ELECTRICITATEA

Electricitatea este un set de fenomene fizice asociate cu prezența și

deplasarea sarcinilor electrice. Energia electrică produce o mare varietate de efecte
bine-cunoscute, cum ar fi: fulgerul, electricitatea statică, inducția
electromagnetică și curentul electric. În plus, energia electrică permite crearea și
absorbția de radiații electromagnetice, cum ar fi undele radio.
În domeniul energiei electrice, sarcina produce câmpuri electromagnetice care
acționează asupra altor sarcini. Energia electrică apare ca urmare a mai multor tipuri de
fizică:

 sarcină electrică: o proprietate a unor particule subatomice, care

determină interacțiunile lor electromagnetice. Materia încărcată electric produce și
este influențată de câmpuri electromagnetice; sarcinile electrice pot fi pozitive sau
negative;
 curentul electric: o mișcare sau flux de particule încărcate electric, măsurat, de
obicei, în amperi;
 câmp electric (a se vedea electrostatică): un tip special, simplu de câmp
electromagnetic produs de o sarcină electrică, chiar atunci când nu este în mișcare
(de exemplu, nu există curent electric). Câmpul electric exercită o forță asupra altor
sarcini din vecinătatea sa. Sarcinile care se deplasează produc, în plus, un câmp
magnetic;
 potențialul electric: capacitatea unui câmp electric de a face lucru mecanic pe
o sarcină electrică, de obicei, măsurată în volți;
 electromagneți: curenții electrici generează câmpuri magnetice, iar variația
câmpurilor magnetice generează curent electric.
În electrotehnică, electricitatea este utilizată pentru:

 energie electrică, unde curentul electric este folosit pentru a pune în funcțiune
echipamente;
 electronică, care se ocupă cu circuite electrice care implică componente electrice
active, cum ar fi: tuburi vidate, tranzistoare, diode și circuite integrate, precum și
tehnologii pasive asociate de interconectare.
Sarcina electrică
Prezența sarcinii electrice dă naștere la o forță electrostatică: sarcinile electrice
exercită o forță una asupra celeilalte, efect care a fost cunoscut, dar nu și înțeles, în
antichitate.[17]:457 O bilă ușoară suspendată de un fir poate fi încărcată electric prin
atingerea cu o baghetă de sticlă care la rândul ei fusese electrizată prin frecare cu o
cârpă. Dacă o bilă similară este electrizată de aceeași baghetă de sticlă, se observă
că o respinge pe prima: sarcina electrică acționează pentru a împinge cele două bile
fiecare în sens opus celeilalte. La fel, și două bile electrizate cu o tijă de chihlimbar
electrizată prin frecare se resping reciproc. Cu toate acestea, dacă o bilă este
electrizată cu bagheta de sticlă, iar cealaltă cu tija de chihlimbar, se observă că cele
două bile se atrag reciproc. Aceste fenomene au fost investigate în secolul al XVIII-
lea de Charles-Augustin de Coulomb, care a dedus că sarcina se manifestă în două
forme opuse. Această descoperire a dus la bine-cunoscuta axiomă: obiectele
încărcate la fel se resping și cele încărcate opus se atrag.