel putin in saptamanile 10 - 12 de sarcina si ar trebui repetat in saptamanile 20 - 22 daca rezultatul initial este negativ. Domnul Profesor Mencinicopschi Gheorghe, directorul Institutului de Cercetatari Alimentare, considera ca in Romania toxoplasmoza este subdiagnosticata si datorita procentului mare de oameni care traiesc in zone rurale, cu expunere mare la parazit, este foarte probabil ca incidenta expunerii la parazit si a imbolnavirilor sa fie foarte mare. Nu am descoperit in literatura de specialitate din Romania sau in studii publicate in strainatate, date statistice care sa descrie intinderea fenomenului toxoplasmozei in Romania. Agneta Pavel (1992) arata ca "Morbiditatea reala a acestei maladii este departe de a fi cunoscuta. Cifrele comunicate reprezinta doar un varf de iceberg al fenomenului" cit. de Prof. Dr. Gh. Olteanu red., Poliparazitismul la om, animale, plante si mediu, ed. Ceres, Bucuresti 2001 de medic Paul Piscoi
In stadiul precoce embrionar, virusurile se localizeaza pe embrion, deoarece acesta constituie un mediu excelent de cultura. Cand infectia este masiva se realizeaza moartea embrionului in uter, iar cand infectia este moderata, embrionul nu moare, dar pot aparea multiple malformatii. Virusurile gripei, oreionului, poliomielitei, rujeolei, pot fi responsabile de aparitia malformatiilor fetale, daca influenta lor se exercita in perioada de formare a organelor (organogeneza). Daca fatul este infectat tardiv in uter, el poate contracta boala mamei, cum este cazul variolei sau rujeolei. Fatul se poate naste viu si imunizat sau poate muri in uter. Uneori la nastere fatul poate prezenta boala de care sufera mama (sau a suferit), sau se naste fara nici o boala. Boli infectioase si parazitare mai frecvent asociate cu sarcina Pneumonia si bronhopneumonia au determinat in trecut o mortalitate de 40-50%, deoarece duceau la insuficiente circulatorii, prin fenomene de anoxie (lipsa de oxigen). In prezent datorita antibioticelor prognosticul nu este atat de grav, dar necesita o supraveghere medicala si terapeutica atenta. Prevenirea insuficientei circulatorii trebuie avuta in vedere mai ales in ultimele trei luni de sarcina. Scarlatina prezinta importanta pentru complicatiile streptococice pe care le poate produce (septicemiile streptococice in lauzie si in special nefropatii). Rujeola nu determina fenomene speciale decat in cazul complicatiilor pulmonare. Malformatiile date de rujeola sunt rare. Rubeola este o boala benigna pentru mama, la care poate trece neobservata, dar este teratogena (produce malformatii) in proportii ce variaza de la 17 la 95%. Se poate retine ca rubeola este teratogena in primele trei luni de sarcina (organogeneza), cu pericol maxim in primele 8 saptamani. Exista descrise o serie de malformatii care sunt date de rubeola in ordinea urmatoare: malformatii oculare, cardiace, ale urechii, toate acestea in raport cu perioada contagiunii. In fata acestei situatii, s-a propus ca toate fetitele sa fie supuse unei contagiuni rubeolice in scop profilactic. In caz ca boala survine la o gravida in primele trei luni, se recomanda intreruperea sarcinii.In cazurile de contact se vor administra gammaglobuline. Oreionul produce avortul in 20% din cazuri, iar asupra fatului produce malformatii in proportie de 15-30% in primele trei luni de sarcina. Listerioza. Boala a animalelor domestice, poate sa fie contractata si de femeia gravida. In acest caz poate produce moartea fatului fie in uter, fie dupa nastere. Coreea este agravata de sarcina. Aceasta boala, daca a disparut la pubertate, poate reapare cu ocazia unei sarcini. Encefalita epidemica, daca este contractata in timpul sarcinii, poate produce femeii boala Parkinson dupa nastere. Poliomielita. Femeia gra-vida este mai receptiva fata de aceasta boala. Boala duce la moarte in proportie de 5-6%. Atingerea fatului este posibila si produce avort in 20% din cazuri sau provoaca nasteri premature. Toxoplasmoza este luata de la animalele domestice si, de multe ori, la femeia gravida evolueaza inaparent. Alteori evolueaza ca o mononucleoza infectioasa. Diagnosticul este dificil. Parazitul traverseaza placenta tardiv si determina la fat leziuni meningo-encefalice determinand microcefalie sau hidrocefalie (acumulare de lichid in creier), microoftalmie, spina bifida (malformatie a coloanei vertebrale) etc. Diagnosticul se bazeaza pe testul Sabin-Feldman (intradermoreactie). Tratamentul ce se adreseaza femeii gravide este acelasi ca in afara sarcinii.
