Generalități

Dacă te numeri printre elevii care dau examenul de Bacalaureat la Istorie,

acest ghid îți va fi foarte util, întrucât te va ajuta să conștientizezi că
această materie nu este atât de grea precum ai crezut. Mai mult decât
atât, îți vei da seama că această materie nu se rezumă doar la a memora o
serie de informații istorice și că dincolo de aceasta există o logică pe
care o poți folosi pentru a lua un punctaj foarte bun la examenul de
Bacalaureat. 

În primul rând, îți recomandăm să te autoevaluezi ca elev. Cât pot să învăț? Ce

așteptări am de la mine? Ce note doresc să iau la examenul de Bacalaureat?
Tind spre nota 9, 10? Doresc doar să-l iau, indiferent de notă? Te sfătuim să-ți
pui aceste întrebări, întrucât te vor ajuta să-ți cunoști nivelul și să știi ce
așteptări ai de la tine.

Suntem conștienți de volumul foarte ridicat de informații care trebuie mai

mult sau mai puțin memorat. Unii elevi se axează doar pe o materie, pentru
alții Bacul nu reprezintă o prioritate, căci se concentrează mai mult pe
examenul de admitere la facultate, sau pur și simplu școala și rezultate pe care
le obțin sunt nesemnificative.

Dacă scopul tău este doar promovarea examenului, îți recomandăm să te

concentrezi doar pe subiectul I și pe subiectul II. De ce? Pentru că aceste
subiecte presupun în mare parte doar extragerea de informații din texte, fără o
cunoaștere foarte aprofundată a materiei, cum este în cazul subiectului al III-
lea al Bacalaureatului de Istorie, adică eseul. Ultimul subiect se bazează
exclusiv pe cunoștințele tale însușite până în acel moment.

Întrebările din cadrul examenul pot avea:

- un grad de dificultate redus: numiți, mentionați sau precizați. Aici vei

prelua elementele solicitate din textul primit.

- grad de dificultate ridicat: evidențierea relațiilor cauză-efect unde trebuie

să utilizezi conectorii care exprimă cauzalitatea și concluzia sau formularea
unui punct de vedere unde argumentele vor fi susținute de fapte istorice.

Rezolvarea subiectului I
În cadrul subiectului I vei avea două texte cu caracter istoric, asemănătoare,
pe o anumită temă. Pe baza acestor texte, trebuie să răspunzi unei serii de
cerințe. Pentru a înțelege mai bine rezolvarea lor, îți recomandăm să citești
ghidul nostru „Subiect I Bac Istorie - Ghid pentru rezolvări corecte” .

Subiectul 1.pdf
Subiectul 1 :

În rezolvarea primelor 5 cerințe ale acestui subiect, concentrarea, citirea și

recitirea textului sunt foarte importante. Răspunsurile sunt chiar în text,
deci rezolvarea lor este foarte ușoară. Cu toate acestea, la cele mai ușoare
subiecte sunt și cel mai ușor de greșit, întrucât nu puțini sunt cei care tratează
aceste cerințe cu superficialitate. Concentrarea și atenția trebuie împărțite
în mod egal pentru toate punctele, indiferent de gradul lor de dificultate.

Așadar, acordă-ți timp să citești chiar de trei sau patru ori cele două texte,
pentru a fi sigur că ai identificat corect informația. Poți sublinia direct pe foaia
cu cerințe informațiile, având în vedere că aceasta va rămâne la tine. În felul
acesta te vei organiza mai ușor. Cerințele 6 și 7 îți cer de obicei să prezinți,
respectiv menționezi, informații care nu sunt în text și se presupune că ți le-ai
însușit.

Chiar dacă nu posezi informații despre acele evenimente, încearcă

pe cât posibil să scrii ceva la aceste cerințe pentru că sunt șanse
foarte mari să fii punctat, chiar dacă nu cu punctaj maxim.

Iată două exemple de rezolvări pentru cerințele 6 și 7, care aparțin sesiunii

iunie-iulie 2014:

6. Prezentaţi două acţiuni desfășurate de România în contextul

„crizei orientale‟.

Răspuns: „Criza orientală” a fost declanșată în anul 1683, când turcii sunt

înfrânți în fața Vienei de ruși și austrieci, fiind caracterizată de numeroase
războaie ruso-austro-otomane. Spațiul românesc se afla la intersecția
intereselor Marilor Puteri, asupra acestuia revărsându-se numeroase
consecințe. Totuși, conducătorii români exploatează contextul internațional
în sensul atingerii unor obicetive naționale.