Perioada de lauzie este considerata a fi cea mai critica. Formele care au evoluat defavorabil in timpul sarcinii, de regula, se agraveaza si mai mult in lauzie. Practic, tuberculoza pulmonara nu are influente defavorabile asupra sarcinii. In mod exceptional se poate produce avort in formele septicemice (de infectie a sangelui), de asemenea se stie ca sarcinile gemelare asociate cu tuberculoza pulmonara sunt defavorizate, avortul si nasterea prematura sunt aproape regula. Tuberculoza nu este o boala ereditara iar un nou-nascut dintr-o mama tuberculoasa este sanatos si ramane sanatos daca este izolat din momentul nasterii. Daca se face aceasta izolare, procentul de imbolnavire este egal cu acel al fetilor nascuti din mame netuberculoase. Colaborarea dintre ftiziolog si ob-stetrician este obligatorie. La inceputul gestatiei se pune problema intreruperii terapeutice a sarcinii. In aceste cazuri, indicatia o face ftiziologul. Intreruperea o efectueaza obstetricianul. In cazurile in care se considera ca sarcina poate evolua se impune un tratament medicamentos, care va fi indicat de catre ftiziolog. De asemenea, obstetricianul trebuie sa supravegheze mama in primele saptamani dupa nastere si nou-nascutul. In lauzie se va supraveghea indeaproape bolnava deoarece, in principiu, suprimarea alaptarii la o femeie cu tuberculoza este indicata de ftiziolog. Copilul trebuie separat de mama, supravegheat atent si continuu. Vaccinarea BCG este indicata. Copilul suporta bine aceasta vaccinare; mai rar pot aparea adenopatii. Tuberculoza genitala Se intampla ca unele femei cu tuberculoza genitala sa ramana gravide (cu totul exceptional). In asemenea cazuri, sarcina este dusa la termen. Se impune un tratament si in cursul sarcinii, precum si in lauzie. Tuberculoza urinara Aceasta forma de tuberculoza are o influenta nefavorabila asupra gestatiei. Ceea ce este interesant de retinut este ca adesea sarcina scoate in evidenta o pielita atipica si rebela la tratamentul obisnuit. De aici s-a tras concluzia ca sarcina este o cauza frecventa de agravare a tuberculozei renale, mai ales in formele acute. In general, sarcina nu agraveaza prognosticul tuberculozei care este tratata si nu contraindica nici o terapie medicala sau chirurgicala. De asemenea viitorul mamei si al copilului care sunt bine supravegheati nu ridica probleme deosebite.
Rinichii gravidei sunt mult suprasolicitai.Dac ei nu sunt capabili s satisfac cerinele mult crescute, toxinele se acumuleaz n organism, rezultnd o stare patologic grav. Semnele de intoxicaie constau n dureri rebele de cap, uneori ameeli. Cantitatea de urin scade apreciabil; n urin se gsete albumin, apar edeme (umflturi) ale pleoapelor i picioarelor. Mai trziu apar i tulburri de vedere ntr-o faza mai naintat apare eclampsia, adic micri convulsive ale ntregului corp nsoite de pierderea cunotinei. Eclampsiaeste astzi foarte rar, deoarece boala de baz este recunoscut i tratat nainte de a ajunge n aceast faz. Pentru oricare dintre simptomele mai sus-artate, consultai medicul! n timpul consultaiilor prenatale vi se va msura tensiunea arterial i se va executa un examen de urin pentru a recunoat e din timp apariia acestor grave tulburri. Fii atente, eclampsia poate aprea spre sfritul sarcinii. FACTORUL Rh n cazul n care frecventai cu contiinciozitate consultaiile prenatale, nu v intereseaz pe dv. cum stai cu factorul Rh, ci exclusiv pe medicul care v urmrete. El este acela care va decide. Ce este factorul Rh? Dup cum tii, oamenii nu au acelai grup sanguin. Unii au grupul A, alii grupul B, AB sau 0. n ultimul timp s -au descoperit i alte grupe sanguine. n cursul unei transfuzii, omul trebuie s primeasc numai snge de acelai grup sau din grupul O (donator universal). Altfel pot s apar tulburri grave i chiar moartea bolnavului. S -a observat ns c, n unele cazuri, au aprut tulburri chiar daca s-a transfuzat snge din acelai grup. Cercetrile asidue, fcute timp de ani de zile, au artat c n globulele roii din sngele unei anumite specii de maimu (Rhesus, de unde vine i prescurtarea Rh) exist o substan, care daca este injectat unei alte fiine, ce nu o posed, declaneaz o catastrof. Aceast substan a primit denumirea de factor Rh. Este bine s tii c oamenii, indiferent de sex, se mpart n dou categorii din punctul - de vedere al prezenei sau absenei acestei substane (Rh) n globulele lor roii; unii (85%) sunt Rh+ (pozitiv), iar alii (numai 15%) sunt Rh(negativ). Daca un snge Rh+ este pus n contact cu un snge Rh se produce o reacie particular, numit aglutinare, i care poate produce accidente. Sngele Rh (negativ) fabric substane, numite aglutinine, care atac globulele Rh pozitive i le aglutineaz, adic le distruge. Accidentul va apare la fat n momentul naterii, dac tatl este Rh+i mama Rh, ceea ce se ntmpl totui ntr-un procent destul de redus. S presupunem c mama este Rh iar ftul Rh+dup tat. Sngele ftului poate declana formarea de anticorpi (aglutinine) n sngele mamei, care la rndul lor atac (aglutineaz) sngelc copilului. La primul copil, formarea de anticorpi este nc redus i copilul se nate normal. La al doilea ns (i n orice caz la copiii urmtori), accidentele pot fi din ce n ce mai grave. Copiii se nasc cu icter grav, cu anemie grav sau chiar mori. Astzi se pot lua toate masurile necesare salvrii acestor copii. Se determin din timp Rh -ul mamei i tatlui, iar n caz de incompatibilitate se determin titrul de anticorpi din sngele mamei. Maternitatea este din timp avertizat i se pot lua msuri medicale n cazul unor accidente.
Femeile insarcinate care prezinta afectiuni cardiovasculare isi asuma un mare risc: au sanse de a-si pierde viata la nastere. Confruntata cu aceasta realitate, Societatea Europeana de Cardiologie (ESC) militeaza pentru o atenta supraveghere medicala a pacientelor cu boli cardiace care doresc un bebelus.
Femeile gravide care au probleme orale risca sanatatea si chiar viata fatului
Femeile gravide care au gingivita sau alte boli ale gingiilor pun in pericol viata fatului, arata un nou studiu. De multa vreme femeile insarcinate sunt avertizate ca problemele lor orale pot face ca bebelusul sa se nasca prematur sau cu o greutate mai mica decat in mod normal. Insa pentru prima oara oamenii de stiinta au facut legatura intre o bacterie care se afla in gingia mamei si infectia care a aparut in organismului bebelusului. Din pacate, in acest caz, desi a venit pe lume la termen, copilul s-a nascut mort, relateaza MSNBC, care citeaza un raport aparut joi in jurnalul medical Obstetrica si Ginecologie. Cei care au facut descoperirea sunt oamenii de stiinta de la Universitatea Case Western. Mama in cauza este o femeie de 35 de ani din California, care i-a contactat pentru a afla cauza mortii bebelusului. Cercetatorii de la Universitatea Case Western avertizasera anterior ca o bacterie numita Fusobacterium nucleatum poate trece din sange in placenta, in cazul soarecilor. Femeia a vrut sa stie daca acest lucru este posibil si in cazul oamenilor. S-a descoperit ca acest fenomen este posibil, daca gingiile mamei sangereaza. In mod normal, aceasta bacterie nu este o provocare prea mare pentru organismul femeii, insa in cazul sarcinii lucrurile se schimba. Ea poate patrunde foarte usor in placenta, infectand fatul. Femeia a spus medicilor ca gingiile i-au sangerat mult in timpul sarcinii, insa pentru ca acest fenomen nu este unul neobisnuit, aparand in 75% dintre cazuri, a fost ignorat. Afectiunile blande ale gingiilor sunt tratate usor in mod normal, printr-o periere mai atenta si folosirea atei dentare mai des. Abia dupa nasterea bebelusului a fost gasita bacteria in corpul acestuia, mama testand pozitiv la aceeasi bacterie. Totusi, Dr. Richard H. Beigi, de la Centrul Medical al Universitatii Pittsburgh declara ca femeile nu ar trebui sa se alarmeze peste masura de noul studiu, pentru ce s-a intamplat in California a fost un caz izolat. Marea majoritate a femeilor carora le sangereaza gingiile pe timpul sarcinii nasc copii perfect sanatosi. Totusi, avertismentul ramane valabil, femeile gravide trebuind sa-si trateze gingivita, altfel riscul de a naste prematur sau un copil prea mic fiind de doua pana la sapte ori mai mare.