Astfel, în 1875 are loc redeschiderea „chestiunii orientale” prin răscoala

antiotomană din Bosnia și Hețogovina. În 1876 izbucnește și răscoala
bulgară, iar în același an Serbia și Muntenegru declară război Porții
Otomane, fiind susținute din umbra de Rusia.
Liderii politici români acționează ăn sensul participării la lupta
antiotomană. Astfel, în octombrie 1876 are loc la Livadia, în Crimeea, o
întrevedere între țarul Alexandru al II-lea și o delegație română. Negocierile
româno-ruse se concretisează pe 4 aprilie 1877 când, la București, se
semnează convenția româno-rusă care reglementa trecerea trupelor rusești
pe teritoriul României, Rusia luându-și angajamentul respectării integrității
teritoriale a României și ocolirii Bucureștiului.

În iunie 1877 armata rusă, care trece Dunărea, se lovește de o puternică

rezistență din partea turcilor la Plevna. Acest fapt il determină pe arhiducele
Nicolae sa trimită o telegramă principelui Carol prin care îi solicită ajutorul.
Carol acceptă fără a semna o convenție, cu condiția de a conduce trupele
româno-ruse. Astfel, românii participă la cucerirea redutei Grivița I, iar mai
apoi la cea a Plevnei.
Așadar, două acțiuni desfășurate de România în contextul „crizei orientale”
sunt semnarea convenției româno-ruse și participarea la lupta antiotomană,
comandantul trupelor otomane predându-se chiar armatei române.

7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri de politică internă

adoptate în statul român modern, în primul deceniu după
constituirea acestuia.

Răspuns: Două măsuri de politică internă adoptate de statul român în

primul deceniu după constituirea statului român modern sunt adoptarea
codului civil și a codului penal de inspirație franceză și adoptarea legii
instrucțiunii publice, o asemănare constând în faptul că ambele măsuri
aveau scopul de a moderniza societatea românească.

DE REȚINUT: Dacă ți se cere numirea din text a unui domnitor, a unui

spațiu istoric, a unui document etc, este vital să-l scrii exact așa cum apare el
în text, chiar dacă tu l-ai învățat altfel.

Rezolvarea subiectului II
Subiectul al II-lea la istorie este similar subiectului I, având în vedere că
trebuie din nou să răspunzi unor cerințe pe seama unui singur text istoric, de
data aceasta. 
Din nou, este important să transcrii denumirile așa cum apar ele în text! 
De altfel, în momentul în care ai o cerință în care trebuie să
menționezi/precizezi pe baza sursei date o anumită informație, trebuie să
transcrii din text datele folosind ghilimele, așa cum apar în text.

Punctul 5 îți cere să formulezi, pe baza sursei date, un punct de vedere

referitor la evenimentul/faptul istoric/afirmația x, susținându-l cu două
informații selectate din text. Poți începe argumentarea ta cu „un punct de
vedere referitor la…” sau „consider că…”. Nu uita să completezi punctul tău de
vedere cu informații din sursă, cu ghilimele.

Iată și un răspuns de nota 10 din cadrul examenului de Bacalaureat pentru

proba Istorie, sesiunea iunie-iulie, 2014:

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la

atitudinea taberelor beligerante față de România, susținându-l cu
două informații selectate din sursă.

Răspuns: La începutul secolului al XX-lea, România avea un prestigiu

crescut în Europa, obținut în urma celui de-al doilea război balcanic.
Consider că atitudinea taberelor beligerante față de România a favorizat
susținerea intereselor naționale în noul context internațional. Astfel, atât
Puterile Centrale, cât și Antanta acționează în vederea participării României
la război, alianța acesteia fiind extrem de importantă în cadrul internațional
creat.
Liderii români acționează cu abilitate, purtând numeroase negocieri cu
membrii celor două tabere, acest fapt reieșind și din text: „România devine
obiectul presiunilor celor două tabere beligerante”. Pe de altă parte, fiecare
tabără promite obținerea unor avantaje naționale de către România,
dacă aceasta o susține în război: „Puterile Centrale promit Basarabia, un
statut special pentru românii transilvăneni [...], promit chiar și Bucovina.
An   tanta promite toate teritoriile locuite de români în Austro-Ungaria.”
Brătianu acționează urmărind dorințele naționale și astfel angrenează
România în război de partea Antantei în scopul desăvârșirii unității statale -
cel mai mare obiectiv al românilor.

În cadrul punctului 6, nu uita că argumentarea ta trebuie susținută folosindu-

te de un eveniment istoric, acest lucru însemnând că trebuie să apelezi din nou
la cunoștințele tale dobândite până în acel moment.
Iată și un exemplu care face parte din sesiunea iunie-iulie, a examenului de
Bacalaureat din anul 2014:

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform

căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua
jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
și concluzia.)

Răspuns: În a doua jumătate a secolului al XX-lea România se află situată

în spatele „cortinei de fier”, fiind supusă intereselor Moscovei. În acest sens
ea este membră a Pactului de la Varșovia – alianță militară constituită în
1955 de către URSS care îngloba statele satelit ale URSS și Rusia. În această
situație, România acționează în vederea susținerii intereselor URSS în
planul relațiilor internaționale, argument în acest sens fiind participarea
acesteia la intervenția din Ungaria revoluționară în 1956. Alături de celelalte
state membre ale Pactului de la Varșovia, România înăbușă revoluția care
reprezenta un pericol pentru sistemul socialist.