In Sarcina
In perioada de sarcina, viitoarele mamici trebuie sa se fereasca de virusi si gripe. Gripa poate produce complicatii care pot afecta fatul. Gripa este poate cea mai periculoasa in sarcina. Este o boala infectioasa acuta, foarte contagioasa, determinata de virusul gripal, un virus cu mai multe variante dar putin rezistent. Se transmite in general de la om la om cu o mare contagiozitate, generand frecvent epidemii. Sursa o reprezinta bolnavii care transmit boala in mod direct, prin stranut, tuse, vorbire si destul de rar in mod indirect, prin obiectele atinse si infestate recent. Se intampla ca boala sa poata fi contactata si de la unele animale sau pasari. Mare atentie: Femeia insarcinatatrebuie sa aiba mare grija. Virusul patrunde prin mucoasa cailor respiratorii, aici se multiplica si produce fenomene inflamatorii si toxice. Rareori poate patrunde si in sange. Imunitatea pe care o lasa boala este temporara, in general 2-3 ani, dar numai pentru tipul de virus respectiv.
Perioada acuta dureaza 3-5 zile timp in care febra si celelalte fenomene se mentin. Manifestarea este extrem de neplacuta: - durere inflamatia mucoasei nazale stare de insotita de secretie pielea dureri herpes devine ale in tuse de fata ochii sensibila globilor jurul la se congestioneaza lacrimeaza atingere oculari gurii uscata slabiciune cap abundenta
Toate acestea pot insoti faringita, bronsita si raguseala. Pot aparea si tulburari cardio-vasculare sub forma de tahicardie (accelerare anormala a batailor inimii in urma unui efort fizic, a unei emotii sau ca efect al unei afectiuni cardiace), hipotensiune (scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale). Poate avea efect si asupra aparatului digestiv cu lipsa poftei de mancare, greata, varsaturi si limba saburala (cu aspect alb-galbui nisipos) Dupa cele 3-5 zile dispare febra, bolnavii transpira, in schimb astenia si tusea persita multe zile dupa aceea.
Complicatiile gripei
Gripa poate atrage dupa sine unele complicatii. Cele mai frecvente sunt datorate florei bacteriene asociata, care provoaca sinuzite, otite, dar mai ales bronhopneumonii. De asemenea mai putem aminti laringita, uneori cu tendinte de sufocare, bronsita capilara cu manifestari grave la copii si batrani, pneumonia, miocardita (inflamatia miocardului), meningo-encefalita (consta in inflamatia meningelui si a creierului din cauza unui agent infectios microbian sau virotic). Foarte periculoasa este gripa in sarcina, atragand dupa sine efecte grave precum malformatiile congenitate. Aceasta mai ales in primele trei luni de sarcina, de aceea se cere multa grija si evitarea pe cat posibil a contactarii virusului. De asemenea virusurile gripale, prin actiunea lor asupra mucoasei respiratorii, favorizeaza aparitia infectiilor cu diversi germeni, dintre care cel mai periculos este stafilococul. Gripa mai poate agrava unele boli cronice respiratorii, insuficientele cardiace si renale, cirozele, diabetul etc.
Se recomanda de asemenea un regim alimentar lactohidrozaharat vitaminat si eventual calmante pentru tuse. In forma simpla de gripa nu se vor administra antibiotice. Formele mai grave se vor trata specific, la spital.
Particularitati ale tratamentului medicamentos la femeia gravida In sarcina, tratamentele medicamentoase ridica anumite probleme legate de amenintarea unui potential efect teratogen al medicamentelor (1). Prezenta sarcinii modifica farmacocinetica medicamentelor utilizate, anumite medicamente putand afecta fatul (2). Ingrijorarea legata de administrarea medicamentelor la gravide a fost declansata de anumite evenimente istorice, care includ criza talidomidei din anii 1960 si efectele teratogenice legate de utilizarea dietilstilbestrolului in 1971 (3). Aceste evenimente au condus la stabilirea unor reguli stricte legate de etichetarea medicamentelor si administrarea medicamentelor la gravide, impunand demonstrarea sigurantei si eficacitatii fiecarui medicament inainte de comercializarea sa (4). Modificarile fiziologice unice din sarcina afecteaza farmacocinetica medicamentelor administrate femeilor gravide. In timpul graviditatii, volumul plasmatic al femeii creste cu 30-50%, de asemenea cresc si debitul cardiac si rata filtrarii glomerulare. Acesti factori contribuie la scaderea concentratiei circulante a anumitor medicamente (in special a celor excretate renal) la femeile gravide, cu obtinerea unui nivel subterapeutic al medicamentelor. In sarcina creste de asemenea si tesutul adipos, ceea ce conduce la cresterea volumului de distributie al medicamentelor solubile in grasime. Scaderea concentratiei albuminei plasmatice in sarcina creste volumul de distributie al medicamentelor care se leaga de proteine, ca de exemplu anticonvulsivantele. Insa drogurile nelegate sunt excretate mai rapid prin rinichi si ficat si aceasta compenseaza efectul de crestere a volumului de distributie. Din cauza efectului progesteronului, golirea gastrica este intarziata, in special in al treilea trimestru, intarziind astfel debutul efectului medicamentelor (5). Utilizarea concomitenta a anumitor medicamente in timpul sarcinii, cum sunt antiacidele, fierul si vitaminele, ar putea de asemenea sa inactiveze celelalte medicamente. Absorbtia intramusculara a medicamentelor este in general mai rapida datorita fluxului mare de sange (5). Estrogenii si progesteronul modifica activitatea enzimelor hepatice, ceea ce poate creste acumularea medicamentelor sau poate scadea eliminarea altor medicamente (6). Transferul placentar al medicamentelor Pentru ca un medicament sa determine un efect teratogen sau farmacologic asupra fatului, este necesar ca acesta sa traverseze circulatia materna si sa ajunga in circulatia fetala prin intermediul placentei (7). Rata acestui transfer depinde de proprietatile chimice ale drogului respectiv, cum ar fi legarea de proteine, diferentele de pH, solubilitatea lipidica si greutatea moleculara a acestuia (8).
Numai medicamentele libere, nelegate, traverseaza placenta. In timpul sarcinii, albumina plasmatica materna scade, in timp ce albumina fetala creste. Ca urmare, creste concentratia drogurilor libere care traverseaza placenta pentru a ajunge la fat. PH-ul fetal este usor mai acid decat cel matern si astfel bazele slabe sunt mai susceptibile de a traversa placenta (9). Drogurile moderat solubile in lipide pot difuza cu usurinta prin membrana placentara. Drogurile cu greutate moleculara mica (<500 g/mol) difuzeaza liber prin placenta. Drogurile cu o greutate moleculara mai mare (intre 500-1000 g/mol) traverseaza placenta mai putin usor, in timp ce anumite medicamente cu o greutate moleculara mai mare (>1000 g/mol) nu traverseaza membrana placentara (8). Transferul transplacentar de droguri creste in al treilea trimestru din cauza fluxului de sange crescut matern si placentar, scaderii grosimii si cresterii suprafetei placentei (5). Sarcina si tratamentele medicamentoase Pentru ca un medicament sa produca efectul dorit, el trebuie sa fie sigur, eficace si utilizat in mod rational (10). In general, medicamentele nu trebuie utilizate in sarcina, decat daca este absolut necesar. Desi este de dorit evitarea unui tratament medicamentos in sarcina, acest lucru nu este intotdeauna posibil, deoarece gravidele pot prezenta afectiuni anterioare sarcinii care necesita continuarea tratamentului sau pot dezvolta afectiuni pe perioada graviditatii, care necesita tratament (de exemplu, astm bronsic, epilepsie, hipertensiune arteriala). De asemenea, unele medicamente ca vitamine, minerale, fier, suplimente nutritive, sunt