Pentru o explicație clară a tuturor exercițiilor din cadrul subiectului II, poți citi
ghidul nostru: „Subiectul II Istorie Bac - Ghid pentru rezolvări complete” .

atât, Lațcu a obținut din partea papei Urban V un scaun episcopal, cu sediul în
reședința sa, orașul Siret desprins din dioceza Haliciului și așezat în
dependență directă de papalitate. [...]
Cu domnia lui Petru I (cca. 1377 - cca. 1392), Moldova face pași hotărâți în
direcția afirmării internaționale și a organizării statale. Îndepărtându-se de
Ungaria [...], Petru se apropie de Polonia, aderând la noua și puternica
grupare de forțe constituită în răsăritul Europei odată cu crearea uniunii
polono-lituaniene. În 1387, el depune omagiul regelui Vladislav Jagiello,
inaugurând astfel principala direcție de politică externă a Moldovei timp de un
secol. În cadrul noii legături externe pe care a stabilit-o cu regele Poloniei,
domnul Moldovei i-a acordat și un împrumut de 3000 ruble, garantat de
acesta prin concedarea temporară a orașului Halici și a ținutului înconjurător,
act care s-a aflat la originea unui îndelungat conflict teritorial între cele două
țări.
Eliberat de presiunea ungară în timpul crizei de succesiune și a luptei pentru
putere prin care a trecut Regatul Ungar după moartea regelui Ludovic, Petru I
creează o mitropolie ortodoxă cu sediul la Suceava, unde se mută dealminteri
și reședința domnească. Deși conflictul dintre domn și Patriarhia din
Constantinopol în problema dreptului de a-l numi pe titularul noului scaun
mitropolitan a amânat ani în șir instalarea unui mitropolit canonic, Moldova
și-a asigurat sursa proprie de legitimare a puterii, etapă însemnată a
consolidării independenței țării.” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş.
Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
 Subiect 2.pdf
Subiectul 2 :

Rezolvarea subiectului III

Subiectul al III-lea presupune redactarea unui eseu structurat (introducere -
curpins - încheiere) despre o anumită perioadă din istoria României. În
redactarea acestui eseu trebuie să ții cont de cele 4-5 repere din cerință,
întrucât ele îți dictează cursul eseului și ce trebuie să conțină acesta din punct
de vedere al informației istorice.

Încearcă să le respecți pe cât posibil și să le rezolvi în ordine. Respecți astfel

ordinea logică și cronologică a evenimentelor istorice. Nu uita să faci diferența
dintre

- menționarea/precizarea unui fapt istoric - care presupune descrierea pe

scurt, și

- prezentarea unui fapt istoric - în care trebuie să dezvolți pe larg tema.

Pentru ultima liniuță, punctul de vedere se introduce prin conectorii „În

opinia mea...”, „Consider că...”, „Părerea mea este...”, „Din punctul
meu de vedere...” etc și, bineînțeles, nu uita să precizezi evenimentul istoric
care să-ți susțină opinia.

 formularea unui punct de vedere referitor la consecințele

implicării spațiului românesc în relațiile internaționale din
secolele al XVI-lea – al XVIII-lea asupra unei instituții centrale şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Răspuns: Consider că implicarea spațiului românesc în relațiile
internaționale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea a avut o puternică
influenţă asupra Domniei, instituţie centrală a statelor medievale
extracarpatice, argument în acest sens fiind modul în care ea a evoluat,
evoluţie strâns legată de contextul internaţional. Astfel, începând cu secolul
al XVI-lea se remarcă o scădere a autorităţii domnului şi totodată o
ascensiune ca şi putere a boierimii. Treptat, pe fondul înfrângerilor
domnitorilor români, are loc şi un amestec al Porţii în numirile la tron,
culminând cu instituirea regimului fanariot la începutul secolului al XVIII-
lea.
În concluzie, pe parcursul secolelor al XVI-lea – al XVIII-lea, Țările Române
îşi demonstrează calitatea de apărătoare a creştinătăţii prin participarea
frecventă la lupta antiotomană, în vederea stopării invaziei otomane spre
centrul Europei, dar şi a apărării lumii creştine, a cărei „poartă” era vazută
ca fiind Moldova. Domnitorii români se remarcă atât pe câmpul de luptă,
cât şi în planul relaţiilor diplomatice, ţările creştine urmărind în mai multe
cazuri implicarea acestora. Însă, această luptă antiotomană îşi va lăsa
amprenta asupra instituţiei domniei, care pentru aproximativ un secol va fi
caracterizată de regimul fanariot, instaurat de sultan din cauza neîncrederii
în domnii pământeni care se apropiaseră prea mult de puterile rivale.

De vazut Cum sa te pregatesti pentru eseu Word.