esentiale pentru sanatatea femeii gravide si a fatului. Aproximativ 8% dintre femeile gravide au nevoie de tratament medicamentos din cauza bolilor cronice si a complicatiilor legate de sarcina (10). Multe femei iau medicamente in primele saptamani de sarcina inainte de a sti ca sunt gravide. Potrivit studiilor, la 59% dintre femeile gravide li se prescrie o medicatie, alta decat vitamine sau suplimente cu minerale. Aproximativ 13% dintre gravide iau suplimente pe baza de plante (11). Mai mult de 90% dintre gravide iau medicamente pe baza de prescriptie sau OTC ori consuma alcool, tutun (12). Femeile gravide sunt de obicei excluse din studiile medicale, iar rezultatele studiilor pe animale nu trebuie aplicate populatiei umane. De aceea, tratarea gravidelor cu unele medicamente este o problema si majoritatea medicilor sunt reticenti in a prescrie tratamente medicamentoase gravidelor. Teama de a nu provoca efecte nocive asupra fatului sau deces prin utilizarea de medicamente in timpul sarcinii a dus la numeroase provocari de cercetare clinica asupra sigurantei medicamentelor in sarcina. Prin urmare, informatiile privind siguranta medicamentelor in sarcina sunt obtinute de fapt din studii de caz, studii pe animale. Un studiu din 2001 a constatat ca nu exista suficiente informatii despre riscul sau siguranta a mai mult de 90% din medicamentele aprobate de FDA intre anii 1980
si 2000, atunci cand sunt luate in timpul sarcinii (11). In ciuda informatiilor insuficiente despre siguranta medicamentelor in sarcina, statisticile privind OTCurile si medicamentele eliberate pe baza de prescriptie arata ca acestea sunt larg folosite de catre femeile gravide. In 1979, Food and Drug Administration (FDA) a dezvoltat un sistem de determinare a riscului teratogen al medicamentelor, care ofera indrumari terapeutice pentru clinician. Categoria A este considerata cea mai sigura, insa in sarcina se folosesc si unele medicamente din categoriile B si C. Definitiile acestor categorii sunt urmatoarele: A niciun risc, B orice risc este improbabil, C nu exista date adecvate pentru medicamentele din aceasta categorie, D exista date obiective asupra riscului fetal, insa beneficiile utilizarii la femeia gravida sunt acceptabile, in ciuda riscului. Categoria X cuprinde medicamente absolut contraindicate in sarcina. In concluzie, natura unica a fiziologiei sarcinii reprezinta o provocare pentru tratamentul medicamentos al afectiunilor acute si cronice asociate sarcinii. Este responsabilitatea medicilor, dar si a farmacistilor sa consilieze femeia gravida cu privire la beneficiile si riscurile utilizarii medicamentelor in sarcina. Atunci cand ne aflam in situatia de a selecta un anumit medicament, este de preferat sa recomandam medicamente aflate in uz de o perioada lunga de timp, la care siguranta fetala a fost deja stabilita, chiar daca avem la dispozitie si alternative mai noi. Asistent Univ. Dr. Camelia Diaconu Medic primar medicina interna, Doctor in Medicina UMF Carol Davila, Spitalul Judetean Ilfov, Bucuresti Bibliografie : 1. Banhidy F, Lowry RB, Czeizel AE. Risk and benefit of drug use during pregnancy. Int J Med Sci. 2005;2:1006. 2. Deborah E, McCarter, Spaulding MS. Medications in pregnancy and lactation. Amer J Maternal Child Nursing. 2005;30:107. 3. Melton MW. Take two Aspirin or not? Risk of medication use during pregnancy. Mother Baby J. 1999;4:2532. 4. Ward RW. Difficulties in the study of adverse fetal and neonatal effects of drug therapy during pregnancy. Semin Perinatol. 2001;25:1915 5. Yankowitz J, Niebyl JR, editors. Drug therapy in pregnancy. 3rd ed. Philadelphia: Lippincott William Wilkins; 2001. 6. Hansen W, Yankowitz J. Pharmacologic therapy for medical disorders during pregnancy. Clin Obstet Gynaecol. 2002;45:13652. 7. Sorensan MK, Phillips BB, Mutnick AH. Drug use in specific patient
populations: Pediatric, Pregnant, Geriatric. In: Shargel L, Mutnick A, editors. Comprehensive Pharmacy Review. 5th ed. Philadelphia: Lippincott William Wilkins; 2004. pp. 67382. 8. Kraemer K. Placental transfer of drugs. Neonatal Network. 1997;16:657. 9. Loebstein R, Lalkin A, Koren G. Pharmacokinetic changes during pregnancy and their clinical relevance. Clin Pharmacokinet. 1997;33:328 43. 10. Sharma R, Kapoor B, Verma U. Drug utilization pattern during pregnancy in North India. J Med Sci. 2006;60:27787. 11. Andrade SE, Gurwitz JH, Davis RL, Chan KA, Finkelstein JA, Fortman K, et al. Prescription drug use in pregnancy. Am J Obstet Gynaecol. 2004;191:398 407. Porter RS, editor. The Merck Manuals Online Medical Library. Whitehouse Station: Merck Research La
conf. dr. Petre Brtil, medic ginecolog la Spitalul Euroclinic din Bucureti. O alt afeciune care se poate manifesta strict n timpul sarcinii este diabetul gestaional, provocat de secreia insuficient de insulin a organismului gravidei. Printre simptomele bolii se numr miciuni frecvente, sete i foame. Diabetul gestaional poate constitui principalul factor de risc matern de a dezvolta o hipertensiune indus de sarcin, explic ginecologul Petre Brtil. Efectele asupra ftului se materializeaz printr-o cretere ponderal (cunoscut sub numele de gigantul cu picioare de lut), care poate determina apariia complicaiilor n timpul naterii. Mai trziu, copilul este expus riscului de a face diabet zaharat de tip doi. De aceea, specialitii recomand msurarea valorilor glucozei din snge n cel deal doilea i al treilea trimestru de sarcin. Hipertensiunea poate cauza pierderea sarcinii Dac diabetul i cancerul sunt boli mai rar ntlnite la gravide, hipertensiunea de sarcin (preeclampsia) e o afeciune de stul de frecvent care poate avea repercusiuni grave. De aceea, o femeie cu o astfel de problem necesit o ngrijire deosebit pentru a nu aprea complicaii. Preeclampsia este caracterizat printr-o valoare crescut a presiunii arteriale, care poate determina naterea unui copil cu greutate mic n cel mai fericit caz. Preeclampsia reprezint una dintre cauzele ce duc la o natere prematur. De aici pot rezulta i deficiene precum dizabiliti de nvare, epilepsie, paralizie i tulburri de auz i vedere, care pot ajunge pn la orbire, avertizeaz prof. dr. Ioan Munteanu, ginecolog la Clinica de Obstetric i Ginecologie Bega din Timioara. De regul, boala dispare dup terminarea sarcinii, ns monitorizarea trebui s continue un an.
La o gravid care face cancer de sn n primele trimestre e indicat ntreruperea sarcinii i declanarea protocolului terapeutic specific. CONF. DR. PETRE BRTIL, medic primar obstetric-ginecologie
ALTE PROBLEME
Pigmentarea pielii i vergeturi Mai bine de 90% dintre gravide au probleme cu vergeturile, prezente mai ales la nivelul abdomenului, snilor i oldurilor. Aceast problem poate lsa urme i dup natere, n funcie i de tonusul femeii gravide. n cazul femeilor active fizic, vergeturile sunt rare i pot fi evitate printr-o diet ct mai echilibrat i pstrarea unei greuti n limitele recomandate de medic, spune Mihalea Leventer, medic dermatolog la Clinica Dermastyle din Capital. O alt tulburare pe care medicii o descoper frecvent este legat de cderea prului. Cel mai des prul cade mai ales n prima parte a sarcinii i imediat dup natere din cauza stresului pe care l presupune o sarcin, adaug medicul dermatolog. O gravid poate s sufere i de tulburri de pigmentare a pielii, cunoscute sub denumirea de melasma gravidei. Pielea capt un aspect cafeniu deasupra sprncenelor, pe pomei i deasupra buzelor, n special din cauza tulburrilor hormonale specifice perioadei de sarcin, depunerilor de pigment n piele, dar i a unei reacii fotoalergice. Femeile gravide trebuie s evite expunerea la soare deoarece aceste pete vor deveni mai pronunate. Masca pigmentat de pe fa se estompeaz treptat dup sarcin, ns exist posibilitatea ca, n unele cazuri, s rmn semne.
Sarcina produce modificari majore in viata oricarei femei si poate influenta inclusiv sanatatea orala. O igiena dentara deficitara, datorata in general sangerarii gingiilor, poate duce la probleme stomatologice serioase, ce pot afecta chiar si dezvoltarea fatului.
In timpul sarcinii mecanismele de aparare ale organismului sunt usor diminuate, iar mutatiile hormonale conduc la modificarea vaselor de sange si a tesutului conjunctiv. Astfel, se poate ajunge la o predispozitie accentuata catre inflamarea gingiei, ce se poate manifesta prin sangerarea repetata a gingiei. O astfel de inflamatie cauzata de structura dintelui se poate intalni adeseori la o persoana insarcinata. Apetitul sporit si nevoia de dulciuri pot conduce la aparitia cariilor. De asemenea, dintii au de suferit sub actiunea vomei, prezenta in primele luni de sarcina. Asupra smaltului actioneaza si agresiva aciditate. Totusi, cele mai frecvente afectiuni intalnite la femeile gravide sunt cariile si gingivita.
Pentru a preveni aparitia cariilor este foarte indicat sa va consultati medicul stomatolog cel mai tarziu in luna a doua de sarcina.
Cariile Aparitia cariilor este cauzata de o igiena dentara precara. Sangerarile gingivale pot determina gravida sa evite spalatul pe dinti si astfel placa bacteriana nu este indepartata, crescand si depunerile de tartru ceea ce favorizeaza aparitia cariilor. Pentru a evita aceste neplaceri este foarte indicat sa va consultati medicul stomatolog cel mai tarziu in luna a doua de sarcina. Medicul va va recomanda un program de igiena adecvat si, in acelasi timp, va face tratamentele necesare. Cele mai multe tratamente stomatologice pot fi efectuate in timpul sarcinii. Anestezia locala stomatologica nu are contraindicatii in aceasta perioada. Radiografiile dentare, daca sunt necesare, pot fi efectuate cu precautii (sort de plumb si protectie la nivelul tiroidei). Daca aparatul radiologic este de fabricatie recenta si de buna calitate (radiografii numerizate) cantitatea de radiatii este si mai mica (de cateva zeci de ori fata de un aparat clasic).
Semnele clinice ale gingivitei de sarcina devin vizibile in luna a 2-a si a 3-a, devin destul de pronuntate in luna a 8-a si incep sa descreasca in luna a 9-a de sarcina.
Gingivita Gingiile multor femei gravide sunt putin umflate, rosii si sangereaza usor. Peste 50% din femeile insarcinate prezinta acest tip de gingivita. Semnele clinice ale gingivitei de sarcina devin vizibile in luna a 2-a si a 3-a, devin destul de pronuntate in luna a 8-a si incep sa descreasca in luna a 9-a de sarcina. Gingia este marita (hiperplaziata), tumefiata, de consistenta moale si poate fi decolata (indepartata) de pe dinte. In special sunt afectate papilele interdentare (portiunea de gingie dintre dinti). Culoarea acesteia tradeaza inflamatia, variind intre rosu viu si rosu-violaceu. Uneori este acoperita de depozite purulente. Un alt semn este sangerarea gingiei la cea mai mica atingere. De asemenea, uneori pot aparea dureri gingivale.
Uneori, cresterea in volum a gingiei este destul de insemnata, luand aspectul unei formatiuni tumorale (tumora de sarcina). Aceasta nu are caracter malign si nu este periculoasa. Ca tratament, in cazul femeilor care isi periaza dintii regulat (de trei ori pe zi, dupa mesele principale), gingivita este moderata si dupa nastere se vindeca rapid. Daca igiena bucala este neglijata, placa bacteriana prolifereaza si inflamatia gingiilor se agraveaza. Poate avea loc evolutia spre parodontita. Dintii devin mobili, iar maladia evolueaza si dupa nastere. Deci, in primul rand, trebuie facuta o igienizare cat mai buna a cavitatii bucale prin indepartarea tartrului si a placii bacteriene. Leziunile gingivale incipiente se trateaza antimicrobian local (uneori cu aplicatii de perhidrol pe zonele hiperplaziate), iar hiperplaziile gingivale se mentin sub tratament.
Folositi periute de dinti de consistenta moale sau medie si trebuie sa va spalati pe dinti de cel putin doua ori pe zi (dim ineata si seara). Alegeti o pasta de dinti cu efect bacteriostatic (cu fluor, clorhexidina) si apa d e gura. Exista pe piata si pasta de dinti cu triclosan, care inhiba formarea placii bacteriene, a cariilor, inflamarea gingiilor si depunerile de tartru.
Curatati spatiile dintre dinti cu o ata dentara cerata si fluorurata, utila pentru curatarea spatii lor dintre dinti. Mestecati Evitati Mergeti la guma fara dulciurile dentist cel zahar si putin o cand nu aveti posibilitatea alimente pe perioada primele sa va bogate sarcinii 4 pentru luni curatati in dintii dupa masa. C. cu ratare. sarcina.
consumati data in
vitamina si
examinare de
Evitati
radiografiile
Nu trebuie sa va curatati dintii dupa vomat cu pasta si periuta, ci mai bine sa-i spalati cu o solutie bogata in fluor. Tratati cariile si gingivita la timp si evitati sa ajungeti la folosi rea anesteziei. Aceasta va fi facuta numai dupa o discutie in prealabil intre stomatolog si ginecologul dumneavoastra.
Raluca
Florescu